Nicolae Pãtru

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În Programul de guvernare, pe baza cãruia s-a solicitat, cu câteva luni în urmã, votul de învestiturã Parlamentului, Guvernul s-a angajat sã dezvolte sectorul de întreprinderi mici ºi mijlocii ca o prioritate, în mod concret prin punerea în aplicare, în integralitatea sa, a Legii nr. 133/1999 privind stimularea sectorului privat pentru înfiinþarea întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Desigur, aceastã lege nu a fost creaþia actualului Guvern, era creaþia altora, ºi ca orice creaþie, dacã nu te pricepi sã o faci mai bunã, atunci trebuie sã laºi aºa cum au fãcut-o alþii.

Mã refer la faptul cã s-a promis simplificarea ºi îmbunãtãþirea cadrului legislativ ºi administrativ, creºterea stabilitãþii acestuia, diminuarea birocraþiei, corupþiei etc.

În fapt însã, prin Hotãrârea de Guvern nr. 244/15 februarie a.c. privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 133/1999, Guvernul ”NãstaseÒ nu numai cã nu a fãcut nimic din cele spuse, dar a amplificat atât fenomenul birocraþiei, cât ºi pe cel al corupþiei, ca sã nu mai vorbim de multe altele.

Astfel, întreprinderea trebuie sã ateste cã se încadreazã în categoria întreprinderilor mici ºi mijlocii, producând Ñ spune hotãrârea de Guvern Ñ, cumulativ, dovada numãrului mediu scriptic de salariaþi de la camera de muncã, dovada cifrei de afaceri anuale de la administraþia financiarã ºi altele.

Mã întreb ºi vã întreb ºi pe dumneavoastrã: cui folosesc aceste dovezi? Unde ºi de ce trebuie sã dovedeascã întreprinderea? De ce din nou un du-te vino pe la ghiºeele instituþiilor în care, sã recunoaºtem, birocraþia a devenit cronicã?

Se pare însã cã noi nu ne-am vindecat de boala noastrã cronicã, acoperirea cu hârtii. În timp ce alþii vorbesc despre contractul prin telefon sau semnãtura electronicã, birocraþia este impusã la noi de la vârf, ºi nu creatã de cei de jos, aºa cum s-ar crede.

O altã anomalie este cea care obligã întreprinzãtorul sã obþinã un anume aviz de la Ministerul Industriei ºi Resurselor pentru importurile pe care le face pentru nevoile producþiei.

Vã întreb din nou: ce trebuie sã avizeze acest minister? Faptul cã vor sau cã pot cumpãra întreprinzãtorii bunurile enumerate la art. 21.1 din lege sau cã pot fi scutiþi de taxe vamale pentru acele bunuri?

Atunci, de ce mai cereþi declaraþia pe propria rãspundere?

Dacã aþi fi dorit cu adevãrat o dezvoltare durabilã a sectorului de întreprinderi mici ºi mijlocii, nu aþi fi împãnat aceastã lege, care nu vã aparþine, cu norme de un birocratism exagerat atât prin formã, cât ºi prin conþinut.

Credeþi cã întreprinderea micã, cu un numãr restrâns de personal, va putea discerne care materii prime ºi materiale vor fi scutite de taxe vamale? În ce liste aprobate de birocraþii dumneavoastrã, în ce capitole din Codul vamal se regãsesc aceste materiale ºi care dintre acestea pot fi asimilate cu trebuinþele întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii?