Stenogramă plen

2. Trebuie extinsã ancheta asupra pagubelor produse în activul F.N.I. ca urmare a gestionãrii frauduloase a acestuia.

3. Asupra persoanelor ºi societãþilor comerciale cu care F.N.I. ºi SOVINVEST sau persoane din conducerea acestora au avut legãturi, precum ºi identificarea mãsurilor ce trebuie întreprinse pentru recuperarea daunelor de la persoanele care au încãlcat legea ºi de la persoanele fizice sau juridice care au încasat sume necuvenite.

4. Trebuie extinsã ancheta asupra pagubelor produse C.E.C. prin participarea cu 290 de miliarde ºi cu 20% din capitalul SOVINVEST;

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Înainte de a da cuvântul membrilor comisiei de anchetã, rog pe liderii grupurilor parlamentare sã transmitã la secretariatul de ºedinþã vorbitorii pentru a putea gestiona cum se cuvine timpul. Astfel:

Ñ Grupul parlamentar al P.D.S.R. din Camera Deputaþilor ºi Senat au la dispoziþie 59 minute;

Ñ Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.Ðcivic-ecologist din Camera Deputaþilor ºi Senat au la dispoziþie 43,5 minute;

Ñ Grupul parlamentar al P.D. din Camera Deputaþilor ºi Senat au la dispoziþie 27,5 minute;

Ñ Grupul parlamentar naþional liberal din Camera Deputaþilor ºi Senat au la dispoziþie 25,5 minute;

Ñ Grupul parlamentar U.D.M.R. din Camera Deputaþilor ºi Senat au la dispoziþie 18 minute;

Ñ Grupul parlamentar P.R.M. din Camera Deputaþilor ºi Senat au la dispoziþie 13,5 minute;

Ñ Grupul parlamentar P.U.N.R. din Camera Deputaþilor ºi Senat au la dispoziþie 9 minute; Ñ Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale din Camera Deputaþilor au la dispoziþie 7,5 minute;

Ñ Domnii parlamentari fãrã apartenenþã la grupuri parlamentare au la dispoziþie 39,5 minute.

Avem o listã cu cei din comisia de anchetã care doresc sã ia cuvântul.

Are cuvântul domnul deputat Constantin Teculescu, membru al comisiei de anchetã, Grupul P.D.S.R.

Vã reamintesc cã timpul este între 5 ºi 10 minute.

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

Procedurã!

Procedurã, doamna deputat Viorica Afrãsinei.

Domnilor colegi, Doamnelor colege,

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Vãzând raportul comisiei de anchetã în cazul F.N.I.ÐSOVINVEST ºi audiind prezentarea fãcutã de domnul deputat Alexandru Sassu, în calitatea Domniei sale de preºedinte al comisiei, Grupurile parlamentare P.D.S.R. înþelegem responsabilitatea care revine Bãncii Naþionale a României ºi Consiliului Naþional al Valorilor Mobiliare, enunþate în repetate rânduri în acest raport, în acest caz grav Ñ F.N.I.

Avem în vedere prevederile Legii nr. 100/1998 privind Statutul Bãncii Naþionale a României ºi a legii de înfiinþare a C.N.V.M., în conformitate cu care analiza ºi controlul acestor douã instituþii se realizeazã de cãtre Parlament.

Aºadar, aºa cum Guvernul a înþeles sã fie prezent la aceste dezbateri Ñ prin domnul ministru Traian Decebal Remeº, cãruia îi salutãm prezenþa Ñ la fel înþelegem necesitatea ca acele douã instituþii sã fie ºi ele prezente la aceastã dezbatere ºi al cãror punct de vedere sã îl cunoaºtem cu toþii înainte de a finaliza dezbaterea acestui raport.

Aºadar, domnule preºedinte de ºedinþã, pentru a nu solicita o pauzã de aºteptare, vã propunem ca, în timpul în care membrii comisiei îºi vor spune punctul de vedere, sã solicitaþi prezenþa reprezentanþilor celor douã instituþii la dezbaterile noastre, pentru ca noi, parlamentarii, sã putem audia opiniile celor din conducerea celor douã instituþii.

Vã mulþumim.

## Mulþumesc foarte mult.

Am fãcut precizarea la începutul ºedinþei cã Birourile permanente au transmis materialele comisiei noastre de anchetã instituþiilor implicate în derularea acestui proces, urmând ca acestea sã transmitã în scris punctul lor de vedere. Nu s-a prevãzut în ºedinþa Birourilor permanente reunite timpi alocaþi acestor instituþii. Dacã plenul celor douã Camere este de acord cu acest lucru putem de comun acord sã alocãm un anumit timp pentru fiecare instituþie implicatã în dezbaterea acestui caz. Vã rog, doamna deputat!

Aºadar, vã propunem, domnule preºedinte de ºedinþã, doamnelor ºi domnilor colegi, sã fim de acord sã alocãm celor douã instituþii un timp în care sã-ºi prezinte punctul de vedere în faþa noastrã. Mai întâi sã-i invitãm aici ºi

dupã aceea, în prezenþa noastrã ºi a auditoriului sã-ºi, prezinte punctele de vedere.

Mulþumesc.

Domnule senator Andreiu Oprea, Tot pe probleme de procedurã? Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnilor preºedinþi, Domnilor ºi doamnelor colegi,

Sunt de acord cu propunerea fãcutã de colegii de la P.D.S.R., dar am o completare.

Având în vedere cã în raport s-au stabilit cel puþin douã chestiuni foarte clare, un grup care a profitat copios ºi ºi-a însuºit o mare sumã de bani Ñ grup condus sau care graviteazã în jurul unui nume, Sorin Ovidiu Vântu Ñ în aceastã salã, alãturi de cei vinovaþi instituþional, sã zicem, sã aparã ºi Sorin Vântu, Nicolae Popa ºi conducerea grupului GELSOR.

Mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

Existã propunerea de a invita la dezbaterile noastre instituþiile implicate în rezolvarea cazului F.N.I. Aveþi propuneri asupra timpului care sã fie alocat fiecãrei instituþii?

10 minute!

Domnul deputat Barbaresso. Îmi cer scuze. Domnul deputat Grigoriu.

Din punct de vedere procedural, vã propun, domnule preºedinte de ºedinþã, ca întâi sã se voteze dacã sunt chemate sau nu instituþiile. Dacã sunt chemate, dupã aceea sã le alocãm timpii respectivi.

## E în ordine.

Atunci, rog _staff_ -ul sã contacteze instituþiile în cauzã ºi sã ne comunice în timp util pânã ce membrii comisiei iau cuvântul.

Vã rog!

Îmi cer scuze. Nu am fost explicit. Ceea ce am cerut eu a fost ca plenul Camerelor reunite sã stabileascã dacã invitã instituþiile respective.

Corect!

Supuneþi la vot acest lucru. Dacã da, atunci trecem la alocarea unor timpi.

## Stimaþi colegi,

Existã propunerea din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. de a fi invitate instituþiile implicate în cazul F.N.I.

Supun la vot propunerea formulatã de Grupul parlamentar P.D.S.R. Cine este pentru? Împotrivã? Nici unul.

Abþineri? 4 abþineri.

Plenul Camerelor reunite este de acord cu invitarea acestor instituþii. Procedurã. Domnul deputat Zoner.

Problema era altfel ºi nu aþi mai supus la vot. Domnul senator Oprea a mai cerut sã vinã aici ºi împricinaþii principali. De ce nu aþi supus la vot în întregime? Supuneþi la vot acum. Asta e problema!

Domnul senator Oprea v-a fãcut o propunere. ªi dacã aþi considerat-o separat, supuneþi-o acum la vot. Sã vinã hoþii principali aici!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Dar dacã unii din ei sunt arestaþi, ce ne facem, domnule deputat?

Stimaþi colegi,

Nu vreau sã bagatelizãm aceastã problemã. Rog _staff_ -ul sã invite instituþiile implicate în cazul F.N.I. pentru a participa la dezbateri. Existã acum propuneri pentru timpii pe care sã-i alocãm? Dacã sunt 15 minute, consideraþi suficient?

Are cuvântul domnul deputat Constantin Teculescu din partea Grupului P.D.S.R., membru al comisiei de anchetã. Reamintesc timpii alocaþi: între 5 ºi 10 minute, domnilor colegi. Dacã depãºiþi 10 minute se scad de la grupul parlamentar cãruia îi aparþineþi.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

În condiþiile unei politici de descreºtere economicã dusã de guvernele de dupã 1996, caracterizatã prin prãbuºirea industriei ºi agriculturii, a sistemului bancar ºi a pieþei de capital, prin fuga investitorilor strãini ºi blocarea prin diverse metode a investitorilor autohtoni, a întreprinderilor mici ºi mijlocii, printr-o legislaþie inconstantã, prin emiterea a numeroase ordonanþe, multe numai pentru rezolvarea unor interese de grup, nu puteam sã ne aºteptãm la o altã soartã pentru încã incipienta piaþã a fondurilor mutuale.

F.N.I.-SOVINVEST ºi-au început activitatea într-o piaþã în curs de reglementare, inclusiv a supravegherii de cãtre structura C.N.V.M. care, deºi legiferatã, era în formare. Considerãm cã o contribuþie importantã la prãbuºirea F.N.I., la creºterea numãrului celor pãgubiþi ºi a sumelor investite de cãtre aceºtia, au avut, pe lângã gestiunea frauduloasã a SOVINVEST, ºi unele societãþi cu capital majoritar de stat.

Comisia de anchetã privind modul de reglementare ºi supraveghere a pieþei de capital de cãtre C.N.V.M. ºi a pieþei monetare de cãtre B.N.R., numitã de Parlamentul României, a constatat cã ºi unele instituþii ale statului au contribuit direct sau indirect prin acþiuni ilegale sau imorale la prãbuºirea F.N.I.-ului.

Chiar dacã pânã în prezent nu s-a constatat sau nu s-a putut demonstra reaua-credinþã a unor conducãtori ai

acestor instituþii ºi societãþi comerciale nu putem sã omitem faptul cã numirea conducãtorilor respectivi s-a fãcut de acuala Putere pe criterii politice, indiferent de competenþa lor profesionalã, având drept scop, în principal, pesemne, satisfacerea unor nevoi de partid sau ale unor grupuri din partidele care i-au numit, menþinut în funcþie ºi le-au acoperit activitatea.

Cum am putea altfel aprecia activitatea preºedinþilor C.E.C. ºi **Bãncii Agricole** , numiþi de acuala Putere, care au susþinut în mod ilegal ºi imoral activitatea F.N.I.SOVINVEST, creºterea artificialã a valorii unitãþii de fond ºi a numãrului de investitori prin folosirea ilegalã a siglei C.E.C., cumpãrarea cu încãlcarea legii a unitãþilor de fond, încheierea ilegalã a unui contract de garantare cu SOVINVEST, fapte care au dus Ñ fãrã putinþã de tãgadã Ñ în eroare investitorii F.N.I., dându-le certitudinea implicãrii ºi garantãrii de cãtre stat a investiþiilor în acest fond?

Vã mulþumesc, domnule deputat. V-aþi încadrat în cele 10 minute.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Grigoriu, reprezentând Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Din punct de vedere procedural doresc sã spun cã eu voi depãºi cele 10 minute în cele pe care le am de spus, fiind un punct de vedere mai larg, de completare sau de propuneri de amendare a raportului depus.

Acest timp, desigur, se va lua din timpul alocat grupului parlamentar.

I. În primele 8 capitole raportul depus are un text care a fost dezbãtut ºi asupra cãrui conþinut, în general, suntem de acord. Probleme legate de raportul mai sus menþionat, care au dus la refuzul subsemnatului de a-l semna, sunt urmãtoarele:

Ð Raportul nu rezolvã explicit fondul problemei ºi anume la ce persoane, când ºi cum au ajuns sume importante de bani investite de cetãþeni la F.N.I. ºi în ce mãsurã aceastã destinaþie a banilor a fost corectã din punct de vedere legal ºi moral.

Ð Raportul conþine atacuri inadmisibile, cu caracter politic ºi electoral, împotriva unui membru al Guvernului, procedura de introducere a textului care conþine aceste atacuri fiind incorectã, în mod deosebit la Capitolul X Ñ _Concluzii_ , capitol care nu a fost dezbãtut în plenul comisiei, aºa cum s-a petrecut în cazul primelor 8 capitole.

Ð La Capitolul XI Ñ _Propuneri_ , de asemenea nedezbãtut, propunerile de modificare a reglementãrilor sunt superficiale ºi lipsite de concreteþe ºi nu garanteazã imposibilitatea repetãrii unor astfel de escrocherii ºi nu cuprinde soluþii de rezolvare a problemei sociale create ºi nici nu explicã de ce nu se propun astfel de soluþii.

Raportul rãspunde deficitar din punct de vedere formal la hotãrârea de înfiinþare a comisiei, aceasta referindu-se la o gamã largã de aspecte asupra cãrora comisia nu a deliberat ºi deci nu a conchis nimic, sau aproape nimic, la unele puncte cum ar fi punctul A, majoritatea, a, b, c, d, f, ºi g, punctul B, lit. a) ºi b).

Textul redactat ca propunere de cãtre secretarul comisiei, domnul senator Marin Stelian, a fost dezbãtut în ultimile zile în grabã, pânã la 1 septembrie nefiind finalizate audierile. S-au adoptat unele amendamente în capitolele dezbãtute, dar ca structurã ºi conþinut de paragrafe raportul a rãmas acelaºi cu cel redactat.

În capitolele I ºi II despre SOVINVEST ºi Fondul Naþional de Investiþii sunt surprinse evenimentele semnificative ºi interpretãrile fãcute sunt corecte. Dupã cum am mai menþionat, cuprinsul acestor capitole în cele ce urmeazã îl consider cunoscut.

Din pãcate, deºi au fost cerute, nu s-au obþinut date complete despre activitatea Fondului Naþional de Investiþii ºi anume evoluþia cronologicã a fondului, subscrierile ºi rãscumpãrãrile, celelalte încasãri ºi cheltuieli, respectiv baza de date, lucruri care ne-ar fi permis ca în baza unei analize cu mijloace informatice sã tragem concluzii ferme asupra modului cum s-au derulat evenimentele, cum a crescut ºi s-a prãbuºit fondul.

Informaþii complete ºi sigure asupra Fondului Naþional de Investiþi pe toatã perioada, septembrie 1995Ñmai 2000, se pare cã nu existã, în final pãrând cã pentru obþinerea lor este necesarã o muncã titanicã de reconstituire a întregii activitãþi a fondului din 1995 pânã în 2000 inclusiv, pe baza carnetelor de investitor depuse la Poliþie, a conturilor bancare ale SOVINVEST S.A. ºi pe baza altor documente primare.

În mare, conform notei de constatare a Ministerului Finanþelor din 10 august 2000, situaþia globalã este urmãtoarea:

Ð total subscrieri Ñ 7.444 de miliarde; Ð rãscumpãrãri Ñ 6.298 de miliarde; Ð achitãri în plasamente, adicã investiþii Ñ 378 de miliarde;

Ð pierderi sau cheltuieli necunoscute, nedepistabile pentru organele de control Ñ 381 de miliarde;

- Ð activele evaluate la 30 iunie Ñ 97 de miliarde; Ð pasivele reprezentând subscrieri corespunzând unitãþilor

- de fond nerãscumpãrate Ñ 4.375 de miliarde; Ð paguba totalã la nivelul valorii ultimei zile a unitãþii

- de fond la nivelul subscrierilor Ñ 4.278 de miliarde. Totalul rãscumpãrãrilor de 6.298 se împarte în 3.068

- din subscripþii ºi 3.229 din creºteri false.

- Subscrierile nerãscumpãrate reprezentând aproximativ

- 75 milioane de unitãþi de fond, 4.375 de miliarde, la ultimul preþ valoare al unitãþii de fond, ar duce la o despãgubire de 7.745.

Pierderile menþionate mai sus provin din:

Toate acestea sunt descrise pe larg în raportul depus.

În septembrie 2000 de la domnul Sorin Ovidiu Vântu ne-au venit documente conþinând cronologic evoluþia investiþiilor pe numele lui Popa Radu Nicolae, informaþii certificate ulterior de cãtre SOVINVEST S.A., aceste informaþii permiþând realizarea analizei care urmeazã ºi care aratã modul cum a evoluat fondul.

Aºa cum reiese din aceste documente ºi din datele primite de la Ministerul Finanþelor, de la Banca Naþionalã sau altele de la SOVINVEST, conþinând liste cu principalele persoane fizice ºi juridice beneficiare de rãscumpãrãri, precum ºi din numele persoanelor menþionate în diverse documente, acte, contracte, note etc., venite la comisie, totul pare a conduce cãtre un cerc de persoane care au lucrat împreunã ºi sunt legate, mai mult sau mai puþin, de grupul GELSOR cum ar fi, Sorin Ovidiu Vântu, Popa Radu Nicolae, Ioana Maria Vlas, Negurã Gheorghe, Marian Petrescu, Gheorghe Irimescu, Gheorghe Teodorescu ºi alþii. Persoanele care au fost acþionari sau au ocupat posturi de conducere la S.C. GELSOR S.A., Societatea Generalã de Investiþii S.G.I., S.C. LATINA PLASTIC, IMOLA S.A. etc.

Dintre persoanele fizice ºi juridice care au încasat cele mai mari sume de bani sunt: Sorin Ovidiu Vântu, S.C. GELSOR S.A., persoanã juridicã, ºi Popa Radu Nicolae. Dupã datele comunicate de SOVINVEST prin intermediul domnului Sorin Ovidiu Vântu însuºi, acesta apare cã a încasat de pe 6 carnete de investitor, pe numele de Popa Radu Nicolae, din 8 câte are acesta, suma de 536,1 miliarde, corespunzãtor unei sume investite de 272. Evoluþia subscrierilor ºi rãscumpãrãrilor pe toate cele 8 carnete de investitor exprimate în lei, precum ºi soldul sumelor rãscumpãrate sunt redate într-o formã graficã la anexa punctului de vedere pe care l-am depus.

Pe cele 8 carnete valoarea rãscumpãrãrilor este mai mare Ñ 579,8 miliarde, ºi valoarea subscrierilor este de 277.

Situaþia depunerilor ºi rãscumpãrãrilor de pe carnetele de investitor, pe perioade semnificative, aratã o alternanþã a subscrierilor ºi a rãscumpãrãrilor care are explicaþia prudenþialã logicã necesarã.

Adunând rãscumpãrãrile de mai sus cu încasãrile GELSOR, aºa cum sunt menþionate în raportul depus, de 796 de miliarde, se ajunge la suma totalã de 1.375 miliarde lei rãscumpãrãri, reprezentând 21,84 % din totalul de rãscumpãrãri.

În acest capitol, în raport existã Capitolul **Propuneri,** în raport cu cele expuse la Capitolul XI Ñ **Propuneri,** propun urmãtoarele precizãri ºi adãugiri:

În raport cu cele expuse mai sus ºi cele care s-au întâmplat, trebuie aduse îmbunãtãþiri ferme ºi eficiente reglementãrilor în vigoare, legi, regulamente, Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, care sã ducã la: 1. Întãrirea prerogativelor consiliului de încredere ca reprezentant ºi apãrãtor al intereselor investitorilor, mergându-se pânã la a avea obligaþia ºi dreptul sã suspende sau sã opreascã un fond de investiþii atunci când se consatã nereguli care afecteazã interesele investitorilor pe care acest comitet de încredere îi reprezintã.

Sã rezilieze contractul de administrare, de depozitare, de distribuire sau de publicitate în cazul în care are probe cã sunt necorespunzãtoare funcþionãrii legale ºi corecte a fondului. 2. Oprirea de cãtre Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare a funcþionãrii unui fond deschis de investiþii în momentul în care rãscumpãrãrile sunt acoperite din subscrieri, adicã a luat forma unui CARITAS, ºi nu din creºteri reale, un timp mai lung decât o anumitã perioadã reglementatã, de câteva zile.

3. Obligaþia publicãrii activelor fondului, pe categorii de risc, stabilite de lege, totalul plasamentelor, pe fiecare categorie, vorbesc, stabilite de lege ºi noul Regulament al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare la nivel valoric, dacã nu chiar la nivelul publicãrii portofoliului de active, cum se practicã în alte þãri.

4. Modificarea formulelor de calcul legale pentru acþiunile necotate, care a fost un mijloc de furt esenþial, astfel încât sã se þinã seama de preþul real de pe piaþa nereglementatã.

5. Eliminarea din calculul activelor nete a tuturor plasamentelor care depãºesc nivelele, limitele legale, prevãzute de art. 27 din Ordonanþa Guvernului nr. 24/1993, limita de 20 %, în mod deosebit în cazul plasamentelor în acþiuni necotate.

Dezvoltarea atribuþiilor de control ale Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare prin dimensionarea corespunzãtoare a aparatului necesar, care sã efectueze controale cel puþin prin sondaj la nivel de documente primare la toate societãþile ºi instituþiile implicate în activitatea fondului: consiliul de încredere, societate de administrare, societate de depozitare, prin înãsprirea substanþialã a sancþiunilor în cazurile de încãlcare a reglementãrilor în vigoare, în mod special în cazul raportãrilor false. Aplicarea prevederilor pentru valori mobiliare din Legea nr. 52/1994, în mod deosebit cele privind infomaþiile privilegiate, persoanele iniþiate ºi persoanele de acces ºi la titlurile de participare la fonduri deschise de investiþie, fie prin completarea Ordonanþei nr. 24, fie prin completarea Legii nr. 52 privind valorile mobiliare.

## Vã mulþumesc, domnule deputat.

Aþi consumat 28 de minute, din care 18 minute din timpul afectat grupului dumneavoastrã parlamentar.

Are cuvântul domnul deputat Sorin Pantiº, din partea Grupului parlamentar P.N.L., de asemenea, membru al comisiei de anchetã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

În prima parte a luãrii mele de cuvânt am sã mã refer strict la obiecþiile pe care le-am avut la raportul prezentat de comisie ºi atunci cât va veni rândul Grupului parlemantar liberal îmi voi expune ºi punctul de vedere politic.

Dupã cum aþi putut observa din hârtiile anexate la acest raport, obiecþiile mele sunt în primul rând legate de modul în care se trateazã ”rolulÒ Bãncii Naþionale a României în acest proces, nu pentru cã, ºi subliniez acest **nu** , nu pentru cã Banca Naþionalã a României ar fi procedat perfect, nu pentru cã Banca Naþionalã a României n-ar fi greºit; a greºit, dar sã recunoaºtem fiecãrei instituþii greºelile, atâtea câte sunt ele.

Banca Naþionalã a României nu exercitã un control preventiv asupra societãþilor bancare. În consecinþã, nu trebuia ºi nu avea de ce sã avizeze deciziile legate de cumpãrarea de unitãþi de fond de cãtre **Banca Agricolã** ºi C.E.C., participarea ca acþionari în SOVINVEST a **Bãncii Agricole** ºi a C.E.C.-ului, înfiinþarea C.E.C. Ñ Valori Mobiliare, inclusiv contractul de societate de depozitare încheiat între **Banca Agricolã** ºi SOVINVEST Ñ F.N.I.

În luare mea de cuvânt, pe timpul alocat grupului parlamentar, am sã arãt ºi care sunt greºelile majore pe care le-a fãcut Banca Naþionalã a României în acest caz.

De asemenea, a doua parte a obiecþiilor pe care leam avut sunt legate, de fapt, de situaþia în care ne aflãm noi, parlamentarii, în momentul în care participãm la astfel de comisii de anchetã. Din pãcate, cadrul legal ºi regulamentar în acest moment nu stabileºte clar care sunt obligaþiile, în primul rând, ale comisiilor parlamentare de anchetã ºi ale membrilor acestor comisii ºi care sunt drepturile acestor comisii de anchetã în mod special.

