Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 15 iunie 2001 · monitorul.ai

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Guvernul ºi Banca Naþionalã se iau la trântã cu inflaþia.

Executivul vrea sã înceapã o nouã bãtãlie cu inflaþia. Întrebarea care se pune este dacã acest rãzboi se va purta cu aceleaºi arme tocite. Guvernul României are un plan secret. Este un plan de reducere a inflaþiei. Nu este prima oarã când apare ideea unui rãzboi împotriva inflaþiei. Din declaraþiile oficialitãþilor deducem cã planul nu va aduce surprize de proporþii. Este puþin probabil ca planul sã includã mãsura tãierii câtorva zerouri de la coada bacnotei de o mie de lei.

Ministerul Finanþelor vorbeºte doar de mãsuri banale, de o politicã salarialã strictã în zona regiilor autonome ºi accelerarea procesului de restructurare ºi de privatizare. Planul de reducere a inflaþiei se bazeazã pe o coordonare a politicii fiscale cu cea monetarã, deºi în ultima perioadã, în documentele partidului de guvernãmânt, se aminteºte cã politicile monetare ºi valutare au dus la restrângerea celei interne. Principalul reproº este acela cã banca centralã a dus o politicã de restrângere a masei monetare ºi una a dobânzilor înalte, mãsuri ce au viciat mediul economic în sensul scãderii celei interne ºi a produsului intern brut. În ultimii ani, bãtãlia cu inflaþia s-a dat pe douã terenuri diferite: politica monetarã ºi valutarã a fost gestionatã de Banca Naþionalã; economia realã a fost gestionatã de Guvern. Cele douã domenii au fost fracturate. Banca Naþionalã ºi-a fãcut treaba. În ultimii zece ani a sterilizat masa monetarã, adicã a strâns de pe piaþã bani în exces, a urmãrit atent cursul de schimb ecuÑdolar ºi a fãcut slalom printre interesele exportatorilor avantajaþi de un dolar puternic ºi cele ale importatorilor care-ºi doresc un leu puternic.

În concluzie, Banca Naþionalã a fãcut paºii necesari pentru a lupta cu inflaþia. Economia realã a rãmas în urmã. Lupta cu inflaþia pe acest teren înseamnã de fapt o politicã salarialã restrictivã, o reducere a pierderilor ºi o accelerare a privatizãrii ºi a restructurãrii. Evident, din punct de vedere social, este greu sã aplici astfel de mãsuri.

Va aduce noutãþi planul de reducere a inflaþiei? Schimbarea importantã ar trebui sã fie coborârea dobânzilor pânã la un nivel foarte apropiat de rata inflaþiei. Ar fi posibil, de asemenea, sã se încerce o micºorare a ritmului de devalorizare a monedei naþionale. Aceste mãsuri ar duce la stimularea cererii interne ºi, poate pentru prima datã în ultimii zece ani, una din promisiunile electorale ar putea deveni realizabile: încadrarea la nivelul de inflaþie prognozat.

Vã mulþumesc.

Cristian Sandache

#9495

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Azi, 5 iunie, se împlinesc 130 de ani de la naºterea celui mai mare istoric român Nicolae Iorga. N-a avut de partea sa nici relaþii sus-puse, nici averi. Singura sa avere cu care a pornit pe drumul dogoritor al celebritãþii a fost geniul. Nicolae Iorga nu aparþine nici unui partid politic ci, exclusiv, patrimoniului spiritual românesc ºi european. Pentru el viaþa politicã a însemnat, în egalã mãsurã, provocare, spectacol, luptã, credinþã, dar ºi o amarã dezamãgire. Termenul de ”fripturiºtiÒ, cu care i-a caracterizat pe sforarii cinici ai politicianismului, a fãcut epocã ºi este actual ºi astãzi.

Adept al unui patriotism luminat, pe care l-a slujit pânã în ultima clipã a vieþii, Nicolae Iorga a vãzut în parlamentarism reflectarea fireascã a spiritului democratic. Pentru el istoria naþionalã a fost în mod organic conexatã istoriei civilizaþiei universale. A crezut necondiþionat în capacitatea creatoare a poporului sãu, capacitate creatoare pe care a definit-o atât de plastic prin expresia ”sigiliul RomeiÒ. Ucis într-o margine de pãdure de un grup de acefali a împãrtãºit, printr-o stranie coincidenþã, peste vreme, destinul unui alt istoric remarcabil, trãitor în Evul Mediu, cronicarul Miron Costin, ucis la rândul sãu în urma capriciilor unui domnitor mediocru. Model de verita-

bil om universal, prin deconcertanta plurivalenþã a preocupãrilor sale intelectuale, Iorga a pus mai presus de toate caracterul.

În viaþa politicã actualã moralitatea ºi caracterul, în genere, sunt privite cu indiferenþã, adesea cu dispreþ, ele echivalând cu o naivitate pãguboasã. Se uitã foarte uºor cã numai cu cinismul sau cu bogãþia nu poþi, la infinit, oferi argumente puternice comunitãþii. Prin destinul sãu Nicolae Iorga dã mãrturie peste vreme despre capacitatea de devotament ºi sacrificiu a oamenilor cu adevãrat mari pe care acest pãmânt românesc, binecuvântat de Dumnezeu, i-a plãmãdit.

Fie în veci nepieritoare amintirea sa luminoasã de patriot român!

Vã mulþumesc.

Ilie Neacºu

#11760

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu ºtiu cât a suferit Guvernul P.D.S.R. Ñ U.D.M.R. pentru înfrângerea echipei de fotbal a Ungariei de cãtre naþionala României în meciul susþinut sâmbãtã la Bucureºti, dar o oarecare nervozitate a fost vizibilã la unii reprezentanþi ai Executivului dupã cele petrecute pe stadionul din Ghencea. Altfel cum se poate explica reacþia stupidã, antiromâneascã ºi antinaþionalã a conducerii Ministerului Apãrãrii, vizavi de participarea generalului Mircea Chelaru la comemorarea a 55 de ani de la moartea mareºalului Ion Antonescu, prilejul fiind folosit ºi pentru dezvelirea unui bust al bravului oºtean chiar în curtea Bisericii Constantin ºi Elena din Bucureºti.

Tare debusolat trebuie sã fie Guvernul Nãstase din moment ce singur îºi creeazã probleme, amplificând evenimente care, oriunde în lume, ar fi trecut neobservate.

Poziþia Ministerului Apãrãrii ºi declaraþiile voalate, e drept, ale premierului Adrian Nãstase, referitoare la cazul menþionat mai sus scot în relief, mai mult decât oricând, poziþia de subordonare a Guvernului român faþã de anumite cercuri din afara þãrii, umilinþa suportatã de unii politicieni care dovedesc o prea mare elasticitate a coloanei vertebrale. Doar ignoranþii ºi rãuvoitorii, proveniþi din cohortele bolºevice trimise de Stalin în România imediat dupã evenimentele de la 23 August 1944, nu vor sã înþeleagã cã istoria este una, iar politica este cu totul altceva.

Mareºalul Ion Antonescu va rãmâne în istoria României, cu sau fãrã voia Americii, a Israelului sau a marionetelor acestora de la Bucureºti, un foarte mare patriot, un foarte mare strateg militar, un bun organizator ºi un om de o mare þinutã moralã.

## Domnilor colegi,

Mã tem cã printre noi, politicienii de azi, care chinuim la propriu, în numele ºi sub acoperiºul democraþiei, un popor de 22 de milioane de suflete, nu se aflã nici un Ion Antonescu. Suntem cei mai mulþi dintre noi prea murdari, ºi strãinii ºtiu bine acest lucru, pentru a putea riposta pe mãsurã atunci când câte un nomad rãtãcit sau vreun chiriaº obraznic îndrãzneºte sã ne falsifice istoria, sã ne ponegreascã eroii sau sã ne culpabilizeze în bloc pentru fapte ireale. În loc sã se preocupe de înfãptuirea celor promise în campania electoralã, unii lideri ai P.D.S.R. dau apã la moarã unor voci pe care le credeam amuþite pe veci. Armata este bulversatã, prost dotatã ºi echipatã, soldaþii sunt flãmânzi, cei mai mulþi dintre ei trãiesc cu hrana adusã de acasã, uzinele de armament sunt în agonie, populaþia fiind minþitã cã armamentul nostru este depãºit ºi nu corespunde standardelor NATO, organism care ne duce cu vorba de zece ani cã ne plaseazã sub umbrela sa.

Primul-ministru ºi ministrul apãrãrii n-au timp sã vadã tot acest dezastru. Vãd, în schimb, cum un general cu dragoste de þarã, mai inteligent decât toþi generalii promovaþi pe criterii politice, dã curs sentimentelor patriotice, conºtiinþei sale de oºtean ºi participã ca simplu cetãþean sau enoriaº la comemorarea mareºalului Ion Antonescu. Am sentimentul cã cineva lucreazã asiduu la compromiterea, pe orice cale, a conducerii P.D.S.R., la îndepãrtarea acestui partid de electoratul care l-a propulsat. Dupã ce aþi diminuat rolul limbii române în Ardeal, domnilor din P.D.S.R., doriþi acum sã reduceþi ºi istoria românilor doar la capitolele care fac plãcere strãinãtãþii. Cât despre sensibilitatea Americii ºi Israelului faþã de unii eroi ai noºtri, consider cã este o stare care poate fi tratatã de specialiºtii în alergologie. Noi nu i-am întrebat pe americani de genocidul practicat împotriva bãºtinaºilor sau de sutele de mii de sclavi negri uciºi ºi batjocoriþi. Nici pe israelieni nu-i tragem la rãspundere pentru confiscarea pãmânturilor palestinienilor sau pentru cã împotriva tinerilor care aruncã cu pietre se utilizeazã aviaþia, rachetele, tancurile, armele automate. ªi, pentru a-i liniºti ºi pe unii ºi pe alþii, mã vãd nevoit sã informez Guvernul, ºi prin el pe toþi cei de afarã care cred cã pot sã-ºi promoveze interesele meschine în þara noastrã, cã va veni cât de curând o vreme când se vor ridica mii de statui cu mareºalul Ion Antonescu, pe tot cuprinsul þãrii, ºi sute de strãzi vor purta numele acestuia.

Cât despre curajosul general Mircea Chelaru, vã sfãtuiesc, domnilor din P.D.S.R., sã vã duceþi planul pânã la capãt. Partidul România Mare are nevoie de oameni demni ºi curajoºi.

Vã mulþumesc.

Valeriu Stoica

#16303

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ultimii ani, Institutul Naþional de Statisticã ºi Studii Economice a devenit una dintre cele mai profesioniste ºi mai riguroase instituþii româneºti. De altfel, acest lucru este apreciat ºi în raportul general al Comisiei europene din noiembrie 2000, cu referire specialã la statutul de funcþionar public al persoanelor din conducerea institutului, precum ºi la capacitatea acestuia de a asimila principiile comunitare. Cu toate acestea, noul Guvern al României a încãlcat recomandãrile autoritãþilor europene, sfidând principiul autonomiei, consacrat pentru aceastã instituþie prin Ordonanþa Guvernului nr. 111 din 2000, adoptatã de guvernarea precedentã. Cabinetul Nãstase a hotãrât în ianuarie 2001 sã subordoneze Institutul Naþional de Statisticã Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei. Aceastã mãsurã a fost luatã prin Ordonanþa de urgenþã a

Guvernului nr. 2 din 4 ianuarie 2001. Astfel, prevederea legalã care valida Institutul Naþional de Statisticã ca pe o instituþie independentã de orice ingerinþã, de pe poziþii de interes ale Guvernului sau ale partidelor politice, a fost spulberatã în acest an la ordinul premierului Nãstase.

