Ovidiu Cameliu Petrescu

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nu sunt un vorbitor de profesie, în sensul cã nu apelez tot timpul la acest microfon, însã foarte frecvent ni se vorbeºte despre separarea puterilor în stat, ceea ce, într-adevãr este un lucru normal ºi democratic, dar interpretat în sensul cã aceste puteri sunt un fel de cetãþi, care nu comunicã aproape nimic între ele, care nu pot sã se influenþeze unele pe altele, care, dacã s-ar putea, în viziunea unora, nici mãcar n-ar trebui sã discute ceva cu privire la atribuþiunile celeilalte puteri. Aºa ceva este total greºit, pentru cã puterea în stat emanã de la poporul care învesteºte aceste puteri cu niºte atribuþiuni. Deci sursa puterii este voinþa poporului. Ele au, toate aceste puteri, ceva comun. Ele nu existã aºa, aprioric, sau au apãrut printr-o minune pe pãmânt.

Parlamentul voteazã niºte legi ºi, deci, impune ºi puterii judecãtoreºti o anumitã atitudine, nu? Prin lege, categoric. Dar asta înseamnã deja faptul cã se impune de cãtre o putere a statului altei puteri, nu? Dacã este sã mergem pe raþiunea dumneavoastrã...

celelalte puteri au un nivel mai scãzut de forþã în raport cu Parlamentul.

Este un lucru care este foarte clar, un Guvern poate fi înlãturat oricând de voinþa politicã a Parlamentului. În câteva momente, o moþiune de cenzurã aprobatã ºi Guvernul, deci puterea executivã, nu mai funcþioneazã în forma ºi cu programul respectiv.

Deci aceasta dovedeºte cã, totuºi, Parlamentul are niºte drepturi mult, mult mai mari decât se încearcã aici sã fie prezentate.

Este adevãrat însã cã nici eu nu sunt încântat de formularea aceea din art. 2 din alt motiv. Parlamentul, dacã nu s-ar afla acum într-o fazã finalã a legislaturii, ar trebui sã fie cel care are dreptul de iniþiativã ºi ar trebui sã facã ordine în acest domeniu, adicã ar trebui sã elaboreze legile care, într-adevãr, sã reglementeze clar ºi logic situaþia din domeniul comunicaþiilor.

Acum, de fapt, încercarea aceasta de a transmite Guvernului, care ºi el este pe ultima sutã de metri, sã facã ordine, este mai mult o chestiune care nu va avea nici o eficienþã practicã ºi nu cred cã se va materializa în nimic, dar am vrut sã iau cuvântul numai ºi numai pentru a spune cã acea formulã, ”recomandãÒ, este într-adevãr mult prea slabã ºi cã nu vãd de ce, aºa cum ºi domnul Dejeu a pronunþat aici, de la microfon, la un moment dat cuvântul ”cere GuvernuluiÒ mi se pare o formulã mult mai rezonabilã ºi mai corectã, pentru cã Parlamentul, care este cel care þine în viaþã acest Guvern ºi-l menþine la putere, poate sã cearã ceva Guvernului.

Este absurd sã spunem cã pe baza principiului separãrii puterilor în stat noi nu putem sã cerem nimic Guvernului.