În primul rând, nu se stabileºte foarte clar cât de puternic este acest raport de confidenþialitate faþã de informaþiile pe care membrii comisiilor parlamentare ºi a comisiilor de anchetã le primesc.

Din pãcate, instituþiile sunt tentate sã nu rãspundã cerinþelor ºi cererilor formulate de comisiile parlamentare de frica a ceea ce se întâmplã adeseori, respectiv faptul cã aceste informaþii devin publice foarte repede.

Vã mulþumesc, domnule deputat. V-aþi încadrat în cele 10 minute.

Urmãtorul coleg pe care îl invit la microfon este domnul ªtefan Baban, deputat din partea Partidului România Mare, de asemenea membru al comisiei de anchetã.

## Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mecanismul prin care au dispãrut banii la F.N.I. a fost unul simplu, dar ingenios. Totul s-a bazat pe abuzul faþã de credulitatea deponenþilor, dar ºi pe dorinþa lor de îmbogãþire rapidã, precum ºi pe tãcerea mai mult decât suspectã a autoritãþilor.

În esenþã, mecanismul a fost urmãtorul: populaþia ºi instituþiile bugetare au investit sume importante de bani; conducerea F.N.I. a raportat creºteri fictive, care sã atragã alþi depunãtori ºi care sã-i tenteze pe cei interesaþi sã-ºi pãstreze banii în fond.

De creºterile fictive au beneficiat doar anumite persoane care au retras, de fapt, banii celor care s-au trezit în postura de pãgubiþi.

Din datele furnizate de Ministerul Finanþelor s-a constatat cã, în totalitate, creºterea unitãþii de fond, în sumã totalã de 6.644,9 miliarde lei, provine din falsificarea de cãtre SOVINVEST a datelor raportate.

În toatã perioada de la înfiinþarea F.N.I. ºi pânã la suspendarea plãþilor cãtre investitori, totalitatea veniturilor încasate din plasamentele F.N.I. nu au acoperit cheltuielile fondului pentru comisioanele SOVINVEST, comisioanele bancare, cheltuieli de publicitate, protocol, retribuþii etc.

În aceste condiþii, pierderile înregistrate ca diferenþã între venituri încasate ºi cheltuieli, precum ºi creºterile valorii unitãþilor de fond, plãþile investitorilor în perioada 1995Ðmai 2000, de 3.229,4 miliarde lei, s-au acoperit din încasãrile realizate din noi subscrieri.

Pe baza documentelor ºi a informaþiilor rezultate din audieri, s-a constatat falsificarea datelor privind numãrul unitãþilor de fond ºi a activului net F.N.I., în scopul majorãrii artificiale a valorii unitãþilor de fond, efectuãrii de plãþi necuvenite, în special cãtre firme ºi persoane preferate, aflate în relaþii speciale cu SOVINVEST ºi Consiliul de încredere al F.N.I. ºi dezinformãrii populaþiei în ceea ce priveºte gradul de fructificare a investiþiilor.

Reducerea numãrului unitãþilor de fond raportat, comparativ cu cel existent la investitor, a dus la majorarea artificialã a valorii unitãþii de fond. Falsificarea de cãtre SOVINVEST a datelor privind activele F.N.I., sub forma disponibilitãþilor în conturile bancare, a fost favorizatã ºi de modul defectuos de conducere a evidenþei contabile a F.N.I. ºi de neîntocmirea balanþelor de verificare prevãzute de Legea contabilitãþii, faþã de care Ministerul Finanþelor nu a luat atitudine.

Efectuarea plasamentelor în unitãþi de fond încalcã prevederile art. 2 din Legea 66/1996 privind reorganizarea C.E.C. în societate bancarã pe acþiuni, întrucât în obiectul de activitate nu este prevãzutã activitatea de plasament în unitãþi de fond sau valori mobiliare. Aceste plasamente s-au fãcut fãrã a se þine seama de gradul de risc al fondului ºi mai ales al structurii ºi ponderii acþiunilor necotate în activul net al F.N.I. Nu putea deþine, conform reglementãrilor C.N.V.M., mai mult de 5% din totalul unitãþilor de fond în circulaþie. În acest caz, investiþia de 250 miliarde lei excede cadrul reglementat.

Deºi avea un reprezentant în Consiliul de administraþie al SOVINVEST, precum ºi obligaþia de a cunoaºte întreaga activitate a SOVINVEST privind administrarea F.N.I. ºi F.N.A. ºi sã acþioneze în conformitate, acest lucru nu s-a întâmplat niciodatã.

Participarea la capitalul social al unei societãþi comerciale s-a fãcut iniþial fãrã avizul Ministerului Finanþelor. Utilizarea siglei C.E.C. prin încheierea unui contract de licenþã este ilegalã, deoarece nu au fost efectuate înregistrãrile impuse de O.S.I.M. ºi de Oficiul Registrului Comerþului.

Obiectul contractului de fidejusiune/cauþiune între F.N.I. ºi SOVINVEST ºi C.E.C. este în afara reglementãrilor art. 2 din Legea 66/1996, iar semnarea lui de cãtre o singurã persoanã contravine Legii bancare nr. 58/1998, care presupune cã banca este angajatã prin semnãtura a cel puþin doi conducãtori sau cel puþin a douã persoane împuternicite de conducerea bãncii.

Deºi cunoºtea încã din 1996Ð1997 cã SOVINVEST avea greutãþi în plata rãscumpãrãrii titlurilor de investitor ºi cã administrarea de cãtre aceastã societate a F.N.I. se baza pe o construcþie piramidalã, totuºi banca a dispus cumpãrarea de acþiuni în valoare de 8 miliarde lei, fãrã aprobarea Consiliului de coordonare a restructurãrii **Bãncii Agricole** ºi fãrã documentarea preþului acþiunilor ºi a permis sã fie utilizat contractul de depozitare fãrã a avea prevãzut în statut ºi fãrã a fi obþinut avizul B.N.R.

**C.N.V.M.** a tolerat funcþionarea SOVINVEST ºi ca societate de administrare, ºi ca societate de depozitare a fondului.

Depãºirea limitelor maxime privind plasamentele activului F.N.I. în acþiuni necotate, evaluarea activului, funcþionarea F.N.I. fãrã societate de depozitare, difuzarea

de materiale publicitare fãrã avizul C.N.V.M. reprezintã ilegalitãþi pe care C.N.V.M. ar fi trebuit sã le sancþioneze, inclusiv cu retragerea autorizaþiei de funcþionare.

Datele false prezentate în rapoartele de activitate ale F.N.I., semnate de preºedintele Consiliului de administraþie SOVINVEST ºi certificate de cenzorul extern independent, nu au fost verificate niciodatã de specialiºtii C.N.V.M., iar persoanele care le-au prezentat nu au fost sancþionate.

C.N.V.M. a tolerat ºi nu a sancþionat SOVINVEST pentru netrimiterea rapoartelor periodice, aºa cum prevede Legea pentru administrarea fondurilor deschise de investiþii.

**Ministerul Finanþelor** Ñ prin reprezentanþii sãi în Consiliul de administraþie al C.E.C., care nu ºi-au fãcut datoria în conformitate cu Legea nr. 31/1990 Ñ a acceptat fãrã nici un fel de împotrivire punctele de vedere ale conducerii C.E.C., care ºi-a rezolvat aºa cum a dorit interesele.

Totodatã, Ministerul Finanþelor a emis ulterior datelor de efectuare a vânzãrilor-cumpãrãrilor de acþiuni avize favorabile sau împuterniciri pentru membrii consiliului de administraþie ºi/sau conducerea C.E.C.

**B.N.R.** Ñ poartã rãspunderea pentru cã a autorizat funcþionarea C.E.C.-ului ca bancã mult mai târziu decât a apãrut legea, dând posibilitate acestuia sã facã plasamente nerentabile.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Aþi consumat 10 minute din timpul afectat grupului dumneavoastrã. Mai aveþi la dispoziþie 3,5 minute.

Urmeazã domnul deputat Eugen M‡tiº, deputat U.D.M.R.

Sitmaþi colegi,

Am rugãmintea sã nu mai deranjaþi pe invitaþii noºtri la dezbaterile asupra ”Raportului F.N.I.Ò I-am invitat aici sã fie atenþia la dezbateri ºi sã rãspundã la întrebãrile puse de colegii noºtri.

Domnule senator Ciurtin,

Am rugãmintea sã le creaþi posibilitatea invitaþilor noºtri sã fie atenþi la dezbateri.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Sinteza raportului comisiei prezentat de cãtre domnul deputat Sassu, preºedintele comisiei, dupã pãrerea mea a conþinut esenþa informaþiilor ºi datelor care au ajuns în arhiva comisiei de anchetã.

Raportul depus conþine, atât la finele fiecãrui capitol, cât ºi în capitolul ”ConcluziiÒ, responsabilitãþile, vinovãþiile instituþiilor publice ºi ale societãþilor comerciale cu capital majoritar de stat, dar stilul, anumite formulãri lasã de dorit. Nu este vina numai a membrilor comisiei, ci este vina ºi a celor care au redactat din punct de vedere tehnic acest raport, deoarece anumite audieri fãcându-se chiar la finele mandatului comisiei, anumite formulãri nu aveau cum sã fie discutate în plenul comisiei de anchetã, deoarece acest timp, care era perioada pauzei parlamentare, a fost deja epuizat. Comisia ºi-a continuat audierile ºi dupã data de 31 august, când trebuie sã-ºi depunã mandatul, exact pentru cã în ultimele zile de audieri din august, la comisie au parvenit informaþii noi, care au schimbat radical mersul anchetei ºi au schimbat anumite concluzii care erau pe cale sã fie trase de cãtre comisie.

Îmi pare rãu cã unii membri ai comisiei de anchetã folosesc aceastã dezbatere pentru a face declaraþii politico-electorale, în loc sã aibã poziþia de specialiºti, de profesioniºti, pe care au avut-o în cadrul activitãþii comisiei.

Eu, în cadrul acestei luãri de cuvânt, aº dori sã mã refer numai la activitatea SOVINVEST ºi F.N.I., deoarece cred cã acesta este elementul principal care trebuie discutat aici ºi acum.

Din datele furnizate de Ministerul Finanþelor, comisia a constatat cã în totalitate creºterea valorii unitãþii de fond, în sumã totalã de 6.644 miliarde de lei, din care 3.229 miliarde de lei aferente unitãþilor de fond rãscumpãrate ºi 3.415 miliarde lei aferente unitãþilor de fond nerãscumpãrate, provine din falsificarea de cãtre SOVINVEST a datelor raportate.

Pe baza documentelor ºi informaþiilor rezultate din audieri, s-a constatat falsificarea datelor privind numãrul unitãþilor de fond ºi activul net F.N.I., în scopul majorãrii artificiale a valorii unitãþilor de fond, al efectuãrii de plãþi necuvenite, în special cãtre firme ºi persoane aflate în relaþii speciale cu SOVINVEST ºi Consiliul de încredere al F.N.I. ºi al dezinformãrii populaþiei în ceea ce priveºte gradul de fructificare a investiþiilor.

## Mulþumesc, domnule deputat.

V-aþi încadrat în timp, deci în cele 10 minute. Urmeazã la cuvânt domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea minoritãþilor naþionale. De asemenea, membru al comisiei, are la dispoziþie pânã în 10 minute.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

## Mulþumesc, domnilor preºedinþi. Stimaþi colegi,

Sigur, discutãm despre una dintre escrocheriile de mari proporþii care au avut loc în perioada postdecembristã. Aceastã escrocherie însã se deosebeºte de celelalte prin faptul cã aici au fost, prin intermediul conducãtorilor lor, implicate ºi instituþii ale statului. ªi acesta este un lucru deosebit de grav. De aceea consider cã este prima datã, ºi mã voi referi în încheierea cuvântului meu, când avem noi, cu toþii, ºi datoria sã ne implicãm în gãsirea unei soluþii de despãgubire a celor care au fost pãgubiþi.

Am sã încep însã cu comentarea raportului, spunându-vã cã acest raport a fost discutat de cãtre comisie în întregul ei, exceptând secþiunea de concluzii, secþiunea finalã, care, probabil, sub presiunea timpului ºi sub presiunea depunerii raportului nu a mai trecut în aceastã discuþie.

De aceea, existã puncte de vedere diferite, iar, în ceea ce mã priveºte, punctul meu de vedere diferã strict pe aceastã secþiune finalã a raportului.

În rest, tot ceea ce este scris în raport a fost, repet, însuºit de toþi membrii comisiei la momentul respectiv. În ceea ce priveºte secþiunea finalã, sunt câteva chestiuni în care îmi exprim dezacordul cu raportul care a fost prezentat.

Prima dintre ele pe care o consider, de altfel, ºi cea mai gravã, este legatã de faptul cã în raport sunt deconspirate conturi bancare. Aceastã deconspirare este fãcutã cu încãlcarea expresã a Capitolului VIII din Legea bancarã. ªi, un lucru foarte grav, cred cã este un moment în care ideea de sistem bancar solid este pusã în felul acesta sub semnul întrebãrii. Mai ales cã, aceleaºi date, exact aceleaºi date, puteau fi preluate din contabilitatea SOVINVEST, sunt exact aceleaºi cifre, fãrã sã fie încãlcatã o lege bancarã ºi fãrã sã arunce o asemenea luminã proastã asupra siguranþei pãstrãrii acestui secret bancar în þara noastrã.

Aceasta este prima obiecþiune ºi o consider cea mai importantã.

A doua este legatã de faptul cã în aceastã secþiune de concluzii s-au strâns o serie de ”cartuºeÒ pentru campania electoralã de cãtre absolut toate partidele, lucru pe care-l consider neproductiv. Campania electoralã va trece. Probabil cã se va discuta foarte mult despre F.N.I. în ea ºi probabil cã amânarea unei soluþii va fi cea mai de aºteptatã întâmplare în urma utilizãrii acestui raport în scopuri electorale.

ɺi electronist la agriculturãÉ

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Lucrul acesta este un lucru care trebuie sã ne dea de gândit foarte mult pentru viitor.

În momentul acesta, însã, ceea ce avem de fãcut, nu vreau sã mai vorbesc foarte mult despre ce s-a întâmplat pentru cã toþi au spus ºi au repetat lucrurile acestea, este sã încercãm sã gãsim o soluþie care sã deranjeze cât mai puþinã lume. ªi când spun lucrul acesta am în vedere contribuabilii, am în vedere pe cei care au depus banii la C.E.C., ºi am în vedere pe investitorii F.N.I.

Eu am propus o soluþie, poate nu este cea mai bunã. Este a mea. Poate existã alte soluþii mai bune, dar trebuie sã declanºãm o discuþie în jurul acestor soluþii pentru cã, atâta vreme cât o asemenea discuþie nu va fi declanºatã, sigur vom asista la un proces între SOVINVEST ºi C.E.C. care poate dura foarte mult ºi putem asista la o seamã de oameni care vor rãmâne, probabil, cu buza umflatã.

Soluþia pe care am propus-o, care sã nu apeleze la Trezorerie, care sã nu apese asupra C.E.C.-ului, eventual chiar sã distrugã o instituþie care nu are nici o vinã cã în fruntea ei a fost pus un om care nu a avut nici un fel de competenþã pentru a o conduce aºa cum trebuie. Deci, soluþia de care vã vorbeam ar fi sã despãgubim pe investitorii F.N.I. oferindu-le acþiuni din portofoliul Fondului Proprietãþii de Stat, cotate pe **Bursã** sau pe **Rasdaq** É

Domnilor,

Lãsaþi-mã sã vorbesc, nici mãcar nu cred cã aþi înþeles despre ce este vorba!

Aºteptaþi ºi poate veþi înþelege!

Domnule deputat,

Am rugãmintea sã nu dialogaþi cu sala.

ªi eu am o rugãminte, domnule preºedinte: sã controlaþi sala!

Controlez foarte bine, tocmai de aceea v-am întrerupt.

Deci, cotat pe **Bursã** sau pe **Rasdaq** la valoarea din momentul despãgubirii, ele sunt foarte lichide, pot fi transformate repede în bani. Sigur cã aceastã despãgubire trebuie eºalonatã ca sã nu creãm dezechilibre majore pe **Bursã** sau pe **Rasdaq** ºi, de altfel, cred cã aceastã soluþie este una din puþinele viabile.

Din discuþiile pe care le-am avut cu domnul Sorin Dimitriu rezultã cã e posibilã, deci, cã existã în momentul de faþã în portofoliul Fondului Proprietãþii de Stat acþiuni în aºa fel încât aceastã despãgubire sã poatã sã fie fãcutã, iar, pe de altã parte, am convingerea, ºi realitatea va dovedi lucrul acesta, cã aceastã despãgubire nu va fi fãcutã niciodatã, nici de la Trezorerie ºi nici din C.E.C. Nu cã vreau eu aºa, aºa se va întâmpla.

De aceea, pentru cã am convingerea cã e un mecanism posibil de despãgubire, ºi viabil, vi-l propun ºi-l putem discuta, repet, oricând.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc ºi eu.

Aþi consumat din partea Grupului minoritãþilor 4 minute. Mai aveþi la dispoziþie încã 3,5 minute.

Urmãtorul vorbitor este domnul senator Ulm Spineanu, senator P.N.Þ.C.D.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

De asemenea, membru al Comisie de anchetã F.N.I.

## Domnilor colegi,

Eu n-am sã mai reiau concluziile acestui raport, el este deja public, este cunoscut de dumneavoastrã.

Desigur, am unele rezerve în ceea ce priveºte capacitatea comisiei de a constitui acuze, dincolo de organismele în drept ale statului sã facã acest lucru, poate fi acceptat ca un punct de vedere, nu poate fi acceptat în valoarea absolutã.

Este limpede cã acesta trebuie sã fie pentru comisie, ºi a fost, un caz de studiu. Este, probabil, cel mai dur caz care s-a întâmplat pe piaþa financiarã din România, dar trebuie sã fim la fel de realiºti, mãcar dacã ne uitãm în mandatul încredinþat de cãtre Parlament, cã nu am reuºit sã formulãm mãcar în final principalele direcþii, dacã nu ºi reformulãri legislative, pe care sã le discutãm cu instituþiile în cauzã sã le promoveze ºi noi sã le aprobãm.

Prin urmare, privind modul de reglementare, organizare, supraveghere a pieþei de capital de cãtre Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare, pornind evident de la acest caz, F.N.I. Ñ SOVINVEST, ºi, respectiv, piaþa monetarã de cãtre Banca Naþionalã, ºi existã o explicaþie, timpul pe care l-am avut la dispoziþie ºi chiar bunãvoinþa de a lãmuri cât mai multe lucruri ne-a împiedicat sã facem acest lucru, dar timpul nu este pierdut. ªi trebuie sã o facem.

De aceea, am încercat, dincolo de interpretãrile politice evidente, ºi nu cu ideea de a nominaliza în mod direct persoane, pentru cã persoanele au mandat în forurile de conducere ºi sunt douã în legislaþia româneascã: consiliul de administraþie ºi board-ul consiliului de administraþie. Cred cã aºa era mult mai corect, sã se verificeÉ ºiÉ practic, pot sã vã spun cã am cãutat documente, ºi pentru cã sunt instituþii fundamentale în acest stat care sunt incriminate, am fost personal ºi m-am uitat în registrele de lucru ale Domniilor lor ºi nu am gãsit argumente de sesizare sau de evitare de discuþie a vreunei mãsuri, dacã ar fi fost sesizatã în acest caz în mod direct.

Sigur cã în comisie au existat opþiuni de interpretarea legii ºi de pe poziþia: ”Domnilor, noi reprezentãm Parlamentul, avem un mandat, ne putem permite sã trecem chiar peste îndreptãþirile din legile organice care sunt aferente instituþiilor de putere din statÒ. Nu împãrtãºesc aceastã idee, ba, din contrã, eu cred cã nimeni ºi cu atât mai mult noi, legislatorii, ca sã spun aºa, nu putem sã înfrângem prin libera dispoziþie încãlcarea unor legi organice pe care tot noi le-am aprobat. Asta nu înseamnã cã trebuie sã se citeascã în spatele acestor cuvinte cumva ideea de a þine parte unei pãrþi. Nu. Este vorba de a judeca cu ambele talere ale balanþei. Despre aceasta este vorba ºi existã suficiente date din acest punct de vedere. Este evident ºi am împãrtãºit ºi eu iniþial ideea de a nu lãsa acest caz dincolo de acest raport sã se desfãºoare într-un anume mod. ªi am împãrtãºit ideea unei comisii tripartite, aºa cum a fost formulatã. Dupã aceea, uitându-mã în legislaþie ºi vãzând restricþiile proprii acestor instituþii, de la separaþia puterilor în stat, permiteþi-mi sã spun aºa, putem sã ajungem la conglomeratul puterilor în stat, cred cã nimeni nu doreºte aºa ceva. Ba, mai mult, o asemenea comisie ar închide cartea Parlamentului de a putea pune întrebãri ulterioare în cazul în care se vede cã justiþia nu ºi-a fãcut datoria, cã Procuratura nu ºi-a exer- citat mandatul ºi cã nu a adus pe adevãraþii vinovaþi în faþa acestor organisme.

## Cui i-aþi cerut?

Investitorii ne-au spus cã existã ºi am spus ”Vã rog în modul _fair play_ ºi confidenþial, cã putem verifica, afirmaþia se poate scrie, se poate vehicula ca informaþieÒ. Noi nu avem dreptul însã în asemenea raport ºi o asemenea responsabilitate sã ne constituim, sigur cã da, în punctele de vedere sau sã scriem o analizã de casã.

Vã mulþumesc, domnilor colegi, acesta este punctul de vedere pe care îl susþin.

Vã mulþumesc, domnule senator. Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D. iau mai rãmas încã 12 minute din timpul alocat.

## Stimaþi colegi,

Întrucât de la ora 13,00, separat, cele douã Camere au ºedinþa Birourilor permanente, întrerupem lucrãrile aici. Ne revedem la ora 14,00.

## Stimaþi colegi,

Continuãm lucrãrile. Cerem scuze pentru întârziere. Au avut loc Birourile permanente ºi circulaþia de la Senat spre Camerã e destul de anevoioasã.

Are cuvântul domnul senator Fuior Victor, din partea P.U.N.R. ºi se pregãteºte ultimul vorbitor, domnul senator Vornicu Sorin, ambii din partea comisiei de anchetã. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În cuvântul meu doresc sã prezint cadrul legislativ în care se pot produce conflicte sociale regretabile ºi în acelaºi timp esenþa fenomenului intitulat F.N.I. Ñ SOVINVEST.

Piaþa de capital în România îºi desfãºoarã activitatea în cadrul legal cuprins în Ordonanþa de Guvern nr. 24/1993, aprobatã de Legea nr. 83/1994, Legea nr. 52/1994 ºi reglementãrile Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare (regulamente, instrucþiuni, norme, decizii, atestãri ºi avize) care au avut la bazã legislaþia în domeniu din þãrile cu experienþã, respectiv S.U.A., Anglia ºi Franþa.

Legislaþia în cuprinsul ei are ca obiective:

1) Crearea cadrului necesar pentru afirmarea în procesul de reformã economico-financiarã a sectorului în formare Ñ piaþa de capital Ñ care trebuie sã joace un rol de vector principal de antrenare ºi stimulare a transformãrilor din economie ºi societate pentru realizarea unei economii de piaþã deplinã.