A doua loviturã administratã de noua putere P.D.S.R. a fost decizia de a modifica statutul conducerii Institutului Naþional de Statisticã, transformându-i pe membrii acestuia din funcþionari publici, respectiv secretar general ºi secretar general adjunct, în funcþionari politici, respectiv secretar de stat ºi subsecretar de stat, astfel încât ei pot fi manevraþi de P.D.S.R. prin pârghii directe.

Concluzia acestor transformãri este devastatoare pentru societatea româneascã. Ceea ce a fost pânã în anul 2000 o instituþie cu o credibilitate greu de contestat, s-a transformat într-o anexã a Guvernului. Prin pedeserizarea statisticii cifrele oficiale îºi vor pierde credibilitatea ºi vor servi în mod direct politicii Guvernului, fiind manipulate de cãtre P.D.S.R. ªi iatã cã primele semne ale subordonãrii politice au apãrut. În comunicatul de presã emis de aceastã instituþie în data de 10 mai 2001 privind evoluþia preþurilor de consum în luna aprilie 2001 a fost omisã informaþia ce stabilea rata inflaþiei faþã de luna aprilie a anului precedent la 37,5%. Cifra calculatã, de altfel, ºi de experþii Comisiei europene, dar contestatã de putere, demonstreazã aritmetic primul eºec concret al politicii guvernamentale. Ascunderea acestei cifre demonstreazã clar intenþia Guvernului de a induce în eroare opinia publicã. Manipularea datelor statistice, imixtiunea politicului într-o instituþie independentã ºi subordonarea guvernamentalã ne fac sã ne amintim de practicile regimului Ceauºescu. Dupã ce a politizat statistica, mai rãmâne ca P.D.S.R. sã politizeze ºi aritmetica. De aceea, este de aºteptat ca Guvernul Nãstase sã manipuleze Institutul Naþional de Statisticã în momentul bilanþului pentru a fabrica argumente, ca sã pãcãleascã din nou populaþia, cã ºi-au onorat toate promisiunile fãcute în momentul învestirii sale.

Reacþiile europene au apãrut instantaneu. Astfel, comisarul Uniunii Europene, domnul Pedro Solobes, în scrisoarea adresatã institutului, a atenþionat cã informaþiile statistice obiective ºi credibile asigurã evaluarea corectã a performanþelor economice ºi conferã credibilitate negocierilor. În acest context, ultimele evoluþii în ceea ce priveºte pedeserizarea statisticii anunþã consecinþe grave în plan intern ºi în procesul de integrare europeanã, adicã scãderea încrederii populaþiei în instituþie ºi în rezultatele prezentate, manipularea de cãtre Guvern a datelor statistice conform intereselor politice ale acesteia, plecarea specialiºtilor din aceastã instituþie, fapt ce va avea repercusiuni negative ºi în organizarea viitoarelor alegeri parlamentare ºi prezidenþiale, ºi, nu mai puþin important, compromiterea negocierilor cu Uniunea Europeanã. Acesta este motivul pentru care atrag încã o datã atenþia reprezentanþilor puterii asupra faptului cã astfel de decizii responsabile pot avea urmãri dramatice atât pentru cetãþenii României, cât ºi în privinþa procesului de integrare europeanã.

De aceea, adresez un apel Guvernului României ºi, în special, premierului Adrian Nãstase sã modifice de urgenþã cele douã ordonanþe, nr. 2 din 2001 ºi 75 din 2001, astfel încât Institutul Naþional de Statisticã sã nu mai fie aservit politic, având ca unic obiectiv reflectarea realitãþii.

Vã mulþumesc.

Iulian Mincu

#22411

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Aº vrea sã-mi încep declaraþia mea politicã de astãzi cu o paralelã între noi, România, declaraþiile Guvernului român, ºi între Comunitatea Europeanã, problemele legate de declaraþiile Preºedintelui Franþei în perioada când era Preºedinte al Comunitãþii Europene.

Aº vrea sã vã spun cã pe 24 mai 2001 Guvernul actual a constituit Comitetul pentru combaterea sãrãciei în România. Sãrãcia nu este o problemã care poate fi combãtutã de un comitet. Sãrãcia este o problemã naþionalã care, din pãcate, la noi cuprinde în prezent mai mult de jumãtate din populaþie. Sãrãcia este aceea care te face sã nu poþi sã pui copiilor pe masã ceea ce trebuie sã mãnânce, sã nu-þi îmbraci copiii când se duc la ºcoalã, sã nu le poþi cumpãra cãrþi ºi, în acelaºi timp, sãrãcia este aceea cã pensionar fiind, ºi avem peste 6 milioane de pensionari, sã nu ai ce mânca, ºi 4 cincimi din aceºti pensionari mãnâncã o datã pe zi.

Sãrãcia este aceea cã nu se mãnâncã, pe cap de locuitor ºi ca an, în momentul de faþã, decât 70 de grame de carne, de douã ori mai puþin decât se mãnâncã în þãrile CEFTA.

Aº vrea sã arãt cã sãrãcia are o consecinþã ºi o consecinþã gravã: bolile actuale ºi mortalitatea actualã din România. N-o sã spun numere. Vreau sã vã spun însã cã avem cea mai mare mortalitate generalã din Europa,

avem cea mai mare mortalitate la copiii între 0-1 an din Europa, avem cea mai mare mortalitate laÉ mortinatalitate, avem cea mai mare mortalitate prin boli cardiovasculare din Europa ºi, daþi-mi voie aici s-o spun, cã este 767 la suta de mii, cã vreau s-o compar cu aceea din Franþa.

Sãrãcia înseamnã deci un lucru deosebit de grav ºi care are la origine, în momentul de faþã, instabilitatea sau dacã vreþi faptul cã economia nu ºi-a luat pulsul pe care trebuie sã-l ia. Este problema care trebuie sã frãmânte în primul rând Guvernul Nãstase atunci când se gândeºte la Comitetul antisãrãcie. Pentru cã fãrã refacerea economiei nu se poate face nimic.

Vreau sã fac paralela cu Comunitatea Europeanã. Noi vrem sã intrãm în Comunitatea Europeanã. Aº vrea sã vã spun cã pe data de 13 decembrie 2000 Preºedintele Franþei, în faþa Comunitãþii Europene, a luat iniþiativa de a crea Programul de nutriþie al Europei, care sã previnã bolile civilizaþiei, aceste boli care atacã în prezent þãrile industrializate, zicem noi, dar atacã în prezent ºi România, aproape mai mult decât þãrile industrializate.

Pe data de 14 decembrie 2000, toate þãrile membre ale Comunitãþii Europene au semnat un Program de nutriþie, un program de prevenire a tuturor acestor boli ale civilizaþiei prin metode deosebit de serioase.

Pe data de 31 ianuarie 2001 Ñ aratã seriozitatea problemei respective Ñ s-a lansat Programul de nutriþie ºi sãnãtate al Franþei, poate unul dintre cele mai bune programe care existã în momentul de faþã. De ce se apãrã Franþa? Sã vã spun eu de ce se apãrã. Se apãrã de mortalitatea prin boli cardiovasculare ºi spune Franþa cã mortalitatea prin boli cardiovasculare este cea mai mare a ei ºi reprezintã 32% din mortalitatea anualã existentã.

Vreau sã vã spun cã mortalitatea în Franþa este de 191 la suta de mii. România de ce ar trebui sã se apere? Mortalitatea în România este cea mai mare prin boli cardiovasculare ºi reprezintã 767 la suta de mii, respectiv de patru ori mai mult decât în Franþa. În Franþa se spune cã se cheltuie 30 de milioane de miliarde de franci francezi pentru combaterea acestei boli. În România, vreau sã vã spun cã, în momentul de faþã, mai avem încã de plãtit 2 mii de miliarde ºi cheltuiala pe cap de locuitor este, de fapt, de 18 dolari pe an, adicã e de zece ori mai puþin decât în Franþa ºi nu vreau sã o compar cu America.

De ce se mai apãrã Franþa?! Noi avem 65% din mortalitate prin boli cardiovasculare, Franþa are numai 32% prin boli cardiovasculare. Franþa este o þarã bogatã ºi foarte bogatã. Are ce mânca. Deci trebuie sã se lupte ca omul sã mãnânce ceea ce trebuie ºi cât trebuie ºi pentru aceasta a fãcut un program din 9 puncte strategice, pe care nu-mi permit sã le citesc acum, cã nici nu vã intereseazã.

Eu, ca cetãþean român ºi ca specialist român, de ce ar trebui sã mã apãr? Sã mã apãr de foametea care existã în momentul de faþã în întreaga þarã ºi mai ales în mediul rural. Vreau sã vã citez pe o statisticã recentã, fãcutã de colaboratorii de nutriþie în mediul rural ºi urban din întreaga þarã, ºi sã vã arãt cã în mediul rural alimentaþia este aproape lipsitã de carne, bineînþeles, în afarã de cârnaþi ºi de unturã care se gãseºte aproape întotdeauna în alimentaþia þãranului, ºi cã predominã leguminoasele, verdeþurile ºi, în multe pãrþi, ouãle. De aceea, mortalitatea prin boli cardiovasculare e atât de mare. Vreau sã vã spun cã la noi se mãnâncã de trei ori mai sãrat decât se mãnâncã în toate þãrile din lume. ªi atunci ce probleme ne punem noi? Sã ne punem problema deosebit de serioasã ºi de gravã: ca sã combaþi tuberculoza, care e cea mai mare din Europa ca morbiditate, 120 la suta de mii, ca sã combaþi SIDA, care este la copii cea mai mare din Europa, avem 5.200 de copii, pentru aceasta trebuie sã le dai o alimentaþie corespunzãtoare ºi, în acelaºi timp, trebuie sã aibã posibilitatea ca sã-ºi cumpere aceastã alimentaþie. Atâta timp cât omul nu lucreazã, când nu are loc de muncã, când rata pe care i-o dai ca ºomer, ºi avem 9,9% în momentul de faþã ºomaj, când lefurile care în momentul de faþã de abia depãºesc suta de dolari media pe economie, nu pot constitui o luptã împotriva sãrãciei ºi, în acelaºi timp, nu vom ajunge la nici un rezultat, decât la declaraþii demagogice. Vã mulþumesc.

Valentin Vasilescu

#28205

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

S-au împlinit, aºa cum au afirmat ºi colegii mei ºi aþi aflat de la ei, zilele trecute 55 de ani de la execuþia mareºalului Ion Antonescu, condamnat la moarte de bolºevici pentru cutezanþa de a visa la reîntregirea României Mari.

Enoriaºii Bisericii Sfinþii Constantin ºi Elena, lãcaº ctitorit de mareºal, ºi Fundaþia ”Ion AntonescuÒ au organizat comemorarea comandantului militar, dezvelind un bust al acestuia, amplasat în curtea bisericii. Fiind singura manifestare dedicatã mareºalului Ion Antonescu, Partidul România Mare a decis sã fie prezent la comemorare prin câþiva parlamentari ºi membri ai sãi.

Mareºalul Ion Antonescu face parte din istoria militarã a poporului român, el remarcându-se în calitate de ºef al Biroului Operaþii al Armatei din Transilvania, magistral condusã în acþiunile de luptã de reîntregire a þãrii din 1919, care au culminat cu amplasarea tricolorului românesc pe clãdirea Parlamentului de la Budapesta. Ulterior, Ion Antonescu a comandat ªcoala de Rãzboi, actuala Academie de Înalte Studii Militare, Statul Major ºi Ministerul de Rãzboi. Mareºalul Ion Antonescu a primit legal prerogativele de ºef al statului de la regele Carol al II-lea, comportându-se ca un militar care-ºi asumã conºtient un destin tragic, tocmai prin aceea cã s-a pus necondiþionat în slujba intereselor poporului român.

Guvernanþii actuali au decis o reconciliere cu istoria, gândindu-se sã exploateze imaginea prãfuitã a fostului suveran Mihai I, cãruia i-au retrocedat bunurile, pe care l-au plimbat prin þarã, fãrã sã obþinã efectul scontat.

Sã nu fi auzit conducãtorii actuali ai României de capitularea necondiþionatã de la 23 august 1944, înfãptuitã cu concursul regelui Mihai, care a trimis în captivitate în Uniunea Sovieticã peste 200.000 de militari români, din care mulþi nu s-au mai întors niciodatã?

Sã nu fi ºtiut conducãtorii noºtri cã deciziile politice girate de fostul suveran au scos România de la masa tratativelor de pace, fãcând inutile jertfele militarilor români pe frontul de vest?

Sã nu fi ºtiut conducãtorii noºtri actuali cã fostul suveran a semnat Declaraþia de la Budapesta din anul 1989? Ca unul care am activat 20 de ani în armatã vã mãrturisesc faptul cã militarii români au un cult al tradiþiilor de luptã ale poporului român. Între acestea, printre bãrbaþii acestui neam, la loc de cinste se aflã mareºalul.

Vreau sã vã reamintesc doar cã la comemorarea mareºalului Ion Antonescu au fost prezenþi peste 10 cavaleri ai Ordinului ”Mihai ViteazulÒ, în timp ce pe fostul suveran nu l-a întâmpinat decât un singur cavaler al Ordinului ”Mihai ViteazulÒ.

Ca militar ºi creºtin, totodatã, mã întreb dacã este normal ca mareºalul, care a dat proba jertfei supreme faþã de poporul sãu, sã nu aibã mãcar un loc de veci, ca orice creºtin.

Prin purtãtorul sãu de cuvânt, domnul Ioan Mircea Paºcu l-a catalogat pe mareºalul Antonescu drept o persoanã controversatã, împotriva cãreia comunitatea internaþionalã s-a pronunþat. Nu ºtiu ce l-a determinat pe domnul Paºcu, pe care eu îl respect, sã afirme acest lucru, însã îi recomand domnului ministru sã consulte rezoluþiile Consiliului de Securitate ºi rezoluþiile Adunãrii Generale ale O.N.U.. Aceasta este singura instituþie, Organizaþia Naþiunilor Unite, care ia decizii în numele comunitãþii internaþionale, ºi sã ne comunice dumnealui dacã gãseºte ceva referitor la mareºalul Antonescu în acele documente.

Citind Programul de guvernare al P.D.S.R. ºi declaraþiile liderului acestui partid am înþeles cã eforturile în direcþia aderãrii la NATO se concretizeazã în fixarea unor obiective realiste, pe care armata românã sã le poatã îndeplini la termenele stabilite.

Aceste obiective sunt, în primul rând, dictate de necesitatea de a ridica nivelul capacitãþii de apãrare a þãrii ºi caracterul realist al acestor obiective este dat de preluarea ºi valorificarea tradiþiilor, a potenþialului uman, economic ºi a condiþiilor geografice specifice.

Îmi pare rãu, dar eu nu am gãsit în programul partidului condus de domnul Adrian Nãstase o soluþie a aderãrii la NATO prin protejarea sensibilitãþii altor popoare.

Mi-aº dori sau mi-ar face plãcere sã cred cã poziþia domnului Adrian Nãstase ºi a domnului Mircea Paºcu sunt poziþii personale, ºi nu a întregului partid.

În încheiere, aº dori sã vã reamintiþi, stimaþi colegi, cã toþi cei care au nesocotit suveranitatea ºi integritatea României au început, mai întâi, prin a-i nega ºi a-i cãlca în picioare valorile, limba, credinþa ºi tradiþiile. Vã mulþumesc.

Constanþa Popa

#32929

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În fiecare an, la 5 iunie, Organizaþia Naþiunilor Unite aniverseazã Ziua Mondialã a Mediului.

În acest an, în cinstea Zilei Mondiale a Mediului, Naþiunile Unite vor lansa un vast inventar al resurselor planetei, respectiv pãduri, cursuri de apã, lacuri, terenuri agricole ºi oceane. Scopul acestui ”Buletin de sãnãtateÒ, dupã cum l-a numit secretarul general al O.N.U., Kofi Anan, este acela de a aduce la cunoºtinþa factorilor de decizie date ºtiinþifice solide, referitoare la starea planetei. Acest studiu intitulat ”Evaluarea ecosistemului pentru mileniul IIIÒ se va desfãºura pe o perioadã de 4 ani, va costa 21 de milioane dolari ºi la el vor participa 1.500 de oameni de ºtiinþã din întreaga lume.

Ecosistemele sunt, ca ºi clima, sensibile la activitãþile umane, iar degradarea lor compromite supravieþuirea oamenilor ºi a speciilor, având ca urmare fenomene de defriºare, secetã, inundaþii, poluare. Aceastã evaluare a ecosistemului urmeazã sã se desfãºoare la nivel mondial, regional ºi naþional. ªi România va face o evaluare a ecosistemului sãu, pentru a ne furniza nouã, factorilor de decizie, informaþii exacte ºi convingãtoare, care sã ne permitã sã luãm cele mai bune decizii.

Dacã pânã acum politica de protejare a mediului înconjurãtor, de menþinere a echilibrului ecologic a fost complet subordonatã efectelor economice de dezvoltare a societãþii, este momentul ca aceste douã componente, dezvoltare economicã ºi protecþia mediului, sã fie fãcute concomitent, cu maximã responsabilitate.

În ultimul deceniu, a apãrut ºi s-a implementat în foarte multe þãri conceptul de dezvoltare durabilã, care impune trei deziderate: dezvoltarea sã nu pericliteze sau sã nu distrugã suportul de bazã al sistemului vieþii, aerul, apa, solul, ºi sistemele biologice, dezvoltarea durabilã sã permitã o continuã creºtere a producerii de bunuri ºi servicii care au la bazã resursele naturale ale pãmântului ºi dezvoltarea durabilã sã realizeze un sistem social durabil, la nivel mondial, naþional, local ºi familial, în scopul asigurãrii unei distribuþii echitabile a beneficiilor, bunurilor ºi serviciilor produse.

Acest concept al dezvoltãrii durabile este încã un concept politic. Este de datoria noastrã sã-l transformãm în concept practic de utilizat în gestionarea problemelor de mediu, în strânsã corelare cu cele ale statelor Comunitãþii Europene.

Avem datoria de a lãsa urmaºilor noºtri o þarã ºi o planetã care sã le permitã sã trãiascã civilizat ºi acesta nu trebuie sã fie doar un slogan politic, ci un fapt real.

Ovidiu Cameliu Petrescu

#39320

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Aº vrea sã vã informez cã din totalul de 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 264, sunt absenþi 81, din care 44 participã la alte acþiuni parlamentare. Cvorumul legal pentru votul final este de 173.

Vã propun constituirea unor comisii de mediere.

În primul rând, comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de un milion de lei producãtorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanþare de la bugetul de stat.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. (socialdemocrat ºi umanist): Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Ionel Adrian, Rasovan Dan Grigore. Din partea Grupului P.R.M.: Bâldea Ioan. Din partea Grupului U.D.M.R.: Kelemen Attila-BŽla-Ladislau.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat aceastã componenþã.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 212/1999 privind modificarea Legii nr. 83/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar.

Din partea Grupului P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist): Bercãroiu Victor, Gubandru Aurel, Neamþu Horia Ion. Din partea Grupului P.R.M.: Ionescu Daniel, Baban ªtefan. Din partea Grupului P.D.: Videanu Adriean. Din partea Grupului P.N.L.: Popa Cornel.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptat.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor aprobate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile ºi alte drepturi de asigurãri sociale ale avocaþilor.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. (socialdemocrat ºi umanist): Buzatu Dumitru, Andrei Ioan, Motoc AdrianÉ Marian Adrian. Din partea Grupului P.R.M.: Mãrãcineanu Adrian. Din partea Grupului P.D.: Barbu Gheorghe. Din partea Grupului P.N.L.: ªtirbeþ Cornel. Din partea Grupului U.D.M.R.: Kerekes K‡roly.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Adoptat în aceastã formulã.

Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/1999 pentru completarea art. 9 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale.

Din partea Grupului P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist): Marin Gheorghe, Lepãdatu Lucia-Cornelia, Sersea Nicolae. Din partea Grupului P.R.M.: Mocioi Ion, Purceld Octavian-Mircea. Din partea Grupului P.D.: Bran Vasile. Din partea Grupului Minoritãþilor Naþionale: Tcaciuc ªtefan.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.

Emil Boc

#45905

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dat fiind specificul procedurii de urgenþã, care nu are dezbateri generale, vom încerca în câteva cuvinte sã precizãm punctul nostru de vedere cu privire la titlul acestei legi.

Într-un sistem normal, abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe este normalã, dar în acest context în care, în România, se guverneazã prin ordonanþe de urgenþã de la Palatul Victoria Ñ ºi ne apropiem de cifra 100 Ñ, în condiþiile în care 85% din activitatea Parlamentului se desfãºoarã în procedurã de urgenþã, atunci, avem în faþã o altã provocare, de data aceasta venitã din partea Guvernului, ºi anume abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe ºi pe perioada sesiunilor parlamentare. Cu alte cuvinte, s-a pus definitiv între paranteze Parlamentul României ºi pânã la instaurarea dictaturii Executivului în România nu mai este decât un singur pas!

Prin urmare, noi considerãm inacceptabilã propunerea, deºi nu este neconstituþionalã, ca, în contextul în care se guverneazã prin ordonanþe de urgenþã, se legifereazã în procedurã de urgenþã, legea de abilitare a Guvernului sã intervinã ºi pe perioada sesiunilor parlamentare.

Prin urmare, noi vom susþine ca aceastã lege sã nu se aplice decât începând cu 1 iulie, adicã cu începutul sesiunii obiºnuite, ºi nu de la data de intrare în vigoare a legii, care poate fi mâine, sãptãmâna viitoare, dar înainte de 1 iulie, având în vedere ºi practica parlamentarã de pânã acum a Guvernului ºi a Parlamentului.

Pe de altã parte, avem o obiecþie majorã faþã de o altã ingerinþã, neconstituþionalã de aceastã datã, ºi este vorba de discutarea în toamnã a acestor ordonanþe emise de Guvern peste varã, în procedurã de urgenþã.

Este adevãrat cã textul Constituþiei precizeazã, în art. 74, cã: ”Guvernul poate solicita Parlamentului discutarea în procedurã de urgenþã a unor legiÒ dar, se spune în continuare ”în condiþiile Regulamentului Camerei DeputaþilorÒ, iar Regulamentul Camerei Deputaþilor precizeazã în mod concret faptul cã aceste cereri de procedurã de urgenþã se adoptã de cãtre Comitetul ordinii de zi, punctual, ºi nu ca un cec în alb pentru toate ordonanþele emise în baza legii de abilitare. Avem doar în cazul ordonanþelor de urgenþã o prevedere specialã, cã ele se discutã în procedurã de urgenþã, dar nu ordonanþele emise în baza legii de abilitare.

Deci pentru a încerca, oarecum, sã nu excludem în totalitate Parlamentul din aceastã activitate de legiferare, pentru cã, potrivit art. 58 din Constituþie, Parlamentul este, totuºi, unica autoritate legiuitoare a þãrii, noi vom susþine ca aceste ordonanþe sã fie dezbãtute în toamnã în procedurã simplã, ºi nu în procedurã de urgenþã.

A treia obiecþie majorã care vizeazã aceastã lege sunt domeniile în care se reglementeazã. Potrivit Constituþiei, nu se poate interveni în domeniul legilor organice, or, din nefericire, în aceastã ordonanþã gãsim câteva domenii de competenþa legilor organice, pe care le vom menþiona la timpul potrivit.

ªi, în al patrulea rând, se propune prin aceastã lege rectificarea bugetului de stat, altfel spus, Guvernul sã aibã posibilitea sã rectifice prin ordonanþã simplã bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi bugetul de stat. La prima vedere ar fi posibil, dar sã nu uitãm faptul cã bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat, aceste legi fundamentale, sunt adoptate în plenul celor douã Camere ale Parlamentului ºi nu au statutul unor legi simple, obiºnuite, au un statut special. Prin urmare, dacã Parlamentul, în ºedinþã comunã, poate adopta ceva, tot Parlamentul va fi acela care sã deroge printr-o lege ºi sã rectifice bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat.

Deci noi suntem de acord cã trebuie sã existe o lege de abilitare, dar numai cu aceste considerente pe care le-am menþionat: data intrãrii în vigoare, interdicþia legilor organice, eliminarea procedurii de urgenþã ºi eliminarea rectificãrilor bugetare pe cale guvernamentalã. Faþã de aceste precizãri, avem toatã disponibilitatea de a discuta aceastã lege, în condiþiile menþionate mai sus. Mulþumesc, domnule preºedinte.

Lucian Augustin Bolcaº

#51009

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Nu o sã folosesc metoda predecesorului meu, care a epuizat în 5 minute toate obiecþiile pe care le-a formulat la aceastã lege, ci mã voi referi la cadrul ei general, pentru cã aceasta a fost raþiunea pentru care mi s-a acordat cuvântul, cu privire la discutarea în cadru general a titlului acestui proiect de lege.

Problema este urmãtoarea: atribuþiile delegate pe care le conferã aceastã lege îºi gãsesc sorgintea în trei raþiuni. Una de naturã politicã, pentru a permite Guvernului sã ia anumite mãsuri nepopulare, dar care cad, pe urmã, sub incidenþa Parlamentului. A doua raþiune, este vorba despre una financiar-economicã, care înseamnã promptitudinea unor reacþii ºi rãspunsuri, raþiune pe care de la început vã spun cã o accept ºi o consider prioritarã, iar a treia raþiune este de naturã instituþionalã, pentru ca în condiþiile unui Parlament divers colorat, pe grupãri politice, sã se evite un eventual blocaj al acelor legi pe care vrea sã ºi le impunã, raþiune pe care, categoric, nu o accept.

V-aº ruga ca, sub imperiul acestor raþiuni teoretice, sã cenzuraþi întregul proiect de lege, sã vedeþi cã, deºi textul constituþional care permite delegarea acestor atribuþii nu precizeazã, ne aflãm, totuºi, într-o situaþie de excepþie, care trebuie sã fie justificatã. ªi dacã nu accept justificarea politicã, ºi dacã nu accept justificarea instituþionalã, pentru cã nu înþeleg sã facilitez Guvernului posibilitatea de a scãpa de sub cenzura Parlamentului ºi de a se supune numai unui control posterior, când efecte deja s-au produs ºi pot fi ireversibile în anumite domenii sociale, chiar dacã nu fac parte din legea organicã, declar cã accept ca acele mãsuri care sunt necesare imediat a fi puse în aplicare ºi care sunt benefice pentru cetãþenii þãrii, pentru economia þãrii, pentru situaþiile imprevizibile care pot sã aparã, acestea trebuie sã le decantãm.

Sub aceste auspicii, vom participa la dezbaterile acestei legi.

Vã mulþumesc.

Andrei Ioan Chiliman

#56206

## Onoraþi colegi,

## Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi sã vã spun cã mã aºteptam ca la o lege de importanþa pe care o are Legea de abilitare a Guvernului sã emitã ordonanþe pe perioada vacanþei parlamentare sã tratãm acest subiect cu seriozitatea pe care o impune. Legea de abilitare este necesarã, au spus lucrul ãsta toþi cei care au vorbit de la acest microfon, important este ca prin legea de abilitare sã nu delegãm activitatea Parlamentului, integral, Guvernului, pentru cã în felul ãsta ar rezulta cã Parlamentul este inutil ºi am avea o democraþie decorativã, cum se aflã într-o serie de alte state din Europa postcomunistã..., în special la est de România.

Eu nu cred cã ãsta e rolul acestei legi ºi cã, fiind într-o þarã cu adevãrat pe calea democraþiei, va trebui sã ne luãm în serios rolul pe care îl avem, acela de a cenzura activitatea Guvernului, indiferent cã Guvernul actual este rezultatul unei anumite majoritãþi din acest Parlament.

Este o chestiune de principiu, motiv pentru care noi vom susþine amendamentele prin care se va limita dreptul Guvernului de a emite ordonanþe strict pe perioada vacanþei parlamentare, se va limita dreptul Guvernului de a emite ordonanþe în domeniile legilor organice pe aceastã perioadã ºi, în orice caz, toate aceste ordonanþe vor trebui sã fie trecute prin Parlament dupã ce se terminã vacanþa parlamentarã.

În privinþa chestiunii pe care a ridicat-o domnul preºedinte al Comisiei juridice, Olteanu, a unei sesiuni extraordinare, nimeni nu a spus pânã acum cã se opune ideii unei sesiuni extraordinare, atunci când acest lucru este necesar pentru þarã. Însã cred cã este un lucru pe care trebuie, în primul rând, sã îl cearã cei care simt aceastã nevoie.

Deci noi suntem de acord sã lucrãm într-o sesiune extraordinarã, pentru cã, într-adevãr, este nevoie sã legiferãm mai mult, însã vreau sã vã atrag atenþia cã în Parlamentele civilizate, din þãrile din vestul Europei, care în principiu, se presupune cã au legislaþia pusã la punct Ñ cum este cel al Germaniei Ñ, se lucreazã în plen pânã vineri dupã-amiazã. Deci ei ºtiu sã lucreze. În Polonia s-a propus sã se lucreze cinci zile ºi jumãtate, tocmai din cauza numãrului mare de legi necesare programului de aderare.

Din pãcate, la noi, legislaþia de aderare este în traducere, este foarte întârziatã ºi probabil cã va trebui sã facem acest efort, poate chiar începând din aceastã varã. Însã acest lucru excede discuþiei pe care o avem astãzi, legate de Legea de abilitare a Guvernului, ºi cred cã nu este bine ca preºedintele Comisiei juridice sã ne tragã de urechi pentru cã nu am cerut sesiune parlamentarã extraordinarã pe aceastã vacanþã. Este un lucru pe care îl vom face în mod raþional, dacã este cazul.

Lucian Augustin Bolcaº

#59418

Vã cer scuze, domnule preºedinte, vã cer scuze, stimaþi colegi!

Grupul nostru parlamentar, în ceea ce priveºte art. 1, a propus un amendament care priveºte fixarea în timp a activitãþii acestei legi de abilitare. Vã mãrturisesc de la bun început, este o problemã mai mult teoreticã ºi v-aº ruga sã o apreciaþi în urmãtorii parametri: textul existent prevede ca aceastã abilitare sã înceapã de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi ºi pânã la reluarea lucrãrilor Parlamentului; amendamentul nostru spune ca abilitarea sã înceapã ”de la data încheierii primei sesiuni ordinareÒ.

Problema este pur teoreticã ºi n-a fost pusã pânã în prezent. Formularea care existã în proiectul de lege, recunosc, a fost formularea standard la toate, dar la absolut toate legile de abilitare care au fost date pânã acum. Problema este însã cã în textul constituþional Ð ºi de aici începe într-adevãr problema care se pune Ð nu se precizeazã cã o atare delegare, o atare abilitare a Guvernului se face numai în perioada vacanþelor parlamentare. Textul constituþional permite ca abilitarea sã funcþioneze oricând ºi în orice condiþii.

ªi iniþiatorul legii ºi noi acceptãm prin consens ca acest lucru sã funcþioneze numai în perioada vacanþei parlamentare. ªi, atunci, oricâte obiecþiuni de ordin pragmatic ar interveni, tot nu se adoptã legea pânã atunci, tot nu se promulgã legea pânã la vacanþã, tot nu apare în ”Monitorul OficialÒ pânã la vacanþã aceastã lege, nu pot sã nu cantonez perioada de început la ceea ce eu doresc sã realizez: acoperirea perioadei vacanþei parlamentare.

Mai existã o obiecþiune împotriva amendamentului nostru, ºi anume: în condiþiile în care legea ar fi publicatã în ”Monitorul OficialÒ, la o sãptãmânã-douã dupã începerea vacanþei parlamentare, ar însemna cã aceasta retroactiveazã. Dar în perioada aceea, tot pragmatic rãspund, nimeni nu emite ordonanþe.

Deci eu spun, pentru aceastã precizare, pentru a ne concretiza în intenþia care este subînþeleasã, dar în lege trebuie sã fie explicitã, vã propun sã adoptaþi amendamentul nostru.

Vã mulþumesc.

Acsinte Gaspar

#61776

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aºa cum a spus ºi domnul deputat Bolcaº, problema ridicatã este una teoreticã, dar, în acelaºi timp, vreau sã-i spun cã nu îºi are suportul în textele constituþionale. Art. 114 alin. (2) din Constituþie prevede cã legea de abilitare va stabili douã lucruri, în mod obligatoriu: domeniul ºi data pânã la care se pot emite ordonanþe. Ordonanþele nu pot fi emise de cãtre Guvern decât din momentul în care temeiul juridic, legea de abilitare promulgatã de Preºedinte, a intrat în vigoare prin publicarea în ”Monitorul OficialÒ. Abia din acel moment Guvernul poate sã emitã ordonanþe.

Dacã noi vom trece, de pildã, cã abilitarea opereazã de la data încheierii sesiunii, sã spunem, ºi încheierea sesiunii, potrivit Constituþiei, reprezintã sfârºitul lunii iunie, deci 30 iunie, iar aceastã lege de abilitare va fi promulgatã ºi publicatã în ”Monitorul OficialÒ în luna iulie, ea nu poate sã se aplice cu caracter retroactiv, pentru cã tot Constituþia este cea care spune cã legea se aplicã pentru viitor. Deci este inutilã aceastã precizare, ca emiterea ordonanþelor de cãtre Guvern sã se facã de la sfârºitul acestei sesiuni parlamentare. Repet, Constituþia a avut în vedere numai timpul, data pânã la care se pot emite ordonanþe, iar aceste ordonanþe se pot emite pânã la începutul celei de a doua sesiuni ordinare a Parlamentului din acest an.

Gândiþi-vã cã în cadrul procesului legislativ pot sã intervinã o serie de operaþiuni, o mediere cu Senatul, Preºedintele are la dispoziþie 20 de zile pentru a promulga legea, ºi nicidecum nu se va întâmpla ca legea sã aparã ºi sã fie publicatã înainte de încheierea sesiunii parlamentare. Cred cã, din punctul acesta de vedere, lucrurile nu pot fi contrazise sub nici o formã.

Domnule preºedinte, ca sã vin în întâmpinarea colegilor de la P.R.M., propun urmãtoarea formulare: ”Guvernul sã fie abilitat sã emitã ordonanþe de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, dar nu înainte de sfârºitul sesiunii parlamentareÒ.

