Napoleon Pop

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Parlamentul României este pus în faþa unui nou proiect de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.

Desigur, legislaþia în materie trebuie sã evolueze ºi un nou act normativ punând la zi instituþia cu realitãþile interne ºi internaþionale sunt bine venite.

Deºi în expunerea de motive se face referire la necesitatea ca organizarea ºi funcþionarea C.S.A.T. sã se încadreze în noua ordine constituþionalã, cât ºi la adaptarea terminologiei juridice în contextul opþiunii de integrare a României în structurile euroatlantice, ceea ce frapeazã de la bun început este ordinea nefireascã în care sunt menþionate atribuþiile în noul proiect de lege.

Cu ceea ce se începe, vezi atribuþiunea a), se creeazã impresia cã C.S.A.T. este, în primul rând, o instituþie de soluþionare a unor acþiuni belicoase, chiar dacã acest caracter este pasiv, ca reacþie la o posibilã intervenþie din afarã.

Cred cã atribuþiile C.S.A.T. nu trebuie sã înceapã neapãrat cu planul de mobilizare ºi bugetul de stat pentru primul an de rãzboi, ci mai degrabã cu ce strategii se ocupã, modalitatea de aprobare ºi mai ales traducerea acestora în viaþã în contextul noilor parametri de securitate europeanã ºi de implicare a României în securizarea ºi apãrarea pãcii continentului prin formele de preaderare la NATO.

De asemenea, abordarea de la naþional la internaþional parcã face abstracþie de fenomenul de globalizare, iar coordonarea activitãþii de integrare în structurile nord-atlantice este pe locul 7, ca sã observãm cã despre Uniunea Europei Occidentale nu se spune nimic, deºi Uniunea Europeanã, al cãrei membru dorim sã devenim, a fãcut paºi serioºi în dezvoltarea componentei de securitate europeanã.

Eu, personal, credeam cã opþiunea pentru NATO ºi Uniunea Europeanã ne cãlãuzeºte în conceptualizarea apãrãrii ºi siguranþei naþionale cu o componentã internã de tranziþie, desigur importantã pânã la momentul

aderãrii. Dar ºi aceastã componentã nu ar trebui sã dea nici mãcar impresia cã România este izolatã, dacã avem în vedere cã ºi în aceastã þarã sunt, totuºi, valori de apãrat Ñ democraþie, drepturile omului, inclusiv ale cetãþenilor aparþinând minoritãþilor, economia de piaþã bazatã pe proprietate privatã Ð valori care sunt recunoscute, promovate ºi apãrate de structurile euroatlantice, dar, din pãcate, valori despre care în Legea C.S.A.T. nu se pomeneºte nimic, mãcar într-un preambul ce ar trebui sã fie caracteristic unei legislaþii a unei þãri cu adevãrat partizane ºi dedicate unificãrii europene.

Mã adresez colegilor din comisiile de specialitate sã reflecteze la aceastã declaraþie politicã ºi poate vor încerca ca mãcar din punct de vedere al formei sã reaºeze legea într-o ordine fireascã. Vã mulþumesc.