2) Construcþia instituþionalã, obiectiv major al formãrii pieþei de capital din România.

3) Precizarea principiilor pieþelor organizate, reglementate ºi supravegheate în dezvoltarea pieþei de capital a României.

4) Promovarea cu consecvenþã a principiilor protecþiei investitorilor.

5) Crearea bazei unei culturi organizaþionale naþionale în domeniul pieþei de capital necesarã publicului larg, aflat într-o totalã lipsã de cunoaºtere a domeniului.

Titlurile de participare emise de fondurile deschise de investiþii Ñ F.N.I. Ñ reprezintã o deþinere de capital în activele nete ale fondului, iar pentru cã sunt andosabile sau transferabile nu pot fi calificate drept valori mobiliare.

Titlurile de participare pot fi fructificate prin investirea lor în forma unui portofoliu diversificat de valori mobiliare transferabile. Scopul fondurilor deschise de investiþii este de a concentra disponibilitãþile bãneºti ale persoanelor fizice ºi juridice prin ofertã continuã de titluri de partici- pare ºi de a investi aceste disponibilitãþi într-un portofoliu diversificat de valori mobiliare transferabile, în conformitate cu obiectivele de investiþii ale fondului respectiv, o ramurã industrialã, arie geograficã, tipuri de instrumente de investiþii etc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul dumneavoastrã parlamentar mai dispune de 7 minute pentru dezbaterile ce urmeazã.

Dau cuvântul domnului senator Sorin Vornicu, reprezentând Partidul Democrat, membru al comisiei de anchetã. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Sorin Adrian Vornicu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Stimaþi invitaþi,

Ca semnatar al raportului pot sã afirm cã atât audierile, cât ºi dezbaterile din comisie pe tot parcursul celor douã luni nu au fost dominate nici într-un moment de pasiuni politice. Noi am încercat sã înþelegem, sã desluºim cum dupã o perioadã de 5 ani de funcþionare a reuºit sã se prãbuºeascã Fondul Naþional de Investiþii, cu consecinþele pe care le cunoaºtem, în special consecinþele sociale.

Concluziile raportului, la care mulþi dintre colegii mei au fãcut referire ºi unii dintre ei nu au fost de acord cu aceste concluzii, se constituie într-o reflectare fireascã a conþinutului acestuia. Nu existã concluzie trasã care sã nu îºi aibã susþinerea în ceea ce este cuprins în raport în urma audierilor pe care le-am fãcut.

Rãspunderea fiecãrei pãrþi nominalizate la **Concluzii** decurge din raport ºi nu apare ca invenþie a unuia sau a mai multor rãuvoitori, cum încearcã sã acrediteze unii dintre colegii mei de comisie ºi în special domnul Grigoriu.

De altfel, vreau sã spun cã în legãturã cu dumnealui nu sunt surprins întrucât în trecuta ºedinþã a Birourilor permanente reunite, când s-a luat pentru prima datã în discuþie punerea în dezbatere a acestui raport în plenul Parlamentului, domnul preºedinte Diaconescu era informat de domnul deputat Grigoriu cã dumnealui nu a putut sãºi întocmeascã acel punct de vedere separat, la timp, întrucât nu a avut acces la documentele comisiei. Vreau sã vã spun cã atât vinerea, sâmbãta, cât ºi duminica, personalul tehnic care se aflã la Grupul parlamentar al Partidului Democrat a stat la dispoziþia tuturor acelor colegi care au dorit sã-l consulte la momentul respectiv ºi sã lucreze pe marginea documentelor pe care le deþineam noi la comisie. O astfel de atitudine în cel mai fericit caz pot sã o calific ca dezinformare, dacã nu aº fi auzit atât din gura domnului deputat, cât ºi din nefericire a colegului meu din Senat, domnul Ulm Spineanu Ñ ºi a domnului deputat Pambuccian Ñ cuvinte ca ”atacuri politiceÒ, ”referinþe politiceÒ, ”campanie electoralãÒ ºi, mai presus de toate, ”atac la primul-ministruÒ.

Comisia a solicitat ca Banca Naþionalã sã facã verificãri pentru a sprijini ancheta comisiei. La aceastã solicitare, Banca Naþionalã a României face cunoscut cã nu a efectuat asemenea verificãri, dar pune la dispoziþie informaþiile solicitate de Inspectoratul General al Poliþiei, iar noi trebuie sã facem cerere la Inspectoratul General ca sã ajungem la documentele care le solicitasem de la Banca Naþionalã. Aºa a colaborat Banca Naþionalã cu noi!

Menþionãm cã datele pregãtite de Banca Naþionalã pentru I.G.P. nu rãspund la solicitãrile comisiei în totalitate, adicã la clarificarea destinaþiei finale a sumelor mari încasate de persoane fizice ºi juridice. Solicitãrile scrise ale comisiei privind beneficiarii sumelor încasate de la F.N.I. s-au referit atât la extinderea perioadei de cercetãri, începând încã de la înfiinþarea F.N.I. Ñ SOVINVEST, adicã 1995 pânã în 2000, cât ºi la destinaþia finalã a sumelor, iar aceste solicitãri adresate cãtre Banca Naþionalã au fost ignorate.

Comisia, fiind lipsitã de aceste date, nu a avut posibilitatea sã identifice modul de utilizare finalã a sumelor încasate de persoanele fizice ºi juridice de la SOVINVEST pentru a se ajunge a se cere blocarea pânã la soluþionarea în instanþã a cauzelor a acestor sume, a acestor conturi, pentru cã pânã se terminã de judecat procesele s-ar putea sã nu mai rãmânã nici un ban în conturile acelea pe care le cunoaºte Banca Naþionalã.

Vreau sã vã spun cã am simþit o senzaþie stranie ºi vã transmit ºi dumneavoastrã ºi anume, cel puþin în legãturã cu relaþia C.E.C.ÐBancã NaþionalãÐC.E.C., domnii de la Banca Naþionalã, la trei audieri succesive, parcã proveneau dintr-o altã þarã. Nouã luni de zile Ñ ianuarie 1999 Ð septembrie 1999 Ñ dumnealor n-au ºtiut cã existã o bancã care se cheamã C.E.C. în România. ªi sunt aici de faþã!

Cam o asemenea relaþie am întâlnit-o ºi la un domn de la C.N.V.M., s-ar putea sã fie comisar ºi acum, anume domnul Daniel Ionescu, pe care personal l-am întrebat în legãturã cu activitatea dumnealui acolo, dacã vreodatã s-a sesizat în legãturã cu reclama deºãnþatã, reclama abuzivã, reclama... cum o putem noi denumi pe aceastã reclamã pe care a fãcut-o SOVINVEST-ul în legãturã cu agãþarea C.E.C.-ului în afacere. ªtiþi ce ne-a rãspuns tuturor membrilor comisiei? Cã el se uitã pe alte programe ºi citeºte alte ziare, nu ceea ce citim noi ºi programele pe care le vedem noi la televizor în România.

Ministerul Justiþiei, Parchetul General, Ministerul de Interne au colaborat de maniera urmãtoare: cererile comisiei formulate în scris sau în cadrul audierilor privind extinderea cercetãrilor la întreaga perioadã de activitate a F.N.I., de cercetare a conturilor bancare au fost refuzate din partea Parchetului General. Coroborarea informaþiilor adunate de comisie cu cele de la organele Procuraturii ºi a Ministerului de Interne ar fi putut conduce la o fundamentare mai temeinicã a concluziilor ºi a constatãrilor, dar dacã noi nu am putut sã-i vedem la faþã pe domnul Istrate, pe domnul Popa, pe domnul Sorin Teodorescu, dacã noi nu am putut sã intervenim cu nimic în evaporarea doamnei Maria Vlas, oare care din aceste instituþii pe care le-am enunþat pânã acum se fac vinovate, efectiv, pentru cã noi nu i-am putut vedea la ochi, deºi noi am solicitat? Avem informaþii, chiar din rândul investitorilor, cã domnul Istrate bântuie prin Bucureºti dar n-am putut sã-l vedem. Are dosar penal, a fost sesizat Parchetul din 1999 de cãtre Consiliul de Coordonare a Restructurãrii la **Banca Agricolã** , dar Parchetul stã pe dosar, nu cu nasul în dosar, probabil, în momentul de faþã. Aceasta a fost colaborarea!

Mulþumesc foarte mult, domnule senator.

Aþi depãºit cu douã minute cele 10 minute, deci Grupul parlamentar P.D. mai are la dispoziþie 23 minute ºi jumãtate.

Începem dezbaterile pe grupuri parlamentare. Grupul parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România dispune de 59 minute.

Are cuvântul domnul senator ªtefan Viorel, reprezentând acest grup parlamentar.

Se pregãteºte domnul Oprea Andreiu, senator P.N.Þ.C.D.

## **Domnul Viorel ªtefan:**

Domnilor preºedinþi, Onorat Parlament, Onoratã asistenþã,

ªi mi-ar fi plãcut ca adresãrile mele sã continue cu trimitere spre domnul prim-ministru, domnul guvernator al Bãncii Naþionale ºi aºa mai departe, dar deºi remarca mea se face auzitã pentru a treia oarã din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România în plenul Camerelor reunite, s-ar pãrea cã dânºii considerã cã ce se întâmplã aici este o chestiune lipsitã de importanþã, cã cei 300.000 oameni pãgubiþi, furaþi ordinar, reprezintã nimic pentru nivelul la care au acces ei ºi importanþa problematicii care-i preocupã, aºa cã adresarea mea se va limita doar la primele 3 poziþii.

Vã rog, liniºte în salã! Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Viorel ªtefan:**

Cu câteva zile în urmã asistam la o emisiune televizatã în cadrul cãreia un distins coleg de-al nostru, din Senat, explica cetãþenilor din România cã viaþa de parlamentar este condamnatã a se desfãºura într-un mod superficial, cã noi niciodatã nu avem timp sã intrãm în intimitatea unei probleme, s-o dezvoltãm ca atare.

Iatã cã, astãzi, aici am avut o surprizã plãcutã, raportul pe care l-a prezentat comisia de anchetã, poziþiile pe care le-au avut membrii comisiei parlamentare în completarea raportului ºi, probabil, ceea ce va urma, poziþiile reprezentanþilor grupurilor parlamentare seamãnã mai mult cu niºte prelegeri care meritã sã fie auzite în aula Universitãþii, deci sunt puncte de vedere pertinente, analize duse pânã la capãt ºi sunt convins cã ºi concluziile care se vor desprinde la sfârºitul dezbaterii vor fi ca atare.

Nu pot sã nu remarc un lucru care nu s-a spus: contribuþia substanþialã la redactarea acestui raport, la analiza efectuatã ºi redactarea raportului a unui distins reprezentant al grupului nostru parlamentar, domnul senator Marin Stelian, în calitate de secretar al comisiei de anchetã.

Dar asta nu înseamnã cã totul este perfect sau nu putem aborda în mod perfectibil subiectul.

La o sumarã analizã a raportului, eu aº avea sã-i fac urmãtorul reproº: suferã de o oarecare asimetrie. Raportul este foarte bogat în informaþii, în analize, în concluzii atunci când face trimitere în zona persoanelor de drept privat ºi devine brusc sec, cu concluzii urmare unor deducþii logice ºi bazate mai puþin pe informaþii atunci când face trimitere la instituþiile ºi persoanele publice. Evident, citind raportul, mi-am pus întrebarea: de ce? Un rãspuns îl gãsim într-unul din capitolele raportului, cred cã e vorba de cap. VIII, în care se dezvoltã ideea despre cum a colaborat comisia cu organele statului. Mai multe ne-a spus domnul senator Vornicu, membru al comisiei, ºi de aceea eu mã voi limita în a relua dezvoltarea acestui subiect ºi voi spune doar urmãtorul lucru: oricât de mult aº vrea sã nu am dreptate, nu pot sã numi exprim teama cã este vorba nu despre o desconsiderare a Parlamentului, nu despre un dezinteres faþã de cetãþenii României din partea instituþiilor abilitate, ci despre o acþiune concertatã menitã sã ºteargã urmele acestei incredibile escrocherii ºi sã-i protejeze pe cei care au pus-o la cale.

Doamnelor ºi domnilor,

Voi continua cu un punct de vedere care se deosebeºte uºor de cel al comisiei de anchetã. S-a fãcut mult caz atât în raportul prezentat, cât ºi în luãrile de cuvânt ulterioare despre faptul cã legislaþia care reglementeazã piaþa de capital în România nu ar fi suficient de completã, de corectã, de modernã, nu ºtiu cum sã mai spun.

Pãrerea mea este alta. Dupã ce România a traversat criza jocurilor piramidale de tip CARITAS, dupã experienþa nefericitã denumitã SAFI, Guvernul Vãcãroiu, guvernarea Partidului Democraþiei Sociale din România de pânã în 1996, a reuºit sã punã la punct un cadru legislativ ºi instituþional modern care, vreau sã vã spun cã în lumea operatorilor, în lumea actorilor de pe aceastã piaþã este apreciat uneori chiar mai riguros decât normele

europene. Nu aici suferim noi, în materie de reglementare, suferim în materie de respectare a normelor elementare. Deci aici este problema ºi nu cred cã trebuie acum sã ne concentrãm toatã analiza ºi atenþia noastrã prin a schimba cadrul legislativ ºi sã refuzãm sã-i vedem pe cei care încalcã cu neruºinare reglementãrile existente.

În acest context ºi pe acest cadru legislativ a apãrut F.N.I.-ul ºi eu am convingerea cã Fondul Naþional de Investiþii, la momentul apariþiei, era ca un instrument aºteptat pentru o economie de piaþã normalã. Cu siguranþã cã nimeni nu i-a prevãzut o viaþã scurtã ºi o cãdere aºa de spectaculoasã, dezastruoasã, catastrofalã.

Cum a fost posibil ca, în circa 3 ani de la înfiinþare, F.N.I. sã se transforme într-un joc de tip piramidal, ºi aici punctul meu de vedere diferã de cel al comisiei, nu s-a înfiinþat ca joc de tip piramidal, ci el a devenit în timp, dupã 2Ð3 ani, ºi dacã o sã urmãriþi evoluþia numãrului de persoane care au susbcris la acest fond în toatã perioada de existenþã, o sã înþelegeþi care este punctul critic, de unde mãririle au fost plãtite din subscrieri suplimentare ºi nu din adaos real la unitãþile de fond.

Explicaþiile nu sunt greu de gãsit, sunt la îndemâna noastrã, important este sã vrem sã le vedem ºi ele sunt legate, ne place sau nu ne place, de momentul instalãrii la conducerea treburilor publice ale acestei þãri a Coaliþiei C.D.R.ÑP.D.ÑU.D.M.R., 1996. Imediat dupã aceea, cu mare vitezã, în societatea româneascã s-a instaurat dispreþul faþã de lege ºi faþã de instituþiile statului de drept.

ªi încã mai cred cã se poate face dreptate, aceºti oameni, fapt pentru care cei care ar trebui sã-i sprijine îi plimbã de 4 luni de zile de la Banca Naþionalã la Guvern, de la Guvern la tribunal, de la tribunal la Parlament ºi aºa mai departe. Dar dacã guvernanþii zilei sunt imuni la suferinþele acestor oameni, ar putea dumnealor sã ne spunã cum a influenþat criza F.N.I. deprecierea cursului de schimb al leului? Creºterea ratei inflaþiei? Sau scãderea interesului investitorilor strãini pe piaþa româneascã?

Acestea sunt efecte nefaste care vizeazã nu numai 300.000 oameni, ci întreaga populaþie a României.

Doamnelor ºi domnilor,

Ne aflãm astãzi în faþa unor întrebãri la care vom gãsi cu greu rãspunsul. Care dintre guvernele C.D.R.Ñ P.D.ÑU.D.M.R. îºi asumã rãspunderea politicã pentru aceastã nenorocire? Guvernul Ciorbea? Guvernul Radu Vasile? Guvernul Mugur Isãrescu? Dar domnul prim-ministru Isãrescu îºi asumã rãspunderea politicã pentru cele întâmplate sau dumnealui, fiind tehnocrat, se delimiteazã de responsabilitatea politicã a Guvernului pe care-l conduce?

Are vreun partid aflat la guvernare astãzi argumente sã se dezvinovãþeascã pentru consecinþele crizei F.N.I.? Am convingerea cã rãspunsul corect îl va da electoratul pe 26 noiembrie.

Dar pânã atunci, domnilor de la guvernare, aveþi curajul asumãrii consecinþelor politice, economice pe care aþi promovat-o ºi gãsiþi urgent soluþia compensãrii pierderilor investitorilor F.N.I.

Nu opoziþia trebuie sã vã ofere soluþia. 300.000 oameni aºteaptã sã-ºi recupereze banii furaþi cu concursul dumneavoastrã. Nu contaþi la infinit pe rãbdarea ºi bunul lor simþ. Dacã nu sunteþi în stare sã-i gãsiþi pe cei vinovaþi de la care sã recuperaþi banii furaþi, aveþi convingerea cã viitoarea guvernare a Partidului Democraþiei Sociale din România o va face, dar vã asumaþi un mare risc, acela de a fi acuzaþi de complicitate la ceea ce se întâmplã.

Vã rog, liniºte!

## **Domnul Viorel ªtefan:**

Având în vedere cã grupul nostru parlamentar dispune de timp alocat suficient, cu permisiunea dumneavoastrã aº vrea... ºi cerând scuze reprezentanþilor Asociaþiei investitorilor F.N.I. cã nu am timpul necesar sã citesc în întregime scrisoarea dumnealor adresatã statului, Guvernului ºi partidelor Coaliþiei din România, voi citi selectiv din aceastã scrisoare.

Pentru început aº vrea sã citesc pasajul în care Asociaþia Naþionalã a Investitorilor F.N.I. se prezintã. ”Disperarea ºi durerea investitorilor la F.N.I. pricinuitã de furtul banilor proprii de la acest fond i-a unit în Asociaþia Naþionalã a Investitorilor F.N.I. din România cu sediul în Bucureºti ºi cu filiale în toate judeþele þãrii. Aceastã asociaþie apoliticã ºi cu personalitate juridicã îºi propune: 1. Ñ sã lupte pentru recuperarea integralã a banilor investitorilor prin toate mijloacele legale: mitinguri ºi intervenþii la instanþele judecãtoreºti din þarã ºi strãinãtate; 2 Ñ sã utilizeze ºi sã interpreteze corect informaþiile provenite din mass-media ºi din cercetãrile statului; 3 Ñ sã întreprindã cercetãri proprii în legãturã cu F.N.I.; 4. Ñ sã combatã diversiunile ºi denigrãrile care afecteazã imaginea realã a majoritãþii investitorilor F.N.I. Asociaþia va funcþiona pânã la rezolvarea completã a doleanþelor investitorilor F.N.I.Ò.

Pe cine reprezintã aceastã asociaþie? Sã vã citesc pasajul despre cine sunt investitorii F.N.I. ”Investitorii F.N.I.: structura socialã a investitorilor F.N.I. este etero-

genã: pensionari, ºomeri, disponibilizaþi, studenþi, muncitori, funcþionari, militari etc.Ò. Din 20 de cetãþeni ai României, unul este membru al familiei unui investitor F.N.I. sau F.N.A. Peste 99% au la F.N.I. sume cuprinse între 5 ºi 200 de milioane. Majoritatea investitorilor au adunat aceºti bani de multã vreme, din salarii, din sumele depuse în trecut la fonduri ºi bãnci, din munca prestatã în þarã ºi în strãinãtate, din vânzarea unor proprietãþi personale Ñ apartamente, autoturisme, terenuri etc. Aceste economii au fost generate de nevoia acutã de a compensa sumele de bani provenite din ajutorul de ºomaj, pensii ºi salarii, adesea insuficiente pentru a face faþã încercãrilor dure ale vieþii cotidiene: plata întreþinerii, luminã, alimente, medicamente etc. Au strâns bani albi pentru zile negre prin eforturi constante ºi privaþiuni severe.

Nici un investitor nu a avut toþi banii investiþi în buzunar. Fiecare ºi-a luat atâþia bani cât a avut nevoie, restul a circulat în folosul tuturor cetãþenilor þãrii.

Investitorii au optat pentru F.N.I. deoarece: nici o bancã nu acoperea inflaþia; rãscumpãrarea unitãþilor de fond se fãcea prompt în conformitate cu Regulamentul de funcþionare al F.N.I.; acþionarii majoritari ai F.N.I. fiind unitãþi de stat, conferea fondului caracterul de fond naþional ºi siguranþã pentru investitori; pregãtirea de specialitate superioarã a membrilor consiliului managerial al fondului; banii investitorilor aduceau un profit care era mãsura efortului depus pentru menþinerea în circuit a capitalului investit; reclama de excepþie ºi informaþiile complete asupra activitãþii fondului.

Prãbuºirea F.N.I. la 22 mai a.c. a produs un puternic ºoc în rândul investitorilor. Starea de spirit a acestor oameni a devenit brusc disperatã pentru cã un sprijin esenþial în lupta pentru existenþã a dispãrut lãsându-i completamente descoperiþi în faþa preþurilor care urcã neîncetat ºi a debitorilor care bat neiertãtor la uºã.

Fiecare investitor doreºte recuperarea grabnicã a banilor cuveniþi, bani care constituie proprietate privatã, apãratã de art. 41 din Constituþia României ºi de art. 1 din Protocolul adiþional la Convenþia Curþii Europene a Drepturilor Omului de la Strassbourg, la care România a aderat.

Primul-ministru al României a promis cã va încerca sã rezolve aceastã problemã din surse extrabugetare ºi din împrumuturi externe. Investitorii aºteaptã cu sufletul la gurã veºti bune de la Comisia parlamentarã de anchetã, de la Guvern ºi de la procesul C.E.C. Ñ F.N.I. Ñ S.O.V.INVEST.

Eu au conºtientizat cã dreptatea este de partea lor. De aceea, lupta pentru câºtigarea drepturilor bãneºti nu va înceta în ciuda multor obstacole naturale, dar ºi artificiale ridicate în faþa lor.

Cine sunt vinovaþii de destabilizarea fondului în viziunea Asociaþiei investitorilor: organismele statului vizate la punctul 1 au avut la dispoziþie aproape 5 ani de zile pentru a se pronunþa asupra corectitudinii datelor furnizate de F.N.I. ºi pentru a lua mãsurile corespunzãtoare ce intrau în atribuþiile lor de serviciu. În tot acest timp n-au spus absolut nimic ºi nici nu au luat nici o mãsurã.

Acum se vehiculeazã afirmaþii tardive potrivit cãrora datele F.N.I. au fost umflate, cã F.N.I. a funcþionat în stil piramidal de la finele anului trecut, iar dupã alþii de la începutul existenþei sale. Nu ne-ar mira sã aparã ºi pãreri cã F.N.I. ar fi fost conceput sã funcþioneze în acest fel. Toate asemenea idei nu fac altceva decât sã evidenþieze lipsa de profesionalism, de control ºi datorie cu care oamenii au fost învestiþi.

Faptele menþionate conduc la urmãtoarea analizã:

a) dacã organismele vizate ale statului nu au cunoscut datele privitoare la activitatea F.N.I., atunci este grav, pentru cã datoria lor era sã le cunoascã ºi sã ia toate mãsurile necesare;

b) dacã organismele vizate au cunoscut activitatea F.N.I. ºi n-au luat mãsurile necesare este, de asemenea, grav pentru cã datoria lor era sã ia mãsuri prompte ºi sã aplice legile þãrii;

c) dacã F.N.I. a lucrat corect, iar organismele vizate nu au fãcut nimic pentru stoparea riscului de furt, manifestat prin zvonurile alarmiste care au contribuit la destabilizarea fondului, atunci este tot atât de grav, pentru cã nu ºi-au fãcut datoria.

