Stenogramă plen

Bunã dimineaþa! Cu voia dumneavoastrã, putem începe, da?

- Domnul Pereº este? Poftiþi, domnule Pereº!

Se pregãteºte domnul domnul Baban ªtefan.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Modul cum sunt soluþionate de putere, în mare grabã, unele lucruri care în aparenþã par minore poate aduce efecte dezamãgitoare unui segment important al populaþiei.

Euforia postrevoluþionarã, efect al lui Decembrie 1989, prin care multor localitãþi urbane din România le-au fost conferite de Parlament titlul de ”Oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989Ò, pare cã nu s-a stins nici acum, dupã mai bine de 11 ani de democraþie realã.

Departe de mine de a contesta obiectivitatea cu care s-au mãsurat argumentele pentru fiecare caz în parte. Sunt însã ºi acum convins de un lucru: Revoluþia Românã din Decembrie 1989 a avut un început la Timiºoara ºi Lugoj, propagarea ei fãcându-se rapid în multe localitãþi urbane ºi rurale, în ciuda lipsei de informaþie caracteristicã perioadei ceauºiste. Finalitatea ei era normal a se petrece la Bucureºti, Capitala þãrii ºi locul unde erau punctele de comandã ale conducerii comuniste. Ne aducem aminte, însã, de acele momente, cu înfrigurare, toþi, indiferent dacã atunci eram sau nu de acord cu desfãºurarea lucrurilor.

Nici judeþul Alba nu a fost ocolit de efectele miºcãrilor revoluþionare, ba, mai mult, rezistenþa anticeauºistã, atunci, s-a manifestat dur, ducând, în Alba Iulia ºi Cugir, la o izolare totalã, cu arma în mânã, încã din ziua de 21 decembrie 1989.

La Alba Iulia, în seara zilei de 21 decembrie 1989, peste 200 de persoane manifestau ºi chemau cetãþenii la o rezistenþã fãrã violenþã faþã de puterea comunistã. Mai mult, în ziua de 22 decembrie, pe la orele 8,30, primul-secretar al Comitetului judeþean P.C.R., Ion Savu, semneazã un document prin care acceptã controlul deplin al Comitetului de cetãþeni. Este unicul document de abdicare al unui prim-secretar de judeþ în timp ce dictatorul

Ceauºescu se afla încã la putere. De aici încolo, lucrurile se precipitã, mai ales în urma plecãrii cuplului Ceauºescu, iar în municipiul Alba Iulia jertfa revoluþionarilor va fi de 23 de morþi ºi 109 rãniþi.

Am þinut a vã readuce în memorie, domnilor, sau a vã informa de aceste lucruri ºi momente deosebite, acum, când Camera Deputaþilor, din acest mandat parlamentar, este la un pas de a face o greºealã cu efecte mai mult sau mai puþin resimþite în sufletul oricãrui român. Municipiul Alba Iulia nu are neapãratã nevoie de încã un titlu, chiar de oraº, erou sau martir; este locul unde istoria musteºte la tot pasul, dragostea de adevãr ºi justiþie este mai puternicã decât moartea. Exemple: intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, martiriul lui Horea ºi Cloºca, Unirea de la 1 Decembrie 1918.

Ne onoreazã declaraþia Parlamentului României din 1994, prin care Alba Iulia a devenit cu titlu ”Cetate-simbol a Marii UniriÒ, într-un cuvânt capitala de suflet a tuturor românilor. Existã însã o regulã de bazã în democraþie: de a cântãri cu aceeaºi mãsurã, de a trata uniform orice propunere, indiferent de zonã, populaþie sau presiuni politice.

În legislatura 1996 Ð 2000, Senatul a fost sesizat cu un proiect de Lege privind declararea municipiului Alba Iulia ”Oraº-erou al RevoluþieiÒ, iniþiat de domnul senator Ioan Ardelean Ð P.U.N.R. Aceastã iniþiativã votatã în Senat la data de 8 iunie 2000 a fost transmisã spre analizã ºi votare Camerei Deputaþilor, cu modificarea din partea Consiliului Legislativ, cu titlul de ”Oraº-martirÒ.

Acelaºi traseu e urmat ºi de o altã iniþiativã, de declarare a municipiului Hunedoara ”Oraº-martir al Revoluþiei din 1989Ò, iniþiat de doi reprezentanþi din opoziþie, atunci, respectiv din P.D.S.R., precum ºi o solicitare pentru municipiul Reºiþa. Curios pare faptul cã Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, la 30 mai 2001, decide cã unele proiecte de lege ºi propuneri legislative trimise comisiilor permanente ºi a cãror dezbatere nu a fost finalizatã sã fie examinate de cãtre acestea, în vederea întocmirii unor rapoarte suplimentare. Astfel, trimite douã proiecte, cele privind declararea cu titlul de ”Oraº-martirÒ pentru Reºiþa ºi Hunedoara Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, proiecte care primesc aviz favorabil pentru a fi votate în plenul Camerei Deputaþilor la data de 22 august 2001.

Proiectul legislativ pentru Alba Iulia este direcþionat la Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, obþinând un aviz de respingere, cu toate cã avea avizul favoraibl de la Consiliul Legislativ, precum ºi punctul de vedere al guvernãrii din 1999, ministru interimar atunci Alexandru Athanasiu, P.S.D.R. atunci, P.S.D. acum.

Iatã, deci, cum Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, dominat de P.S.D. ºi P.R.M., cântãreºte, cred din greºealã, cu douã mãsuri. Constat cu nedumerie ºi amãrãciune cã, încã o datã, Alba Iulia devine þintã a puterii, aºa cum a fost, de fapt, din 1990 încoace, doar în preajma sãrbãtorii naþionale de 1 Decembrie, când o seamã de responsabili, guvernanþi, parlamentari ºi alþii se întrec a elogia ºi apoi a uita ceea ce ar trebui sã fie flacãra nestinsã a unei naþiuni, momentul, dar mai ales locul unde s-a înfãptuit visul milenar al poporului român. A uita sau, mai bine-zis, a-þi aduce aminte doar o datã pe an de Alba Iulia este cred o negare a voinþei de unitate naþionalã, mult trâmbiþatã, inclusiv în zilele noastre, chiar de premierul Adrian Nãstase, iar culmea este votul majoritãþii parlamentare împotriva recunoaºterii faptelor din acel Decembrie fierbinte al anului 1989 în Alba Iulia, fapt ce nu concordã cu declaraþiile guvernanþilor P.S.D.

Având în vedere ºi memoriul Asociaþiilor revoluþionare ”Decembrie Ô89 AlbaÒ, rog Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, precum ºi comisia parlamentarã la care va fi repartizatã aceastã iniþiativã legislativã, sã facã actul de dreptate aºteptat de Alba Iulia de peste 2 ani de zile. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Înainte de a-l invita pe domnul deputat Baban la cuvânt, vã rog sã vã încadraþi în cele 3 minute, m-a rugat ºi preºedintele, domnul Valer Dorneanu, ca sã putem începe la 9,30 ºedinþa de vot.

Are cuvântul domnul deputat Baban. Se pregãteºte domnul Boc Emil.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi are ºi un titlu: ”Inspecþia muncii este o activitate tot mai controversatãÒ.

În acest an, în România s-au înregistrat cele mai grave accidente de muncã din ultimii 10 ani. Dupã cum se ºtie, recent, în Valea Jiului, la Mina **Vulcan** , 14 oameni ºi-au pierdut viaþai, iar în urmã cu nici 3 luni, 10 angajaþi ai **Portului Constanþa** ºi-au gãsit sfârºitul într-un petrolier.

În ambele cazuri, anchetele realizate printre salariaþi au arãtat cã aceºtia considerã cã, din punct de vedere al inspecþiei muncii, totul este la pãmânt. În acest fel, iese la suprafaþã o problemã foarte gravã pe care o are România astãzi: frica de a te duce la lucru! Mulþi salariaþi sunt speriaþi ºi temãtori; pe de o parte ei se tem cã pot primi ordine, sarcini de muncã ce le pun în pericol viaþa, iar pe de altã parte se tem cã vor fi concediaþi dacã îndrãznesc sã le comenteze. Edificator în acest sens este cazul **Anapolis** . La Constanþa, 10 oameni au coborât în nava **Anapolis** conºtienþi cã acea zi poate fi ultima zi a vieþii lor. Frica de a-ºi pierde locul de muncã a fost mai mare decât cã-ºi vor pierde viaþa.

Aceste cazuri ar trebui sã dea de gândit autoritãþilor. Cât de frecvente sunt aceste accidente, care sunt cauzele producerii lor, cum este legiferatã ºi cum se asigurã activitatea de protecþie a muncii, cine este rãspunzãtor pentru aceste accidente? Inspecþia Muncii, organ de specialitate în domeniul relaþiilor de muncã ºi al sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã, este subordonatã Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi are în subordine inspectoratele teritoriale de muncã.

Posturile destinate Inspecþiei Muncii nu sunt ocupate în totalitate, nici la nivel central ºi nici în teritoriu, numãrul de inspectori fiind dimensionat în funcþie de economia fiecãrui judeþ ºi de numãrul salariaþilor din judeþ.

Aceºti inspectori de muncã sunt obligaþi sã controleze, conform legii, îndeplinirea cerinþelor legale referitoare la sãnãtatea în muncã, sã acorde angajatorilor autorizaþia de funcþionare din punct de vedere al securitãþii muncii, sã retragã aceastã autorizaþie, sã cerceteze accidentele de muncã atunci când acestea se produc.

Mulþumesc ºi eu.

Domnul Boc observ cã nu este în salã. Îl rog pe domnul Vlad Hogea. Se pregãteºte domnul Napoleon.

Domnule vicepreºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sãptãmâna trecutã, parlamentarul U.D.M.R. L‡szl— BorbŽly m-a atacat dur în plenul Camerei Deputaþilor, solicitând organelor în drept sã mã sancþioneze pentru publicarea lucrãrii ”NaþionalistulÒ. Domnia sa uitã cã, potrivit art. 30 din Constituþia României, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinþelor ºi libertatea creaþiilor de orice fel sunt inviolabile, iar cenzura de orice fel este interzisã. De asemenea, se omite ºi faptul cã, în conformitate cu prevederile art. 70 din legea fundamentalã a statului român, deputaþii ºi senatorii nu pot fi traºi la rãspundere juridicã pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Iatã, aºadar, numai douã dintre numeroasele argumente legale care pot fi invocate în susþinerea afirmaþiilor mele. Cât despre cele morale, îmi permit sã pun o întrebare retoricã: cu ce drept vine la aceastã tribunã, pentru a-ºi manifesta intoleranþa faþã de spiritul românesc, reprezentantul unei organizaþii etnopolitice care militeazã pe faþã pentru transformarea României într-un stat multinaþional?

Domnul BorbŽly loveºte, în mod injust ºi abuziv, Partidul România Mare pe care-l acuzã brusc de extremism. Cenzorul românismului îºi asumã riscul de a împãrþi scena politicã în partide democratice ºi partide antidemocratice, deºi reprezintã o formaþiune Ð Uniunea Democratã a Maghiarilor din România Ð care nu este înregistratã legal ca partid politic. În al doilea rând, maniera totalitarã în care dânsul condamnã un partid românesc, acuzându-l de o serie de greºeli pe care nu le-a fãcut, ar fi demnã de o cauzã mai bunã.

Argumentaþia ºubredã a colegului maghiar pãleºte în faþa unei realitãþi evidente: în România nu existã nici xenofobie, nici antisemitism. Iar cu privire la declaraþiile de faþadã, de care aminteºte deputatul BorbŽly, ele aparþin nu P.R.M., ci U.D.M.R., care una susþine la Bruxelles ºi Strasbourg cu privire la Statutul maghiarilor de pretutindeni, ºi alta afirmã la Bucureºti, din motive pur propagandistice.

Cartea mea e consideratã a fi un ”trist best-seller al momentuluiÒ. Sã înþelegem cã existã ºi best-seller-uri vesele, de genul scandalului sexual Bill Clinton Ð Monica Lewinski?

Mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Emil Boc. Se pregãteºte domnul Brudaºca.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu pot, înainte de a face declaraþia politicã, sã nu constatãm, totuºi, un fapt îngrijorãtor ºi sã încercãm sã modificãm Regulamentul Camerei Deputaþilor, pentru ca aceste declaraþii politice sã ajungã acolo unde trebuie, iar mediatizarea lor sã fie corespunzãtoare.

Prin urmare, domnule preºedinte de ºedinþã, ºi în aceastã calitate vã adresez rugãmintea sã faceþi demersurile necesare pe lângã Biroul permanent al Camerei Deputaþilor pentru ca aceste declaraþii politice sã fie programate la o orã potrivitã pentru a-ºi produce efectul scontat într-o democraþie parlamentarã.

Obiectul intervenþiei mele de astãzi vizeazã abordarea unei teme actuale, ºi anume aceastã tentaþie a partidului de guvernãmânt de a deveni partid-stat, dar într-o nouã formã, ºi anume este vorba despre identificarea structurilor de partid P.S.D. cu structurile de stat din România, lucru extrem de periculos ce ne întoarce din nou la trecutul ºi la experinþele trecutului totalitar.

În acest sens, aceastã tentaþie P.S.D. de a deveni partid-stat capãtã proporþii ce pun în pericol democraþia ºi statul de drept din România. Afirmaþia noastrã se bazeazã pe cel puþin urmãtoarele argumente.

1. Prin presiuni ºi ºantaj politic, P.S.D. a atras un numãr impresionant de primari ai opoziþiei democratice, sfidând opoziþia electoratului manifestatã cu ocazia alegerilor din iunie 2000. De menþionat faptul cã un asemenea precedent nu existã în nici o þarã democraticã ºi, în fapt, ne înscrie în rândul democraþiilor bananiere din lumea a treia.

2. Prin numirea unor parlamentari P.S.D. în structurile aparatului de stat, partidul de guvernãmânt sfideazã Constituþia ºi pune semnul egalitãþii între structurile de partid ºi structurile aparatului de stat, practicã specificã doar sistemelor totalitar comuniste. Sunt de menþionat în acest sens, ºi, repet, nu este vorba de nici un fel de atac personal la adresa colegilor noºtri pe care-i respect, este vorba de o procedurã instituþionalã însã, repet, sunt de menþionat în acest sens numirea deputatului P.S.D. Constantin Teculescu în funcþia de preºedinte al C.E.C. ºi a deputatului P.S.D. Filip Georgescu la conducerea ROMSILVA. Aceste numiri s-au efectuat cu încãlcarea art. 68 din Constituþie, care precizeazã expres incompatibilitatea dintre calitatea de parlamentar ºi deþinerea oricãror funcþii publice de autoritate, cu excepþia celor de membru al Guvernului. Prin urmare, aceastã identificare a structurilor de partid cu structurile de stat pune ºi afecteazã grav viitorul democraþiei în România, pentru cã vã amintiþi cã numai în trecut exista acel partid unic care se raporta la toate nivelele statului.

## Vã mulþumesc.

Domnul Brudaºca ºi apoi domnul deputat Napoleon Pop.

## Mulþumesc pentru înþelegere.

Aº vrea, înainte, domnule Brudaºca, sã-i spun domnului coleg Emil Boc cã suntem pe aceeaºi lungime de undã, ba, mai mult, toþi reprezentanþii partidelor parlamentare din Biroul permanent suntem de acord cã nu este bunã ºi bine venitã aceastã orã pentru declaraþii politice ºi este posibil, chiar sãptãmâna viitoare, prin votul plenului, sã rezolvãm aceastã chestiune.

Vã mulþumesc.

Domnul Brudaºca.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Domnilor colegi,

Recent, în întreaga þarã s-au comemorat 400 de ani de la tragicul sfârºit al marelui voievod Mihai Viteazul, întâiul domn care a unit sub sceptrul sãu cele trei þãri române. Evenimentul a fost marcat, nu numai în localitãþile de care se leagã numele ilustrului domn, prin organizarea unor manifestãri cultural-ºtiinþifice: lansarea de cãrþi, vernisarea de expoziþii foto-documentare sau dezvelirea de busturi ºi statui etc.

Nu facem aici referire la spectacolul jalnic pe care l-a dat Preºedintele României, împreunã cu fostul monarh ºi cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care se implicã din ce în ce mai iresponsabil în demersurile politice ale þãrii.

La iniþiativa Ligii pentru unitatea românilor de pretutindeni, o ºtafetã s-a deplasat în toate localitãþile importante ale României, adunând pãmânt spre a fi depus la mânãstirea **Dealul** , acolo unde se aflã capul domnitorului. Aceastã ºtafetã a poposit ºi la Cluj-Napoca, fapt consemnat de întreaga mass-media localã.

Dacã marea majoritate a presei a consemnat evenimentul ca atare, avem surpriza sã constatãm cã ziarul de limbã maghiarã **Szabads‡g** se remarcã, prin pana unui oarecare Szab— Csaba, prin minciunile ºi neadevãrurile pe care le promoveazã în legãturã cu evenimentul comemorat. Redãm, în continuare, fragmente din articolul sãu intitulat ”ªtafetã comemorativã cu horã etnicãÒ. O facem, în primul rând, datoritã faptul cã nu un ziar de aiurea, ci chiar unul de aici din þarã exceleazã prin promovarea minciunii, mistificãrii, neadevãrului ºi, nu în ultimul rând, a dispreþului faþã de istoria poporului român. Considerãm cã în felul acesta publicaþiile de limba maghiarã, ca **Szabads‡g** , constituie ºi vor constitui întotdeauna un mijloc de înveninare a relaþiilor dintre majoritatea româneascã ºi minoritatea maghiarã ºi ne întrebãm cu îngrijorare ce este de fãcut pentru ca, respectând legea, sã eliminãm asemenea bube infecte din mass-media începutului de mileniu III.

Citez, în continuare, din acest articol: ”Viaþa ºi epoca voievodului Mihai nu se pot despãrþi de Principatul Transilvaniei, mai exact Mihai a fost ajutat pe tron de cãtre Sigismund Bathory din familia princiarã Bathory ºi l-a convins sã renunþe la independenþa Munteniei în favoarea Transilvaniei, pentru ca oastea transilvanã sã-l poatã apãra de turci. Marile victorii ale lui Mihai la Târgoviºte, Bucureºti ºi Giurgiu nu inspirã victoria românilor munteni, ci mari victorii maghiare, având în vedere cã, la cei 8.000 de oameni ai lui Mihai, au fost aduºi de comandantul ºef Bathory Szigmund ºi comandantul armatei ardelene Bocskay Istv‡n 13.000 de soldaþi din Transilvania ºi 24.000 de secui, alãturi de 3.000 de moldoveni. Unde este aici succesul românilor? Dupã succesul campaniei din Muntenia, voievodul Mihai, unul dintre conducãtorii comandantului ºef Bathory Szigmund, în vãzul oastei unite, de bucurie a cãzut în genunchi ºi cu glas tare a mulþumit lui Dumnezeu. Aceasta nu înseamnã cã voievoul Mihai nu s-a bucurat de marele succes al domnului sãu, principe al Munteniei ºi Moldovei, Bathory Szigmund, care a cumpãrat acest titlu în 1595. ªchiopãteazã adevãrul întãritor al identitãþii la bãtãlia de la ªelimbãr contra armatei transilvane a lui Bathory Andras. Dupã cum se ºtie, secuii au câºtigat bãtãlia pentru munteni prin contraatacul lor. Se cunosc numele conducãtorilor secui care, dupã lipsa de decizie a primei confruntãri, l-au convins pe Mihai sã tãbãrascã asupra ungurilor care se pregãteau de odihnã ºi bãut. Eroii primei confruntãri nu au fost muntenii, cãci numai polonii au putut rezista ungurilor. Bãtãlia de la ªelimbãr, bãtãlia unificãrii, în aceastã situaþie, este o victorie a secuilor, cel puþin tot atât cât a muntenilor. Uciderea voievodului Mihai nu întãreºte conºtiinþa româneascã, moartea lui nu a depins de garda lui de secui care l-au apãrat cu fidelitateÒ.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Napoleon Pop.

Se pregãteºte domnul Nicolae Leonãchescu.

Am rugãmintea sã ne încadrãm în cele 3 minute, pentru a da posibilitatea tuturor celor înscriºi sã-ºi prezinte punctul de vedere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Parlamentul României este pus în faþa unui nou proiect de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.

Desigur, legislaþia în materie trebuie sã evolueze ºi un nou act normativ punând la zi instituþia cu realitãþile interne ºi internaþionale sunt bine venite.

Deºi în expunerea de motive se face referire la necesitatea ca organizarea ºi funcþionarea C.S.A.T. sã se încadreze în noua ordine constituþionalã, cât ºi la adaptarea terminologiei juridice în contextul opþiunii de integrare a României în structurile euroatlantice, ceea ce frapeazã de la bun început este ordinea nefireascã în care sunt menþionate atribuþiile în noul proiect de lege.

Cu ceea ce se începe, vezi atribuþiunea a), se creeazã impresia cã C.S.A.T. este, în primul rând, o instituþie de soluþionare a unor acþiuni belicoase, chiar dacã acest caracter este pasiv, ca reacþie la o posibilã intervenþie din afarã.

Cred cã atribuþiile C.S.A.T. nu trebuie sã înceapã neapãrat cu planul de mobilizare ºi bugetul de stat pentru primul an de rãzboi, ci mai degrabã cu ce strategii se ocupã, modalitatea de aprobare ºi mai ales traducerea acestora în viaþã în contextul noilor parametri de securitate europeanã ºi de implicare a României în securizarea ºi apãrarea pãcii continentului prin formele de preaderare la NATO.

De asemenea, abordarea de la naþional la internaþional parcã face abstracþie de fenomenul de globalizare, iar coordonarea activitãþii de integrare în structurile nord-atlantice este pe locul 7, ca sã observãm cã despre Uniunea Europei Occidentale nu se spune nimic, deºi Uniunea Europeanã, al cãrei membru dorim sã devenim, a fãcut paºi serioºi în dezvoltarea componentei de securitate europeanã.

Eu, personal, credeam cã opþiunea pentru NATO ºi Uniunea Europeanã ne cãlãuzeºte în conceptualizarea apãrãrii ºi siguranþei naþionale cu o componentã internã de tranziþie, desigur importantã pânã la momentul

aderãrii. Dar ºi aceastã componentã nu ar trebui sã dea nici mãcar impresia cã România este izolatã, dacã avem în vedere cã ºi în aceastã þarã sunt, totuºi, valori de apãrat Ñ democraþie, drepturile omului, inclusiv ale cetãþenilor aparþinând minoritãþilor, economia de piaþã bazatã pe proprietate privatã Ð valori care sunt recunoscute, promovate ºi apãrate de structurile euroatlantice, dar, din pãcate, valori despre care în Legea C.S.A.T. nu se pomeneºte nimic, mãcar într-un preambul ce ar trebui sã fie caracteristic unei legislaþii a unei þãri cu adevãrat partizane ºi dedicate unificãrii europene.

## Vã mulþumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Leonãchescu; se pregãteºte domnul Moisoiu Adrian.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

Am receptat festivitatea de la Târgoviºte care ºi-a propus a comemora 400 de ani de la uciderea marelui nostru voievod Mihai Viteazul Unificatorul ca pe un prilej de a cinsti figura marelui erou ºi a demonstra unei þãri în tranziþie cã mesajul vieþii ºi sacrificiului sãu a fost înþeles de urmaºi.

Am sperat ca mult trâmbiþatul concept de ”conciliere istoricãÒ sã capete dimensiunile concretului. A fost momentul ca idealul Unirii sã domine tematica discursurilor, iar referirile la procesele din Basarabia sã fie clare.

N-a fost sã fie aºa! Mai întâi trebuie sã lãmurim un lucru: întâlnirea dintre Preºedintele în exerciþiu, Ion Iliescu, fostul Preºedinte Emil Constantinescu ºi fostul rege Mihai I nu poate fi niciodatã o premisã a unei ”reconcilieri istoriceÒ. Ce sã reconcilieze cele trei personaje la umbra Unificatorului?

Trei oameni pot discuta orice: se pot uita chiondor⺠unul la altul, pot sã ciocneascã un pahar cu ºampanie scrâºnind din dinþi Ñ pentru cã nici unul nu poate uita ce i-au fãcut ceilalþi doi Ñ pot sã arunce sãgeþi veninoase într-unul sau în toþi, dar nu se pot împãca.

