Ordonanþa de urgenþã nr. 103/1999, acum în dezbatere, a fost înaintatã Senatului în iunie 1999; a obþinut, dupã câte aþi realizat, ºi avizul favorabil din partea Comisiei economice, al cãrei membru sunt, acum circa 5Ð6 luni de zile, însã, de atunci, datele problemei s-au amplificat puþin.
Ea se referã la ratificarea Scrisorii de Acord privind avansul în valoare de 500.000 dolari S.U.A. ºi este parte integrantã a Ordonanþei Guvernului nr. 11/2000, publicatã în Monitorul Oficial, pentru finanþarea Proiectului de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A. Ea nu aminteºte însã de cota de participare a pãrþii române, de circa 200 de miliarde de lei, asiguraþi de la bugetul de stat, fãrã asigurarea cãreia împrumutul nu se alocã, ºi din care s-au tras ºi s-au cheltuit surse importante.
Trecând efectiv la exprimarea punctului de vedere propriu, comun, de altfel, cu cel al specialiºtilor din domeniu, cu care m-am consultat, atrag atenþia cã Ordonanþa de urgenþã nr. 103/1999 se referã la închiderea minelor, ºi nu a minelor neviabile.
Avantajele financiare substanþiale create unor grupuri restrânse de persoane, dupã cum o sã observaþi mai încolo, localizate departe de unitãþile miniere, conduc la intensificarea preocupãrii acestora pentru creºterea numãrului minelor ºi carierelor ce trebuie închise, ºi nu pentru eficientizarea celor viabile. Acest flagel este întreþinut, este alimentat de lipsa de cerere de cãrbune, mai degrabã, decât din cauza minei, iar pentru cã în þarã sunt cunoscute vreo 270 de astfel de mine, este loc sã mai aparã ºi alte ordonanþe cu acelaºi conþinut ºi benefice pentru întreprinzãtori deja cunoscuþi.
Ca un om care am condus pânã în 1996 activitatea de extracþie ºi desfacere a cãrbunelui ºi, implicit, am coordonat ºi închiderea unor lucrãri miniere, sectoare de producþie sau chiar mine într-un mare bazin carbonifer, urmãresc atent continuarea proceselor de restructurare ºi modernizare începute dupã 1994.
Vã mãrturisesc cã sunt printre cei care susþin necesitatea sprijinului financiar extern pentru restructurarea ºi dezvoltarea zonelor miniere afectate. M-am bucurat de semnarea Scrisorii de Acord la care face referire
Ordonanþa de urgenþã nr. 103, ca un document oficial menit sã degreveze, chiar ºi pentru o perioadã relativ scurtã, costurile de producþie ale unitãþilor cu activitate în subteran ºi sã concure la atenuarea impactului social ca urmare a mãsurilor haotice, dovedite clar acum ca neraþionale, inumane chiar, de disponibilizare a personalului, atât din unitãþile miniere de bazã, cât ºi din cele externalizate.
Domnilor colegi,
Lucrãrile de închidere a minelor sunt parte integrantã a procesului tehnologic de lucru ºi reprezintã o sumã de operaþii desfãºurate în sens invers lucrãrilor de deschidere ºi exploatare a zãcãmântului, finalizându-se cu evacuarea utilajelor ºi a echipamentelor, realizarea unor mãsuri specifice de securitate Ñ evident, minierã Ñ ºi blocarea accesului.
Aºadar, s-au închis mine dintotdeauna, fie ca urmare a extragerii substanþiei minerale utile, fie pentru cã exploatarea în continuare s-a dovedit a fi cu adevãrat ineficientã.
Cheltuielile cu forþa de muncã ºi materiale înregistrate încãrcau costurile generale de exploatare, denaturau costul unitar, dar se justificau în proporþie semnificativã pe seama recuperãrii dotaþiei tehnice.
Pe de altã parte, reconstrucþia ecologicã a suprafeþelor afectate de-a lungul anilor, operaþiune nu foarte complexã, nu s-a bucurat de un cadrul legislativ adecvat care sã permitã alocarea unor surse financiare, uneori de nivel ridicat, pentru radarea terenurilor eliberate de sarcini agriculturii.
Pentru corecta informare, amintesc însã cã o anumitã parte din compensare s-a realizat, întrucât unele unitãþi miniere, spre exemplu, cele din Gorj, au participat cu utilaje terasiere proprii la pregãtirea unor terenuri agricole în alte judeþe. Pentru zonele afectate însã nu au existat programe riguroase.
Aceste amãnunte tehnice le-am evidenþiat pentru a atrage atenþia cã, potrivit acestei ordonanþe, entitãþile miniere nu sunt scutite de plata cheltuielilor cu aceste activitãþi. Ba, mai mult, la rambursarea în valutã a împrumutului se mai adaugã: plata ratelor de dobândã, plata comisionului de angajament, plata cheltuielilor interne ºi externe, potrivit art. 7.
În aceste condiþii, Banca Internaþionalã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare ne asigurã, rambursabil, resurse financiare în vederea închiderii minelor ºi carierelor ºi pentru reconstrucþia ecologicã, iar datoritã ordonanþei în discuþie, prevederile Scrisorii de Acord se aplicã de organe instituþionale încadrate Ministerului Industriei ºi Comerþului.
Concret, de componenta restructurãrii industriei miniere, începutã prin disponibilizãri masive Ñ circa 80 000 din 1997 ºi procesul continuã încet ºi sigur Ñ se ocupã Grupul Central pentru Închiderea Minelor Ñ GCPIM, respectiv, Agenþia Naþionalã pentru Dezvoltarea ºi Implementarea Programelor de Dezvoltare a Zonelor Miniere Ñ ANDIPRZM. De crearea cadrului instituþional de reglementare a activitãþii miniere se ocupã Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale Ñ ANRM. În curând, s-ar putea sã fie mai multe agenþii decât mine.
Oricare cetãþean de bunã-credinþã este de acord cã minele nerentabile trebuie închise, conform proiectelor întocmite, însã ceea ce este greu de stabilit ºi a creat foarte mari suspiciuni, devenite acum adevãruri, sunt
rãspunsuri la întrebãri de forma: cine a dat împuternicire sã se întocmeascã listele Ñ ºi pe ce criterii Ñ cu unitãþile miniere care trebuie închise? La ce se reduce efectiv închiderea unei mine sau cariere? Cine rãspunde, cine verificã recuperarea utilajelor ºi a subansamblelor ºi cine dispune renunþarea la aceastã operaþiune, pe motiv cã recuperarea ar fi neeconomicã? Cine controleazã modul de gospodãrire a acestor resurse financiare suportate de contribuabilul român?
Am amintit de 200 de miliarde de lei pentru 16 mine aflate în procesul de închidere în 1999 Ñ din pãcate, nerespectat Ñ ºi de 44,5 milioane dolari de la B.I.R.D., care trebuie rambursaþi, recuperarea banilor de la unitãþile miniere fiind absolut obligatorie.
Aceste câteva întrebãri par justificate ºi de evocarea a douã aspecte de care ºi presa a relatat, ºi anume: preºedintele Agenþiei ANDIPRZM, cu locul de muncã în Bucureºti, ºi-a cumpãrat un autoturism de circa 250 de milioane de lei pentru a controla specialiºtii numiþi pe criterii pur politice la filialele teritoriale, care nu au obiectul muncii clar conturat ºi, deºi sunt de ordinul zecilor, iau salarii foarte mari de vreo 2 ani de zile, tot de la buget. Sau, ca România sã nu fie numai ospitalierã, dar ºi mãrinimoasã, plãteºte pentru un specialist englez 900.000 de dolari din cele 26 milioane care vor fi acordate pentru închideri de mine, pentru a-i învãþa pe români sã blindeze gurile de mine cu ciment, aºa cum bine titra o revistã de specialitate.
Oare specialiºtii români care au proiectat zeci ºi sute de mine în þarã ºi strãinãtate au construit echipamente adecvate condiþiilor specifice din fiecare zonã minierã, au montat, exploatat ºi demontat nenumãrate utilaje miniere sã se fi deprofesionalizat în aºa mãsurã încât activitatea pentru care s-au instruit sã fie transferatã la patroni de firme care au auzit de minerit numai de când se vorbeºte de închiderea minelor?! Este o gravã jignire adusã personalului tehnic de conducere român, dar, dacã o micã parte sunt plasaþi în fruntea acþiunii, plãtiþi ºi ei în dolari, totul este posibil, este justificat.