Care sunt consecinþele acestui dezastru, în accepþiunea Asociaþiei investitorilor?

Seismul financiar declanºat la 22 mai 2000, prin prãbuºirea celui mai mare fond mutual din România, a avut urmãri nebãnuite asupra pieþei de capital, asupra investitorilor, populaþiei ºi autoritãþilor statului. Unda de ºoc a seismului a mãturat din cale bãnci ºi fonduri ºi a izbit puternic zidurile Bãncii Comerciale Române, care, dacã nu ar fi beneficiat de ajutorul celorlalte bãnci, inclusiv Banca Naþionalã, s-ar fi prãbuºit ºi, prin aceasta, s-ar fi atins siguranþa naþionalã a statului român.

Menþionãm câteva din consecinþele seismului:

Vã mulþumesc, domnule senator.

Aþi consumat 30 de minute din timpul alocat Grupului dumneavoastrã parlamentar.

Are cuvântul domnul senator Oprea Andreiu, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D.

Mai aveþi la dispoziþie 11 minute ºi jumãtate. Se pregãteºte domnul deputat Bogdan NiculescuDuvãz, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnilor preºedinþi, Domnilor colegi senatori ºi deputaþi, Onoratã asistenþã, Înainte de a intra în analiza raportului asupra F.N.I., mã simt obligat sã vã fac o destãinuire, din pãcate, cu gust amar. ªi vã rog sã urmãriþi o scurtã cronologie birocraticã.

În cursul lunilor iulie ºi august 1999, la Comisia de buget, finanþe ºi bãnci din Senat au fost înregistrate douã memorii, cu conþinut identic, venite pe cãi diferite, în numele unui numãr de membri ai Fondului Mutual al Oamenilor de Afaceri, deponenþi la S.C. ”S.A.F.I.-InvestÒ S.A., prin care, printre altele, se solicita constituirea unei comisii parlamentare care sã analizeze activitatea C.N.V.M. ºi a fondului de investiþii mai sus menþionat.

Cu adresa nr. 308 din 15 septembrie 1999, am transmis Biroului permanent al Senatului un punct de vedere asupra acestui memoriu, iar în final am solicitat aprobarea de principiu pentru constituirea unei comisii de analizã a activitãþii C.N.V.M. ºi a legalitãþii funcþionãrii fondurilor de investiþii. În aceeaºi zi, Biroul permanent a luat cunoºtinþã de raportul semnat de subsemnatul ºi mi-a transmis, cu adresa nr. BP/932, a doua zi, în 16 septembrie 1999, acordul de principiu privind constituirea comisiei de analizã.

Lucrurile pãreau a se desfãºura normal. Am conceput o nouã scrisoare adresatã domnului Petre Roman, preºedintele Senatului, în temeiul art. 55 din Regulamentul Senatului, pentru formarea unei comisii de anchetã având ca obiectiv urmãtoarele:

1) Stabilirea legalitãþii funcþionãrii fondurilor de investiþii.

2) Verificarea legalitãþii regulamentelor ºi deciziilor emise de C.N.V.M.

3) Identificarea procedurilor ºi a persoanelor vinovate.

Propuneam ca în componenþa Comisiei parlamentare de anchetã sã fie cuprinºi 5 senatori din Comisia de buget, finanþe ºi bãnci a Senatului, reprezentând formaþiunile politice, dupã cum urmeazã:

Ñ senator Panã Viorel Marian, Partidul Democrat, preºedinte, care era ºi preºedintele ºi este preºedintele subcomisiei Piaþa de capital, din Senat. Ñ senator Marin Dan Stelian, P.D.S.R., vicepreºedinte, propus de mine.

Ñ senator Paºca Liviu Titus, P.N.L., secretar;

Are cuvântul domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvãz, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat. La dispoziþie 25 de minute ºi jumãtate.

Urmeazã domnul senator Alexandru Ioan Morþun, din partea Grupului parlamentar al P.N.L. La dispoziþie, de asemenea, 25 de minute ºi jumãtate.

Aveþi cuvântul, domnule deputat Niculescu-Duvãz!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi ºi stimaþi invitaþi, care cu siguranþã, nu aþi venit aici de plãcere.

S-a vorbit la începutul acestei reuniuni, la începutul acestor dezbateri, de oportunitatea de a discuta acest lucru în Parlament, iar un onorabil fost ministru ºi deputat spunea cã nu ar fi oportun ºi cã ne-am amesteca peste anchetele pe care justiþia le face ºi, din pãcate, într-un ritm care, pentru cei care ne asistã astãzi, cel puþin, este prea lent. ªi o sã îl contrazic pe onorabilul meu coleg, spunând cã, de fapt, situaþia pe care o discutãm aici este o situaþie politicã, ce a fost impusã României, s-a impus în România Ñ nici nu ºtiu cum sã spun Ñ, dar care este o situaþie extraordinar de periculoasã ºi care, dupã pãrerea mea, dupã pãrerea noastrã, este un atentat la siguranþa naþionalã. ªi o sã îi amintesc stimatului coleg din P.D.S.R. cã afacerile piramidale au început chiar din 1992 ºi nu spun aceasta cu o conotaþie politicã, pentru a o fixa o datã cu începutul guvernãrii Vãcãroiu, ci, pur ºi simplu, pentru cã atunci legislaþia necesarã, pentru ca Banca Naþionalã sã devinã independentã ºi bãncile Ñ societãþi comerciale, a fost terminatã ºi acestea au plecat la drum.

Atunci, un personaj deja de legendã în afaceri oneroase ºi nerambursãri de conturi în România, spunea plin de enfazã, la televiziune, cã ceea ce face el este ”inginerie financiarãÒ. ªi este adevãrat, aceastã ”inginerie financiarãÒ, stimaþi colegi, a prins ºi a prins rãu. ”Inginerie financiarãÒ a fost ºi S.A.F.I., ºi trebuie sã îi amintesc stimatului coleg care a fost cel care a deschis lista vorbitorilor din partea grupurilor parlamentare, cã S.A.F.I. s-a petrecut în timpul Guvernului Vãcãroiu. Aceastã ”inginerie financiarãÒ a fost CARITAS, ºi acest CARITAS se fixeazã cam în aceeaºi perioadã. Probabil cã, aºa cum spunea dumnealui, acesta a fost un material de lucru, pentru ca Guvernul sã stabilizeze lucrurile ºi sã facã cadrul legal de control necesar ºi implacabil, dacã el va fi aplicat.

Din pãcate, nu a fost aºa. Din pãcate, lucrurile au continuat ºi, în ultimã instanþã, ce s-a întâmplat la BANCOREX, ºi la **Banca Agricolã** , astãzi implicatã ºi în ancheta noastrã care ne este prezentatã, nu a fost, de fapt, decât acelaºi sistem de jocuri piramidale, în care unii iniþiaþi, justificând cu metode cu totul ºi cu totul incorecte, au extras sume de bani pe care, pe urmã, întreaga populaþie a României a trebuit sã le plãteascã. Sã nu uitãm cã numai BANCOREX care pânã la urmã l-am ºi închis, a costat douã miliarde dolari, pagubã pe care 23 de milioane de români au trebuit sã o suporte. ªi aceasta nu a început în 1997, puteþi fi sigur, ci, din pãcate, s-a terminat.

Instituþiile care nu ºi-au fãcut datoria sunt, pe lângã cele care au fost nominalizate ºi anume, SOVINVEST ca administrator, lãsând la o parte administrator cu adresã ºi telefon identicã cu cea a GELSOR, în prima perioadã de funcþionare, care este tot societatea domnului Sorin Vântu, dar comitetul de încredere, factorii responsabili de la C.E.C., care ºi-au dat acordul sau au semnat contractul în care C.E.C. ºi-a pus, de fapt, emblema, a girat aceastã escrocherie, reprezentanþii Ministerului Finanþelor care fãceau parte din acest consiliu de administraþie ºi care la început au spus cã nici mãcar nu au avut cunoºtinþã de acest contract Ñ unii au revenit apoi asupra acestei declaraþii Ñ conducerea B.N.R. care invocã cu lejeritate, subliniez, **cu lejeritate** , faptul cã din punct de vedere legal nu era îndrituitã sã facã o supraveghere atâta timp cât a întârziat de fapt sã dea aprobarea funcþionãrii C.E.C., dar C.E.C. funcþiona ca bancã, conducerea **Bãncii Agricole** ºi toþi ceilalþi care s-au implicat din partea instituþiilor statului, dar ºi Serviciul Român de Informaþii pe care astãzi, de la aceastã tribunã, îl chem ºi îl întreb sã comunice public când a dat primele informaþii privind instabilitatea acestui fond de investiþii ºi cui i le-a dat, cãror instituþii ale statului le-a comunicat? Ministerului Finanþelor, Guvernului, Preºedintelui României sau Ministerului de Interne, sau cui a comunicat, pentru cã este realmente imposibil ºi eu nu pot în nici un caz sã cred cã aceste semnale nu au putut veni cu câteva luni mãcar înainte, cu atât mai mult cu cât era plin de foºti lucrãtori de servicii secrete în structurile SOVINVEST ºi F.N.I.

ªi nu în ultimã instanþã, rãspunderea organelor de anchetã care, din nou, se pun sub paravanul separaþiei puterilor unde Ñ scuzaþi-mã dar vreau sã fac o parantezã: separaþia puterilor în stat, se vorbeºte de ea întotdeauna incomplet, este separaþia puterilor pentru a se putea controla una pe cealaltã. Acesta este sensul separaþiei puterilor în stat ºi nu separaþia puterilor în stat ca sã-ºi facã de cap în detrimentul contribuabilului.

Deci, organele judiciare, Procuratura, organele de poliþie de anchetã care spun cu seninãtate: ”Ne-a plecat veriga principalã, a plecat Maria VlasÒ, nu are rost sã mai pun întrebarea: ”Cum a plecat?Ò,pentru cã scandalul era pornit ºi dumneaei trebuia supravegheatã de cãtre serviciile noastre, era un lucru elementar, nu îl gãsim pe domnul cutare sau domnul cutare, cu toate cã se plimbã cu maºina prin oraº ºi cu toate cã eu personal am transmis comisiei de anchetã chiar numãrul de maºinã cu care merge responsabilul **Bãncii Agricole** , pe care Poliþia Românã nu reuºeºte sã-l gãseascã.

Deci toate aceste instituþii, fãrã îndoialã sunt vinovate dar trebuie sã stabilim foarte clar vina celor care au beneficiat din gros de aceastã escrocherie ºi vina celor care cu rea-credinþã sau din indolenþã sau chiar din prostie, uneori, au lãsat sã se petreacã sub nasul lor lucruri care sã pãgubeascã peste 300.000 de români.

Cred, în aceste condiþii cã soluþia... ºi propun ca soluþia rezolvãrii acestui conflict social de proporþii sã fie în primul rând despãgubirea pãgubiþilor, pentru cã aceºtia nu pot ºi nu au voie sã rãmânã pãgubiþi.

Pe de altã parte, cred cã aceastã despãgubire trebuie sã fie fãcutã gãsind vinovaþii ºi gãsind conturile, în þarã sau în strãinãtate, în care s-au miºcat aceºti bani.

Cred cã dacã C.E.C.-ul este vinovat Ñ ºi este, în opinia mea, dar justiþia va decide Ñ trebuie sã plãteascã, pentru cã indiferent cã acolo, în fruntea lui, a fost un om care nu avea ce sã caute sau a fost un om care s-a lãsat mituit, C.E.C.-ul ca instituþie ºi-a pus emblema, a creat încredere ºi cei care au investit în Fondul Naþional de Investiþii au crezut cel puþin cã, aºa cum la C.E.C. sunt garantate toate depunerile, ºi banii investiþi de ei sunt garantaþi ºi aceastã minciunã a fost patronatã ºi a trecut ºi pe sub ochii instituþiilor abilitate sã o amendeze, cum este C.N.V.M.-ul, dar ºi pe sub ochii altor instituþii care trebuiau sã se sesizeze ºi sã atragã atenþia, chiar dacã legea în mod expres nu le cerea aceasta, ºi mã refer atât la banca naþionalã cât ºi la Ministerul Finanþelor, ºi de azi ºi de ieri, pentru cã nici un minister al finanþelor ºi nici o Bancã Naþionalã din lume nu poate sã stea indiferentã când un S.R.L. CARITAS creeazã o miºcare de nivel naþional ºi adunã peste un milion de oameni într-o escrocherie de proporþii. Nici o bancã ºi nici un minister de finanþe, ºi nici un guvern, nu are dreptul sã fie indiferent când sute de mii de oameni îºi duc economiile ca sã ºi le adãposteascã de o inflaþie pe care nu reuºim ºi nu vom reuºi s-o oprim niciodatã în România, în situaþia în care vom patrona o asemenea derivã ºi o asemenea escrocherie de nivel naþional.

Sunt convins cã acestea sunt soluþiile ºi cer, din partea Partidului Democrat, ca instituþiile statului sã-ºi facã datoria, ºi repede, pentru cã o þarã în care avem politicieni, uneori chiar partide, uneori chiar vârfuri politice apropiate unor asemenea cercuri de inginerie financiarã, se terminã ºi nu are altã ºansã decât ca peste câþiva ani mafia sã facã dreptate, ºi nu justiþia, sau omul sã-ºi facã singur dreptate cu parul.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Grupului parlamentar P.D. i-au rãmas la dispoziþie 5 minute ºi jumãtate.

Urmeazã domnul senator Morþun Alexandru, Grupul P.N.L.; se pregãteºte domnul deputat M‡tis Eugen, Grupul U.D.M.R.

Aveþi la dispoziþie 25 de minute ºi jumãtate. Domnul senator, vã rog!

## **Domnul Alexandru Ioan Mortun:**

Doamnelor ºi domnilor,

Este clar, este clar pentru orice om de bunã-credinþã din România, cã dezastrul financiar produs de cãderea Fondului Naþional de Investiþii a produs disperare în rândul a sute de mii de români care ºi-au vãzut economiile de o viaþã practic furate, dar ºi mai grav, a dat o loviturã grea credibilitãþii unor instituþii importante ale statului român.

Raportul Comisiei de anchetã F.N.I. Ð SOVINVEST ºi a instituþiilor publice implicate, pe care îl dezbatem acum, v-a prezentat în zeci de pagini, istorii, mecanisme, implicãri, greºeli, cauze, vinovaþi ai celei mai mari escrocherii financiare din România. Este o analizã a unui fenomen grav, extrem de grav unde, cu ºi fãrã semnãturi depuse, majoritatea parlamentarilor recunosc cã cei ce trebuiau sã efectueze controlul pieþelor de capital în România sunt vinovaþi chiar ºi numai de incompetenþã, de prostie ºi de dezorganizare.

Chiar dacã apartenenþa politicã a membrilor comisiei în gãsirea vinovaþilor este clar cã a avut un rol, majoritatea este de acord cã mari instituþii ale statului, repet, **ale statului român cel chemat sã apere banii contribuabilului** sunt vinovate. ªi eu sper cã vinovaþii, indiferent cã sunt din Banca Naþionalã a României, din **Banca Agricolã** , din C.N.V.M., din CENTROCOOP, ºi din cine mai vreþi dumneavoastrã, vor face în curând, în fine, cunoºtinþã cu Parchetul, unde îºi vor preda cravata, cureaua ºi ºireturile.

## Doamnelor ºi domnilor,

Multe din constatãrile corecte ale raportului sunt anulate, însã, de lipsa oricãror soluþii concrete, de restituirea banilor cãtre pãgubiþi. Or, permiteþi-mi sã fiu convins cã pe miile de disperaþi din stradã tocmai acest lucru îi intereseazã.

Lipsa acestor soluþii este de o gravitate fãrã seamãn pentru cã o mare parte a deponenþilor au cumpãrat unitãþi de fond ca urmare a recomandãrilor fãcute de Ordonanþa nr. 98/1999 emisã, culmea!, de Guvernul României ºi de contractul imbecil semnat de preºedintele C.E.C. cu SOVINVEST.

În cazul acestuia din urmã putem vorbi chiar de o implicare directã în susþinerea SOVINVEST-ului, fãcutã cu încãlcarea gravã a legii ºi care a încurajat inducerea oamenilor în eroare cu bunã ºtiinþã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul deputat M‡tis Eugen, din partea Grupului U.D.M.R., care are la dispoziþie 18 minute; se pregãteºte domnul deputat Marcu Tudor, Grupul România Mare, care mai are la dispoziþie 3 minute ºi jumãtate.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Mai daþi-mi de la U.D.M.R.!

Domnul deputat M‡tis?!

Dãm cuvântul domnului deputat Marcu Tudor, Grupul România Mare.

Vã mulþumesc foarte mult, mulþumesc ºi U.D.M.R.-ului, pentru cã în lipsa lui pot sã vorbesc ºi eu mai mult.

Asta credeþi dumneavoastrã!

Vã solicit concursul sã-mi daþi ceva mai mult de trei minute ºi jumãtate, în contul timpului pe care îl voi avea în noiembrie a.c.

Domnule deputat, s-a votat... ºi nu avem cum depãºi minutele pe care le am.

Am înþeles, dar introducerea nu mi-o socotiþi.

Dacã mai vorbiþi mult, mai rãmân douã minute.

Nu, de abia acum încep.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Mã uluieºte poziþia celor care au luat cuvântul în numele partidelor înaintea mea, pentru cã au vituperat aici tot ceea ce e mai frumos în interesul investitorilor pãgubiþi de la F.N.I.

Dar nu trebuie sã uitãm cã aceºti oameni, aceste partide au avut reprezentanþi ºi au reprezentanþi în aceastã comisie care a fãcut rapoarte, vreo 6, care mai de care mai altfel, mai tern, mai liniºtit, mai fãrã violenþã, mai sã nu se supere unul ºi altul ºi mai fãrã propuneri.

Eu refuz sã votez în aceastã searã propunerea pe care a fãcut-o aceastã comisie, în sensul ca Guvernul sã gãseascã soluþii ºi sã vinã cu ele ca sã plãteascã, dacã gãsesc soluþii în viitor... O bãlmãjealã!

Noi ne-am adunat degeaba aici?! Noi suntem Parlament degeaba?! Suntem Marea Adunare Naþionalã care vorbim de dimineaþã pânã seara degeaba, numai ca sã dãm bine la electorat?!

Propun aici, în final, sã adoptãm, Parlamentul, urmãtoarele propuneri pe care le voi spune în final. Pânã atunci vreau sã demolez, demontez puþin ideea cã C.E.C.-ul nu trebuie sã plãteascã pentru cã s-ar aduce niºte daune funcþionãrii lui, aºa cum au fost aduse la bãnci.

Nu trebuie sã uitãm, însã, cã C.E.C.-ul a fost condus, ca ºi celelalte bãnci, de Banca Naþionalã Românã, de Guvernul României, de Ministerul Finanþelor, care a avut antecedente foarte bine cunoscute în falimentarea a peste 8 sau 9 bãnci, ºi care poate, din experienþa anterioarã, sã evite ca ºi C.E.C.-ul sã intre într-un astfel de colaps.

De asemenea, nu trebuie sã uitãm cã acest C.E.C. a fost acþionar la F.N.I. cu 20%, cã a fost investitor, investind 290 de miliarde de lei, cã a fost distribuitor de unitãþi de fond ºi garant cu siglã. În condiþiile acestea, el trebuie sã plãteascã în solidar cu alte forme pe care le va gãsi Guvernul. Aici sunt de acord dacã mai gãseºte ºi alte modalitãþi de platã, însã, în principal, C.E.C.-ul este vinovat.

De ce spun asta? C.E.C.-ul a investit niºte bani. Luãm, pe de o parte, F.N.I.-ul care a fost condus prost de o anumitã structurã de conducere, din prostie, din neglijenþã, din hoþie, din mai ºtiu eu ce alte considerente, ºi spunem: ”Sã suporte pierderile pe care le-a cauzat o conducere proastã!Ò. Pe de altã parte, C.E.C.-ul, care a mandatat conducerea lui sã investeascã banii pe care i-au depus membrii C.E.C.-ului, membrii, cum sã zic, cei care au depus la C.E.C., au mandatat aceastã comisie ca sã le aducã beneficii.

Vã rog sã vã pregãtiþi a încheia.

## Imediat termin!

El zice aºa: când trebuie sã rãspundã ca responsabil al Bãncii Naþionale Române care a contribuit la falimentul bãncilor, la aceastã acþiune nefericitã a F.N.I.-ului, la necazurile C.E.C.-ului el e premier. Când trebuie sã rãspundã ca premier, el e candidat la Preºedinþie ºi uite, aºa, nu e nicãieri.

Eu propun astãzi urmãtoarele lucruri: sã se accepte...

S-a cam terminat timpul, domnule deputat!

Gata! Vã rog sã mã lãsaþi!

Gata, gata de...

Nu-mi bãgaþi pumnul în gurã, domnule! Am ascultat tot felul de inepþii aici pe care le-aþi patronat!

Domnule deputat, am rugãmintea sã respectaþi democraþia...

Propun... Vã rog sã mã lãsaþi sã termin, cã aºa e democrat!

Este democrat numai pentru dumneavoastrã! Domnule deputat, aþi terminat timpul!

## **Domnul Marcu Tudor:**

Vã rog sã mã lãsaþi, domnule! Terminam pânã acum!

Vorbesc ºi în numele U.D.M.R.-ului care nu ºtiu de ce nu este aici.

Propun, nu sã se voteze ca Guvernul sã gãseascã soluþii, ci noi, aici, sã gãsim urmãtoarea soluþie: C.E.C.-ul sã suporte cea mai mare parte a pagubelor aduse de F.N.I., de conducerea F.N.I.-ului, urgent, în 30 de zile Ñ aºa fac eu propunerea acum ºi vã rog sã o supuneþi la vot Ñ ºi ulterior Guvernul, cu asta pot fi de acord, sã recupereze banii ºi sã-i dea înapoi C.E.C.-ului, dacã se considerã cã este frustrat în drepturile lui.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Are cuvântul domnul deputat M‡tis Eugen, Grupul

U.D.M.R. 18 minute aveþi la dispoziþie, domnule deputat. Se pregãteºte din partea grupului P.U.N.R. ... Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Aº dori sã fac o referire cã grupurile parlamentare U.D.M.R. nu au dat nici unui alt vorbitor nici un minut din cele care sunt alocate grupurilor parlamentare. Noi ne putem spune pãrerea noastrã în cadrul acestor minute ºi nu am fãcut nici un fel de târg cu aceste minute. Deci nimeni nu poate sã afirme de la acest microfon cã vorbeºte pe timpii acordaþi U.D.M.R.-ului.

Ca reprezentant al Grupurilor parlamentare U.D.M.R. ºi nu ca membru al comisiei de anchetã, pot acum sã vã prezint ºi eu o poziþie politicã faþã de precedenta luare de cuvânt.

La dezbaterea acestui raport, din punct de vedere politic considerãm cã Parlamentul, pe lângã celelalte instituþii ale statului, este responsabil pentru soluþionarea urgentã a acestui caz.

Proiectul de hotãrâre, dacã va fi adoptat, este doar primul pas în urgentarea soluþionãrii problemei. Parlamentul, prin comisia de anchetã, dacã i se va prelungi mandatul, sau prin Comisiile de buget, finanþe, bãnci ale celor douã Camere, trebuie sã urmãreascã pas cu pas punerea în aplicare a mãsurilor convenite.