Tudor Mohora

#80524

|**omnul Tudor Mohora:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic Afrãsinei Viorica|prezent absentã| |Albu Gheorghe Ana Gheorghe Anastasescu Olga-Lucheria|absent prezent absentã| |Andea Petru Andrei Ioan|prezent prezent| |Andrei Zeno|prezent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n Anton Marin|prezent absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu Antonescu Niculae Napoleon Apostolescu Maria Arghezi Mitzura Domnica Ariton Gheorghe Armaº Iosif Arnãutu Eugeniu Asztalos Ferenc Baban ªtefan Babiaº Iohan-Peter|absent prezent absentã prezentã prezent absent prezent prezent prezent prezent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai Bahrin Dorel Baltã Mihai Baltã Tudor Bar Mihai Bara Radu Liviu|prezent absent prezent absent absent absent| |Barbu Gheorghe Bartoº Daniela Bãdoiu Cornel Bãlãeþ Dumitru Bãlãºoiu Amalia Bãncescu Ioan|prezent absentã prezent prezent absentã prezent| |Bâldea Ioan Becsek-Garda Dezideriu Coloman|prezent prezent| |Bentu Dumitru|prezent| |Bercãroiu Victor|prezent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Bereczki Endre Birtalan çkos|prezent prezent| |Bivolaru Ioan|absent| |Bleotu Vasile|prezent| |Boabeº Dumitru Boagiu Anca Daniela Boajã Minicã Boc Emil Bogea Angela Boiangiu Cornel|prezent prezentã prezent prezent absentã prezent| |Bolcaº Augustin Lucian Bšndi Gyšngyike BorbŽly L‡szl—|absent prezentã prezent| |Bozgã Ion|prezent| |Bran Vasile Brînzan Ovidiu Brudaºca Damian Bucur Constantin Bucur Mircea|prezent prezent absent absent prezent| |Buga Florea Burnei Ion Buruianã-Aprodu Daniela Buzatu Dumitru|prezent prezent prezentã absent| |Buzea Cristian Valeriu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent|

## 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/15.VI.2001

|Canacheu Costicã|prezent|Holtea Iancu|prezent| |---|---|---|---| |Cazan Gheorghe Romeo-Leonard|absent|Hrebenciuc Viorel|absent| |Cazimir ªtefan|prezent|Ianculescu Marian|prezent| |Cãºunean-Vlad Adrian|prezent|Ifrim Mircea|prezent| |Cerchez Metin|prezent|Ignat Miron|prezent| |Cherescu Pavel|prezent|Ilie Aurel Constantin|absent| |Chiliman Andrei Ioan|absent|Iliescu Valentin Adrian|prezent| |Chiriþã Dumitru|prezent|Ionel Adrian|prezent| |Ciontu Corneliu|absent|Ionescu Anton|prezent| |Ciuceanu Radu|prezent|Ionescu Costel Marian|prezent| |Ciupercã Vasile Silvian|prezent|Ionescu Dan|prezent| |Cîrstoiu Ion|absent|Ionescu Daniel|prezent| |Cladovan Teodor|prezent|Ionescu Mihaela|prezentã| |Cliveti Minodora|absentã|Ionescu Rãzvan|prezent| |Coifan Viorel Gheorghe|absent|Ionescu Smaranda|prezentã| |Cojocaru Nicu|prezent|Iordache Florin|absent| |Crãciun Dorel Petru|prezent|Iriza Scarlat|prezent| |Creþ Nicoarã|prezent|Ivãnescu Paula Maria|prezentã| |Cristea Marin|prezent|Jipa Florina Ruxandra|prezentã| |Criºan Emil|prezent|Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau|prezent| |Dan Matei-Agathon|absent|Kelemen Hunor|prezent| |Daraban Aurel|prezent|Kerekes K‡roly|prezent| |Dinu Gheorghe|absent|K—nya-Hamar S‡ndor|prezent| |Dobre Traian|absent|Kov‡cs Csaba-Tiberiu|prezent| |Dobre Victor Paul|prezent|Kov‡cs Zolt‡n|prezent| |Dobrescu Smaranda|prezentã|Lari Iorga Leonida|prezentã| |Dolãnescu Ion|absent|Lazãr Maria|prezentã| |Dorian Dorel|absent|Lãpãdat ªtefan|prezent| |Dorneanu Valer|prezent|Lãpuºan Alexandru|prezent| |Dragomir Dumitru|absent|Leonãchescu Nicolae|prezent| |Dragoº Liviu Iuliu|absent|Lepãdatu Lucia-Cornelia|absentã| |Dragu George|absent|Lepºa Sorin Victor|prezent| |Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|prezent|Loghin Irina|prezentã| |Dreþcanu Doina-Micºunica|absentã|Luchian Ion|prezent| |Dumitrescu Cristian|absent|Magheru Paul|prezent| |Dumitriu Carmen|prezentã|Maior Lazãr Dorin|prezent| |Duþu Constantin|absent|Makkai Grigore|prezent| |Duþu Gheorghe|prezent|Man Mircea|absent| |Enescu Nicolae|prezent|Manolescu Oana|prezentã| |Erdei Dol—czki Istv‡n|prezent|Marcu Gheorghe|prezent| |Eserghep Gelil|prezent|Mardari Ludovic|prezent| |Fâcã Mihail|absent|Marin Gheorghe|prezent| |Firczak Gheorghe Florea Ana|prezent prezentã|Marineci Ionel M‡rton çrp‡d Francisc|prezent prezent| |Florescu Ion|absent|Mãlaimare Mihai Adrian|absent| |Florescu Nicolae-Doru|prezent|Mãrãcineanu Adrian|prezent| |Fotopolos Sotiris|prezent|Mândrea-Muraru Mihaela|absentã| |Frunzãverde Sorin|prezent|Mândroviceanu Vasile|absent| |Gaspar Acsinte|prezent|Mera Alexandru-Liviu|prezent| |Georgescu Florin|prezent|Merce Ilie|prezent| |Georgescu Filip|prezent|Meºca Sever|prezent| |Gheorghe Valeriu|prezent|Miclea Ioan|prezent| |Gheorghiof Titu-Nicolae|absent|Micula Cãtãlin|prezent| |Gheorghiþã Manuela|absentã|Mihalachi Vasile|absent| |Gheorghiu Adrian|prezent|Mihãilescu Petru-ªerban|absent| |Gheorghiu Viorel|prezent|Mincu Iulian|prezent| |Gingãraº Georgiu|absent|Mircea Costache|absent| |Giuglea ªtefan|prezent|Mirciov Petru|prezent| |Godja Petru|absent|Miron Vasile|prezent| |Grãdinaru Nicolae|prezent|Mitrea Miron-Tudor|absent| |Grigoraº Neculai|prezent|Mitu Dumitru Octavian|prezent| |Gubandru Aurel|prezent|Miþaru Anton|prezent| |Gvozdenovici Slavomir|prezent|Mînzînã Ion|prezent| |Haºotti Puiu|absent|Mocioalcã Ion|prezent| |Hogea Vlad-Gabriel|absent|Mocioi Ion|absent| |Mogoº Ion|absent|Predicã Vasile|prezent| |---|---|---|---| |Mohora Tudor|prezent|Pribeanu Gheorghe|absent| |Moisescu George Dumitru|prezent|Priboi Ristea|prezent| |Moisoiu Adrian|prezent|Purceld Octavian-Mircea|prezent| |Moiº Vasile|prezent|Puºcaº Vasile|absent| |Moldovan Carmen-Ileana|absentã|Puwak Hildegard-Carola|absentã| |Moldovan Petre|prezent|Puzdrea Dumitru|absent| |Moldoveanu Eugenia|prezentã|Radan Mihai|absent| |Moraru Constantin Florentin|prezent|R‡duly R—bert K‡lm‡n|absent| |Motoc Marian Adrian|prezent|Raicu Romeo-Marius|prezent| |Musca Monica Octavia|absentã|Rasovan Dan Grigore|prezent| |Muºetescu Ovidiu Tiberiu|absent|Rãdoi Ion|prezent| |Naidin Petre|prezent|Rãdulescu Grigore Emil|prezent| |Nan Nicolae|prezent|Roºculeþ Gheorghe|prezent| |Nassar Rodica|prezentã|Rus Emil|prezent| |Naum Liana-Elena|prezentã|Rus Ioan|prezent| |Nãdejde Vlad-George|prezent|Ruºanu Dan-Radu|prezent| |Nãstase Adrian|absent|Sadici Octavian|prezent| |Nãstase Ioan Mihai|prezent|Sali Negiat|absent| |Neacºu Ilie|absent|Sandache Cristian|prezent| |Neagu Ion|prezent|Sandu Alecu|prezent| |Neagu Victor|prezent|Sandu Ion Florentin|prezent| |Neamþu Horia-Ion|prezent|Sassu Alexandru|prezent| |Neamþu Tiberiu-Paul|prezent|Saulea Dãnuþ|prezent| |Nechifor Cristian|prezent|Savu Vasile Ioan|absent| |Negoiþã Gheorghe Liviu|absent|Sãpunaru Nini|prezent| |Nica Dan|absent|Sârbu Marian|absent| |Nicolae Ion|prezent|Sbârcea Tiberiu Sergius|prezent| |Nicolãescu Gheorghe-Eugen|prezent|Selagea Constantin|prezent| |Nicolescu Mihai|prezent|Sersea Nicolae|prezent| |Nicolicea Eugen|absent|Severin Adrian|absent| |Niculescu Constantin|prezent|Simedru Dan Coriolan|absent| |Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae|absent|Sireþeanu Mihail|prezent| |Nistor Vasile|prezent|Sonea Ioan|prezent| |Niþã Constantin|absent|Spiridon Nicu|prezent| |Oltean Ioan|absent|Stan Ioan|prezent| |Olteanu Ionel|prezent|Stan Ion|absent| |Oltei Ion|prezent|Stana-Ionescu Ileana|prezentã| |Onisei Ioan|absent|Stanciu Anghel|absent| |Palade Doru Dumitru|prezent|Stanciu Zisu|prezent| |Pambuccian Varujan|absent|Stãnescu Alexandru-Octavi|absent| |Paºcu Ioan Mircea|absent|Stãniºoarã Mihai|prezent| |Pataki Iulia|prezentã|Stoian Mircea|prezent| |Patriciu Dinu|absent|Stoica Valeriu|absent| |Pãun Nicolae|absent|Stroe Radu|prezent| |Pãduroiu Valentin|prezent|Stuparu Timotei|prezent| |Pãºcuþ ªtefan|prezent|Suciu Vasile|prezent| |PŽcsi Francisc|prezent|Suditu Gheorghe|absent| |Pereº Alexandru|prezent|SzŽkely Ervin-Zolt‡n|prezent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|absent|Szil‡gyi Zsolt|prezent| |Petruº Octavian Constantin|absent|ªnaider Paul|prezent| |Pleºa Eugen-Lucian|absent|ªtefan Ion|prezent| |Pop Napoleon|prezent|ªtefãnescu Codrin|prezent| |Podgoreanu Radu|prezent|ªtefãnoiu Luca|prezent| |Popa Constanþa|prezentã|ªtirbeþ Cornel|prezent| |Popa Cornel|prezent|Tam‡s S‡ndor|prezent| |Popa Virgil|prezent|Tãrâþã Culiþã|prezent| |Popescu Bejat ªtefan-Marian|prezent|Târpescu Pavel|prezent| |Popescu Ioan Dan|absent|Tcaciuc ªtefan|absent| |Popescu Grigore Dorin|prezent|Teculescu Constantin|prezent| |Popescu Gheorghe|absent|Timiº Ioan|prezent| |Popescu Kanty Cãtãlin|prezent|Toader Mircea Nicu|absent| |Popescu-Tãriceanu Cãlin|absent|Todoran Pavel|prezent| |Popescu Virgil|prezent|Tokay Gheorghe|prezent| |Posea Petre|prezent|Tor— Tiberiu|prezent| |Tudor Marcu|prezent| |---|---| |Tudose Mihai|prezent| |Tunaru Raj|prezent| |Þibulcã Alexandru Þocu Iulian Costel|prezent prezent| |Varga Attila|prezent| |Vasile Aurelia|absentã| |Vasilescu Nicolae|prezent| |Vasilescu Lia-Olguþa|prezentã| |Vasilescu Valentin|prezent| |Vekov K‡roly-J‡nos|prezent| |Verbina Dan|prezent| |Vida Iuliu|prezent| |Videanu Adriean|prezent| |Viºinescu Marinache|absent| |Voicu Mãdãlin|absent| |Voinea Florea|absent| |Winkler Iuliu|prezent| |Wittstock Eberhard-Wolfgang|prezent| |Zãvoian Ioan Dorel|prezent| |Zgonea Valeriu ªtefan|prezent|

Ioan Bivolaru

#106906

Ar fi bine sã-i propunem sã nu meargã sau sã-i dorim sã nu meargã cu maºinã. Cel puþin, nealiniatã...

