Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·23 martie 2000
procedural · adoptat
Ioan Moisin
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Discurs
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Mai nou, se vehiculeazã prin Occident ºi a ajuns deja la noi ideea cã sistemul comunist nu a fost rãu în sine, ci doar rãu aplicat.
Întreb: de ce, atunci, nu l-au aplicat ºi în Occident?!
Cred cã nici nu mai meritã osteneala unui rãspuns, dar care este motivaþia bine ascunsã a acestei noi interpretãri?! Este una singurã Ñ ca sã nu se facã procesul comunismului nicãieri pe globul pãmântesc. ªi de ce sã nu se facã, de vreme ce a fost cel mai criminal sistem din istorie, statistic, de cel puþin patru ori mai criminal decât cel nazist, cãruia i s-a fãcut proces, cu surle ºi trâmbiþe! De ce sã nu i se facã ºi comunismului?!
Ei, aici este tot secretul! Ca sã nu iasã la ivealã în faþa popoarelor lumii cine sunt adevãraþii responsabili pentru aducerea bolºevismului la putere, iar pentru a ascunde aceastã rãspundere istoricã unii sunt gata sã meargã pânã la a-l readuce în practicã sub o formã sau alta, ca sã nu mai vorbim de structurile comuniste rãsãritene nostalgice care nu au renunþat formal la carnetul roºu de partid decât pentru cã au putut sã-l schimbe cu carnetul de cecuri bancare, mult mai profitabil, dar inima lor a rãmas tot sub formã de secerã ºi creierul lor tot ca un ciocan.
Ce s-a realizat la ei ºi la noi de un deceniu încoace?!
Doar atât! Structura mafiei de partid comunist a fost transformatã într-o structurã mafiotã economicã ºi cu tentacule politice, incomparabil mai bãnoasã, dezvoltatã cu alþii, excluºi anterior. Când vorbim de structuri mafiote comuniste sau actuale ne referim numai la profitorii încadraþi în ele, nu la cei care s-au lãsat amãgiþi sau au jucat rolul de masã de manevrã. Ceea ce s-a întâmplat în mare mãsurã la noi în ultimii 10 ani este expresia concentratã a degringoladei postcomuniste, generatã de fostele structuri comuniste repliate pe alte poziþii ºi sub alte mãºti, pentru care jefuirea economiei în dispreþul faþã de popor a ajuns scopul vieþii lor. S-a ajuns la acea burghezie a proletariatului despre care avertiza un corifeu al bolºevismului cã va fi vai de cei care vor avea parte de ea! Noi avem parte de ea în prezent.
Poporul este complet derutat, de vreme ce îºi doreºte în proporþie alarmantã un nou comunism care, prin mãsuri radicale, sã-l debaraseze de relele aduse de fostele structuri comuniste ºi actualele structuri cripto-mafioto-comunisto-securiste. Dar, majoritatea celor în care poporul ºi-ar pune nãdejdea în cazul alegerii unor structuri neocomuniste ar fi tot din rândurile fostelor structuri comuniste sau securiste, pentru cã toþi cei care nu au fãcut compromisuri cu comunismul au stat deoparte ºi nu s-ar implica nici astãzi într-un neocomunism. Astfel, poporul s-ar învârti în cerc vicios. Comunismul, sã fie limpede pentru toþi, a fost un regim bazat pe ateism, pe minciunã ºi pe teroare, urmãrind nu doar sclavia trupeascã a omului, ci ºi sclavia sufleteascã, adicã supunerea lui faþã de o doctrinã a necredinþei, alungarea lui Dumnezeu din sufletul omului. Comunismul a fost o ideologie profund satanicã. De aici au derivat toate relele lui, puhoiul de crime, enormul holocaust de circa 200 de milioane de oameni uciºi pe pãmânt pentru cã nu l-au dorit. Nu existã posibilitatea unei schimbãri în bine a comunismului, deoarece fundamentul sãu a fost ateist, iar ºansa sa de a se impune ºi a supravieþui a fost numai impunerea fricii prin teroare criminalã ºi a minciunii prin propagandã. Dacã poporul alunecã din nou spre comunism, dupã ce Dumnezeu l-a lãsat sã experimenteze ce tragedie înseamnã sã faci compromis cu duºmanii credinþei, va fi ºi ultima alunecare a acestui popor. De aceea, cer urmãtoarele: