Napoleon Pop

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, O sã mã refer la sistemul de sãnãtate.

Capacitatea sistemului sanitar naþional de a asigura obiectivul strategic declarat al Guvernului: ”O Românie mai sãnãtoasã, cu o morbiditate scãzutã ºi mai puþine decese premature!Ò este pusã tot mai mult la îndoialã, atât de prestatorii de servicii în domeniu Ñ medicii Ñ, cât ºi de beneficiari Ñ cetãþenii acestei þãri.

An dupã an actuala guvernare, printr-un comportament mai mult decât voluntar, dar exprimând o mentalitate de centralizare ºi ingerinþã, a reuºit o ºi mai mare degradare a stãrii de sãnãtate, situând România, din acest punct de vedere, pe ultimul loc în Europa ºi printre ultimele în lume.

Indicatorii principali ai stãrii de sãnãtate, cum sunt: mortalitatea infantilã, decesele materne, mortalitatea prin boli cardiovasculare, accidente cerebrale ºi cancer, boli grave, ca tuberculoza, sifilisul, SIDA, au redus durata medie de viaþã a românilor cu 3Ñ10 ani faþã de media europeanã, în condiþiile în care nu penuria de venituri, ci proasta gestionare a Fondului naþional pentru sãnãtate constituie principala cauzã a acestei situaþii dramatice, care prejudiciazã viitorul biologic al naþiunii prin degradarea condiþiei umane.

Rând pe rând, s-a abdicat de la toate principiile unei corecte guvernãri a politicii de sãnãtate într-un sistem democrat, inclusiv de la promisiunile actualului Guvern: descentralizarea ºi eficienþa sistemului a fost înlocuitã cu centralismul ºi acþiunea la comandã; autonomia serviciilor de sãnãtate a fost înlocuitã cu subordonarea administrativã a acestora, cu impact negativ asupra competiþiei ºi calitãþii actului medical. ”Dintr-un bun social colectiv, accesibil tuturor cetãþenilor României, indiferent de capacitatea de a plãtiÒ, aºa cum a promis Guvernul în Programul sãu aprobat de Parlamentul României, sistemul de sãnãtate actual a redus considerabil accesul liber ºi echilibrat al cetãþenilor la serviciile de sãnãtate. Autonomia instituþiilor sanitare a fost înlocuitã cu relaþii de subordonare administrativã ºi, evident, politicã. Însã, cel mai grav lucru este cã un fond social de naturã exclusiv privatã, format pe principiul solidaritãþii, este returnat trunchiat ºi mult diminuat în servicii ºi asistenþã medicalã celor în suferinþã, printr-o brutalã ingerinþã administrativã centralã, aºa cum se aratã într-un recent raport al Bãncii Mondiale. Toate acestea au prevenit folosirea eficientã ºi în totalitate a Fondului de asigurãri de sãnãtate, creându-se surplusuri pentru a acoperi alte deficite ºi deturnându-se sume importante în alte scopuri. Aºa-zisa gratuitate a sistemului public de sãnãtate, practic, nu mai are relevanþã pentru cei în suferinþã, o ultimã ”gãselniþãÒ, expresie a recunoaºterii cã nu se ºtie ce se face cu fondurile de sãnãtate, fiind introducerea abuzivã a sistemului de coplatã la spitale, scos imediat prin uºa din dos, chiar iniþiatorii dându-ºi seama de magnitudinea aberaþiei.