Paul Magheru

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

O foarte scurtã istorie a acestui proiect de lege va motiva ºi va justifica, în parte, intervenþiile de pânã acum ºi, mai ales, intervenþia profesorului meu, deputatul ªtefan Cazimir, care a intervenit cu observaþii pertinente, profesioniste, iar aceastã scurtã istorie, pentru cã nu vreau sã vã reþin, ar putea fi rezumatã în felul urmãtor.

Legea pentru protecþia limbii române a fost iniþiatã, dupã cum se ºtie, încã din anul 1998, de domnul senator George Pruteanu. Între timp, Ministerul Culturii ºi Cultelor s-a gândit la o Lege a limbii române ca patrimoniu ce trebuie protejat. Intenþiile au fost bune, eforturile lãudabile, necesare, dar, datoritã intruziunii politicului, aº spune mai degrabã a opacitãþii politice, ”munteleÒ a nãscut un ”ºoricelÒ, care a primit înfãþiºarea unui proiect de lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaþii ºi instituþii publice.

Am stat ºi m-am gândit dacã e bine sau nu e bine sã iau cuvântul în legãturã cu înfãþiºarea exterioarã a acestui ”ºoricelÒ ºi am zis cã, din moment ce este un proiect de lege ºi, probabil, va fi aprobat, poate cã e bine sã încerc sã-l mai tonific ºi eu, încât ideea unei legi de protejare a limbii române ca patrimoniu naþional, aº vrea sã vã rog ºi sã vã propun de la început, nu trebuie abandonatã.

”LimbaÒ Ñ spunea Lucian Blaga Ð ”este întâiul mare poem al unui poporÒ. Limba românã este patria noastrã, ºi ca sã fiu exact cu versul lui Nichita Stãnescu: ”Limba românã este patria meaÒ. În faþa acestor adevãruri, ce þin de construcþia funcþiei noastre spirituale, nu-ºi are loc politizarea. Limba românã este cea mai mare creaþie a românilor, aici, la extremitatea orientalã a latinitãþii, o operã la care s-a lucrat, putem spune, de douã milenii.

Limba românã este legitimarea noastrã supremã printre popoarele civilizate din lume. Vigilenþa faþã de limba românã, apãrarea ºi protejarea limbii naþionale nu dãuneazã cu nimic utilizarea limbilor regionale minoritare.