Fiecare a fost cândva pe creasta valului, a beneficiat de marile privilegii ale consumatorilor de eveniment politic, dar nu a slujit idealul Unirii. Ba din contrã, dacã nu l-a sabotat prin decizii pripite, a impus o pãguboasã temporizare din care nici astãzi nu mai putem ieºi. Întotdeauna evenimentul politic se creeazã ºi cei care nu pot face aceasta recomandã ºi impun temporizarea, lucru ce convine de minune duºmanilor Unirii.

Reconcilierea istoricã cere ca la proces sã participe generaþia sacrificatã, miile de ostaºi români îngropaþi în cimitirile basarabene de la Þâganca, Tabãra ºi alte locuri care au murit pentru un ideal neonorat de guvernanþi.

Reconcilierea cere sã vinã la negocieri segmente ale populaþiei nedreptãþite în trecut ºi astãzi, victime ale unor gesturi politice lipsite de respect faþã de þarã ºi faþã de om. Reconcilierea impune sã þinem seama de miile de pensionari care trãiesc sub limita de sãrãcie dupã ce au muncit o viaþã întreagã. Munca lor a creat proprietate pentru îmbogãþiþii ultimului deceniu. Spectacolul de la Târgoviºte nu are nimic de a face cu reconcilierea naþionalã! El seamãnã cu aranjamentele de ultimã orã, împãcarea cu duºmanul de moarte a celor care, inevitabil, intrã în imperiul umbrelor cât de curând.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Moisoiu Adrian; se pregãteºte domnul deputat Simedru.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Marþi, 4 septembrie, am fost martorul unei declaraþii politice a domnului senator BorbŽly L‡szl— ce viza volumul ”NaþionalistulÒ al mai tânãrului nostru coleg, deputatul de Iaºi, Vlad Hogea. Nu vreau sã mã transform într-un apãrãtor al dânsului, fiindcã dânsul este avocat ºi s-a apãrat singur acum câteva minute, dar am cãutat sã înþeleg ce ºi de ce a fost deranjat domnul BorbŽly.

Voi cita unul din articolele publicate, intitulat ”Transilvania româneascã sub teroarea neohorthystãÒ, publicat de altfel ºi în revista ”România MareÒ din 6 august 1999 ºi care mi-a dat rãspunsul. Vlad Hogea scrie: ”U.D.M.R. guverneazã România, Ardealul românesc este maghiarizat forþat pe zi ce treceÉ Asociaþiile maghiare, inclusiv cele de tineret, dominate de U.D.M.R., promoveazã o politicã izolaþionistã, frizând un fanatism demn de o cauzã mai bunã. La orice firavã încercare de a dialoga din partea organizaþiilor româneºti, ungurii refuzã sã accepte apropierea dintre cele douã tabere. Scopul lor este foarte clar: crearea unei enclave pe criterii etnice. Pãrãsiþi de Puterea de la Bucureºti ºi trãdaþi de majoritatea partidelor politice, românii au de ales între calea resemnãrii ºi calea luptei. Naþionalismul este singura soluþie de a salva Transilvania româneascã. Cu cât vom înþelege mai repede, cu atât mai bine. Este nevoie sã facem un zid în jurul celor doi mari luptãtori pentru cauza naþionalã, Corneliu Vadim Tudor ºi Gheorghe Funar. Apãrarea integritãþii teritoriale a României este o datorie fundamentalã a oricãrui cetãþean al þãriiÒ.

Deci, nu pamfletele referitoare la unii evrei incorecþi ºi ostili României l-a deranjat pe domnul L‡szl— BorbŽly. În fond, U.D.M.R.-ul nici nu s-a delimitat niciodatã de crimele comise în Transilvania de Nord-Vest de horthyºti în timpul celui de al doilea rãzboi mondial.

Am aici cartea ”Sãrmaº, una dintre cele mai oribile crime fascisteÒ, scrisã de avocatul Matatis Carp ºi în care sunt prezentate crimele comise la 16-17 septembrie 1944 în comuna Sãrmaº, judeþul Mureº:

”În numele celor 126 de fiinþe nevinovate a cãror carne putrezitã am pipãit-o;

În numele celor câteva suflete distruse, rãmase în viaþã, cãrora nimeni ºi nimic pe lume nu le mai poate aduce mângâiere;

Are cuvântul domnul Simedru ºi se pregãteºte doamna Popa Constanþa.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La sfârºitul sãptãmânii trecute, rãsfoind un ziar local din Alba Iulia, citesc un titlu ºocant: ”Deputatul Codrin ªtefãnescu dã undã verde fuziunilor dintre P.R.M. ºi P.S.D.Ò. Constat apoi cã titlul se repetã în toate celelalte ziare ºi îmi dau seama cã nu este un titlu întâmplãtor de proastã inspiraþie ºi este un titlu indus. ªtiam cã la nivelul parlamentar existã o colaborare conspirativã ºi discretã, dar evidentã, între P.S.D. ºi P.R.M., atât în comisii cât ºi în plen, dar nu credeam cã aceastã colaborare poate duce la fuziune. Înainte de a citi articolul, am crezut cã tânãrul deputat, fãrã experienþã politicã, încearcã sã justifice migrarea sa politicã spre partidul de guvernãmânt, prin faptul cã, reprezentând un curent de opinie atractiv, a fost urmat ºi de alþi foºti membri P.R.M. Citind însã articolul din ziar, mi-am dat seama cã presupunerea mea a fost eronatã. Nu era vorba doar de o migrare a unui grup, mai mult sau mai puþin însemnat, ci era vorba de o fuziune în toatã regula la care participau structuri politice: preºedinþi, vicepreºedinþi, consilieri locali ºi judeþeni. Toatã lumea cunoaºte cã fuziunea se face între partide, persoane juridice reprezentative la nivel naþional. Totuºi, în România postdecembristã au existat numeroase cazuri de fuziuni care au pornit de la bazã spre vârf, punând liderii în faþa faptului împlinit ºi determinându-i sã definitiveze fuziunea.

Ce este mai ºocant, este faptul cã din partea P.S.D. Alba participã pentru semnarea protocolului de fuziune, Ioan Rus ºi Augustin Presecan, nu în calitate de preºedinte, respectiv vicepreºedinte de organizaþie judeþeanã, ci în calitate de prefect, respectiv preºedinte de consiliu judeþean.

Am constatat cã nu este o simplã eroare a autorului articolului care a confundat momentul politic ºi funcþia politicã cu funcþia administrativã de reprezentare guvernamentarã, pentru cã apare exact acelaºi text în toate ziarele, confirmând faptul cã este de fapt un comunicat de presã.

La respectiva fuziune nu se produce doar o simplã absorbþie, ci se stabilesc delegaþi la conferinþa judeþeanã pe oraºe, comune, numãrul de viitori membri în Biroul executiv judeþean, viitori vicepreºedinþi P.S.D. proveniþi ºi, citez aici: ”din P.R.M.Ò. Faptul cã au fost folosite funcþii de reprezentare administrativã pentru a se da greutate acestei aºa-zise fuziuni demonstreazã vocaþia totalitarã a Partidului Social Democrat care face culturism politic, tinzând cãtre partidul unic. Oare nu observã domnul preºedinte, premier Adrian Nãstase cã acest naþionalism ieftim pe care încearcã sã-l agaþe la butonierã este demodat în Europa ºi stricã fasonul capitalist pe care ºi l-a achiziþionat recent prin jobenul interbelic al Partidului

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul doamnei Popa Constanþa; se pregãteºte domnul Tunaru.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prezenta mea declaraþie politicã se referã la unul din aspectele prezentate în ultimul raport de þarã la adresa României. În acest raport se aratã cã una din problemele pe care România le are de rezolvat în procesul de aderare la Uniunea Europeanã se referã la protecþia mediului înconjurãtor. O astfel de problemã nu trebuie trecutã cu vederea având în vedere implicaþiile prezente ºi viitoare ale mediului în toate sferele vieþii economice, sociale, politice. Toate partidele politice cu reprezentare parlamentarã doresc integrarea României în Uniunea Europeanã, conºtienþi fiind cã nici o naþiune nu îºi poate asigura singurã viitorul.