Aceastã aliniere la legislaþia comunitarã este absolut necesarã în perioada urmãtoare ºi þin sã-i asigur pe colegi, exact astãzi am avut ºi o discuþie pe aceastã temã la Ministerul Transporturilor. Existã o serie de ordonanþe pe care noi le-am votat în anii anteriori, care au fost fãcute, sã spunem aºa, puþin ”pe piciorÒ, neþinându-se cont de reglementãrile destul de rapide cu care este bombardatã, ca sã zic aºa, Comunitatea Europeanã ºi pe care ºi le-a însuºit Comunitatea Europeanã. Chiar zilele acestea ºi ministrul transporturilor a venit de la o dezbatere mai largã tot pe aceste teme ºi, în condiþiile acestea, este necesar, în etapa imediat urmãtoare, sã se realizeze aceastã aliniere, de fapt.

Nu se pune problema ºi asigur ºi pe colegii de la Partidul România Mare cã nu se va face o revoluþie totalã în legislaþia respectivã, este necesar sã se execute câteva alinieri ºi aº da de exemplu, avem noi pe ordinea de zi, de foarte multã vreme, de 3 ani de zile, Ordonanþa de Guvern nr. 42 privind navigaþia, care staþioneazã la noi în continuare ºi nu putem sã-i dãm drumul, pentru cã nu avem reglementãrile comunitare pe care sã le ataºãm acestei legislaþii.

De asemenea, avem Ordonanþa nr. 44, care s-a încercat a fi modificatã anul trecut, am modificat-o aºa de bine cã trebuie exact în aceste zile sã o modificãm. Sigur, mai sunt câteva zile pânã la sfârºitul lunii acesteia ºi în perioada de varã pauza este foarte mare. Va trebui sã fie modificatã ºi Ordonanþa nr. 44 cu câteva reglementãri þinând de principii de activitate europeanã în domeniul transporturilor. Este aceastã revoluþie în domeniul transporturilor ºi trebuie sã o acceptãm. Noi am rãmas foarte mult în urmã ºi prizonierii foarte multor ºabloane.

În consecinþã, stimaþi colegi, sã aveþi încredere cã aceastã modificare este necesarã ºi nu revoluþioneazã în mod sistematic acest compartiment al transporturilor naþionale, îi aduce îmbunãtãþiri.

Valer Dorneanu

#119989

S-a propus eliminarea textului de la punctul 4, punctul IV, deci ”înfiinþarea ºi organizarea Inspectoratului Naþional pentru Evidenþa Persoanelor ºi a Serviciilor Publice Comunitare de Evidenþã a PersoanelorÒ.

Cine este pentru eliminarea acestui text? 78 de voturi pentru eliminare, cu dublã numãrãtoare.

Cine este împotriva eliminãrii? 100 împotrivã. Abþineri?

Deci cu 78 de voturi pentru, 100 contra ºi 4 abþineri, propunerea de eliminare a textului privind înfiinþarea ºi organizarea Inspectoratului Naþional pentru Evidenþa Persoanelor a fost respinsã.

La punctul 5, de la acelaºi punctul IV Ð ”înfiinþarea ºi organizarea Direcþiei Generale pentru PaºapoarteÒ.

De asemenea, Grupul parlamentar P.R.M. propune eliminarea acestui text.

Cine este pentru eliminarea acestui text? 78 de voturi pentru eliminare.

Împotriva eliminãrii? 100 voturi împotriva eliminãrii. Abþineri?

78 de voturi pentru eliminare, 100 voturi împotrivã ºi 7 abþineri.

Deci s-a respins eliminarea textului de la punctul 5. La punctul 6, de asemenea, P.R.M.-ul propune eliminarea textului care se referã la înfiinþarea ºi organizarea Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã ºi a Serviciilor Publice Comunitare pentru Situaþii de Urgenþã.

Cine este pentru eliminarea acestui text? 79 de voturi pentru.

Împotriva eliminãrii? 99 de voturi împotriva eliminãrii. Abþineri? 3 abþineri.

Cu 79 de voturi pentru, 99 împotrivã ºi 3 abþineri, s-a respins propunerea de eliminare a punctului 6.

La punctele 7 ºi 8 n-au fost obiecþiuni. Deci se adoptã în unanimitate.

La punctul 9, cu privire la regimul juridic al contravenþiilor. Grupul parlamentar P.R.M. propune, de asemenea, eliminarea acestui punct.

Cine este pentru? 76 de voturi pentru eliminare. Împotriva eliminãrii? 101 voturi împotriva eliminãrii.

Abþineri? Douã abþineri.

Cu 76 de voturi pentru eliminare, 101 împotrivã ºi douã abþineri, s-a respins propunerea de eliminare a punctului 9.

La punctele 10 ºi 11 nu au fot obiecþiuni. Se considerã, în consecinþã, votate în unanimitate.

La punctul V Ð ”Puterea judecãtoreascãÒ, Grupul parlamentar P.R.M. propune eliminarea punctului 1 Ð cel care se referã la procedura somaþiei de platã.

Cine este pentru eliminare? 79 de voturi pentru eliminare.

Împotrivã? 99 de voturi împotriva eliminãrii. Abþineri? 5 abþineri.

Cu 79 de voturi pentru eliminare, 99 împotrivã ºi 5 abþineri, propunerea de eliminare a punctului 1 de la Capitolul ”Puterea judecãtoreascãÒ a fost respinsã.

La punctul 2 n-au fost obiecþiuni. Deci se adoptã în unanimitate.

La punctul 3, de asemenea, grupul parlamentar propune eliminarea textului. Textul se referã la completarea reglementãrilor privind organizarea ºi funcþionarea instituþiilor de medicinã legalã.

Cine este pentru eliminare? 82 de voturi pentru eliminare.

Împotrivã? 102 voturi împotriva eliminãrii. Abþineri? O abþinere.

Deci cu 82 de voturi pentru eliminare, 102 împotrivã ºi o abþinere, propunerea de eliminare a punctului 3 de la Capitolul V a fost respinsã.

La punctul 4 n-au fost obiecþiuni. Deci se adoptã în unanimitate.

La Capitolul VI nu sunt obiecþiuni. Deci toate cele 7 puncte se adoptã în unanimitate.

La Capitolul VII Ð ”Educaþie ºi învãþãmântÒ n-au fost obiecþiuni. Se adoptã toate cele 4 puncte.

La punctul 8, Capitolul VIII Ð ”Comunicaþie ºi tehnologia informaþieiÒ, Grupul parlamentar al P.R.M.-ului propune eliminarea punctului 1, ”asigurarea unui cadru concurenþial echilibrat în industria reþele-comunicaþiiÒ.

Cine este pentru eliminarea acestui punct din legea de abilitare? 81 de voturi pentru eliminare.

Împotriva eliminãrii? 104 voturi împotriva eliminãrii. Abþineri?

Cu 81 de voturi pentru eliminare, 104 împotrivã ºi o abþinere, propunerea de eliminare a punctului 1 din Capitolul VIII a fost respinsã.

La punctul 2, de asemenea, P.R.M.-ul propune eliminarea textului. Textul se referã la stimularea competitivitãþii societãþilor de telecomunicaþii.

Cine este pentru eliminarea acestui punct din legea de abilitare? 80 de voturi pentru eliminare.

Împotriva eliminãrii punctului 2? 105 voturi împotriva eliminãrii.

Abþineri? Douã abþineri.

Deci cu 80 de voturi pentru eliminare, 105 împotrivã ºi douã abþineri, punctul 2, ”stimularea competitivitãþii societãþilor de telecomunicaþiiÒ, a rãmas înscris în legea de abilitare.

La punctul 3 ºi punctul 4 din capitolul VIII n-au fost obiecþiuni, deci nici amendamente respinse. Se voteazã în unanimitate.

Art.2 alin. 1, n-au fost obiecþiuni ºi, în consecinþã, se adoptã în unanimitate.

La art. 2 alin. 2 Grupul parlamentar al P.R.M. ºi deputatul Emil Boc au propus eliminarea acestui text care spune: ”Ordonanþele depuse de Guvern, potrivit alin. 1, vor fi dezbãtute în procedurã de urgenþãÒ.

Aveþi cuvântul, domnule deputat Boc, sã vã susþineþi propunerea.

M‡rton çrp‡d-Francisc

#134053

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aºa cum observaþi ºi dumneavoastrã la punctul 2 din iniþiativa legislativã se face referire la articolul nou din Legea nr. 94/1992, în sensul cã membrii Curþii de Conturi sunt consilieri de conturi, în numãr de 18. Aceºtia alcãtuiesc plenul Curþii de Conturi. Aceastã modificare constã în reducerea numãrului consilierilor de conturi din actualul numãr de 25 la numãrul propus aici, de 18. Aºa cum puteþi sã observaþi în raportul comisiei avizate în fond, ºi anume în partea ”Amendamente respinseÒ apare o propunere vizavi de eliminarea acestui punct 2 din iniþiativa legislativã. De ce ? O scurtã motivaþie, dacã îmi este permis acest lucru.

Nu credem, respectiv, susþinem cã printr-o astfel de modificare la jumãtatea mandatului consilierilor de conturi se creeazã o instabilitate instituþionalã a acestei instituþii fundamentale, pentru verificarea controlului utilizãrii banului public, în general, Curtea de Conturi, într-un fel, jucând rolul Curþii Constituþionale, în ceea ce priveºte gospodãrirea banului public.

Având în vedere aceastã motivaþie, respectiv modalitatea care se regãseºte în propunerea legislativã la un alt punct, modalitatea de reducere de la 25 la 18, ºi anume cã se desfiinþeazã practic Curtea de Conturi care existã la ora actualã ºi se vor numi noi consilieri de conturi, nu putem sã acceptãm aceastã modalitate de aºa-zisã reorganizare a Curþii de Conturi. Încã o motivaþie de specialitate ºi anume, având în vedere faptul cã dispare, dintre atribuþiile Curþii, controlul preventiv, credem cã prin acest lucru nu se scuteºte Curtea de Conturi de o activitate, chiar se creeazã un atribut în plus, controlul ulterior trebuie sã fie ºi mai fundamentat decât era pânã acum, când avea un control preventiv consilierul de conturi, respectiv numãrul, variantele de probleme care apar la nivelul Curþii de Conturi, la nivelul central al Curþii de Conturi, se înmulþesc. Din aceste considerente credem noi cã acest punct, punctul 2, care se referã la articolul nou din legea iniþialã, trebuie sã fie eliminat, propunere pe care am fãcut-o ºi la comisie.

Vã mulþumesc.

Gheorghe-Eugen Nicolãescu

#138179

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Cred cã trebuie sã privim cu deosebitã seriozitate acest amendament ºi mai ales articolul aºa cum a fost propus de iniþiatori. Cred cã în afarã de argumentele pe care le-a adus colegul meu înainte, ar trebui sã mai adãugãm ºi altele ºi anume, prin textul propus, în ansamblul sãu, ºi prin completarea legii se dau competenþe sporite Curþii de Conturi. Atunci, care este raþiunea reducerii numãrului consilierilor de conturi, dacã aceºti consilieri primesc atribuþii sporite? Pe de o parte.