Revenind la problema în dezbatere, vã relatez de aceastã activitate Ñ închiderea minelor Ñ unele abandonate de ani de zile, dar raportate cu aceastã ocazie ºi, bineînþeles, cu alocaþia necesarã de fonduri, ”se ocupãÓ firme care nu au nici în clin, nici în mânecã cu mineritul. Cum or fi fost încredinþate Ñ frãþeºte, îmi spunea un fost colaborator Ñ lucrãri de închidere unor câºtigãtori Ñ de fapt, toþi ofertanþii au fost declaraþi câºtigãtori Ñ ca: SARTEXÐDeva, COMINCOÐBucureºti, ABCOMINÐCluj, SOCOTÐTârgu Mureº, ECPRODÐTârgoviºte, CARTEL BAUÐCluj, HIDROCONSTRUCÞIAÐBucureºti?
Presa gorjanã, de fapt, aºazã un lider politic al unui partid de la putere în spatele acestei afaceri profitabile.
Aceste firme au angajat bani Ñ 73.992.834.900 lei Ñ pentru 1999, ca sã închidã Ñ de fapt, unele sã le raporteze Ñ 16 mine pe cuprinsul patriei, având obligaþia angajãrii a 70Ð80 de mineri pe obiectiv, timp de douã pânã la 10 luni.
Realizaþi cum s-a rezolvat Ñ pe hârtie, evident Ñ soarta a 1.200 de disponibilizaþi. Mai rãmân 78.800 ºi obiectul de restructurare cu mãsuri active a fost atins.
Nu punem la îndoialã competenþa ºi bunãvoinþa colectivului ce compune Unitatea de management a proiectului, decât, eventual, lipsa de transparenþã doveditã deocamdatã, însã modul criticabil, suspect în care au fost
utilizate alte fonduri, departe de a fi în beneficiul disponibilizaþilor din zonele defavorizate, mã determinã ca, dupã fraza urmãtoare, sã vã fac o propunere de încheiere.
Domnilor senatori, cunoaºteþi situaþia criticã din Valea Jiului. Vã evoc cã nici în Gorj situaþia nu este mai fericitã. Spre exemplu, în Motru, unde s-a abandonat activitatea în unele mine, nu s-a angajat nici un disponibilizat pânã în prezent, dintre cei 4.500, nici ºanse nu se întrevãd Ñ apropo de atenuarea impactului social, care se regãseºte numai în titlul ordonanþei, nu ºi pe parcursul ei.
Oraºul are peste 28.000 de locuitori, din care mai au salarii cu contract colectiv de muncã circa 2.500.
În încheiere, vã solicit Ñ aºa cum am spus, fac ºi o propunere Ñ sã amânãm aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 103/1999, întrucât dezbaterea ºi probabil aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/2000 va amâna _sine die_ hotãrârea soartei ordonanþei în discuþie, înglobatã în prima, cu precizarea ca iniþiatorul sã prezinte câteva situaþii, cum ar fi, de pildã: modul de repartizare a fondurilor de împrumut pe societãþi comerciale, pe prestatori; justificarea riguroasã a cheltuielilor realizate pentru fiecare prestator în parte ºi, eventual, efectul pozitiv pentru industria minierã.
nostru coleg se referã la cu totul ºi cu totul altceva, deci, a ieºit din sfera de activitate a actului normativ pe care trebuie sã-l elaborãm sau sã-l ratificãm.
Este adevãrat cã prin aceastã ordonanþã ratificãm doar acordarea primei tranºe, respectiv a împrumutului de 500.000 de dolari dintr-un împrumut mai mare, care vine ulterior, dar, fiind vorba de acte normative separate, propunerea noastrã este sã le ratificãm ºi sã le discutãm pe fiecare în parte, pentru cã avem experienþa unor astfel de acte care s-au ajuns, s-au încãlecat ºi dupã acea nu mai ºtim cum sã le desfacem.
Deci propunerea comisiei este sã votãm aceastã lege, urmând ca, în cazul în care cele spuse de colegul nostru sunt adevãrate... Pe parcursul derulãrii efective a acestor operaþiuni de închidere a minelor, Domnia sa ºi oricare dintre noi putem solicita anchetã ºi sã urmãrim, efectiv, modul de alocare ºi de cheltuire a banilor împrumutaþi. Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.