Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·15 iunie 2001
other
Ilie Neacºu
Discurs
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Nu ºtiu cât a suferit Guvernul P.D.S.R. Ñ U.D.M.R. pentru înfrângerea echipei de fotbal a Ungariei de cãtre naþionala României în meciul susþinut sâmbãtã la Bucureºti, dar o oarecare nervozitate a fost vizibilã la unii reprezentanþi ai Executivului dupã cele petrecute pe stadionul din Ghencea. Altfel cum se poate explica reacþia stupidã, antiromâneascã ºi antinaþionalã a conducerii Ministerului Apãrãrii, vizavi de participarea generalului Mircea Chelaru la comemorarea a 55 de ani de la moartea mareºalului Ion Antonescu, prilejul fiind folosit ºi pentru dezvelirea unui bust al bravului oºtean chiar în curtea Bisericii Constantin ºi Elena din Bucureºti.
Tare debusolat trebuie sã fie Guvernul Nãstase din moment ce singur îºi creeazã probleme, amplificând evenimente care, oriunde în lume, ar fi trecut neobservate.
Poziþia Ministerului Apãrãrii ºi declaraþiile voalate, e drept, ale premierului Adrian Nãstase, referitoare la cazul menþionat mai sus scot în relief, mai mult decât oricând, poziþia de subordonare a Guvernului român faþã de anumite cercuri din afara þãrii, umilinþa suportatã de unii politicieni care dovedesc o prea mare elasticitate a coloanei vertebrale. Doar ignoranþii ºi rãuvoitorii, proveniþi din cohortele bolºevice trimise de Stalin în România imediat dupã evenimentele de la 23 August 1944, nu vor sã înþeleagã cã istoria este una, iar politica este cu totul altceva.
Mareºalul Ion Antonescu va rãmâne în istoria României, cu sau fãrã voia Americii, a Israelului sau a marionetelor acestora de la Bucureºti, un foarte mare patriot, un foarte mare strateg militar, un bun organizator ºi un om de o mare þinutã moralã.
## Domnilor colegi,
Mã tem cã printre noi, politicienii de azi, care chinuim la propriu, în numele ºi sub acoperiºul democraþiei, un popor de 22 de milioane de suflete, nu se aflã nici un Ion Antonescu. Suntem cei mai mulþi dintre noi prea murdari, ºi strãinii ºtiu bine acest lucru, pentru a putea riposta pe mãsurã atunci când câte un nomad rãtãcit sau vreun chiriaº obraznic îndrãzneºte sã ne falsifice istoria, sã ne ponegreascã eroii sau sã ne culpabilizeze în bloc pentru fapte ireale. În loc sã se preocupe de înfãptuirea celor promise în campania electoralã, unii lideri ai P.D.S.R. dau apã la moarã unor voci pe care le credeam amuþite pe veci. Armata este bulversatã, prost dotatã ºi echipatã, soldaþii sunt flãmânzi, cei mai mulþi dintre ei trãiesc cu hrana adusã de acasã, uzinele de armament sunt în agonie, populaþia fiind minþitã cã armamentul nostru este depãºit ºi nu corespunde standardelor NATO, organism care ne duce cu vorba de zece ani cã ne plaseazã sub umbrela sa.
Primul-ministru ºi ministrul apãrãrii n-au timp sã vadã tot acest dezastru. Vãd, în schimb, cum un general cu dragoste de þarã, mai inteligent decât toþi generalii promovaþi pe criterii politice, dã curs sentimentelor patriotice, conºtiinþei sale de oºtean ºi participã ca simplu cetãþean sau enoriaº la comemorarea mareºalului Ion Antonescu. Am sentimentul cã cineva lucreazã asiduu la compromiterea, pe orice cale, a conducerii P.D.S.R., la îndepãrtarea acestui partid de electoratul care l-a propulsat. Dupã ce aþi diminuat rolul limbii române în Ardeal, domnilor din P.D.S.R., doriþi acum sã reduceþi ºi istoria românilor doar la capitolele care fac plãcere strãinãtãþii. Cât despre sensibilitatea Americii ºi Israelului faþã de unii eroi ai noºtri, consider cã este o stare care poate fi tratatã de specialiºtii în alergologie. Noi nu i-am întrebat pe americani de genocidul practicat împotriva bãºtinaºilor sau de sutele de mii de sclavi negri uciºi ºi batjocoriþi. Nici pe israelieni nu-i tragem la rãspundere pentru confiscarea pãmânturilor palestinienilor sau pentru cã împotriva tinerilor care aruncã cu pietre se utilizeazã aviaþia, rachetele, tancurile, armele automate. ªi, pentru a-i liniºti ºi pe unii ºi pe alþii, mã vãd nevoit sã informez Guvernul, ºi prin el pe toþi cei de afarã care cred cã pot sã-ºi promoveze interesele meschine în þara noastrã, cã va veni cât de curând o vreme când se vor ridica mii de statui cu mareºalul Ion Antonescu, pe tot cuprinsul þãrii, ºi sute de strãzi vor purta numele acestuia.