Pe de altã parte, probabil cã dumneavoastrã nu cunoaºteþi, dar existã depusã la Biroul permanent al

Camerei Deputaþilor o notã a Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi cu privire la hotãrârea Curþii de Conturi de revocare a 9 judecãtori ºi 8 procurori financiari.

În textul notei pe care a întocmit-o Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi care dupã opinia noastrã nu poate fi pusã la îndoialã sub nici o formã, se specificã cã nu existã temei legal în ceea ce priveºte hotãrârea Curþii de Conturi privind revocarea din funcþie a 9 judecãtori ºi 8 procurori financiari, ca urmare a aplicãrii Legii bugetului de stat pe anul 2001.

Sã nu uitãm cã atunci când s-a aprobat Legea bugetului de stat pe anul 2001 s-a încãlcat Constituþia, în sensul în care Curtea de Conturi, ca autoritate publicã, îºi aprobã bugetul, buget care, în mod normal, se preia ca anexã la bugetul de stat. Atunci s-a încãlcat Constituþia, noi am sesizat acest lucru, revenim cu el astãzi pentru cã se invocã reducerea numãrului de personal, ca urmare a lipsei de fonduri din bugetul de stat.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi are chiar o formulare mai mult decât pertinentã, ºi anume aceea cã pentru rezolvarea acestei situaþii Guvernul poate emite o ordonanþã de urgenþã prin care sã rectifice bugetul Curþii de Conturi.

În acelaºi timp, tot Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor apreciazã cã revocarea din funcþie a judecãtorilor ºi procurorilor financiari înainte de încheierea mandatului de 6 ani nu se poate face decât cu titlu de sancþiuni. Ei considerã cã o lege ordinarã, cum este Legea bugetului de stat pe anul 2001, nu poate modifica o lege organicã, adicã Legea de funcþionare a Curþii de Conturi.

De asemenea, membrii Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, colegii noºtri, considerã cã o iniþiativã legislativã ar fi contrarã principiilor constituþionale, deoarece membrii Curþii de Conturi ºi judecãtorii financiari sunt independenþi ºi inamovibili pe durata mandatului.

Eu sunt foarte curios de ce Biroul permanent, dacã a luat act de o notã a Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, a introdus pe ordinea de zi acest proiect de lege.

În afarã de asta, stau ºi mã întreb ºi întreb, de fapt, tot pe iniþiatori, de ce au adoptat procedura iniþiativei legislative prin deputaþi ºi senatori, când 3 dintre semnatarii acestei iniþiative legislative sunt membri ai Guvernului, ºi n-au optat, aºa cum era firesc, pentru o procedurã, ºi anume aceea de proiect de lege prin Guvern.

Cred cã sunt argumente suficiente ca dumneavoastrã sã înþelegeþi cã este un abuz sã se reducã acum componenþa nu nominalã, ci numericã a Curþii de Conturi. Vã mulþumesc.

Florin Georgescu

#143379

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

S-au adus aici în discuþie mai multe argumente care pledeazã împotriva adaptãrii la realitate a structurii instituþionale a Curþii de Conturi, în condiþiile în care atribuþiile, competenþele acesteia au fost modificate prin lege în ultimii ani.

Iatã, spre exemplu, prin Legea nr. 204 din 1999, când la guvernare se aflau alte forþe politice, se eliminã din competenþa de activitate a Curþii de Conturi activitatea de control financiar preventiv. Aceastã instituþie a fost construitã pe 3 tronsoane: control financiar preventiv, control financiar ulterior ºi activitate jurisdicþionalã. Atunci s-au dimensionat atât numãrul de personal de execuþie, cât ºi numãrul consilierilor de conturi, care formeazã plenul Curþii de Conturi, la 24 de persoane. Deºi se retrage o activitate din aceastã structurã, prin Legea nr. 99 din 1999, obþinutã prin asumarea rãspunderii guvernamentale de cãtre executivul de atunci, se procedeazã la confirmarea acestei eliminãri a activitãþii de control financiar preventiv ºi, în completare la aceastã lege, prin ordonanþa menþionatã anterior Ñ ... Legea nr. 24 din 1999 Ñ atâtea acte normative s-au dat pe vremea aceea, de ne încurcãm în ele... Ñ se suplimenteazã numãrul de consilieri de conturi de la 24 la 25. Deci, deºi am redus o treime din activitate, am mai suplimentat numãrul de consilieri de conturi. De ce? Simplu. Pentru cã din cei 15 mii de specialiºti nu s-a gãsit nici un economist care sã conducã Curtea de Conturi, a fost pus un jurist ºi atunci nu mai rãmâneau suficienþi juriºti pentru a forma completele de judecatã din Secþia jurisdicþionalã. ªi, pentru cã aºa conducea socoteala aritmeticã, a mai suplimentat cu o persoanã. Sunt 25 de persoane astãzi. Foarte bine. Sunt, de fapt, 24 angajaþi.

În condiþiile în care prin Legea bugetului de stat, ca urmare a constrângerilor bugetare ºi a ceea ce s-a preluat de cãtre acest Guvern, sub formã de datorii neachitate, sub formã de mãsuri sociale, mai electorale puþin, luate în noiembrie ºi decembrie, care se reflectã în bugetul pe acest an, toate instituþiile publice, inclusiv autoritãþile locale, au suportat o anumitã reducere a numãrului de personal. Ca efect, ºi la Curtea de Conturi s-a regãsit o reducere de numãr de personal. Într-adevãr, magistraþii, respectiv procurorii ºi judecãtorii, sunt inamovibili ºi sunt ºi independenþi, atunci, însã, când existã locurile pe care dumnealor sã-ºi desfãºoare activitatea aceasta inamovibilã. Nimeni nu contestã acest concept ºi acest principiu de inamovibilitate, însã, mai luãm Constituþia ºi ne uitãm în altã secþiune a ei, stimaþi colegi antevorbitori, ºi vom vedea cã tot acolo se spune cã nici o cheltuialã nu se poate face decât dacã are surse de finanþare prevãzute în buget, buget care este aprobat de cãtre forul suprem, legiuitorul þãrii, respectiv de cãtre Parlament, Camerele reunite ale Parlamentului.

Deci Parlamentul a spus cã la nivel de execuþie sunt mai puþini bani ºi s-a redus un anumit numãr de locuri, în jur de 200 ºi ceva, ºi atunci trebuia sã se pãstreze proporþia între controlori ºi magistraþi, pentru cã, altfel, magistraþii nu au ce procesa, dacã controlorii financiari nu gãsesc deficienþe acolo unde ei îºi desfãºoarã activitatea.

Pentru a se putea face acest echilibru între disponibilizãrile de personal auxiliar, economiºti ºi respectiv magistraþi, în urmã cu câteva zile, deci sãptãmâna trecutã, joi, Guvernul a emis o ordonanþã de urgenþã, nu rectificare a bugetului, cum spunea Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, sigur, dumneaei are dreptul sã emitã judecãþi de valoare, dar trebuie emise în concordanþã cu conceptele ºi principiile legilor financiare, ci a emis o ordonanþã prin care se poate rectifica nu bugetul Curþii de Conturi, ci numãrul de personal al Curþii de Conturi. Deci dã voie plenului Curþii de Conturi sã reducã numãrul de magistraþi, din cauza reducerii prin Legea bugetului a numãrului de posturi. Sunt douã instituþii în Legea Curþii de Conturi: instituþia revocãrii, care, într-adevãr, este pentru motive de naturã sancþionatorie, ºi instituþia încetãrii mandatului, sã ne uitãm bine în Legea nr. 94 din 1992, republicatã, instituþia încetãrii mandatului, care se poate face din diferite motive, inclusiv cel al revocãrii. ªi s-a mai adãugat unul acum, dacã nu mai sunt bani, respectiv posturi finanþate prin Legea bugetului de stat.

Deci dacã s-au redus elementele de personal de execuþie, controlori ºi magistraþi, dacã a dispãrut o activitate din structura iniþialã a Curþii de Conturi nu este normal sã se adapteze ºi numãrul consilierilor de conturi?

Cei 25, dupã filiera legislativã pe care v-am menþionat-o, devin 18, în propunerea noastrã, adicã corespunzãtor unei treimi din activitate, care a fost scoasã din competenþa Curþii de Conturi ºi se exercitã de cãtre Ministerul Finanþelor, respectiv controlul financiar preventiv.

Se mai spune într-o argumentaþie anterioarã cã datoritã faptului cã aceastã Curte de Conturi dobândeºte noi atribuþii pe linie de control al procedurilor de privatizare, nu cum interpreteazã uniiÉ, altceva ºi încã câteva chestiuniÉ, trebuie pãstrat numãrul de consilieri. Consilierii nu controleazã efectiv, ei dau descãrcare de gestiune ºi coordoneazã, în mare, acþiunile Curþii de Conturi. Dar sã ºtiþi cã acum, prin acest proiect de lege, nu se face decât sã se reintroducã atribuþiile Curþii de Conturi pe probleme de privatizare, pe probleme de debitori rãu-platnici cãtre bugetele publice ºi aºa mai departe. Deci, practic, Curtea de Conturi a fost dimensionatã pe controlul ulterior ºi pe jurisdicþional, având incluse pentru numãrul de consilieri de conturi, de 18, cât reveneau acestor douã activitãþi, ºi desfãºurarea activitãþilor de control al privatizãrii, de control la nivelul instituþiilor publice care beneficiazã de fonduri bugetare ºi aºa mai departe.

Deci nu este nici o inconsecvenþã între acþiunea pe care o declanºeazã iniþiatorii proiectului de lege ºi conþinutul activitãþii Curþii de Conturi în sine. ªi este, din contrã, o punere de acord între competenþele gândite iniþial, în 1992, de legiuitor pentru Curtea de Conturi, pentru cã au fost repuse controlul privatizãrii, controlul rãu-platnicilor, care au fost scoase în 1997 de cãtre actuala opoziþie, deci o corelare între atribuþiile sale ºi numãrul de personal, care este dimensionat în prezent la nivelul acestor atribuþii.

Vã propun, ºi comisia a votat în plenul sãu, sã se menþinã formularea din proiectul de lege, respectiv consilieri de conturi în numãr de 18, pentru cã aceasta este consistent atât cu activitatea desfãºuratã, cât ºi cu gândirea iniþialã a acestei instituþii, gândire care s-a fãcut cu consultanþã tehnicã din partea Curþilor de Conturi similare din þãrile Uniunii Europene.

Vã mulþumesc.

Emil Boc

#156162

Mulþumesc, domnule preºedinte, ºi încã ne bucurãm cã suntem într-o instituþie parlamentarã democraticã.

Domnul ministru, domnul preºedinte al Comisiei de buget, finanþe ºi bãnci, pentru care am tot respectul ca finanþist, totuºi trebuie sã remarc faptul cã a fãcut câteva confuzii juridice grave, pe care eu, personal, ca jurist, nu le pot accepta. În primul rând, a invoca argumente de oportunitate pentru a încãlca textul Constituþiei, repet, acest lucru vine în contradicþie cu elementara logicã juridicã. Nu putem invoca faptul cã nu sunt bani ºi pentru asta limitãm drastic numãrul judecãtorilor de la Curtea de Conturi, mâine limitãm numãrul judecãtorilor de la Curtea Constituþionalã, poimâine limitãm numãrul parlamentarilor, dupã aceea limitãm celelalte instituþii ale statului.