O altã problemã care s-a ridicat deja de antevorbitorii mei, este rãspunderea instituþiilor care sunt afectate de acest caz. Cred cã urgentarea anchetei fãcutã de Procuraturã împreunã cu Ministerul de Interne ºi Ministerul Finanþelor este una dintre prioritãþile acestui caz.

Noi considerãm cã sunt ºanse, este posibilã aceastã urgentare a anchetei pentru ca vinovãþiile adevãrate sã fie scoase la luminã de cãtre organele abilitate ale statului.

Noi credem cã nici comisia de anchetã nu putea, ºi nici Parlamentul nu putea sã se substituie organelor justiþiei. Trebuie sã respectãm principiul separãrii puterilor în stat. Din acest motiv credem cã noi, ca Parlament, putem sã facem altceva.

Putem ºi suntem responsabili ca atât Parlamentul, cât ºi Guvernul, cât ºi Comisia Naþionalã de Valori Mobiliare, sã informãm cetãþenii pentru viitor cu privire la avantajele ºi dezavantajele investiþiilor în fonduri de investiþii, comparând cu investiþiile fãcute în bãnci sau în titluri de stat, de exemplu.

Susþinem cã cultura investiþionalã în acest caz, s-a vãzut foarte clar, este la un nivel foarte scãzut. Eu cred, ºi noi credem, cã aceastã culturã investiþionalã trebuie cumva dezvoltatã pentru a nu avea alte cazuri asemãnãtoare, ca prin reclamã, ca prin anumite informaþii care nu sunt adevãrate, oamenii, marea majoritate a investitorilor mici sã fie induºi în eroare.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Aþi epuizat doar 6 minute din cele 18.

Are cuvântul doamna Daniela Popa, din partea independenþilor; se pregãteºte domnul senator Ciurtin, Ñ P.U.N.R.

Am fãcut anunþul dinainte ºi trebuie sã dãm doamnei... Vã mulþumesc pentru înþelegere.

## **Doamna Daniela Popa:**

Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Discutãm azi, sub privirile unor oameni disperaþi, probleme de o gravitate extraordinarã care pun în cauzã alte douã probleme fundamentale ale tranziþiei.

Prima este garantarea proprietãþii private agonisitã cu multã trudã ºi exprimatã prin economiile populaþiei într-un sistem în care au fost implicate o instituþie bugetarã a statului ºi câteva instituþii de rang guvernamental.

A doua reprezintã credibilitatea instituþiilor care guverneazã economia de piaþã, între care fondurile de investiþii au un loc important.

Cei care participã la aceastã dezbatere fãrã precedent în Parlamentul României, la fel ca ºi cei care ne urmãresc prin intermediul posturilor de radio ºi televiziune, aºteaptã un rãspuns clar la o întrebare simplã: când ºi cum îºi vor recupera banii cei care au fost jefuiþi? Pentru cã trebuie sã o spunem cu toatã autoritatea cã, dupã opinia noastrã, în fapt, este vorba de un furt de proporþii realizat într-o manierã calificatã de specialiºti de marcã în calitatea lor de reprezentanþi ai unor ministere, ai unor bãnci cu capital de stat, ai Comisiei Naþionale de Valori Mobiliare ºi, nu în ultimul rând, ai Bãncii Naþionale.

Daþi-mi voie, stimaþi colegi, sã-mi exprim cu toatã sinceritatea aprecierea pentru modul în care membrii Comisiei de anchetã parlamentarã au cãutat sã desprindã, prin documente ºi date edificatoare, dimensiunea ºi mecanismul furtului precum ºi implicarea grosolanã ºi iresponsabilã a unor demnitari ºi funcþionari publici.

Se ºtie cã în orice þarã fondurile de investiþii, de tipul F.N.I Ñ SOVINVEST, funcþioneazã în coordonatele unor parametri de risc pe care ºi le asumã deopotrivã fondul respectiv, cât ºi clientul. Aºa este peste tot în lume, aºa ar trebui sã fie ºi la noi. Numai cã, pentru aceasta, în opinia noastrã ar trebui ca instituþiile abilitate sã reglementeze funcþionarea acestor fonduri de investiþii, sã garanteze respectarea cu sfinþenie Ñ ºi subliniez, **cu sfinþenie** Ñ a douã principii fundamentale: principiul specificãrii clare, fãrã nici un fel de dubiu, a coeficientului de risc ºi principiul transparenþei, în sensul informãrii sistematice, sãptãmânale sau lunare, privind evoluþiile caracteristice fondului.

Constatãm cã sub toleranþa condamnabilã a celor abilitaþi sã supravegheze activitatea fondului ºi prin implicarea interesatã a unor demnitari ºi înalþi funcþionari publici s-a ajuns la aceastã situaþie gravã, cu sute de mii de oameni înºelaþi.

Pentru noi rãspunderile sunt clare ºi ele trebuie acum asumate cu fermitate ºi limpezime, deopotrivã de persoanele ºi instituþiile implicate, astfel:

1. Ministerul Finanþelor a autorizat ilegal, prin cei 7 reprezentanþi pe care i-a desemnat în Consiliul de administraþie al C.E.C., ca aceastã instituþie, Casa de Economii ºi Consemnaþiuni, sã fie târâtã într-o escroche- rie fãrã precedent, prin folosirea siglei alãturi de societatea de valori mobiliare, înfiinþatã pentru administrarea F.N.I.

Acest fapt s-a produs în condiþiile în care reprezentanþii Ministerului Finanþelor au deþinut votul majoritar în Consiliul de administraþie al C.E.C.

În plus, ministrul de finanþe, domnul Decebal-Traian Remeº, a girat prin semnãturã proprie cumpãrarea de unitãþi de fond de la F.N.I., fapt interzis de lege.

2. C.E.C.-ul, instituþie cu capital integral de stat, se face vinovat de ºiruri întregi de încãlcãri ale legii, care ne creeazã convingerea cã furtul grosolan din buzunarul a sute de mii de cetãþeni s-a produs cu premeditare, sub tutela statului.

Nu trebuie sã uitãm cã în cazul C.E.C.-ului statul este acþionar unic, ale cãrui interese sunt reprezentate de însuºi Ministerul Finanþelor.

3. Banca Naþionalã poartã rãspunderea fundamentalã, aºa cum se aratã ºi în raportul comisiei de anchetã, pentru cã nu a asigurat supravegherea din punct de vedere prudenþial a Casei de Economii ºi Consemnaþiuni. De asemenea, Banca Naþionalã a acoperit proasta administrare a C.E.C.-ului, prin emiterea autorizaþiei necesare înfiinþãrii C.E.C. Ñ Valori Mobiliare. Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale a emis o ordonanþã de urgenþã prin care a incitat ºi apoi a obligat un mare numãr de cetãþeni aflaþi în situaþie disperatã, ca urmare a pierderii locurilor de muncã, sã-ºi depunã sumele primite drept compensaþii la F.N.I. Un abuz mai grosolan, legalizat de Guvernul României, nici cã se putea.

C.N.V.M. a dovedit o insuficienþã ºi o neglijenþã de-a dreptul periculoase în legãturã cu autorizaþia de funcþionare a fondului F.N.I. ºi SOVINVEST privind contractele de depozitare, publicitatea, transmiterea raporturilor periodice, activitatea consiliului de încredere ºi altele. Pentru noi este limpede cã activitatea acestei societãþi de administrare a fost dirijatã cu premeditare ºi interes în favoarea unor anumite societãþi comerciale ºi a unor persoane particulare ºi, evident, în defavoarea sutelor de mii de investitori care ºi-au plasat economiile mai mari sau mai mici la F.N.I. ªirurile de ilegalitãþi sãvârºite de administratorii SOVINVEST se întind de la raporturi periodice mincinoase fãcute de cãtre C.N.V.M., la publicitatea ilegalã fãcutã sub umbrela C.E.C.-ului, ºi pânã la realizarea pe seama F.N.I. a intereselor lor ºi ale protejaþilor lor.

Desigur, domnilor colegi, cã dezbaterea de azi trebuie sã aibã un final. Un final pe care-l aºteaptã din partea noastrã sutele de mii de pãgubiþi F.N.I. Indiferent ce va hotãrî Guvernul ºi indiferent de soluþiile pe care le va aplica în final acesta, credem cã douã mãsuri clare nu pot sã lipseascã din decizia privind soluþionarea scandalului F.N.I.: 1) returnarea integralã a sumelor depuse de fiecare investitor; cu acordul investitorilor se poate pune în discuþie ºi o variantã de eºalonare a plãþilor, cu menþinerea dobânzii aferente, ºi 2) calcularea dobânzii aferente acestei sume în conformitate cu dobânda practicatã de C.E.C. pentru depozitele constituite pe perioada respectivã ºi pânã la efectuarea plãþii. Supunem atenþiei ºi o eventualã soluþie mixtã care sã îmbine elementele de propuneri mai sus menþionate, în sensul stabilirii sumei de 30 de milioane de lei, inclusiv dobânda aferentã la aceastã sumã, care sã fie restituitã imediat, în decurs de 30 de zile tuturor investitorilor care au depus pânã la acest plafon. Pentru persoanele care au investit mai mult de 30 de milioane, Guvernul are obligaþia de a restitui aceste sume, în afara celor 30 de milioane resti-

Are cuvântul domnul senator Ciurtin, din partea Grupului P.U.N.R.

Domnule senator, aveþi la dipoziþie... Vã rog liniºte ca sã putem sã ne desfãºurãm activitatea.

Domnule senator Ciurtin,

Aveþi la dipoziþie 7 minute; se pregãteºte domnul deputat Pambuccian, de la Minoritãþi, care mai are la dispoziþie 3 minute ºi jumãtate.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Mulþumesc, domnilor preºedinþi.

Vreau sã vã spun cã nu m-am pregãtit în mod deosebit pentru luarea aceasta de cuvânt, dat fiind faptul, însã, cã aici s-au fãcut o serie de afirmaþii, m-au determinat, totuºi, sã vin la aceastã tribunã. În primul rând, pentru cei mai noi ºi pentru cei care ne urmãresc de sus de la balcon, vreau sã vã spun faptul cã de 8 ani de zile de când sunt în Parlamentul României, întotdeauna când s-a dorit sã se înmormânteze ceva s-a fãcut o comisie parlamentarã. Tematica pe care comisia respectivã a abordat-o ºi a studiat-o, întotdeuna s-a prezentat în Camerele reunite ºi cei pãguubiþi într-un fel sau altul, ca ºi dumneavoastrã, cei de astãzi... Deci, aceste rapoarte prezentate în Camerele reunite au constituit în mod deosebit o veritabilã propagandã electoralã. De aceea, vreau sã vã spun cã stând în bancã, acolo în spate, mi-a venit sã plâng când un distins deputat care se gãseºte la Putere, care poate, ºi dânºii pot, iatã de 4 ani de zile n-au putut face nimic ºi s-au angrenat direct în mârºãvia de la F.N.I. Este foarte uºor sã spui cã afacerea a început în 1995 sau 1996; ea a început, dar nu a fost orientatã înspre aceastã direcþie. Sau dacã a fost, planurile ascunse nu au fost ºi nu sunt palpabile în momentul respectiv pentru a acuza într-un fel sau altul. Cert este cã aceastã afacere dateazã cu predilecþie din 1997 încoace. ªi cei care pot ºi vor putea, ar fi trebuit sã poatã ºi sã se sesizeze prin instituþiile pe care le deþin ca putere asupra acestei afaceri.

Mã intrigã deosebit de mult faptul cã aici pe bãncile rezervate autoritãþilor care au fost acuzate în raport, ºi felicit comisia pentru competenþa ei ºi pentru faptul cã au dezvãluit aproape totul, în întregime, nu se gãseºte nici unul dintre cei vinovaþi. Iatã, avem ocazia sã gãsim în acest prezidiu pe domnul director al C.E.C.-ului, nou numit dupã Camenco Petrovici. Nu ºtiu ce cautã Domnia sa aici, pentru cã nu este responsabil de mârºãviile P.N.Þ.C.D.-ului prin domnul Camenco Petrovici. Nu ºtiu ce va face actualul prim-ministru, fost direct implicat cu Banca Naþionalã, în candidatura sa pentru Preºedinþie când a nenorocit întregul sistem financiar-bancar din România din 1990 ºi pânã astãzi, când, iatã, fluturã în presã, parcã de ieri începând, creºterile economice, mascheazã inflaþia exorbitantã în România, pentru a-ºi cãpãta capital electoral. Nu ºtiu cine îl va mai vota pe acest om care se face vinovat de toate relele economiei româneºti, pentru cã moneda este aceeaºi, raportul dintre moneda naþionalã ºi monedele cu putere de circulaþie în lume, scãderea acesteia se datoreazã acestui personaj enigmatic, ºi acest om, care, iatã, cu neruºinare vine sã-ºi prezinte ºi candidatura la Preºedinþie. Consider cã de data aceasta, ca ºi de alte dãþi, Parlamentul a cãzut într-o capcanã. Capcana care i s-a regizat a fost aceea cã organele care sunt implicate în aceastã afacere murdarã au vrut sã scape cu faþa curatã, pentru cã iatã ce va scrie presa de mâine. Parlamentul reunit nu are nici o putere de a da o hotãrâre prin care sã oblige din punct de vedere juridic condamnarea celor vinovaþi, poate doar atenþiona organele îndrituite pentru a face acest lucru.

Domnule senator, Mai aveþi un minut la dispoziþie.

Exact, nici nu-mi trebuie atâta. Aº zice ca organele în drept sã-ºi facã datoria, banii de la F.N.I. trebuie daþi celor care i-au depus ºi, în al doilrea rând, confiscarea tuturor averilor celor care se fac vinovaþi ºi implicaþi în aceastã afacere murdarã.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul deputat Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale Ñ 3 minute ºi jumãtate.

Se pregãteºte din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul deputat Albu.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea câteva adãugiri sã fac la ceea ce am spus pânã acum, adãugiri care se datoreazã în mare mãsurã discuþiilor pe care le-am avut cu reprezentanþii investitorilor în aceastã..., în special în pauza care a fost la prânz.

În primul rând, consider cã ar trebui ca nu doar F.N.I.-ul, ci ºi F.N.A.-ul sã intre în interesul Parlamentului,

pentru cã riscãm ca ºi acolo sã se producã un fenomen similar cu cel care s-a produs la F.N.I.

Aceasta este prima chestiune.

A doua chestiune. Din discuþiile pe care le-am avut, a reieºit cã Domniilor lor sunt mult mai interesate în despãgubirea în bani, ceea ce pare un lucru natural, ºi consider cã trebuie sã gãsim o soluþie pentru a rezolva aceastã problemã, soluþie care trebuie...

Staþi, domnilor, puþin. ...soluþie care trebuie gãsitã, totuºi, într-un interval de timp rezonabil, pentru cã, întradevãr, foarte mulþi dintre dânºii sunt în situaþii disperate de care trebuie sã þinem cont. Cred cã este necesar sã includem acest principiu al despãgubirii la valoarea la care au fost achiziþionate unitãþile de fond indexate cu rata inflaþiei, în hotãrârea pe care o dãm astãzi, pentru cã, dincolo de toate construcþiile pentru viitor, avem de reparat o greºealã din trecut. De asemenea, consider cã pentru viitor este important ca pe piaþa de capital sã se înfiinþeze un fond de garantare, exact cum existã în zona bancarã, fond care sã fie participativ, sã rezulte din participarea tuturor fondurilor de investiþii cu sume de bani, lucru care ar face ca aceste fonduri sã fie mult mai interesate de activitatea celorlalte fonduri care intrã în joc, pentru cã în joc sunt ºi banii cu care dânºii au contribuit. Sigur, sunt multe lucruri de spus, vreau sã mã limitez în timpul pe care l-am avut. Vã mulþumesc pentru aceastã a doua ocazie pe care mi-aþi dat-o sã vorbesc...

Mai aveþi 30 de secunde, domnule deputat.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

...ºi închei acum.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Albu Ñ Grupul parlamentar P.D.S.R.; se pregãteºte domnul Pantiº Ñ Grupul parlamentar P.N.L.

Aveþi 29 de minute la dispoziþie, domnule deputat.

## **Domnul Alexandru Albu:**

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

În eforturile sale disperate de a acoperi adevãraþii vinovaþi în scandalul F.N.I., justiþia românã a atins un record extraordinar, nemaiîntâlnit ºi anume acela de a-i aresta pe paznici ºi de a lãsa liberi pe hoþi, fãcându-le discret ºi conspirativ cu ochiul ºi mai mult, chiar, ajutându-i sã spele putina, cum se spune în popor, adicã sã se ascundã, sã fugã peste graniþã. ªi aceasta pentru cã ei, paznicii, printre care ºi reputatul profesor universitar ªtefan Boboc, preºedinte al C.N.V.M.-ului, au avut proasta inspiraþie sã declare cã va face luminã în criza F.N.I. în termen de 30 de zile. Or, acest lucru nu trebuia sã se întâmple cu orice risc, inclusiv acela al aducerii în derizoriu a justiþiei, pentru cã ar fi cãzut capetele unor pseudopersonalitãþi sus-puse, dintre care unele din arealul Puterii ºi al justiþiei. S-a înjghebat astfel un complot odios, de genul ”afacerii DreyfusÒ, de a ascunde cu orice preþ adevãrul, inclusiv cu preþul distrugerii unor destine. Nu voi intra în analize, le-au fãcut colegii mei. Mã rezum la câteva chestiuni punctuale, mai degrabã întrebãri de naturã sã-i ajute pe investitori sã-ºi recupereze banii economisiþi cu preþul unor dureroase privaþiuni.

Prima. Unde a dispãrut proiectul de lege înaintat de C.N.V.M. Parlamentului, pe 8 octombrie 1998, prin care acesta propunea, sub semnãtura preºedintelui, constituirea unui fond de compensare a investiþiilor, care dacã s-ar fi fãcut, investitorii nu ºi-ar fi pierdut acum economiile. Cine a dosit acest document, în ce scop? Se poate, cumva, considera cã afacerea aceasta F.N.I. a fost premeditatã?

2) În momentul izbucnirii scandalului F.N.I., ªtefan Boboc, care se afla în Australia, s-a întors imediat în þarã. Mã rog, putea rãmâne acolo, dacã s-ar fi ºtiut vinovat. Cu douã zile, însã, înainte de venirea acestuia, Ioana Vlas, care era informatã, care ºtia ce-o aºteaptã dacã va veni Boboc, fuge în Israel. Întrebare: deºi reieºise clar din presã responsabilitatea enormã a acesteia în criza F.N.I., cum de nu s-a dat consemn la punctele de frontierã pentru a-i interzice pãrãsirea þãrii? Cine a avut interesul sã fie lãsatã sã fugã? De ce s-au tergiversat demersurile de extrãdare a acesteia? Cine are interesul sã o ºtie cât mai departe?

. Nu veþi putea plãti cãldura la iarnã, nici apa caldã, nici energia electricã cu aceste acþiuni. Despãgubirea, cum spunea o colegã de la Ap.R., trebuie fãcutã în bani, în bani lichizi

ºi sunt surse, sunt surse din care sã se acopere aceºti bani. În primul rând, confiscarea prin ordin de urgenþã a tuturor încasãrilor exorbitante fãcute de unii aºa-ziºi investitori, iar alþii care n-au investit deloc, apoi, pentru completarea sumei, cele trei instituþii implicate: Banca Naþionalã, Ministerul Finanþelor, deci Guvernul ºi C.E.C.-ul sã completeze mãsura culpabilizãrii fiecãruia dintre ei în acest odios scandal. _(Aplauze)._

Domnilor investitori,

Sã nu vã lãsaþi induºi în eroare! Sã ºtiþi cã profitorii F.N.I.-ului sunt cei care sã lãfãiesc în maºini de lux, în vile ºi în palate, ºi nu paznicii arestaþi, cum este ªtefan Boboc, care locuiesc într-un apartament sordid la etajul 9 din cartierul Berceni ºi care circulã cu o **Dacie** hârbuitã. El ºi-a fãcut datoria, el ºi C.N.V.M.-ul, în general. Iatã câteva elemente: atenþionarea viguroasã a SOVINVESTului cã nu se încadreazã în limitele de lichiditate, atenþionarea SOVINVEST-ului cã depãºeºte limitele maxime în acþiuni necotate, observaþii la reclamele deºãnþate prezentate de SOVINVEST la televiziune ºi în presã. A mers la a elabora programe pentru SOVINVEST în vederea încadrãrii acestor alegeri. Ce n-a fãcut C.N.V.M.-ul? Nu a luat mãsura de retragere a autorizaþiei de funcþionare a SOVINVEST-ului ºi asta n-a fãcut-o pentru cã foarte mulþi, inclusiv cei de faþã, erau interesaþi ca SOVINVEST-ul sã funcþioneze în continuare.

Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul deputat Pantiº, din partea Grupului Partidului Naþional Liberal, care are la dispoziþie 18 minute ºi jumãtate.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

În primul rând, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, stimaþi invitaþi, în primul rând aº vrea sã fac o foarte scurtã comparaþie între CARITAS, S.A.F.I. ºi F.N.I., pentru cã s-au asimilat prea mult cele trei eºecuri ale sistemelor financiare în România ºi eu cred cã se greºeºte. CARITAS a apãrut într-un sistem economic fãrã nici un fel de reglementare pe aceastã piaþã, S.A.F.I. a apãrut ºi s-a dezvoltat într-un sistem economic puþin reglementat. Din nefericire, Fondul Naþional de Investiþii a eºuat într-un sistem economic ºi într-o piaþã de capital foarte bine reglementatã. Nu aº vrea cumva sã se înþeleagã cã ar trebui ºi alte reglementãri.

Reglementãrile sunt într-adevãr bune. Din pãcate altele au foat cauzele care au dus la aceastã catastrofã financiarã pentru investitorii Fondului Naþional de Investiþii.

În primul rând nu au fost aplicate reglementãrile pentru ca triumviratul: societate de depozitare Ñ societate de distribuþie Ñ societate de administrare sã existe.

Acesta este triunghiul esenþial al oricãrei societãþi de investiþii. Existenþa de la început a celor 3 parteneri, dar în acelaºi timp puºi într-un sistem de a se controla unul pe celãlalt, existenþa acestor 3 parteneri duce, în cele mai multe cazuri, la succesul unui fond de investiþii. Din pãcate, din 1995, din 1996, de fapt, ºi pânã acum, s-a tolerat ca acest triumvirat sã nu existe.

Aceasta este, de fapt, vina fundamentalã a Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare. Aici, într-un singur punct, însã, vreau sã-l susþin pe domnul deputat ºi profesor Albu: Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare este o entitate formatã din 5 comisari cu rãspunderi egale. Nici mie, personal, nu mi se pare normal ca doi membri ai Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare sã stea în spatele gratiilor, iar alþii 3 membri sã devinã martori sau sã încerce sã-ºi acopere vina pe care o au ºi ei, pentru cã aceastã vinã este solidarã.

În acelaºi timp, nu a existat un control al Bãncii Naþionale a României, ºi când mã refer la control, mã refer în primul rând la supravegherea C.E.C.-ului, Casei de Economii ºi Consemnaþiuni.

Tot foarte pe scurt aº vrea sã vã expun punctul meu de vedere legat de Legea nr. 250/1998. C.E.C.-ul a fost, este, ºi sper cã va fi, o instituþie bancarã care funcþioneazã, ºi în momentul apariþiei Legii nr. 250/1998 funcþiona. Ea nu avea nevoie de o autorizaþie de funcþionare. Legea spune clar cã Banca Naþionalã a României va elabora, va da aceastã autorizaþie de funcþionare privind limitele legate de obiectul de activitate, permis Casei de Economii ºi Consemnaþiuni, pentru cã legea prevede foarte clar ce activitãþi poate sã facã aceastã instituþie bancarã, Banca Naþionalã a României putea ca faþã de aceste activitãþi sã aducã limitele considerate de cuviinþã de cãtre Banca Naþionalã a României, pentru a evita orice posibilitate de cãdere a acestei instituþii bancare fundamentale, repet, în societatea româneascã.

