Ioan Moisin

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Indiferent cine va câºtiga alegerile se va confrunta cu aceeaºi dezastruoasã situaþie economicã ºi implicit socialã, generatã de ultimii 10 ani de jefuire ºi mafiotizare a României.

Dacã nu se va modifica strategia social-economicã se va ajunge foarte curând la un punct critic în care vor plãti toþi, indiferent de culoarea politicã.

Explozia preþurilor la energia termicã ºi la alte surse energetice, concomitent cu devalorizarea leului ºi, deci, cu scãderea salariului real, indiferent de evoluþia de pânã acum a salariului nominal, va face ca iarna aceasta sã fie greu de traversat pentru popor, iar primãvara urmãtoare sã fie una în care atât poporul, cât ºi ceea ce a mai rãmas din economie sã iasã într-o stare de completã sleire financiarã, care va aduce reforma la un impas total ºi care ar putea provoca o reacþie incontrolabilã. De aceea, cerem schimbarea strategiei de redresare economicã pornind de la douã principii:

A. Redresarea economicã sã nu mai fie înþeleasã unilateral Ñ redresare egal reformã. Ea trebuie abordatã aºa cum cere realitatea economico-socialã a þãrii. Redresare este egal reformã plus forþe proprii.

Aceasta trebuie sã meargã în paralel cu spiritul de iniþiativã, curajul economic ºi prudenþã socialã.

Apelul la forþe proprii presupune douã acþiuni:

A (1) Ñ Eliminarea blocajului financiar paralizant ºi distrugãtor chiar pentru întreprinderile potenþial sau real rentabile.

A (2) Ñ Repornirea tuturor întreprinderilor industriale, industrial-agrare ºi agrare care pot asigura salariul lucrãtorilor ºi, eventual, un oarecare profit, ele putând funcþiona ºi la nivelul de profit zero, pânã la sporirea rentabilitãþii lor.

B. Eliminarea înþelegerii unilaterale a conceptului de profit, adicã de profit patronal de firmã.

Noi cerem sã fie luat în considerare un dublu profit: B (1) Ñ Profitul activ din întreprinderile rentabile, profitul patronal sau de firmã, rezultat din activitatea muncitoreascã direct productivã.

B (2) Ñ Profitul pasiv din lucrãri neproductive în sine, dar în care investiþiile se recupereazã indirect ºi rapid, prin eliminarea pierderilor uriaºe pe care absenþa acestor lucrãri le permit. Este vorba, în principal, de trei categorii de lucrãri:

Ñ diguri contra inundaþiilor pe toate râurile þãrii, în numeroasele segmente expuse;

Ñ sisteme de irigaþii în Muntenia, Dobrogea, Moldova ºi în alte zone, pentru a preveni marile pierderi produse de secetã recoltelor;

Ñ reþele de transport rutiere ºi feroviare reparate constant ºi extinse pentru a preveni deteriorarea foarte costisitoare a mijloacelor de transport.

Dacã am lua în considerare miile de miliarde de lei pagubã produsã de inundaþiile din anii trecuþi, care pe alocuri s-au repetat chiar de 4 ori într-un an, ºi miile de miliarde de lei pagubã produsã de seceta din acest an am înþelege cã dacã am fi folosit acei bani pentru diguri ºi canale de irigaþii am fi avut un dublu profit, economiseam o parte din aceºti bani pierduþi ºi aveam construcþii care ne apãrau de pagube similare de acum încolo.