În primul rând, este vorba de respectarea textului Constituþiei. În al doilea rând, avem principiul consacrat în art. 15 alin. (1) din Constituþie care spune: ”Legea dispune numai pentru viitor, cu excepþia legii penale mai favorabileÒ. Or, în acest caz, prin introducerea în conþinutul legii a unui nou motiv de revocare a mandatului judecãtorilor de la Curtea de Conturi, încãlcãm, în mod flagrant, principiul neretroactivitãþii legii. Acest mandat este consacrat de lege ºi nu poate fi schimbat pe parcursul mandatului. ”Numai pentru viitorÒ aºa spune textul Constituþiei, ”Legea se aplicã numai pentru viitor, cu excepþia legii penale mai favorabileÒ. Or, aici nu suntem în domeniul legii penale mai favorabile.

Iar în al treilea rând, domnul preºedinte spunea cã orice iniþiativã legislativã ar trebui sã se bazeze pe locurile ºi contribuþiile financiare. Dânsul a pus cãruþa înaintea cailor. Acest lucru a fãcut domnul ministru Georgescu. Este vorba de orice iniþiativã legislativã care vizeazã modificãri bugetare. Aceste modificãri, potrivit Constituþiei, trebuie sã aibã acordul Guvernului cu privire la sursele de finanþare. Or, Guvernul tocmai asta a fãcut acum, a încercat sã modifice o lege fãrã a þine cont de faptul cã existã, potrivit Constituþiei, un act normativ care este inamovibil. Nu putem discuta, în contextul actual, de modificarea aceasta flagrantã a conþinutului Curþii de Conturi, sub aspectul componenþei ei, pentru cã am politiza la nesfârºit aceastã Curte de Conturi, pentru cã am introduce o instabilitate în climatul nostru instituþional ºi constituþional ºi am crea un precedent extrem de grav pentru viitorul statului de drept din România.

Sã ne amintim cã, cu câteva zile în urmã, am adoptat o lege pe care dumneavoastrã aþi interpretat-oÉ cã numãrul consilierilor locali nu poate fi modificat, ºi aþi susþinut la nesfârºit, în administraþia localã. Este adevãrat. Nu poate fi modificat numãrul consilierilor locali poate fi discutatã incompatibilitatea acestora, dar numãrul se conservã pânã în 2004. Deci acolo se conservã numãrul consilierilor, dar la Curtea de Conturi nu se conservã. Este inadmisibil sã avem douã faþete cu privire la aceeaºi problemã.

Prin urmare, domnule preºedinte, vã rugãm sã acceptaþi amendamentul aºa cum a fost discutat ºi în Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor.

Mulþumesc.

Dan-Radu Ruºanu

#159491

## **Domnul Dan-Radu Ruºanu:**

Domnule preºedinte,

Întâi ºi întâi, sincer sã fiu, din citirea notei de fundamentare n-am vãzut caracterul de urgenþã al legii din ce revenea. Totuºi, haide sã vedem, la ceea ce spunea domnul ministru Florin Georgescu, pentru care am o stimã deosebitã, eliminarea activitãþii controlului financiar preventiv determinã o reducere a activitãþii Curþii cu o treime din activitate, urmãtoarea precizare: la controlul financiar preventiv lucrau numai 30 de controlori financiari din circa 1000 existenþi la Curtea de Conturi, pentru cã, domnilor colegi, controlul financiar preventiv se exercitã numai la ministere ºi la instituþiile centrale din Bucureºti, nu în toatã þara, iar raza de activitate a Curþii de Conturi, cunoaºtem cu toþii foarte bine, este întreaga economie.

Reducerea bugetului Curþii de Conturi a determinat o reducere de 443 de posturi, între care 232 de posturi de control. Pe acest fond, se solicitã prin prezenta lege o creºtere a volumului de activitate a Curþii ºi, concomitent, reducerea numãrului de consilieri de conturi de la 25 la 18. Pare un paradox, dar, dacã analizãm mai departe, constatãm cã ºi hotãrârile Curþii de Conturi nu se mai iau cu trei pãtrimi din numãrul consilierilor prezenþi, ca pânã acum, ci numai cu majoritatea voturilor celor prezenþi. Asta înseamnã cã un numãr de 7 consilieri de conturi vor putea sã ia orice decizie în plenul Curþii de Conturi.

Mergând pe algoritm, domnilor colegi, constatãm cã P.D.S.R.-ul are dreptul la minimum 8 consilieri, deci, în plenul Curþii de Conturi totodeauna va avea majoritatea simplã ºi va putea sã adopte orice hotãrâre va dori.

Domnilor colegi, Curtea de Conturi este instituþia supremã de control financiar în stat. Dacã va fi politizatã aceastã instituþie, va fi controlatã în totalitate, prin adoptarea acestei legi, în forma prezentatã de cãtre iniþiatori, va fi controlatã în unanimitate de cãtre partidul de guvernãmânt. P.D.S.R.-ul va reuºi prin modificarea acestei legi sã aibã întotdeauna majoritatea în plenul Curþii de Conturi, mergând pe algoritmul existent la aceastã datã. O singurã precizare pentru dumneavoastrã: sã ºtiþi cã în Anglia preºedintele Curþii de Conturi este ales întotdeauna din partea opoziþiei, pentru a putea controla eficient activitatea Guvernului.

Vã mulþumesc.

Florin Georgescu

#161964

## **Domnul Florin Georgescu:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu nu vreau sã prelungesc la nesfârºit acest ºir, aceastã succesiune de replici, însã doresc sã fac precizãri, în numãr de câteva, pentru ca toþi colegii sã înþeleagã clar care este conþinutul dezbaterii noastre ºi sã eliminãm unele confuzii, pe care voit le introduc colegii antevorbitori, faþã de care ºi eu am acelaºi respect pe care l-au menþionat dumnealor anterior, dar care, din pãcate, combinã un plan al discuþiei cu altul.

Deci sunt douã chestiuni în discuþie: aici, noi vorbim despre atribuþiile ºi structura Curþii de Conturi. Nu are rost acum sã mai amestecãm conþinutul acestui proiect de lege cu ce s-a întâmplat la buget, cu ordonanþa care a dat dreptul pentru a se umbla ºi la numãrul de ma-

gistraþi de execuþie. Curtea de Conturi are douã niveluri de organizare: un nivel de execuþie, care înseamnã în centralã ºi în teritoriu, ºi un nivel de reprezentare, demnitarii, cei 25 sau cei 18 pe care vrem sã-i votãm acum. Aceastã lege vorbeºte de nivelul de reprezentare ºi de competenþe. De ce sunt 1.400 sau 1.500 de oameni, câþi or mai fi rãmas acum din vreo 1.800 câþi erau altãdatã, ne ocupãm la altã lege. La Legea bugetului pe anul 2001, de care ne-am ocupat cu toþii aici, n-am auzit... sã ºtiþi cã reþin foarte exact dezbaterile, n-am auzit pe nimeni din opoziþia de acum sã fi venit la Curtea de Conturi, când a fost vorba de fila respectivã, sã pledeze pentru creºterea numãrului de personal. A fost o acþiune la care au fost supuse toate instituþiile statului, iar aceastã comparaþie, asimilare care se face între prevederea din Legea Curþii de Conturi ºi modul cum se procedeazã, în fapt, cu bugetul sãu este, de asemenea, forþatã ºi uºor subiectivã, ca sã nu spun altfel.

În legile de organizare ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor vã veþi convinge, recitindu-le ca ºi mine, cã ºi acolo scrie: Camera Deputaþilor îºi aprobã bugetul care este prevãzut, preluat... ceva de genul ãsta... în legea bugetului de stat. Noi nu aprobãm aici un buget de 1.000 de miliarde ºi când bugetul pune cap la cap toate instituþiile publice, autoritãþi ºi aºa mai departe, vede cã nu poate sã ne dea decât 800 ºi noi venim ºi ne refacem votul în cadrul legii bugetare ºi, în mod implicit, ne tãiem 200 de miliarde? Este aºa, stimaþi colegi? Pãi, dacã Parlamentul procedeazã aºa, o instituþie Ð e adevãrat, care este exterioarã Guvernului, dar care este sub supravegherea ºi sub coordonarea ºi sub controlul Parlamentului, ca ºi alte autoritãþi independente, nu poate sã procedeze ºi nu este obligatã sã procedeze la fel? Ei îºi voteazã un buget cu cât ar vrea ºi vedem, dupã aceea cât se poate ºi, în funcþie de cât s-a putut, s-a redus numãrul de personal atâta cât s-a redus. ªi, atunci, trebuia fãcutã o proporþionalitate între reducerea controlorilor, cei care furnizeazã materia primã magistraþilor independenþi ºi inamovibili, ºi numãrul magistraþilor inamovibili ºi independenþi, care judecã ceea ce fac controlorii. ªi aceastã proporþie se va pãstra. Deci am terminat cu aceastã discuþie privind bugetul, care a fost acum douã luni ºi aºa mai departe.

Acum, toatã chestiunea este legatã de nivelul reprezentãrii la palierul demnitarilor. Aici este vorba de 18 persoane, la care v-am explicat din ce cauzã trebuie redusã activitatea, pentru cã ei au fost prevãzuþi pe trei tronsoane: control preventiv, control ulterior ºi jurisdicþional, iar entitatea Ð n-are nici o legãturã numãrul de 30 de persoane, invocate aici, care se ocupau de preventiv Ñ, entitatea de la nivelul reprezentãrii, al demnitarilor care se ocupau de preventiv avea un vicepreºedinte, colegul meu, stimatul domn deputat Horia Neamþu, din banca a doua, care avea funcþia de vicepreºedinte pentru controlul preventiv, ºi ar fi bine dacã aþi putea, domnule preºedinte, sã asiguraþi sã mã asculte ºi cei care au ridicat aceastã problemã, cã altfel iar vin dupã zece minute aici ºi iau lucrurile de la capãtÉ deci avea un vicepreºedinte cu preventivul, un ºef de secþie cu preventivul ºi încã 5 consilieri de conturi care se ocupau de preventiv, din cei 25. Deci 7 consilieri de conturi nu mai au obiectul muncii. Pentru ca sã le umple cãsuþa de activitate a început sã împartã diviziile, pe acolo, ºi ceea ce coordona înainte un consilier, coordoneazã doi-trei, ca sã existe o echitabilã ºi egalitaristã repartizare a ºanselor ºi a competenþelor. Nu este normal aºa ceva!

Este normal ca fiecare sã-ºi desfãºoare activitatea aºa cum trebuie, cu eficienþã ºi profesionalism, iar legat de faptul cã se fluidizeazã, ca ºi noi aici, în plenul Parlamentului, am aprobat modalitatea de luare a deciziilor cu o altfel de majoritate decât pânã acum ºi cvorumul privind lucrãrile ºi adoptarea deciziilor, acolo nu se puteau lua decizii cu trei pãtrimi sau cât prevedea legislaþia actualã. Aceastã supoziþie cã P.D.S.R.-ul, potrivit algoritmului, algoritm care este dat de votul democratic al cetãþenilor, ar controla plenul Curþii de Conturi, este o simplã speculaþie. De ce? Pentru cã aici se porneºte de la o ipotezã total abstractã ºi aberantã, aº putea spune. Deci nici unul dintre consilierii opoziþiei nu vine la serviciu. Pãi, acolo nu e Parlament, stimaþi colegi! Acolo e instituþie unde trebuie sã semnezi condica dimineaþa. Nimeni nu vine la serviciu ºi dacã nu vine la serviciu ºi vin numai pedeseriºtii, ei reprezintã ºi majoritatea ºi pot sã ia decizii cum doresc ei. Nu este aºa! Noi nu avem decât 47%, nu putem sã luãm decizii nici aici, nici în altã parte unde structura instituþionalã se stabileºte potrivit legii, prin raportare la structura parlamentarã, aºa încât vã propun sã

Cuprins

Stenograma

Ședința