Gavril Dejeu

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În legãturã cu ordinea de zi a acestei ºedinþe îmi permit sã exprim un punct de vedere privind inoportunitatea dezbaterii acestui raport de cãtre Parlamentul Românie ºi, în consecinþã, voi cere ca el sã nu figureze pe ordinea de zi a Parlamentului.

Douã sunt motivele esenþiale care stau la baza acestei propuneri.

Prima. Se încalcã în mod fundamental principiul separaþiei puterilor în stat. Binevoiþi a reþine, stimaþi colegi, cã puterea judecãtoreascã este sesizatã ºi lucreazã de luni de zile pentru elucidarea acestui caz, cã ea, puterea judecãtoreascã, folosind ºi dispunând de facilitãþile ºi metodele de cercetare pe care le are la îndemânã este singurul organ în România abilitat sã stabileascã vinovãþii ºi responsabilitãþi în acest domeniu ºi cã, de vreme ce aceastã putere judecãtoreascã este sesizatã ºi lucreazã, a veni cu un raport al Parlamentului Ñ care el însuºi ºi-a propus ºi a realizat ºi el stabilirea unor vinovãþii, unor cauze determinate în aceastã problemã Ñ înseamnã, la modul absolut direct, a pune Parlamentul în situaþia de a se suprapune, pur ºi simplu, peste atribuþiile ºi competenþele autoritãþii judecãtoreºti.

ªi am sã vã dau, ca sã fiu foarte corect în aceastã problemã, câteva exemple: ce va face procurorul sau ce va face judecãtorul, care prin lege este obligat ºi abilitat sã stabileascã cauze ºi vinovãþii, în prezenþa unei rezoluþii a Parlamentului cu privire la aceastã problemã, adicã dacã noi vom stabili cã cutare instituþie, cutare persoanã juridicã sau persoanã fizicã este vinovatã în contextul în care sunt cuprinse elementele din acest raport ºi aceastã decizie va fi transmisã procuraturii ºi instanþelor judecãtoreºti, care procuror ºi care judecãtor din România va mai avea independenþa ºi curajul necesar pentru a adopta o opinie ºi o pãrere personalã, obiectivã ºi corectã din punctul de vedere al justiþiei, al puterii judecãtoreºti?

Ceea ce se urmãreºte ºi ceea ce se face, dacã se va face, prin aprobarea acestui raport este o imixtiune absolut inadmisibilã, împotriva oricãror principii democratice de funcþionare a puterilor în stat cu privire la necesitatea rezolvãrii în fond, profunde ºi pe dreptate a unui

fenomen ºi a unei probleme care, într-adevãr, intereseazã sute de mii de oameni.

Nu este cazul aici ºi aº dori, aº cere stimaþilor colegi sã se aplece cu multã rãspundere ºi cu multã atenþie asupra acestei probleme. Sã transformãm o problemã socialã, o problemã de rãspundere a societãþii româneºti într-o chestiune, mai degrabã, de dezbatere politico-electoralã.

De aceea, þinând cont de faptul cã se încalcã în mod profund principiul separaþiei puterilor în stat, socot cã Parlamentul nu trebuie sã dezbatã acest raport, el nu trebuie sã sesizeze organele puterii judecãtoreºti de vreme ce acestea sunt deja sesizate, în cel mai bun caz Parlamentul României, dupã fianlizarea cercetãrii judecãtoreºti ºi dupã rezultatele obþinute acolo, poate sãºi punã problema dacã chestiunea este corect rezolvatã, dacã chestiunea meritã sã fie discutatã ºi în planul cercetãrii parlamentare, respectiv în plan politic.