L-a sunat ºeful pe firul scurt!

L-a sunat pe firul roºu!

## **Domnul Sorin Pantiº:**

Am sã ajung ºi la aceastã problemã.

În ceea ce priveºte cele douã probleme legate de C.E.C., cumpãrarea de unitãþi de fond ºi înfiinþarea C.E.C. Ñ Valori Mobiliare, este foarte clar cã sunt douã activitãþi care ies din cadrul legal pe care-l avea C.E.C.-ul la dispoziþie.

Contractul de fidejusiune ºi cauþiune este o problemã care va fi dezbãtutã ºi hotãrâtã de cãtre justiþie, aºa cã nu este corect, ºi aºa au fãcut ºi colegii mei, nu este corect sã-mi expun punctul de vedere faþã de valabilitatea sau nevalabilitatea acestui act. Am creat, însã, instituþiile democratice, dar nu am impus mecanismele economiei de piaþã legate de luarea deciziilor, astfel cã arbitrul deciziilor pe criterii politice sau pe interese personale este pus înaintea deciziilor fundamentate economic ºi bazate pe analizele unor instituþii fundamentale în economia de piaþã, cele de care vã aminteam puþin mai devreme.

Mai devreme sau mai târziu, în lipsa acestor instituþii fundamentale ale economiei de piaþã în luarea deciziilor, acest fenomen s-ar fi petrecut chiar la o scarã mai mare. ªi alte economii au trecut prin acest interes ºi aº vrea sã amintesc celebrele inginerii financiare pe care le-a fãcut George Soros în ceea ce priveºte economia ºi moneda Marii Britanii ºi economia Thailandei. Economia de piaþã nu este nici moralã ºi nici imoralã, aceastã caracteristicã i-o dã numai arbitrul sãu, care este statul, prin instituþiile sale. Dacã acest fenomen Ñ Fondul Naþional de Investiþii Ñ este imoral, de vinã este categoric statul care a tolerat, într-o formã sau alta, fãrdelegile care s-au comis.

S-a discutat foarte mult despre personajul Sorin Ovidiu Vântu. Sorin Ovidiu Vântu, dupã pãrerea mea, nu a fãcut altceva decât sã penalizeze slãbiciunile statului ca actor economic. La fel ca ºi George Soros, el va fi contestat, dar nimeni nu va nega cã datoritã lui sociatatea se va schimba, obligatã de membrii sãi, ca acþionari, ºi acest lucru este pozitiv. Atât timp cât nu a încãlcat legile þãrii. Discuþiile privind moralitatea sau imoralitatea unei persoane nu au rost decât pentru deliciul unei cafele sau ca subiect de eseu filozofic. În mod cert, instituþiile statului au greºit faþã de investitorii Fondului Naþional de Investiþii. Problema care se pune este dacã 22 de milioane de persoane trebuie sã plãteascã paguba pricinuitã altor 2- 300.000 de persoane? Ca economist, privesc tot societatea ca pe o societate comercialã cu 22 de milioane de acþionari. Au plãtit pentru greºelile din 1990Ñ1996 ºi au judecat, vor plãti pentru greºelile din 1996Ñ2000 ºi vor judeca. Moral este sã-þi recunoºti greºelile, pentru cã astfel poþi demonstra cã eºti în stare de altceva.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul senator Constantin Sava Ñ Grupul parlamentar al Partidului Democraþiei Socialiste din România; se pregãteºte domnul senator Oliviu Gherman, de asemenea, Grupul P.D.S.R.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia de anchetã înfiinþatã pe 27 iunie 2000, în urma Hotãrârii nr. 23 a Parlamentului României, pentru verificarea modului de organizare ºi supraveghere a pieþei de capital de cãtre Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare ºi a pieþei monetare de cãtre Banca Naþionalã

a României, pornind de la constatarea stãrii de încetare de plãþi a F.N.I. Ñ SOVINVEST, ºi-a finalizat raportul.

Pe baza acestui raport ºi în conexiune cu alte fapte despre care vom face vorbire, Grupurile parlamentare P.D.S.R. au adoptat poziþia politicã pe care o voi prezenta în continuare.

Prima noastrã concluzie se referã la situaþia celor peste 300.000 de investitori, mai puþin interesaþi în stabilirea vinovãþiilor, cât în recuperarea, într-o mãsurã cât mai mare, a investiþiilor fãcute.

1. P.D.S.R. considerã cã singura putere abilitatã în statul de drept sã stabileascã vinovãþiile în aceastã speþã, sã dispunã cuantumul despãgubirilor ºi executarea sentinþelor este puterea judecãtoreascã.

Parlamentul are dreptul, prin comisiile sale parlamentare ºi speciale, sã procedeze la anchete, rezultatele acestora fiind puse ulterior la dispoziþia organelor de stat abilitate: Poliþie, Parchet, instituþii judecãtoreºti etc.

Aºadar, rezultatele anchetei parlamentare efectuate de cãtre aceastã comisie specialã vor fi transmise oficial, conform procedurilor uzuale, instituþiilor abilitate menþionate mai sus, urmând ca ele sã continue conform procedurilor în vigoare, iar justiþia sã-ºi spunã cuvântul conform legii ºi principiilor statului de drept.

2. Experienþa ultimilor 4 ani a demonstrat cã o parte însemnatã a justiþiei, Parchet ºi eºaloanele superioare ale Poliþiei au fost politizate ºi supuse intereselor Puterii. Cum vinovaþii pentru aceastã mare escrocherie care se numeºte Fondul Naþional de Investiþii Ñ SOVINVEST se aflã printre oamenii Puterii ºi cu ramificaþii la cel mai înalt nivel, avem mari rezerve cã ei vor fi judecaþi ºi condamnaþi conform legii, în actualele condiþii politice.

Prezentãm câteva argumente în susþinerea acestei teze:

Preºedintele României, ºi nu numai el, a fost informat de S.R.I., din timp, asupra dimensiunilor inimaginabile ale escrocheriei ºi asupra consecinþelor grave la nivel social, dar nu a luat nici un fel de mãsurã concretã, cu toate cã s-a autodeclarat drept ”campion al luptei cu corupþiaÒ.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Oliviu Gherman ºi se pregãteºte ultimul vorbitor, din partea independenþilor, domnul senator Dumitraºcu, care are la dispoziþie 3 minute.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Oliviu Gherman:**

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

## Onoratã audienþã,

Eu, prin profesia mea, întotdeauna încerc sã apelez la cifre care sunt întotdeauna foarte convigãtoare, dar care, de data aceasta, au repercusiuni extrem de grave asupra celor care au fost pãgubiþi, ºi anume vreau sã fac o observaþie: în intervalul între 1 iulie 1995 Ñ mai 1999, deci 40 de luni, atâta vreme cât în afacerile Fondului Naþional de Investiþii nu a apãrut sigla C.E.C.-ului, rata de înscriere a investitorilor a fost de 2.348 pe lunã, pentru cã în timp de 40 de luni s-a ajuns la 107.000 investitori, aºa cum rezultã din raport, în mai 1999.

În clipa în care C.E.C.-ul ºi-a pus sigla pe escrocheriile Fondului Naþional de Investiþii, deci din mai 1999,

pânã în mai 2000, s-a ajuns de la 107.976 investitori, la 318.512 investitori, ceea ce înseamnã cã de la o ratã de 1.348 pe lunã s-a ajuns la o ratã de 17.544 pe lunã, iar în lunile ianuarie-aprilie 2000 la 24.000 pe lunã. Desigur, aici au fost fãcute analize financiare legale ºi tot ce vreþi dumneavoastrã, dar nu a fost fãcutã o analizã psihologicã de maximã importanþã ºi anume cã românul din moºi strãmoºi are încredere în C.E.C. Faptul cã C.E.C.-ul ºi-a pus sigla pe aceastã escrocherie a însemnat cã investitorii au crezut cã acestea sunt garantate de stat, or, aici este imensã escrocheria care a foat fãcutã ºi care este acoperitã prin cifre.

Au fost investiþi 8 miliarde, sau nu mai ºtiu cât. Nu are aproape nici o relevanþã câte miliarde au fost investite de C.E.C., important este cã a fost învestitã încrederea populaþiei în aceste fonduri care au fost mãsluite.

Prin urmare, exonerarea de responsabilitate nu este o exonerare legatã strict de suma depusã, ci de efectul social, pentru cã aici sunt pãgubiþii care au fost aduºi datoritã faptului cã au crezut din moºi strãmoºi cã C.E.C.-ul este o instituþie serioasã care este garantatã de stat. Aici este imensa, marea escrocherie pe care trebuie s-o judecãm din punct de vedere politic!

Las la aprecierile dumneavoastrã sã spuneþi cine a organizat aceastã escrocherie, în ce mod acest personaj bolnav, mã apucã mila de Domnia sa, a ajuns sã vã pãgubeascã pe dumneavoastrã toþi, pentru cã, în realitate, aici este vorba de altceva decât de victimele unei escrocherii cu un caracter de psihologie socialã în care din punct de vedere politic un partid, ºi dumneavoastrã ºtiþi care este, nu are dreptul sã se exonereze de responsabilitate. Acest Camenco Petrovici este vinovat nu prin cât a furat, nu prin cât a organizat sã se fure, ci prin faptul cã a înºelat încrederea dumneavoastrã ºi v-a dus în situaþia sã credeþi cã aceasta este o instituþie garantatã de stat. Aici este imensa, marea escrocherie care, din pãcate, nu a fost suficient accentuatã aici.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Ultimul vorbitor, domnul senator Gheorghe Dumitraºcu, din partea Grupului independenþilor.

Trei minute aveþi la dispoziþie, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu:**

## Onoratã audienþã,

1I. În anul 1929 **Banca Marmorosh Blanc** , **Banca ChrissovŽloni** s-au prãbuºit în timpul guvernãrii Partidului Naþional Þãrãnesc, aruncând pensionarii de culoarea funebrã a plumbului direct în sinucidere. Aceeaºi guvernare este vinovatã, prin intervenþia C.E.C-ului, prin târârea C.E.C.-ului în cea mai mizerabilã afacere împotriva poporului român, de câteva sute de mii de participanþi la aceastã societate de investiþii, la acest fond de investiþii ºi, prin lãrgire, e vorba de vreun milion de oameni, ºi acum, în timpul celei mai funebre guvernãri din istoria României.

## 2. Domnilor,

Observaþiile de bun-simþ, în condiþiile în care 15.000 de specialiºti ºi-au spus cuvântul în lichidarea economiei româneºti, sunt observaþiile unui Gâgã. Din acest punct de vedere accept rolul de Gâgã ºi pun urmãtoarele întrebãri:

1. Oamenii au depus banii, 4Ñ5Ñ6 mii de miliarde.

2. E firesc ca oamenii sã poatã primi banii înapoi,

. Oamenii nu mai au de unde primi banii înapoi. Unde s-au dus banii din momentul în care au fost depuºi ºi pânã în momentul în care ar fi trebuit sã fie scoºi. Pun întrebarea: CineÉ Statul? Statul e guvernarea, statul nu e Parlamentul, domnilor, Parlamentul a fost redus la o idee, mai ales în condiþiile majoritãþii Convenþiei. Uitaþi-vã la banca responsabililor! Unde este banca ministerialã, unde sunt miniºtrii responsabili?! ªi aºa a fost întotdeauna dispreþul guvernãrii. Din 1996 ºi pânã astãzi, faþã de Parlament, care a fost redus la o idee, la o scamã, la o caricaturã, aproape, de parlament, pentru cã a fost bombardat cu 2.000 de ordonanþe, fãcând praf sistemul democratic, a dus ºi la aceastã afacere.

Daþi-mi voie sã pun întrebareaÉ Foarte! F.P.S.-ul? Fracþiunea Prãpãdului Statului Român, credeþi cã va putea sã vã dea Domniilor voastre, depunãtori, siguranþa?!

Sã dea F.P.S.-ul!

Care F.P.S.? El adunã banii din vânzarea uneori pe nimic, pe zero, el însuºi plãtind lumânarea cu care dã de pomanã averile neamului ºi statului românesc. De unde bani? Câtã siguranþã aveþi într-un F.P.S.!

Sã n-aveþi încredere în el, sã n-aveþi încredere în soluþie!

Vã rog sã încheiaþi discursul dumneavoastrã.

Singura soluþie, domnilor, este intervenþia rapidã a S.R.I.-ului prin publicarea, prin aducerea mãcar la cunoºtinþa Parlamentului a concluziilor pe care le-a tras dinainte , ºi atunci vom vedea cine sunt vinovaþii care n-au acþionat, deºi au avut informaþiile de la S.R.I., Procuraturã, Ministerul de Interne, Ministerul de Justiþie ºi Preºedinþia.

Recuperarea nu se poate face din confiscarea a ceea ce se vede, confiscarea averilor care se vãd, ale celor vinovaþi, este doar vârful aisbergului, averile sunt scoase din þarã, despre aceste sume este vorba ºi oamenii aceºtia trebuie sã plãteascã pentru a-i plãti cum se cuvine pe hoþi.

Vã rog sã încheiaþi, domnul senator!

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu:**

Pot sã mã lipsesc ºi de chestiunea aceasta, sã ºtiþi

. Pot vorbi ºi fãrã el.

Vã rog sã încercaþi sã încheiaþi, domnule senator. ªi aºa v-am dat 3 minute, ºtiþi dumneavoastrã pentru ce, da?

Domnilor,

Descoperiþi hoþii, nu doar pe hoþii de buzunare, ci cei care ºed la colþul strãzii primind banii de la hoþii de buzunare, nu doar pe cei care ºed la colþul strãzii, ci pe cei care ºed în cabinete, nu doar pe cei care ºed în cabinete, ci pe cei care ºed pe lângã ministere.

Adunaþi microfoanele, domnule senator, ºi vã rog sã încheiaþi!

## Domnilor,

Daþi-mi voie sã vã mai spun un singur lucru: dacã tot sunteþi partid naþional creºtin ºi democrat, nu credeþi cã e nevoie de moralitate? De o moralitate în faþa oamenilor, de o moralitate a forþelor politice, de o moralitate faþã de strãinãtate, de investitori ºi parteneri, dacã mai avem parteneri ºi statutul de parteneri. Avem nevoie de credibilitate, de dreptate pentru depunãtori, de moralã, or, nu acest Guvern ºi nu prin aceste metode poate sã facã luminã. Aceasta este o gogoriþã! Tot ceea ce auziþi de aici, dacã nu se manifestã prin arestãri, atenþiune! **arestãri** , prin puºcãrii imediate, prin judecarea cum se cuvine, prin confiscarea masivã a ceea ce este în þarã ºi ceea ce este în strãinãtate, indiferent din ce parte politicã vor fi aceºtia, nu veþi primi nimic.

Dumneavoastrã continuaþi-vã acþiunile împotriva Guvernului care a patronat toate lucrurile acestea, împotriva condidatului la preºedinþie venit din partea nu ºtiu cãrui partid, nu ºtiu care partid l-a marcat ºi l-a remarcat peÉ

Domnule senator, vã rog sã terminaþi!

Am terminat, dar sã nu se termine speranþele dumneavoastrã.

Aþi spus cã aþi terminat, domnule senator. Vã mulþumesc foarte mult.

Drept la replicã a cerut domnul deputat Alexandru Sassu.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

## **Domnul Alexandru Sassu:**

## Domnilor colegi,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

La un moment dat unul din antevorbitori a fãcut o alu-

zie indirectã, dar foarte transparentã la Partidul Democrat. Am sã vã spun un lucru foarte clar.

1. Partidul Democrat nu are nici un om în nici o structurã implicatã ºi nici un minister implicat în aceastã afacere.

Partidul Democrat nu are nici un om în nici o structurã sau minister care putea sesiza sau rezolva acest caz.

Partidul Democrat, prin reprezentanþii sãi în aceastã comisie, a depus toate eforturile, alãturi de toþi ceilalþi reprezentanþi ai Parlamentului în comisie, ca acest raport sã fie competent, complet ºi sã nu fie exclus nimeni din cei vinovaþi, indiferent cã este vorba de primul-ministru sau de orice altã persoanã.

Partidul Democrat a susþinut faptul cã, având în vedere vinovãþia statului în aceastã afacere, trebuie sã plãteascã imediat ºi investitorii trebuie despãgubiþi.

## **Din salã** _(investitorii la F.N.I.):_

BravoÉ Bravooo!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Au luat sfârºit luãrile la cuvânt din partea grupurilor parlamentare.

Îl invit pe domnul ministru al finanþelor, Traian Decebal Remeº, ca în cadrul celor 15 minuteÉ

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

Cine este statul?!

venit la microfon ca efect al menþiunii unui vorbitor. Eu am venit la microfon ca efect al menþiunii explicite, expres, la adresa P.D.S.R.-ului de cãtre un reprezentant al P.D. Este vorba de drept la replicã, aºa cum s-a stabilit la început, conform procedurii.

Este vorba de o chestiune de ordin politic pentru cã azi discutãm aici o escrocherie de natura ingineriei financiare. Am fost martori mai devreme la o adevãratã inginerie politicã pe care, din pãcate, domnul preºedinte al comisiei a continuat-o acum, inginerie politicã a Partidului Democrat! Dânºii guverneazã, dar nu-ºi arogã decât merite fãrã responsabilitãþi. Aºa ceva nu se poate!

Nu se poate pentru cã guvernarea înseamnã acte de decizie economicã, de decizie socialã, iar implicaþiile, atât cele favorabile, cât ºi cele nefavorabile, trebuie asumate în mod solidar, cum se precizeazã în Constituþia României ”de cãtre toþi cei care participã Ñ **în mod solidar,** repet Ñ împreunã la luarea deciziilor respectiveÒ. Ministerele au fost atribuite pe baza algoritmului politic.

## **Din salã:**

Nu P.D.-ul de la guvernare?! P.D. nu este la guvernare?!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Întrebare retoricã, domnule senator. Aveþi cuvântul, domnule ministru!

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Un minut, drept la replicã!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

V-a pronunþat cineva numele? Nu mai aveþi nici un minut!

Domnule deputat,

Dacã stãm ºi analizãm corect, colegii care fac parte din comisia de anchetã erau invitaþi sã ia cuvântul atunci când s-a dat cuvântul celorlalþi. Nu s-a sfârºit, sã pãstrãm minuteÉ

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Drept la replicã!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Drept la replicã. V-a pomenit cineva numele?

**Domnul Florin Georgescu**

**:**

Da.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Nu cred.

## **Domnul Florin Georgescu**

**:**

Este dreptul meu, ca partid. Dânsul de ce a avut drept la replicã?!

Da. P.U.N.R. a fãcut aluzie la P.D., domnule deputat. Aveþi douã minute, domnule deputat!

Vãd cã ne târguim ca la piaþã. Este vorba de o deontologie parlamentarã.

V-aº ruga sã aveþi în vedere sã acordaþi acelaºi tratament tuturor partidelor. Domnul preºedinte al comisiei a

Vã rog sã încheiaþi, domnule deputat!

Conducerea Bãncii Naþionale a fost numitã de Parlament fãrã participarea P.D.S.R.-ului, inclusiv cu acordul P.D.-ului, deci membrii Consiliului de administraþie al Bãncii Naþionale, care nu au supravegheat C.E.C.-ul, nu au supravegheat **Banca Agricolã** au avut ºi sprijinul parlamentar al P.D.

În concluzie, responsabilitatea politicã ºi pentru aceastã escrocherie, pentru aceastã redistribuire de bani din buzunarele multora în buzunarele unoraÉ

Vã rog sã încheiaþi, domnule deputat!

## **Domnul Florin Georgescu:**

É revine inclusiv partidului din care face parte ºi preºedintele ºedinþei care nu mã mai lasã sã continui. Vã mulþumesc.

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

Un minut drept la replicã!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc pentru aprecieri, domnule deputat. Vorbeam, înainte de a vã da cuvântul, de deontologia care trebuie sã ne caracterizeze. Din pãcate, dumneavoastrã nu aþi dat dovadã de acest lucru.

Vã rog, domnule senator!

Mã voi încadra într-un minut.

Domnul deputat Sassu a început sã dea replici la ceea ce am vorbit eu în numele Alianþei Naþionale, formatã din P.U.N.R. ºi P.N.R. Vreau sã-i amintesc domnului Sassu Ñ ºi sã-l nominalizeze pe domnul Duvãz pentru cã nu am spus în luarea mea de cuvânt Ñ cã dumneavoastrã jucaþi la 20 de capete. Acum vreþi sã vã spãlaþi pe mâini dupã 4 ani de mârºãvii. Vã rog frumos sã vã asumaþi responsabilutatea politicã a tot ceea ce aþi fãcut în aceºti ani!

Domnule senator! Domnule senator!

ªi ce aþi fãcut ºi din 1990 pânã în 1992.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Domnule senator,

Vã rog sã vã cereþi scuze pentru cuvântul pe care l-aþi pronunþat. Este inadmisibil în aceastã aulã a Parlamentului României sã folosiþi asemenea termen!

Domnule preºedinte,

Eu sunt de acord cã nu sunt bune cuvinteleÉ

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnule senator,

Vã accept cuvântul numai dacã vã cereþi scuze.

É dar dumneavoastrã sã vã asumaþi ceea ce aþi fãcut ºi sã nu induceþi în eroare un întreg popor. Nu induceþi în eroare!

Vã rog foarte mult sã luaþi loc în bancã! Aveþi cuvântul, domnule ministru! ( _Rumoare, vociferãri._ ) Aveþi 15 minute la dispoziþie, domnule ministru.

## **Domnul Decebal-Traian Remeº** _Ñ ministrul finanþelor:_

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Din punctul meu de vedere, cazul F.N.I. are douã faþete: o problemã juridicã Ñ ºi aceasta îºi va urma cursul, cred cã fãrã ingerinþa, inclusiv a Parlamentului Ñ ºi o problemã socialã. Este vorba de un numãr de oameni deponenþi direct ca investitori ºi de membrii familiilor acestora.

Eu, personal, am crezut cã Parlamentul se va apleca asupra problemei sociale. M-a dezamãgit ziua de astãziÉ ( _Rumoare, vociferãri, discuþii._ ) Écontinuã sã mã dezamãgeascã ziua de azi pentru cã aici se fac rãfuieli politice ºi nu se încearcã rezolvarea problemei sociale. ªi cei care Ñ prin cuvântul dumnealor Ñ au trimis þinte de campanie electoralã ºi sãgeþi otrãvite, ºi cei care Ñ din pãcate majoritatea zdrobitoare Ñ nu sunt aici, vor plânge în faþa electoratului cu lacrimi mincinoase spunând câte, cum ºi în ce fel au încercat sã facã pentru rezolvarea problemelor acestor oameni, cerându-le voturile. Dar asta este o problemã de conºtiinþã a fiecãruia dintre noi. ( _Rumoare._ )

## Dumneavoastrã dezamãgiþi întregul popor!

V-aº ruga sã deschideþi raportul comisiei la pag. 20. Este un tabel cu care începe pagina unde este redat numãrul unitãþilor de fond raportate din când în când ºi numãrul unitãþilor de fond gãsite în cursul anchetei la care, inclusiv funcþionari din Ministerul Finanþelor, au fost chemaþi sã-ºi aducã aportul.

Faceþi bine ºi comparaþi cele douã coloane. Treceþi la pag. 46 pct. c) ºi citiþi ce spune comisia, dar când ajunge la concluzii ºi la propuneri uitã cu desãvârºire.

Citesc de acolo: ”Creºterea valorii activului net al F.N.I., provine din falsificarea datelor privind activele F.N.I., plasate în conturi bancare, acþiuni cotate sau necotate pe piaþa de capitalÒ.

Acest activ net nu este decât numãrãtorul fracþiei, iar numãrul unitãþilor de fond este numitorul. Majorând prin minciunã ºi fals permanent acest numãrãtor ºi diminuând prin minciunã raportatã cãtre C.N.V.M. de fiecare datã numãrul unitãþilor de fond, s-a ajuns la ultima valoare declaratã de circa 103.000 pe unitatea de fond.

Ei bine, cei care au fãcut analiza ºi ancheta au ajuns la anumite date asupra cãrora eu am o rezervã destul de serioasã pentru cã sunt incomplete, datoritã faptului cã nu s-a þinut evidenþã contabilã ºi datoritã faptului cã datele anterioare lui ianuarie 1999 au fost ºterse din evidenþa pe calculator. Lucrurile nu se pot schimba decât într-o foarte micã proporþie.

Dacã se calculeazã valoarea unitãþii de fond luându-se în considerare ºi obligaþiile de platã pe care F.N.I. le are la data la care aceastã cu adevãrat escrocherie Ñ fãcutã de un numãr de oameni, persoane fizice, escrocherie cu care nici una dintre instituþiile statului nu are nici în clin nici în mânecã Ñ se ajunge pe o metodologie în baza H.G. 887/1995 Ñ eu apreciez cã e bunã, chiar dacã ea aparþine unui alt guvern Ñ la valoarea de 284,4 lei pe unitatea de fond. Cei din comisie poate cã ar fi trebuit sã sublinieze cãtre depunãtori ce înseamnã un calcul bazat pe datele reale, luând în considerare obligaþiile cu are F.N.I.-ul a rãmas la momentul când jocul acesta tembel s-a spart.

Dacã se ia o altã metodologie Ñ asta e din 1998, Ordinul nr. 136 al Agenþiei de Privatizare Ñ eu cred cã asta este mai proastã pentru cã îmi dã o valoare de câteva zeci de ori mai mare: 6.047 lei pe unitate de fond.

Mai aveþi un minut.

## **Domnul Decebal-Traian Remeº:**

Dacã se apreciazã, domnilor, cã avem în faþã o problemã socialã sau avem în faþã Ñ în masa mare de pãgubiþi Ñ cazuri sociale, eu cred cã nu este nevoie de culpabilizarea instituþiilor statului. Este nevoie de decizia politicã pentru rezolvarea problemei sociale.

Închei aceastã prezenþã la microfon spunându-vã cã respingem toate cele 10 acuzaþii la adresa Ministerului Finanþelor, care se aflã la pag. 138 ºi 139 din raport.

Datoritã faptului cã s-a apreciat aici ca suficientã aceastã parte din timp care mi s-a acordat, vom depune la Birourile permanente ale celor douã Camere, la comisie ºi vom da presei argumentarea tuturor acestor respingeri.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Întreb pe reprezentanþii instituþiilor invitate la dezbaterile noastre dacã doresc sã ia cuvântul sau dacã doresc sã depunã observaþii în scris la Birourile permanente. Vã rog!

Vã rog sã vã prezentaþi ºi ce instituþie reprezentaþi. Aveþi 15 minute la dispoziþie.

Aveþi cuvântul, domnule viceguvernator!

## **Domnul Mihai Bogza Ñ** _viceguvernator al Bãncii Naþionale a României_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt Mihai Bogza, viceguvernator al B.N.R.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Vã mulþumesc pentru posibilitatea pe care mi-aþi acordat-o de a spune câteva cuvinte Ñ cred cã voi consuma toate cele 15 minute Ñ în legãturã cu acuzaþiile formulate la adresa Bãncii Naþionale a României în raportul comisiei. Vã mulþumesc cu atât mai mult cu cât mã tem cã asta va fi singura ocazie când vom fi cu adevãrat ascultaþi.

Am fost convocaþi de câteva ori la comisie, ne-am prezentat cu punctualitate, am dat toate explicaþiile cerute, am trimis un morman de documente, ºi constatãm cu foarte mare surprindere cã ceea ce a apãrut pânã la urmã în raport este cu totul altceva decât documentasem noi acolo.

Este punctul dumneavoastrã de vedere.

Daþi-mi voie! Domnule preºedinte, vã voi rãspunde.

Vã rog sã continuaþi.

## **Domnul Mihai Bogza:**

Daþi-mi voie sã mã ocup de aºa-numitele ”ilegalitãþiÒ comise, cum sunt denumite în acest raport, ºi care, spre marea noastrã surpindere, sunt în numãr de 8; le-am numãrat ºi noi cum le-a numãrat ºi domnul ministru Remeº. Numai Finanþele ne întrec ca numãr de ”ilegalitãþiÒ comise, aºa cum sunt numite.

Curios, nu cei care au fãcut pânã la urmã aceste afaceri Ñ fraude, cred cã le putem spune astfel Ñ nu C.N.V.M., instituþia care era abilitatã sã supravegheze modul de funcþionare a fondurilor mutuale, ci Banca Naþionalã este cea care deþine cel mai mare numãr de ilegalitãþi, deºi Banca Naþionalã nici nu a fost implicatã în calculul activului net, nici nu avea în atribuþie supravegherea fondurilor mutuale ºi aºa mai departe.

Voi începe prin a semnala în primul rând acele acuzaþii care sunt cel mai flagrant neadevãrate.

Daþi-mi voie sã vã spun exact... lãsaþi-mã...

Stimaþi colegi, vã rog!

Vom da posibilitatea reprezentanþilor comisiei pentru 30 de minute sã-ºi expunã punctul de vedere final.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Mihai Bogza:**

Mã uit la acea acuzaþie formulatã la pct. 7 pag. 142: ”Deºi a controlat C.E.C. în 1999 ºi a sesizat neregulile care au dus la situaþia în care se aflã C.E.C. azi, ascunzându-se dupã interpretarea personalã a Legii nr. 66/1996, republicatã, nu a impus mãsuri de remediere a situaþieiÒ.

Aceastã afirmaþie este un neadevãr total. Banca Naþionalã nu a controlat C.E.C. în anul 1999.

Am spus foarte clar acest lucru. În acel moment Banca Naþionalã nu autorizase C.E.C., el nu se afla sub supravegherea noastrã. Deci C.E.C.-ul nu a fost controlat în 1999, cu atât mai puþin Banca Naþionalã putea, pe baza controlului respectiv, sã ascundã ce se întâmpla la C.E.C.

Al doilea aspect total necorespunzãtor cu realitatea se aflã la pct. 5 pag. 141 unde se spune: ”Banca Naþionalã a acoperit proasta administrare a C.E.C. prin emiterea autorizaþiei necesare înfiinþãrii C.E.C.Ð Valori Mobiliare, dupã ce aceastã decizie fusese luatã ºi pusã în aplicare de conducerea C.E.C., încãlcând astfel Legea nr. 58/1998Ò.

Banca Naþionalã nu a acordat niciodatã autorizaþie de funcþionare C.E.C. Ñ Valori Mobiliare. Legea nu obliga Banca Naþionalã sã facã acest lucru. Legea nu obliga C.E.C.-ul sã cearã aprobarea Bãncii Naþionale, ca atare aceastã afirmaþie este total neadevãratã.

De asemenea, se spune despre conducerea B.N.R. cã: ”A încãlcat Legea nr. 58/1998 art. 45 lit. b) ºi Normele nr. 8 ale B.N.R. prin acceptarea tacitã a contractului de fidejusiune, semnat de C.E.C. cu SOVINVEST, prin care C.E.C. se expunea unor riscuri ce depãºeau 20% din fondurile proprii.Ò

Nu ºtiu din care document a ajuns comisia la aceastã concluzie. Noi nu numai cã nu am tolerat acest lucru, dar când am aflat de acest contract am aplicat sancþiuni conducerii bãncii, inclusiv am cerut schimbarea acesteia, ºi nu a fost nici un moment în care sã acceptãm tacit acest contract de care nu am aflat la momentul semnãrii. Dupã cum ºtiþi, acest contract a fost þinut secret ºi ne surprinde faptul cã în timpul discuþiilor avute cu comisia ºi ea a recunoscut acest lucru... membrii comisiei cu care am stat de vorbã, cel puþin.

De asemenea, se spune cã: ”conducerea B.N.R. a aprobat prin autorizaþia C00003 obiectul de activitate al C.E.C., dupã efectuarea cesiunii ºi fãrã a verifica legalitatea acestei mãsuri ºi prin asta a încãlcat Lege nr. 66/1996 art. 2Ò.

Cred cã comisia, în pofida explicaþiilor noastre, nu a înþeles în ce constã esenþa activitãþii bancare. Pãi noi, la momentul când am dat autorizaþie C.E.C.-ului, nu aveam cum sã verificãm legalitatea tuturor operaþiunilor pe care le-a efectuat C.E.C.-ul de la înfiinþarea sa Ñ ºi sunt 100 ºi ceva de ani de atunci Ñ pânã la momentul în care am dat autorizarea.

Noi nu aveam aceastã obligaþie, nu am fãcut-o niciodatã ºi nu vãd cum am fi putut sã o facem în continuare!

Toate aceste acuzaþii Ñ nu le mai trec în revistã întrucât le-am trecut în materialul scris pe care l-am depus în dimineaþa aceasta la conducerile celor douã Camere Ñ sunt de la cap la coadã niºte lucruri pe care cel puþin noi nu le înþelegem.

Din discuþiile pe care le-am avut cu comisia s-au desprins douã aspecte în legãturã cu care interpretãrile pe care le-am dat noi au fost diferite; este vorba de momentul când s-a produs intrarea sub supraveghere a C.E.C. ului ºi ceea ce s-a întâmplat în legãturã cu investiþia realizatã de **Banca Agricolã** la F.N.I.

În ceea ce priveºte C.E.C.-ul, am arãtat în poziþia noastrã cã Banca Naþionalã a început sã supravegheze C.E.C.-ul de la momentul în care a autorizat aceastã bancã ºi aceasta datoritã unei prevederi pe care dumneavoastrã, domnilor parlamentari, aþi votat-o. Este vorba de Legea nr. 101 privind Statutul Bãncii Naþionale a României în care se spune: ”Banca Naþionalã a României rãspunde de supravegherea bãncilor pe care le-a autorizatÒ. Acest articol din lege este, în mod explicit, citat în raportul comisiei.

De altfel, dacã Parlamentul era atât de preocupat de momentul în care se produce supravegherea C.E.C.-ului putea sã cearã acest lucru mai devreme printr-o lege, pentru cã, aºa cum ºtiþi, în 1996, prin Legea nr. 66 Parlamentul a votat altã lege privind C.E.C.-ul, prin care nu se prevedea posibilitatea ca Banca Naþionalã sã supravegheze C.E.C.-ul. Acest lucru s-a rezolvat numai prin Legea nr. 250/1998, când pentru prima datã s-a dat abilitarea Bãncii Naþionale a României sã supravegheze C.E.C.-ul ºi noi am fãcut acest lucru imediat ce prcedurile noastre Ñ consfinþite prin altã lege menþionatã, Legea nr. 101/1998 Ñ ne-au permis sã începem acest lucru.

Mai spun ceva. Supravegherea Bãncii Naþionale nu este totuna cu controlul preventiv. Noi nu putem preîntâmpina o infracþiune tip fraudã. Faptul cã un preºedinte de bancã, cum a fost Carmenco Petrovici, a semnat un contract fãrã aprobarea forurilor conducãtoare ale C.E.C.-ului, în condiþiile neºtiute de nimeni Ñ pentru cã acel contract nu apãrea înregistrat, evidenþiat nicãieri, nici mãcar nu a fost prezentat, în primã instanþã, organelor noastre de control Ñ nu ne putea da nouã posibilitatea sã-l oprim la momentul când a semnat acel contract. Evident!

Fac o comparaþie în acelaºi mod. Un poliþist sau Poliþia Românã, în general, nu poate preveni o contravenþie, o încãlcare a legii. Poate, cel mult, sã o sancþioneze dupã aceea, dar prevenirea este practic imposibilã, în mod concret, pentru fiecare operaþiune în parte.

În legãturã cu tranzacþiile care s-au realizat de cãtre C.E.C. prin investiþiile la F.N.I., acestea s-au petrecut Ñ o spunem încã o datã Ñ înainte ca C.E.C.-ul sã intre sub supravegherea Bãncii Naþionale, înainte ca C.E.C.-ul sã fie autorizat de Banca Naþionalã a României, iar dacã Parlamentul Românei era foarte preocupat de acest lucru, putea foarte simplu sã voteze încã din Legea nr. 66/1996 ca C.E.C.-ul sã intre sub supravegherea Bãncii Naþionale a Românei. De atunci ar fi intrat sub supraveghere ºi lucrurile ar fi stat altfel. În legãturã cu **Banca Agricolã** .

**Banca Agricolã** a efectuat o investiþie în titluri F.N.I. de 30 miliarde lei. Cum a spus ºi domnul Sorin Pantiº mai devreme, investiþia respectivã era legalã din punct de vedere prudenþial. Noi, Banca Naþionalã, nu aveam ce sã reproºãm acestei investiþii. Totuºi, din motive prudenþiale, noi am cerut bãncii sã renunþe la investiþie, banca ºi-a rãscumpãrat pe urmã aceste titluri fãrã sã realizeze o pagubã din acest motiv.

În ceea ce priveºte investiþia **Bãncii Agricole** la SOVINVEST, aceasta s-a realizat în mod unilateral, în acelaºi mod în care s-a realizat contractul de garanþie al C.E.C.-ului, semnat de domnul Camenco Petrovici. La **Banca Agricolã** a semnat preºedintele de atunci, domnul Liviu Istrate, împotriva cãruia, la iniþiativa reprezentanþilor noºtri în Comitetul de coordonare a restructurãrii la **Banca Agricolã** , s-a deschis acþiune penalã. Din nou o situaþie pe care nu am avut cum s-o prevenim, în schimb, am sancþionat-o atunci când am descoperit-o.

Nu voi menþiona mai multe lucruri în legãturã cu aceste aºa-zise ilegalitãþi. Voi trece la o altã acuzaþie formulatã în raportul comisiei ºi care se referã la faptul cã noi nu am fi pus la dispoziþie acele documente care ar fi fost absolut necesare comisiei pentru a putea identifica persoanele care ar fi vinovate, care ar fi profitat de pe urma acestei fraude de la F.N.I.

Pãi, aici avem, din pãcate pentru comisie, niºte prevederi votate tot de dumneavoastrã, domnilor parlamentari, care se referã la secretul bancar. Deci, noi, astfel de date privitoare la conturile persoanelor fizice nu le putem pune la dispoziþie nici mãcar într-o procedurã parlamentarã, pentru cã dumneavoastrã, prin textul Legii 101/1998, aþi hotãrât cã nu putem pune astfel de date la dispoziþie decât Parchetului, în cadrul unei proceduri judiciare. Comisia parlamentarã nu se aflã în aceastã situaþie. Deci, dacã doreaþi sã procedãm altfel, aþi fi putut sã treceþi în textul legii respective cã putem pune aceste date ºi la dispoziþia unei comisii parlamentare.

Aº vrea sã mai spun un lucru în încheiere...

Mai aveþi douã minute, domnule viceguvernator.

Citind aceastã parte care se referã la Banca Naþionalã, din raportul comisiei, noi nu am gãsit corecte decât acele pasaje în care se dãdeau citate din legi. În rest, tot ce se spune acolo, în opinia noastrã, este incorect ºi ne pare rãu cã comisia nu a procedat aºa cum procedeazã în mod elementar echipele noastre de control Ñ atunci când raportul este terminat, cer ºi punctul de vedere al celor care au fost controlaþi. Dacã ar fãcut acest lucru, probabil cã am fi putut preîntâmpina mãcar acele lucruri care, în opinia noastrã, constituie neadevãruri flagrante, chiar dacã, eventual, nu le-am fi putut preîntâmpina pe cele care constituie probleme de interpretare.

Opinia noastrã, fãrã sã ne pronunþãm asupra ansamblului problemei sau asupra ansamblului raportului, este cã, dacã ºi alte pãrþi ale raportului au fost redactate în acelaºi mod, credem cã este riscant pentru Parlament sã ia o decizie astfel, pentru cã s-ar putea s-o facã pe baza unor date greºite.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Mai întreb încã o datã dacã dintre reprezentanþii instituþiilor...

Vã rog, aveþi cuvântul! Vã rog sã vã prezentaþi...

## **Domnul Cristian Dumitrescu**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

Procedurã?... Procedurã. Numai o clipã, vã rog!

## **Domnul Cristian Dumitrescu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Vã rog sã fiþi foarte atent în momentul în care se intervine de la acest microfon ºi sã procedaþi aºa cum este prevãzut în regulament. Atunci când o persoanã Ñ indiferent cine este aceasta, cu atât mai mult când este vorba de un neparlamentar ºi reprezintã o instituþie importantã a statului Ñ se adreseazã ireverenþios ºi acuzator, cu acuze nefondate ºi, mai ales, cu aprecieri care depãºesc cu mult competenþa chiar a preºedintelui Bãncii Naþionale ºi, cu atât mai mult, a unui vicepreºedinte, sã-i luaþi cuvântul dacã nu se supune acestor considerente.

- Da. Domnul senator Marin Stelian. _(Domnul Mirel_

- _Þariuc solicitã cuvântul)._

- Vã rog! Tot pe procedurã? Sau... În cadrul celor 30

- de minute care sunt alocate.

- Aveþi cuvântul!

Vã rog sã vã prezentaþi ºi, de asemenea, ºi instituþia pe care o reprezentaþi.

- Aveþi cuvântul!

## **Domnul Mirel Þariuc** _Ñ preºedintele Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare_ **:**

Bunã seara! Sunt Mirel Þariuc, preºedintele Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare. Voi vorbi foarte puþin, pentru cã foarte multe lucruri s-au spus deja.

Este evident cã prãbuºirea Fondului Naþional de Investiþii este o tragedie imensã pentru un numãr mare de persoane. Este evident, de asemenea,...

Mai aproape de microfon!

Este evident, de asemenea, cã prin modul în care a supravegheat acest fond, Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare are o parte din vinã. Este evident însã cã existã o legislaþie care precizeazã modul în care se stabileºte vina ºi în care se pedepseºte vina persoanelor ºi a instituþiilor.

Puterea judecãtoreascã este chematã sã rezolve aceste probleme, fãrã patimã ºi fãrã _parti-pris_ -uri, fãrã abuzuri ºi respectând prezumþia de nevinovãþie. Suntem convinºi cã justiþia îºi va face în final datoria.

În privinþa raportului, Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare mulþumeºte comisiei de anchetã pentru recomandãrile ºi propunerile ce privesc instituþia noastrã ºi vã asigurã pe dumneavoastrã cã multe dintre aceste recomandãri au început deja sã fie puse în practicã.

Mulþumesc _. (Aplauze.)_

Vã mulþumesc.

Mai doreºte cineva sã ia cuvântul din partea instituþiilor invitate? Nu.

Stimaþi colegi,

În finalul dezbaterilor, comisia noastrã de anchetã are la dispoziþie 30 de minute pentru a rãspunde întrebãrilor ºi problemelor ridicate atât de cãtre colegii parlamentari, cât ºi de cãtre instituþiile invitate sã participe la dezbaterile noastre.

Îl invit pe domnul senator Marin Stelian sã ia cuvântul.

## **Domnul Dan Stelian Marin:**

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari ºi invitaþi,

Eram hotãrât sã nu iau cuvântul astãzi, dar am luat cuvântul ca sã cer iertare celor care se regãsesc în raport, pentru cã ne-am permis sã-i trecem ca rãspunzãtori pentru anumite fapte.

Îi cer scuze domnului Remeº pentru faptul cã noi n-am fost la nivelul gradului dumnealui de pregãtire profesionalã ºi am acuzat Ministerul Finanþelor, ca acþionar unic la C.E.C., de aprobarea investiþiei de 290 de miliarde de lei, care depãºea cu mult fondurile proprii ale acestei bãnci.

Îi cer scuze domnului Bogza cã am fãcut rãspunzãtoare Banca Naþionalã pentru aceastã investiþie care depãºea cu mult expunerea de 20% faþã de un client, prevãzutã de Legea bancarã.

Îi cer scuze domnului Remeº pentru faptul cã a aprobat, prin adresã semnatã de dumnealui, cumpãrarea a 20% din acþiuni de la Ioana Maria Vlas, acþiuni la valoarea nominalã de 140 de milioane Ñ chiar atât a plãtit Maria Vlas pe ele Ñ ºi a încasat 8 miliarde.

Îi cer scuze domnului Remeº pentru faptul cã a aprobat înfiinþarea Societãþii C.E.C. Ñ Valori Mobiliare, aprobare datã, ca un mare profesionist, prin semnãturã olografã, direct pe adresa C.E.C.-ului.

## Domnilor,

Îi cer scuze domnului Mihai Bogza, viceguvernatorului Bãncii Naþionale, pentru faptul cã Banca Naþionalã a realizat o supraveghere deosebitã a sistemului bancar, aºa cum zice legea: art. 26 din Legea 34/1991 ºi art. 26 din Legea 58/1998, ”în scopul realizãrii vitalitãþii sistemului bancarÒ.

Îi cer scuze domnului Mihai Bogza pentru felul cum ne-am permis noi sã spunem cum a supravegheat **Banca Agricolã** ºi C.E.C.-ul, pentru felul cum a supravegheat sistemul bancar: DACIA FELIX, COLUMNA, CREDIT BANK, BANKCOOP, BANCA INTERNAÞIONALÃ A RELIGIILOR, BANCA ALBINA, ºi alte bãnci din România.

Cer scuze încã o datã pentru faptul cã ne-am permis, noi, comisia, sã facem acest raport, cu toate cã unii colegi au arãtat aici cã acest raport ar fi fãcut de mine. Nu! Noi am fost o comisie care ne-am sacrificat toatã vacanþa parlamentarã lucrând la acest raport.

Noi am desfãºurat ancheta pe bazã de tematicã, am întocmit raportul pe baza unei scheme a raportului, fãcutã dinainte. Pe mãsurã ce se redacta un capitol, îl vedeau toþi membrii. Deci, munca este colectivã ºi, vã spun sincer, am colaborat excepþional cu toþi membrii comisiei de anchetã. Încã o datã le mulþumesc. Sã nu se tragã concluzia cã unul a muncit ºi altul a stat. Nu a fost aºa, a fost lucru în echipã. Dar, în orice caz, nu pot sã accept

eu inepþiile care s-au spus la acest microfon de cãtre ministrul finanþelor. Nu pot, vã rog sã mã credeþi. Va rãmâne stenograma în istoria României ºi poate urmaºii urmaºilor noºtri vor citi ºi îºi vor da seama de înalta pregãtire profesionalã a ministrului finanþelor din anul 2000.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îmi cer scuze, domnule ministru! Noi, de dimineaþã, am adoptat programul acestei zile ºi am fãcut precizarea cã dreptul la replicã se dã înainte de a-ºi exprima, în final, punctul de vedere comisia de anchetã.

Prin urmare, aveþi cuvântul domnule preºedinte Sassu, ca membru al comisiei de anchetã.

Nu înainte de a-mi da mie cuvântul.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Dumneavoastrã nu sunteþi membru al comisiei de anchetã. Îmi pare foarte rãu.

Deci, aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Aveþi douã minute, domnule ministru. Vã rog!

Îi mulþumesc domnului Marin Stelian pentru iertãciunile pe care le-a adresat aici ºi vreau sã fac câteva precizãri.

Calific drept aberaþie afirmaþia Domniei sale cã Ministerul Finanþelor este acþionar unic la C.E.C. O experienþã mai lungã decât a mea ºi o pregãtire, vãd eu, îndoielnicã, pentru cã nu ºtie, deºi a avut importante funcþii în statul român ºi în sistemul bancar, trebuia sã-l ducã acolo unde legea spune: acþionar unic la C.E.C. este statul român, nu Ministerul Finanþelor.

Ruºine!

## **Domnul Decebal-Traian Remeº:**

Eu nu sunt statul, domnule! Nu sunt rege francez!

Vã rog, vã rog, pãstraþi liniºtea!

Îi rãspund domnului Marin Stelian cã e neadevãr Ñ nu o calific altfel Ñ afirmaþia cã suma de 290 de miliarde de lei înseamnã depãºirea fondurilor proprii ale C.E.C. Îl invit sã frunzãreascã datele pe care le are la dispoziþie ºi o sã vadã cã este sub a 5-a parte din valoarea fondurilor proprii. Acea investiþie s-a fãcut pe baze strict legale. Cã afacerea poate sã fie calificatã cu grad de risc, cã afacerea poate sã fie calificatã cu un profit care nu a venit, pânã la urmã, în întregul lui, e altã treabã. Achiziþionarea a 20% din acþiunile SOVINVEST s-a fãcut în baza Legii ºi a Statutului C.E.C.-ului ºi am trimis comisiei, pentru cã am aflat pe cãi lãturalnice, de la membrii unui partid care ºi-au adus un plus de contribuþie la încheierea acestui raport, cã e vorba de faptul cã am semnat singur, fãrã consultare. Le-am pus la dispoziþie adresa venitã de la C.E.C., le-am pus la dispoziþie rezoluþia mea datã pe adresa respectivã ºi adresa rãmasã în Ministerul Finanþelor, cu 6 semnãturi, din care douã direcþii de specialitate. Am fãcut o acþiune strict legalã.

Vã rog sã încheiaþi!

## Dovada este Legea ºi Statutul C.E.C.-ului.

În ceea ce priveºte înfiinþarea Societãþii Comerciale C.E.C. Ñ Valori Mobiliare, din nou prevãzutã în lege, am dat aceastã aprobare, e adevãrat, pe un act al C.E.C.ului, la 6 luni dupã ce comitetul de direcþie, consiliul de administraþie fãcuserã ºedinþã, dãduserã aprobãrile, aveau hotãrârea. A fost o chestiune strict formalã.

A expirat timpul dumneavoastrã, domnule ministru. Domnule preºedinte Sassu, aveþi cuvântul!

## **Domnul Alexandru Sassu:**

Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Domnilor invitaþi,

Aº vrea sã dau câteva rãspunsuri la problemele ridicate, însã nu înainte de a spune un singur lucru, apropo de intervenþia domnului Remeº privind faptul cã a dat o simplã aprobare. Nu a dat o simplã aprobare, a dat aprobare în numele Ministerul Finanþelor, care era reprezentantul acþionarului unic, ºi anume statul, în C.E.C.

De asemenea, aº vrea sã-i spun domnului ministru cã, indiferent de avizele direcþiilor de specialitate din minister, cel care rãspunde este conducãtorul ministerului, conducãtorul instituþiei, adicã dânsul.

În ceea ce priveºte lucrurile spuse mai devreme de colegii mei, aº vrea sã vã spun faptul cã referitor la cele spuse de domnul Oprea, probabil cã nu s-a informat, nu a citit, dar comisia de anchetã a chemat în douã rânduri la audiere pe domnul Sorin Ovidiu Vântu, care nu a venit. A chemat de mai multe ori ºi a cerut Parchetului ºi Ministerului de Interne sã fie adus Popa Nicolae, despre care ni s-a spus cã nu e de gãsit. A chemat de mai multe ori sã fie adus domnul Teodorescu, cel care cumpãrase acþiunile de la Societatea Generalã de Investiþii ºi care nu a apãrut ºi aºa mai departe.

Deci, îmi pare rãu cã, pe baza unor date eronate ºi a unor informaþii proaste, îºi permite totuºi sã facã o afirmaþie la adresa membrilor comisiei, cum cã unii dintre ei ar fi, într-un fel sau altul, nu ºtiu pe ce state de platã. Era mai bine ca înainte de a face aceastã declaraþie sã se intereseze care este adevãrul. În acest sens, stau mãrturie la comisie toate adresele noastre de cerere de chemare în faþa comisiei a diferitelor persoane ºi instituþii ºi are posibilitatea sã consulte aceastã arhivã.

Pe de altã parte, aici s-a spus, la un moment dat, cã Parlamentul nu poate sã facã nimic. Nu! Parlamentul poate sã facã foarte multe lucruri, pentru cã este cel

care are sub control Guvernul ºi Guvernul este cel care poate da rãspuns la problemele acestor oameni. Deci, Parlamentul trebuie sã cearã Guvernului sã dea acest rãspuns.

Aº vrea sã rãspund celor care s-au legat de Ordonanþa de urgenþã nr. 98/1999. Este adevãrat cã aceastã ordonanþã de urgenþã a avut într-o perioadã de câteva luni Ñ 3 luni, dacã nu mã înºel Ñ pentru cã dupã aceea acest articol a fost abrogat, o prevedere care spunea cã cei disponibilizaþi îºi pot lua banii dacã se duc la fonduriile de investiþii.

Am audiat în acest sens pe domnul ministru de finanþe, pe domnul ministru de atunci al muncii ºi protecþiei sociale, respectiv domnul Alexandru Athanasiu, ºi l-am chemat pe domnul prim-ministru de atunci, Radu Vasile, care nu a venit.

Ceea ce a rezultat din aceste audieri este cã nu a profitat nimeni dintre cei disponibilizaþi de acest lucru, însã, în momentul în care am cerut ca documentaþia sã ne fie lãsatã, nu ne-a fost lãsatã, iar agenþia guvernamentalã care avea aceastã documentaþie nu ne-a rãspuns niciodatã la aceastã cerere a noastrã de a primi documentaþia respectivã.

Indiferent dacã este adevãrat sau nu, problema de moralitate se poate pune, pentru cã aceastã ordonanþã de urgenþã a fost afiºatã la toate sediile F.N.I. alãturi de contractul de cauþiune ºi fidejusiune, de care nimeni nu avea habar în C.E.C., în Banca Naþionalã ºi niciunde altundeva. Era publicat la sediile F.N.I. ( _Aplauze._ )

Trebuie, de asemenea, sã vã spun un punct de vedere, pentru cã cineva aici a spus cã aceastã fraudã a fost profesionistã. Nu! Dupã pãrerea mea, cel puþin, aceastã fraudã nu a fost fãcutã de profesioniºti, ci a fost fãcutã prin coruperea conducãtorilor unor instituþii ale statului, care au permis ca aceastã fraudã sã se dezvolte ºi ca aceºti oameni sã fie pãgubiþi!

Nu este vorba de o chestiune extraordinarã, ci este vorba de purã corupþie! ( _Aplauze._ )

Aº vrea, în final, sã dau rãspuns la cele douã luãri de poziþie, cea a domnului ministru Remeº ºi cea a Bãncii Naþionale.

Este adevãrat cã nu am reuºit Ñ ºi colegul meu Sorin Vornicu a spus mai devreme Ñ nu am reuºit sã trecem de anul 1998, dar nu am reuºit acest lucru pentru cã nici Ministerul de Interne, nici Parchetul General, nici Ministerul Finanþelor, nici Banca Naþionalã nu ne-au furnizat datele pe care le-am cerut ºi, aºa cum se spunea mai devreme, nu am ajuns sã vedem aceste lucruri, drept care nu puteam sã facem decât eventuale presupuneri.

În Legea nr. 66/1996, republicatã, se spune foarte clar cã C.E.C.-ul este sub supravegherea Bãncii Naþionale. În condiþiile legii dumneavoastrã Ñ ºi mã refer la Legea 101/1998 art. 2 alin. 2 ºi la Legea 58/1998 art. 4 ºi 5, precum ºi art. 9 Ñ aveþi douã posibilitãþi: fie C.E.C.-ul nu era bancã ºi pânã la autorizare nu avea cum sã funcþioneze ca bancã pe piaþa bancarã, fie C.E.C.-ul era bancã ºi atunci trebuia s-o supravegheaþi imediat, din momentul apariþiei Legii nr. 250/1998. Aþi ales calea între aceste douã lucruri ºi anume 9 luni de zile sã nu faceþi nimic.

Mai sunt ºi alte lucruri de spus despre ceea ce scrie aici, precum ºi ceea ce spune în punctul de vedere al **Bãncii Agricole** , însã nu vin sã spun decât un singur lucru: ceea ce a scris comisia în raport este corect, documentat ºi, dacã este citit, este ºi uºor de înþeles.

Am sã spun, însã, pentru cã existã aici douã afirmaþii care mie mi se par absolut hilare ºi eu le-am auzit ºi în comisie Ñ ºi am sã le citesc numai Ñ ºi anume:

1. Comitetul de coordonare a restructurãrii **Bãncii Agricole** a decis în octombrie 1999 sesizarea Ñ Parchetului, la 5 luni Ñ mã refer la **Banca Agricolã** la 5 luni dupã ce se produsese acea operaþiune frauduloasã de cumpãrare a acþiunilor de la doamna Ioana Maria Vlas Ñ acþiuni SOVINVEST Ñ prin vânzarea unui pachet de acþiuni ASIROM, la 5 luni dupã aceea a aflat Comitetul de Coordonare a Restructurãrii cã este acel lucru în pachetul **Bãncii Agricole** ºi, al doilea, numirea în consiliul de administraþie al unor societãþi, a unei societãþi, a unor persoane nu presupune ºi obligarea societãþii ai cãror salariaþi sunt de a cumpãra acþiuni ale societãþii în al cãrui consiliu de administraþie au fost aprobaþi.

Despre ce este vorba? Consiliul de Coordonare a Restructurãrii a primit într-o primã fazã de la **Banca Agricolã** , a primit într-o primã fazã din partea conducerii executive aceastã cerere de a cumpãra acþiuni de la SOVINVEST Ñ 20% Ñ la un preþ care, la prima cerere, era de 13 miliarde lei. Nu mai spun cum era calculat, cum era ponderat ºi cum s-a fãcut ca sã se ajungã la o sumã care, de fapt, nu avea nici o bazã legalã. Ulterior, acest 13 s-a redus la 12, ca dupã aceea sã se facã oneros, aºa cum am spus în raport ºi aºa cum au spus colegii mei, cu 8 miliarde lei. Într-o primã fazã, dânºii spun aici în raport cã Consiliul de Coordonare a Restructurãrii a respins. Inexact! Fals! Consiliul de Coordonare a Restructurãrii nu a respins. A amânat. ªi, în acelaºi timp, a propus numirea domnului Liviu Marica ºi a domnului Istrate în Consiliul de administraþie al SOVINVEST. Ce sã înþelegi de aici? Decât cã este aprobatã pentru cã aveau deja ºi oamenii care trebuiau sã intre acolo. Ãsta este modul tacit prin care Consiliul de Coordonare a Restructurãrii a aprobat, a dat mânã liberã, de fapt, comitetului consiliului, conducerii executive, sã facã aceastã operaþiune. Despre asta este vorba! ªi restul sunt minciuni!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnul Pantiº, de asemenea, din partea comisiei. Mai sunt 6 minute la dispoziþie.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

De obicei, eu sunt tip moderat ºi am încercat totdeauna sã aduc echilibrul în ceea ce spun. Lucrãrile comisiei, care s-au desfãºurat într-o perioadã în care foarte mulþi se odihneau, au fost cât se poate de serioase ºi cât se poate de profesioniste. Mie mi se pare absolut ca o jignire la adresa Parlamentului ºi a parlamentarilor ca cineva sã vinã sã ne acuze pentru niºte lucruri despre care se ºtie foarte bine cã sunt adevãrate.

Am sã aduc aminte doar de un singur act de control al Bãncii Naþionale a României din anul 2000 în care toate fãrãdelegile C.E.C.-ului erau pomenite ºi urmare acestui act de control fãcut chiar de domnul director Cintezã, Consiliul de administraþie al Bãncii Naþionale a României a hotãrât doar, deci a respins acuzele aduse în documentele de control ale Bãncii Naþionale, a penalizat Consiliul de administraþie al C.E.C.-ului doar cu 6 salarii. Urmare unei contestaþii fãcute dupã aceea de Ministerul Finanþelor, au redus aceastã penalizare la un singur salariu.

Este corect sã fim ponderaþi, este corect sã gãsim soluþii, dar este incorect sã încercãm sã acoperim o mizerie care s-a produs. Faptul cã C.E.C. a cumpãrat peste 5% din numãrul unitãþilor de fond, contrar legii, este un adevãr. Faptul cã C.E.C., în condiþiile în care trebuia sã acopere obligaþiile asumate faþã de Banca Naþionalã privind fondurile de risc, ºi a cumpãrat cu toate acestea acþiuni, unitãþi de fond în valoare de 290 miliarde este un adevãr. Faptul cã nimeni nu a controlat vreodatã ce se întâmplã la SOVINVEST ºi la Fondul Naþional de Investiþii, cu toate cã erau superacþionari, ºi dupã aceea ne-am convins ºi noi cã organele Ministerului Finanþelor pot sã facã un control la aceastã societate, de ce nu s-a fãcut acest control în momentul în care s-au cumpãrat unitãþi de fond ºi acþiuni?

De aceea, eu cred cã, în mod normal, cei care au ceva de acuzat faþã de lucrãrile comisiei de anchetã este bine sã se abþinã pentru cã noi am încercat sã politizãm cât mai puþin ºi sã încercãm sã cãutãm adevãrul economic ºi în nici un caz niºte himere politice. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat. Stimaþi colegi,

S-au terminat dezbaterile parlamentare pe tema comisiei de anchetã. Din pãcate, consultându-mã cu domnul preºedinte Diaconescu ºi ceilalþi colegi, am constatat cã în salã sunt doar 140 colegi parlamentari, deci, din pãcate, nu putem dezbate proiectul de hotãrâre.

Vã rog sã-mi daþi voie! Conform Regulamentului ºedinþelor comune ale celor douã Camere, coroborat cu Regulamentul Senatului ºi al Camerei Deputaþilor, preºedintele de ºedinþã poate propune dezbaterea într-o altã zi.

De aceea, mâine de dimineaþã, de la orele 9,00 se reunesc Camerele pentru a dezbate proiectul de Hotãrâre a Comisiei de anchetã a F.N.I.

Rog liderii grupurilor parlamentare sã mobilizeze colegii pentru a participa mâine la dezbatere. De asemenea, rog comisia de anchetã sã consulte _staff_ -ul tehnic al Camerei ºi Senatului pentru o redactare bunã a acestui proiect de hotãrâre.

Cu aceasta declar închise dezbaterile noastre parlamentare din aceastã searã.

Procedurã, domnule preºedinte

## **Domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mã adresez plenului celor douã Camere, în numele Grupului parlamentar U.D.M.R. Mi se pare, domnule preºedinte, inadmisibil ca dupã o zi întreagã de discuþii sã nu reuºim sã finalizãm aceastã problemã.

Noi insistãm ca sã continuãm dezbaterile la aceastã problemã, dacã este nevoie ca sã facem apel nominal ca sã vadã electoratul cine a fost prezent, cine a fost interesat de aceastã problemã ºi cine nu a fost interesat de aceastã problemã ºi sã mergem înainte pânã la capãt.

Eu cred cã aceastã problemã trebuie tranºatã pe cât posibil astãzi ºi nu mai trebuie amânatã. Mã bucur cã am putut sã epuizãm subiectul ºi doresc sã continuãm. Vã mulþumesc.

Domnule coleg, Nu mai dau cuvântul la nimeni! Numai puþin vã rog...

Cer apelul... cer apelul tuturor senatorilor ºi deputaþilor ca semn al respectului...

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnule senator, nu v-am dat cuvântul! Stimaþi colegi,

Eu nu pot sã încalc un regulament al nostru de desfãºurare. Întrucât s-a solicitat apelul nominal, vom proceda la citirea cataloagelor celor douã Camere. Rog Camera Deputaþilor, un secretar al Camerei Deputaþilor, sã facã apelul nominal.

Vã rog, liniºte! Domnilor,

Existã un regulament de desfãºurare a dezbaterilor noastre parlamentare. Doriþi sã fie contestatã hotãrârea pe care o adoptãm astãzi, din lipsã de cvorum? Eu cred cã toatã lumea doreºte ca aceastã hotãrâre sã întruneascã toate procedurile parlamentare.

Vã rog, pe procedurã, domnul deputat! Vã rog, liniºte!

## **Domnul Florin Georgescu:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Se împlinesc în curând circa 8Ñ9 ore de dezbateri legate de cazul F.N.I. Aici sunt veniþi reprezentanþi ai investitorilor pãgubiþi din toatã þara.

Procedura este legatã de faptul cã P.D.S.R.-ul, ca ºi antevorbitorul, se pronunþã pentru soluþionarea în aceastã salã ºi în aceastã searã a problemei, iar dacã nu sunt toþi colegii prezenþi sã se facã apel nominal ºi aºteptãm pânã dânºii vin de unde sunt. Pe banii contribuabilului existã telefoane celulare, sã fie chemaþi pe celular sã vinã în salã.

## Stimaþi colegi, vã rog liniºte!

Nu mai dau cuvântul pe procedurã! De asemenea, rog invitaþii sã ia loc în loje ºi de asemenea le atrag atenþia cã în gãlãgie nu ne putem desfãºura activitatea. Rog sã se citeascã apelul nominal! Domnule senator,

Ne lungim degeaba. Vrem sã întrunim cvorumul de ºedinþã ori vrem sã discutãm pe de lãturi?!

Vã rog, domnule preºedinte, pe procedurã... Domnule preºedinte de ºedinþã,

Sunt ºi eu pentru apel nominal, dar, un moment, nu suntem la miting electoral, ºi în cazul în care se mai întâmplã vociferãrile ºi injuriile de la balcoane, vã rog sã evacuaþi sala.

Vã mulþumesc.

## Domnule Acsinte Gaspar,

Vã rog sã citiþi apelul nominal la Camera Deputaþilor, dupã care continuãm cu Senatul.

Liniºte, vã rog!

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã pãstraþi liniºte, sã vã ocupaþi locurile în salã ca sã pot sã observ rãspunsul la apel.

Începem deci cu Camera Deputaþilor.

Achimescu Victor ªtefan independent absent Aferãriþei Constantin P.A.R. absent Afrãsinei Viorica P.D.S.R. prezentã Albu Alexandru P.D.S.R. prezent Albu Gheorghe P.D. absent Alecu Aurelian Paul independent absent Ana Gheorghe (Dâmboviþa) P.D.S.R. absent Ana Gheorghe (Hunedoara) P.D.S.R. absent Andrei Gheorghe P.N.Þ.C.D. prezent Andronescu Ecaterina P.D.S.R. prezentã

|Antal Istv‡n|U.D.M.R.|absent| |---|---|---| |Antonescu Crin Laurenþiu<br>Antonescu Nicolae|P.N.L<br>P.D.S.R.|absent<br>absent| |Napoleon<br>Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Asztalos Ferenc<br>Avramescu Constantin-|P.N.Þ.C.D.<br>P.R.M.<br>P.R.M.<br>U.D.M.R.<br>independent|absent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Gheorghe||| |Baban ªtefan|P.R.M.|prezent| |Babiaº Iohan Peter<br>Babiuc Victor<br>Baciu Mihai<br>Badea Ioan Alexandru<br>Bara Radu-Liviu<br>B‡r‡nyi Francisc<br>Barbaresso Emanoil-Dan|U.P.R.<br>independent<br>P.D.<br>P.N.Þ.C.D.<br>P.D.S.R.<br>U.D.M.R.<br>P.N.Þ.C.D.|absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent| |Barbãroºie Victor|P.N.L.|absent| |Barde Tãnase<br>Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin<br>Bãlãeþ Miticã<br>Becsek-Garda|P.N.Þ.C.D.<br>P.D.S.R.<br>P.R.M.<br>P.R.M.<br>U.D.M.R.|prezent<br>absentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Dezideriu Coloman||| |Bejinariu Petru<br>Berceanu Radu Mircea<br>Berci Vasile|P.D.S.R.<br>P.D.<br>P.N.Þ.C.D.|prezent<br>absent<br>prezent| |Berciu Ioan|P.N.Þ.C.D.|prezent| |Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos|independent<br>U.D.M.R.|prezent<br>absent| |Bivolaru Gabriel<br>Bivolaru Ioan|P.D.S.R.<br>P.D.S.R.|absent<br>absent| |Boda Iosif|independent|absent| |Bšndi Gyšngyike<br>Boºtinaru Victor<br>Bot Octavian|U.D.M.R.<br>P.D.<br>independent|prezentã<br>prezent<br>absent| |Botescu Ion|P.N.Þ.C.D.|absent| |Bran Vasile|P.D.|absent| |Brezniceanu Alexandru<br>Bud Nicolae|P.D.<br>independent|prezent<br>absent| |Buga Florea|P.R.M.|prezent| |Bujor Liviu<br>Burlacu Viorel<br>Buruianã Aprodu-Daniela<br>Buzatu Dumitru<br>Calimente Mihãiþã<br>Cazacu Vasile-Mircea|P.N.L.<br>P.R.M.<br>P.R.M.<br>P.D.S.R.<br>independent<br>independent|absent<br>prezent<br>prezentã<br>absent<br>absent<br>absent| |Cazan Gheorghe|P.D.S.R.|prezent| |Romeo-Leonard||| |Cândea Vasile|P.D.S.R.|absent| |Ceauºescu Gheorghe-|P.N.Þ.C.D.|absent| |Dan Nicolae<br>Chichiºan Miron<br>Chiliman Andrei-Ioan<br>Chiriac Mihai|P.U.N.R.<br>P.N.L.<br>P.D.|absent<br>absent<br>prezent| |Chiriþã Dorin|P.D.S.R.|absent| |Ciontu Corneliu|P.R.M.|prezent| |Ciumara Mircea|P.N.Þ.C.D.|absent| |Cîrstoiu Ion|P.D.|absent| |Cojocaru Radu-Spiridon|P.N.L.|prezent| |Constantinescu Dan|P.N.L.|absent|

Stimaþi colegi,

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

La apelul nominal fãcut pentru Camera Deputaþilor, din 343 deputaþi au rãspuns prezenþi 146.

Noi de aici nu plecãm!

## **Domnul Ioan Ardelean:**

## Domnule preºedinte,

La Senat, din 143 senatori, sunt prezenþi 41.

Aºa cum am anunþat la începutul ºedinþei noastre de astãzi, cvorumul de ºedinþã era ºi este de 244 de colegi parlamentari. Întrucât ºi-au anunþat prezenþa doar 187, nu putem lua în dezbatere proiectul de Hotãrâre al anchetei F.N.I.

Prin urmare, se convoacã plenul celor douã Camere pentru mâine de dimineaþã la orele 9,30 în aºa fel încât sã vinã ºi senatorii care aveau în mod normal activitate în plenul Senatului.

Vã doresc o searã bunã!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 126/9.X.2000 conþine 64 de pagini.**

Preþul 30.656 lei