Partidul de guvernãmânt, prin vocea preºedintelui sãu, domnul Adrian Nãstase, a fãcut apel în numeroase rânduri la unificarea eforturilor tuturor partidelor parlamentare în vederea aderãrii României la Uniunea Europeanã. Este, de aceea, de neînþeles de ce problemei protecþiei mediului, atât de importantã pe plan intern ºi extern, nu i se acordã importanþa cuvenitã. Deºi existã un Minister al Mediului, în Parlamentul României protecþia mediului ºi echilibrul ecologic este trecut în subsidiar la Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritorului ºi echilibru ecologic. Este de menþionat cã aceastã comisie are o activitate bogatã, cerutã de administraþia publicã ºi amenajarea teritoriului. Astfel, din cele 40 de proiecte de legi din aceastã sesiune parlamentarã, un volum foarte mare de lucru pentru o comisie, aflate pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaþilor, doar unul se preocupã de mediul înconjurãtor.

În anul 2000 au avut loc în România peste 855 de accidente ecologice cu implicaþii grave asupra sãnãtãþii mediului ºi a oamenilor. Controlul parlamentar în aceste cazuri trebuie întãrit. Plenul Camerei Deputaþilor trebuie sã fie informat asupra cauzelor acestor accidente, mãsurilor care s-au luat pentru diminuarea efectelor ºi prevenirea accidentelor ecologice în viitor.

Acestea au fost câteva din raþiunile care au stat la baza propunerii legislative de înfiinþare a unei comisii speciale de protecþie a mediului ºi echilibru ecologic. ”Agenda 21Ò, stabilitã la Conferinþa Naþiunilor Unite pentru mediu ºi dezvoltare durabilã de la Rio de Janeiro, avertizeazã în documentul referitor la adoptarea deciziilor ºi dezvoltarea durabilã cã: ”O mare parte din activitatea legislativã privitoare la mediu ºi la dezvoltare pare a fi de circumstanþã ºi fragmentarã sau este lipsitã de vigoare în aplicare ºi actualizareÒ.

## Mulþumesc.

Dau cuvânt domnului Tunaru Raj ºi, ultimul vorbitor, domnul Constantin Duþu.

## Domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin declaraþia politicã de astãzi, 11 septembrie 2001, trag un semnal de alarmã asupra privatizãrii turismului românesc, mai exact a activelor turistice, atâtea câte au mai rãmas, din portofoliul Ministerului Turismului.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã mã susþineþi ºi împreunã sã reuºim o privatizare corectã ºi beneficã turismului românesc ºi beneficiarului principal al lui, poporul român. În acest sens, atrag atenþia ministrului turismului ºi primului-ministru cã privatizarea activelor turistice de pe litoral nu este atât de simplã cum pare la prima vedere, la modul cã se face o licitaþie ºi cine oferã mai mult, acela este câºtigãtorul. Nu este suficient ºi nu sunt suficiente nici promisiunile, care mai de care mai mari, investiþiilor eºalonate pe un numãr de ani în activele pentru care se liciteazã ºi al cãror punctaj este de multe ori decisiv în adjudecarea licitaþiilor.

Sã vã dau un exemplu. Sunt douã firme care vin la licitaþie, dau acelaºi preþ pe activ, dar fiecare trebuie sã spunã în 5 ani cam ce investiþii vor face. Avem exemplul urât de la Mamaia, din anii precedenþi, în care o firmã de arabi au spus cã bagã 5 milioane de dolari în termen de 2 ani în anumite active, nu dau numele, ºi bineînþeles cã nu s-au þinut de cuvânt, licitaþia fiind câºtigatã de ei în detrimentul unei firme româneºti de prestigiu.

Eu cred cã cea mai importantã condiþie de participare la licitaþie, dacã s-ar putea sã fie chiar eliminatorie, ar trebui sã fie experienþa persoanei juridice sau fizice în domeniul turismului sezonier de pe litoral, care este destul de diferit faþã de turismul permanent. De ce? Deoarece aici, datoritã nefuncþionãrii hotelurilor ºi restaurantelor timp de 8-9 luni de zile ºi a atmosferei încãrcate cu un procent mare de sare, managerii trebuie, în fiecare primãvarã, sã facã o reparaþie capitalã a respectivelor active, deschizând practic un ºantier.

În acelaºi timp, managerul trebuie sã se ocupe de contractarea bazei de cazare ºi sã încheie zeci de contracte de prestãri servicii pentru apã, curent, gunoi, telefon, cablu, etc. ºi alte zeci de contracte cu furnizori de mãrfuri. În acest timp scurt, el trebuie sã se ocupe ºi de infrastructura aferentã hotelului, respectiv cum ar fi spaþii verzi, iluminat, igienizare.

Mulþumesc.

Ultimul vorbitor Ñ domnul Constantin Duþu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dupã ce Comisiile pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã ale Parlamentului au respins în data de 6 iunie a.c. Raportul de activitate prezentat de Consiliul de administraþie al Televiziunii Române, membrii acestuia, ulterior, au încercat prin toate mijloacele sã demonstreze cã numai ei sunt în mãsurã sã promoveze interesele unei televiziuni naþionale ºi cã orice încercare de schimbare intervenitã anterior expirãrii mandatului nu ar reprezenta decât o încercare de rãfuialã politicã, înlocuirea fiind pur formalã, fãrã a þine cont de rezultatele pozitive obþinute. Oare aceasta sã fie realitatea?!

Dacã ar fi sã luãm în considerare declaraþia de intenþie a ºefului Executivului, reafirmatã recent, declaraþie care sprijinã în mod direct poziþia actualului consiliu de administraþie, s-ar pãrea, la prima vedere, cã o schimbare intervenitã acum ar putea sã fie pripitã. Practic, prin intermediul unui discurs politic elegant, s-a cerut parlamentarilor P.S.D. o temporizare în adoptarea unei decizii finale în plenul Parlamentului cu privire la demiterea actualului Consiliului de administraþie al SRTV, sugerând menþinerea acestuia pânã la finele mandatului.

În opinia premierului, chiar dacã au existat unele motive de nemulþumire cu privire la activitatea actualului Consiliu de administraþie al SRTV, acesta a constatat, ne întrebãm cum?, cã existã totuºi o tendinþã de cooperare. Altfel spus, domnilor, nu este loc de scandal pe aceastã temã, ºi este bine ca altã datã sã nu mai hotãrâþi singuri, fãrã a solicita mai întâi acceptul în probleme de o asemenea importanþã. Vã imaginaþi ce ar însemna acest lucru: suntem inutili, decizia premierului este cea justã.

Fãrã a lua în discuþie imixtiunea cel puþin ciudatã a unui reprezentant al Executivului în aspecte ce þin de prerogativa Legislativului, existã suficiente motive care sã facã dovada indubitabilã a faptului cã o continuare a actualei stãri de lucruri din Televiziunea Românã ar duce foarte curând la un faliment al însãºi ideii de televiziune naþionalã pusã în slujba interesului general ºi a propãºirii unui grup restrâns de interese. De ce trebuie sã apelãm la o atitudine circumspectã faþã de o intervenþie durã ºi directã atunci când comisiile parlamentare de specialitate au constatat serioase nereguli în activitatea Consiliului de administraþie al SRTV?

## Vã mulþumesc.

Prima parte a ordinii de zi de astãzi s-a epuizat, intrãm în ºedinþa pentru voturi finale.

## Stimaþi colegi,

Vã rog insistent sã poftiþi în salã ca sã putem începe lucrãrile.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din cei 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 282; sunt absenþi 63, dintre care 32 participã la alte acþiuni parlamentare.

Potrivit programului ºi ordinii de zi care v-au fost anunþate, începem ºedinþa prin derularea votului final la proiectele de lege care sunt înscrise pe lista ce vã este comunicatã. Este vorba de 38 de proiecte.

Pe primul loc este propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii 94/92 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi. Vã reamintesc, este vorba de o lege cu caracter organic pentru care este necesar votul majoritãþii deputaþilor.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La acest proiect de lege, Grupul parlamentar P.N.L. solicitã procedurã de vot nominal.

## Mai sunt alte cereri?

Cine este pentru procedura de vot nominal solicitatã de colegul nostru de la P.N.L.? 26 de voturi.

Insuficient pentru a se proceda la vot nominal. Supun, în consecinþã, propunerea ca votul É Poftiþi!

Îmi cer scuze. înainte de a trece la vot, având în vedere amendamentele pe care le-am avut în cursul dezbaterii acestei iniþiative legislative, vã rog sã permiteþi Grupului parlamentar P.N.L. sã se retragã din salã, sã nu participe la vot.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este dreptul dumneavoastrã.

Vã rog sã pãstraþi liniºtea în salã ºi sã aveþi un pic de rãbdare pentru ca Grupul parlamentar al P.N.L.-ului sã pãrãseascã sala, la voinþa dumnealor.

Stimaþi colegi,

Neexistând alte propuneri cu privire la modalitatea de desfãºurare a votului, vom proceda la votul direct prin ridicare de mâini.

Cine este pentru propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 94/1992? 214 voturi pentru.

Împotrivã? 14 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 214 voturi pentru, 14 contra, propunerea legislativã a fost adoptatã.

Urmãtorul proiect, cel cu privire la aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/2001 pentru completarea art. 152 din Legea administraþiei publice locale nr. 215/2001.

Domnul deputat Boc, declaraþie de vot.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Partidul Democrat doreºte sã facã o declaraþie de vot în legãturã cu acest vot negativ acordat de cãtre grupul nostru proiectului de Lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã cu privire la completarea Legii Curþii de Conturi.

Noi am apreciat încã de la nivelul discuþiilor din comisii cã acest proiect de ordonanþã, aceastã ordonanþã afecteazã grav independenþa judecãtorului, a judecãtorului de la Curtea de Conturi, punând în pericol independenþa ºi inamovibilitatea acestuia.

Avem mãrturie în acest sens articolele din Constituþie. Este vorba de art. 139 dedicat Curþii de Conturi, articol care menþioneazã faptul cã ºi judecãtorii Curþii de Conturi sunt independenþi ºi inamovibili.

Doamnelor ºi domnilor,

Prin adoptarea acestui proiect de lege noi am distrus instituþia independenþei ºi inamovibilitãþii judecãtorilor de la Curtea de Conturi. Nu este admisibil ca într-un stat de drept, pe parcursul mandatului, sã intervenim cu un proiect de lege care, în fapt, sã scurteze mandatul acestor judecãtori.

Ca sã vã dau încã un exemplu concret cã avem de-a face cu o mãsurã clientelarã, de satisfacere a unei clientele politice, vã ofer urmãtorul exemplu. La Senat, deºi de peste 3 luni de zile a expirat mandatul Avocatului Poporului ºi legea ar fi cerut sã fie numit acest Avocat al Poporului, P.S.D.-ul n-a fãcut nici un demers în acest sens pentru a proteja drepturile ºi interesele cetãþenilor. Dar atunci când este vorba de o clientelã politicã ºi o intervenþie politicã, a fãcut-o, modificând mandatul unor judecãtori, mandat care nu a expirat, a cãrui duratã este de 4 ani. Iatã, doamnelor ºi domnilor, cum se face clientelism politic în aceastã þarã, de la cel mai înalt for al Parlamentului României.

Vã mulþumesc.

Poftiþi!

Din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Domnule preºedinte, Domnule prim-ministru, Stimaþi colegi,

Partidul Naþional Liberal a exprimat opoziþia sa referitoare la modificarea ºi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi încã de la prezentarea propunerii legislative în Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

De asemenea, la dezbaterea propunerii pe articole în plenul Camerei Deputaþilor, reprezentanþii Grupului parlamentar P.N.L. au adus argumente suficiente, credem noi, ºi legale pentru a nu se adopta un asemenea proiect de lege.

P.N.L. a insistat pe toate canalele, inclusiv la nivelul conducerii P.S.D., sã se blocheze iniþiativa parlamentarilor P.S.D., însã eforturile noastre nu au fost luate în consideraþie.

Astãzi, de la aceastã tribunã, suntem datori sã reamintim:

1. Modificarea ºi completarea Legii de organizare ºi funcþionare a Curþii de Conturi a României a fost premeditatã. Încã de la aprobarea Legii bugetului de stat pe anul 2001, când au fost încãlcate prevederile constituþionale ºi s-a diminuat bugetul Curþii de Conturi, tocmai pentru a se invoca din motive financiare É

## Domnule deputat,

N-aþi observat, lipsind din salã dumneavoastrã, cã noi am trecut la urmãtorul proiect.

Aici v-am dat cuvântul.

## Domnule preºedinte,

V-am cerut explicaþia abþinerii ºi retragerii noastre din salã. Este dreptul nostru regulamentar.

Asta puteaþi s-o faceþi în momentul când aþi plecat din salã, nu acum, când trecem la alt proiect de lege.

## **Domnul Gheorghe-Eugen Nicolãescu:**

Înainte de asta am cerut, domnule preºedinte. ªi vã rog sã-mi permiteþi sã termin.

## **Domnul Ioan Mircea Paºcu**

**:**

Ori plecaþi, ori staþi? Din douã, una!

2. Acþiunea de modificare a Legii Curþii de Conturi a României, acoperitã de justificãri grosolane de naturã tehnicã, constituie un nou act de imixtiune a Politicului în activitatea autoritãþile publice subordonate Parlamentului, politizarea conducerii unor autoritãþi fãcând parte din

ansamblul de pedeserizare a instituþiilor statului, începutã imediat dupã instalarea Guvernului Nãstase.

3. Renumirea pe criterii politice a conducerii Curþii de Conturi a României în contextul noii majoritãþi parlamentare în timpul exercitãrii mandatului înseamnã încãlcarea dispoziþiei constituþionale prevãzute la art. 139 alin.4 ºi poate însemna manipularea atribuþiilor ºi rezultatelor controalelor acestei importante instituþii în scopul personal al politicienilor ºi oamenilor de afaceri P.S.D..

4. Modificarea legislativã nu þine cont de cerinþele _acquis_ -ului comunitar, în sensul definirii activitãþii Curþii de Conturi ca audit extern ºi, în consecinþã, stabilirea metodologiilor de funcþionare în acest spirit, încãlcându-se încã o datã angajamentul de integrare europeanã care, prin acest gest, denotã numai intenþiile declarative ale Guvernului P.S.D..

## Stimaþi colegi,

Sper cã demersurile acestea ale dumneavoastrã pentru ordine ºi legalitate vor începe de acum ºi prin respectarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

## Poftiþi!

Din partea Grupului P.S.D., domnul deputat Georgescu.

## **Domnul Florin Georgescu:**

## Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am asistat cu toþii la dezbaterile generale, la dezbaterile pe articole. Modificarea de lege este perfect constituþionalã, aºa cum nu a fost însã constituþionalã reforma pe care domnul Valeriu Stoica a fãcut-o în justiþie, respectiv haosul ºi debandada create în interese clientelare în timpul legislaturii trecute.

N-are rost sã intrãm pe fond în asemenea dezbateri principiale ºi teoretice. O vom face atunci când dumneavoastrã veþi scrie la instanþele pe care le-aþi menþionat.

În fond, doamnelor ºi domnilor colegi, nu este vorba decât de faptul cã fosta Putere, actuala Opoziþie, se teme de identificarea eventualelor fraude ºi ilegalitãþi pe care le-a fãcut în timpul guvernãrii.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Trecem la votarea proiectului înscris pe locul 2, pe lista de vot final, respectiv proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/2001 pentru completarea art. 152 din Legea administraþiei publice locale.

Vã reamintesc cã este vorba de o lege cu caracter organic, pentru care, potrivit art. 74 alin.1 din Constituþie, este nevoie de votul majoritãþii deputaþilor.

Cine este pentru? 211 pentru.

Împotrivã? 24 împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 211 pentru, 24 contra ºi o abþinere, a fost adoptat ºi acest proiect de lege.

Urmãtorul: raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 212/1999 privind modificarea Legii nr. 83/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale bancare la care statul este acþionar.

De asemenea, lege cu caracter organic, pentru care este necesar votul majoritãþii deputaþilor, potrivit art. 74 alin.1 din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri?

225 voturi pentru, 7 abþineri, nici unul contra.

Proiectul de Lege pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei ºi Casei Oamenilor de ºtiinþã de a obþine ºi folosi mijloace extrabugetare, lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri?

227 de voturi pentru, nici un vot contra ºi douã abþineri.

Proiectul de Lege asupra transferãrii persoanelor condamnate în strãinãtate, lege cu caracter organic, pentru care, potrivit art. 74 alin.1 din Constituþie, este necesar votul majoritãþii deputaþilor.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

229 de voturi, în unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2000 privind Decoraþia _Crucea comemorativã a Rezistenþei Anticomuniste_ , lege cu caracter ordinar, pentru care este suficient votul majoritãþii simple, potrivit art. 74 alin.2 din Constituþie.

Cu 207 voturi pentru, 21 împotrivã, s-a adoptat propunerea de respingere.

Urmãtorul proiect: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2000 privind desfãºurarea activitãþii de realizare ºi de verificare a lucrãrilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei ºi cartografiei de cãtre persoanele fizice ºi juridice autorizate pe teritoriul României, lege cu caracter ordinar, fiind suficient votul majoritãþii simple.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/21.IX.2001

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 228 de deputaþi prezenþi.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, lege cu caracter organic; se propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru aceastã soluþie? Vã mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate Ð 228 de voturi Ð propunerea de respingere.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/1999 privind unele mãsuri referitoare la salarizarea magistraþilor ºi a celorlalte categorii de personal din organele autoritãþii judecãtoreºti, lege cu caracter ordinar, fiind suficient votul majoritãþii simple, art. 74 alin.2 din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenþi Ð 228 de voturi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din Curtea de Conturi, lege cu caracter ordinar, art. 74 alin.2 din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor 228 de deputaþi prezenþi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 224/2000 pentru modificarea alin.1 ºi alin.3 ale art. 37 din Legea Curþii Supreme de Justiþie, lege cu caracter organic, aplicabile fiind prevederile art. 74 alin.1 din Constituþie, votul majoritãþii deputaþilor.

## **Domnul Marcu Tudor:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, cã mi-aþi dat cuvântul ºi aº vrea sã vã relatez ceea ce cea mai mare parte dintre dumneavoastrã cunoaºteþi, chiar dacã nu aþi fost în legislatura trecutã. Este vorba de faptul cã pe tot pãmântul acesta, de 100 de ani ºi mai bine nici o datorie a unei þãri cãtre altã þarã nu s-a fãcut fãrã recuperatori, fãrã un comision care de cele mai multe ori e mai mare decât 40%. ªtiu asta din proprie experienþã. Nu vreau sã vã spun de ce, din proprie experienþã. Ca atare, suntem convinºi cã dacã astãzi, cei doi studenþi de la Upsala, Suedia, ai ministrului finanþelor regimului trecut, Ciumara, nu ar fi fost studenþi pe cheltuiala a peste 800.000 de dolari, pe parcursul a 4 ani, noi nu am fi plãtit nimic din aceastã datorie. Iniþierea acestor comisioane a fãcut ca acest nefericit ministru ai cãrui copii ºi acum se aflã la studii neterminate sau anul acesta le terminã, este continuatã, spre necazul nostru, ºi de actuala putere. Nu vreau sã fac speculaþii mai mari.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Ionel Olteanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. doreºte, de asemenea, sã dea o explicaþie votului.

## **Domnul Ionel Olteanu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am înþeles încã de ieri cã Grupul parlamentar al P.R.M., pe care îl respectãm, nu este de acord cu metoda prin care s-a reglementat, în sensul cã aceastã datorie trebuia sã facã parte drintre celelalte datorii care sã facã obiectul unei legi de ansamblu. Mirarea mea ºi mirarea noastrã este cã în acest caz ne aºteptam ca Grupul parlamentar al P.R.M. sã se abþinã, pentru cã atunci când eºti de acord cã trebuie restituit, dar nu eºti de acord cu modalitatea în care se restituie, singura soluþie logicã este abþinerea. În legãturã cu cealaltã problemã, cãci eu cred ºi trebuie sã fim convinºi cu toþii cã în condiþiile unor interdependenþe economice, sociale ºi politice în lumea în care trãim credibilitatea este extrem de importantã ºi nici unei þãri din lume ºi cu atât mai puþin României nu-i poate fi indiferentã credibilitatea. Prin urmare, am votat o lege prin care România este ºi mai credibilã. Referitor la alegaþiile la care s-a fãcut aluzie aici, sigur cã da, nu le cunoaºtem în mãsura în care ele se pot dovedi. Din câte cunosc, Comisia de abuzuri este prezidatã de un distins membru al P.R.M. ºi, de ce nu, prin transparenþã, prin legalitate sã aflãm într-adevãr ce s-a întâmplat ºi cu aceastã problemã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Marcu Tudor**

_**:**_

Eu nu înþeleg de ce le luaþi apãrarea când totul se ºtie.

## Domnule deputat Tudor,

Vã aduc aminte de amendamentul pe care tot domnul deputat Tudor l-a promovat la un moment dat în ºedinþã

cu privire la modul de desfãºurare a acestora. Elegant ºi fãrã perturbãri!

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situaþiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al þiþeiului ºi al produselor petroliere, a staþiilor de pompare ºi a celorlalte instalaþii ºi echipamente aferente. Lege cu caracter organic, fiind aplicabile prevederile art. 74 alin.1 din Constituþia României.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

225 de voturi pentru, 7 împotrivã. Abþineri nu sunt. Cu acest scor s-a adoptat legea.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, lege cu caracter organic, fiind aplicabile prevederile art. 74 alin.1 din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 229 voturi pentru, nici o abþinere, nici un vot împotrivã, s-a adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreºti. Lege, de asemenea, cu caracter organic, fiind aplicabile ºi în acest caz prevederile art. 74 alin.1 din Constituþie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 225 voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art. 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi, lege cu caracter organic,

- fiind aplicabile prevederile art. 74 alin.1 din Constituþie. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 225 pentru, nici o abþinere, nici un vot contra.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de

urgenþã a Guvernului nr. 174/1999 privind acordarea unui sprijin financiar Fundaþiei Atletismului Românesc. Lege cu

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Ca iniþiator al acestui proiect de lege, vreau sã atrag atenþia cã inclusiv primul-ministru al României recent a declarat cã este pe punctul de a iniþia un proiect de lege cu acelaºi conþinut, având în vedere ”sarabandaÒ acþiunilor de restituire a unor bunuri mobile unor foºti proprietari.

Prin acest proiect de lege nu urmãresc decât sã vin în sprijinul politicii pe care o promoveazã Guvernul dumneavoastrã, având în vedere dificultãþile pe care le înregistreazã pentru protecþia socialã a celor cu venituri mici ºi, îndeosebi, a tineretului.

Prin proiectul de lege urmãresc constituirea unor fonduri din care sã se realizeze în funcþie de necesitãþile judeþelor, fãrã a încãlca principiul autonomiei locale, pen-

tru a veni deci în sprijinul autoritãþilor locale ºi a rezolva problema construcþiilor locuinþelor sociale ºi problema protecþiei celor cu venituri mici ºi a persoanelor defavorizate. Este firesc, ºi acest lucru se practicã în toate þãrile, de aici ºi ”Principiul Robin HoodÒ, despre care dumneavoastrã ºtiþi foarte bine, ca cei care sunt posesorii unor proprietãþi imobiliare ºi al altor bunuri mai multe decât cele care sunt necesare pentru un trai decent, sã beneficieze suplimentar pentru realizarea nevoilor de resurse financiare ale statului pentru onorarea obligaþiilor pe care acesta le are în vederea asigurãrii unui trai decent pentru toþi locuitorii acestei þãri.

Având în vedere faptul cã sunteþi un partid care se numeºte social-democrat ºi urmãriþi rezolvarea problemelor de protecþie socialã a cetãþenilor, consider cã Partidul România Mare, pe care îl reprezint ca iniþiator al acestei legi, nu face decât sã vinã în sprijinul dumneavoastrã, a politicii pe care ºi-a anunþat-o Guvernul condus de premierul Adrian Nãstase de a asigura protecþia socialã a cetãþenilor.

Anulând sau nevotând acest proiect, dumneavoastrã nu vreþi sã faceþi altceva decât sã daþi semnalul diferenþei între vorbã ºi faptã. Una aþi declarat în momentul în care Guvernul ºi-a prezentat Programul de guvernare ºi alta faceþi în realitate. Prin aceastã situaþie, aºa cum spuneam, se asigurã resursele financiare suplimentare pentru cei defavorizaþi în societatea de tranziþie, într-o tranziþie nesfârºitã în care ne gãsim.

Vã mulþumesc.

A încãlcat regulamentul, domnule preºedinte!

Cum s-a încãlcat? A cerut sã explice votul, stimaþi colegi! S-a explicat ºi înainte, în cursul acestei ºedinþe, încât dacã am admis o datã trebuie sã admitem ºi a doua oarã.

Propunerea legislativã cu caracter organic trebuie supusã votului dumneavoastrã.

Cine este pentru aceastã soluþie de respingere pe care ne-a propus-o comisia? Vã rog sã vã exprimaþi votul. Vã mulþumesc. 179 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? 53 împotrivã.

Abþineri? 3 abþineri.

Cu 179 voturi pentru, 53 împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat propunerea de respingere.

Vã mulþumesc.

Trecem, în continuare, la proiectele înscrise pe ordinea de zi pentru dezbatere _. (Majoritatea deputaþilor se ridicã ºi pleacã din salã._ )

Vã rog sã nu pãrãsiþi sala chiar cu toþii, ca sã avem cu cine dezbate ºi aceste proiecte ºi dacã se poate sã le ºi votãm.

- Stimaþi colegi,

ªedinþa nu s-a încheiat.

Propunerea legislativã privind achiziþiile de bunuri sau angajarea de lucrãri ºi servicii din banii publici.

- Lege cu caracter ordinar. Iniþiatorul?

- Domnul deputat Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am propus completarea Legii pentru organizarea licitaþiilor, având în vedere faptul cã în ultima perioadã de timp s-au consemnat ºi în presã, ºi nu numai în presã, o serie de încãlcãri ºi nerespectãri grosolane a acestei legi. Propunerea pe care o am este ca toate aceste licitaþii sã fie organizate prin licitaþii publice deschise pentru a se evita posibilitatea unor manopere ºi a unor inginerii financiare care se practicã în diversele zone ºi în diversele domenii de activitate, acolo unde se lucreazã cu banii publici, pentru executarea de lucrãri, cât ºi pentru achiziþionarea de furnituri sau servicii.

De asemenea, propunerea legislativã pe care o am este aceea de a se publica toate aceste anunþuri în legãturã cu organizarea licitaþiilor numai în **Monitorul Oficial al României** . Am în vedere acest lucru datoritã faptului cã în ultima perioadã de timp se constatã cã o serie de reprezentanþi ai Puterii, fie ai celei de dinainte, fie ai acesteia cumpãrã directori ai unor publicaþii prin încredinþarea spre publicare a acestor anunþuri, anunþuri care se fac cu zeci ºi sute de milioane de lei. În felul acesta se umblã, se fac presiuni asupra conºtiinþei profesionale a ziariºtilor, determinându-i sã nu mai aibã obiectivitatea necesarã pentru prezentarea fenomenelor sociale, economice ºi politice care se întâmplã în aceastã þarã.

Consider cã în felul acesta se asigurã o mai mare transparenþã a organizãrii licitaþiilor ºi se evitã sistematic asemenea inginerii financiare care produc pierderi însemnate din banii publici. Aº vrea sã ilustrez aceastã situaþie cu un caz foarte recent întâmplat la Câmpia Turzii, unde pe baza Hotãrârii de Guvern nr. 803 din 23 august a.c. au fost alocate circa 51 de miliarde de lei pentru lucrãri în vederea pregãtirilor vizitei cancelarului Schršder al Germaniei. Nu s-a organizat licitaþii, nu s-au fãcut anunþurile publice, iar lucrãrile au început cu 10 zile înainte de publicarea în Buletinul Oficial a Hotãrârii de Guvern. Este un exemplu clar care trebuie sã ne dea de gândit cã trebuie din acest punct de vedere ºi în acest domeniu sã se facã luminã ºi sã se facã curãþenie.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci Ñ domnul deputat Grigoraº.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat Propunerea legislativã privind achiziþiile de bunuri sau angajarea de lucrãri ºi servicii din banii publici ºi a

hotãrât cã acest act normativ nu poate fi acceptat ºi propune plenului respingerea sa.

Motivul acestei soluþii este faptul cã problema achiziþiilor publice este reglementatã de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 60/2001, act normativ care este armonizat cu prevederile Directivelor Uniunii Europene în domeniu, asigurând transparenþa întregului proces de atribuire a contractelor de achiziþie publicã, utilizarea eficientã a fondurilor publice, precum ºi o concurenþã realã. Aceastã ordonanþã reglementeazã problema achiziþiilor publice, având drept scop stabilirea principiilor, cadrului general ºi a procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziþie publicã, tipuri de licitaþie pe plafoane valorice, cãile de atac ale actului sau deciziei autoritãþii contractante care aplicã una dintre procedurile de atribuire a contractului de achiziþie publicã.

A introduce o reglementare distinctã cu o sferã restrânsã într-un domeniu care beneficiazã de o reglementare amplã ar conduce la paralelisme care ar avea efecte negative asupra simplificãrii actului cadrului legislativ.

Faþã de acestea, comisia vã propune deci respingerea acestei iniþiative legislative. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mai doreºte cineva sã intervinã?

Voturi împotrivã? Deci împotriva respingerii ºi pentru propunere? 23 de voturi împotrivã. 96 cu 23, nu e vot de cvorum. O sã supunem din nou propunerea aceasta legislativã cu soluþia propusã de comisie votului final care va fi stabilit de cãtre Comitetul ordinii de zi.

Urmãtorul proiect de Lege privind drepturile luptãtorilor din rezistenþa armatã anticomunistã din perioada 6 martie 1945 Ð august 1964.

Dau cuvântul iniþiatorului.

A apãrut, stimaþi colegi, un proiect pierdut din ordinea de zi. În mod corect, pe lista care vã este comunicatã dumneavoastrã la punctul 41 este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 125/1999 privind modificarea Ordonanþei de urgenþã nr. 93/1999 pentru aprobarea finanþãrii repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante ºi pentru menþinerea în siguranþã a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaþie NAVROM ºi ROMLINE.

Aveþi un raport de înlocuire al Comisiei pentru industrii? Da. Suntem în prezenþa unei ordonanþe de urgenþã. Domnul deputat Antal din partea Comisiei pentru industrii ne propune timpii de dezbatere.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/21.IX.2001

## Domnule preºedinte,

Am o rugãminte. Dacã sunteþi amabil sã vã uitaþi la poziþia 47 ºi sã observaþi cã acolo este vorba de aprobarea Ordonanþei nr. 93. Tot în procedurã de urgenþã. Nu este nici o problemã. Dar aº dori sã aprobãm prima datã Ordonanþa nr. 93, ca pe urmã sã putem aproba Ordonanþa nr. 125 care modificã Ordonanþa nr. 93.

De fapt, este vorba de prelungirea termenului de aplicare a Ordonanþei nr. 93 ºi acest termen a fost realizat ºi deja ambele ordonanþe au fost aplicate, având în vedere faptul cã prin aplicarea acestor ordonanþe au beneficiat echipajele a 106 nave, primindu-ºi drepturile 1934 de navigatori ºi fiind repatriaþi 146 de navigatori de la cele douã companii de navigaþie maritimã. ªi prin aplicarea prevederilor celor douã ordonanþe de urgenþã s-a cheltuit suma de 112,68 miliarde lei faþã de suma aprobatã de 112,7 miliarde lei.

Deci, ca atare, vã rog sã supuneþi votului prima datã Ordonanþa nr. 93, dupã care putem vota ºi Ordonanþa 125 care, practic, a modificat la vremea respectivã cu 3 luni de zile termenul de aplicare a Ordonanþei 93.

Propun pentru discuþii 2 minute ºi pentru eventuale intervenþii un minut. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Mie propunerea mi se pare pertinentã, dar

## Domnule preºedinte,

Am propus 3 minute pentru dezbateri ºi un minut pentru intervenþii, dacã sunt.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã. Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

La titlul proiectului de lege astfel cum a fost votat de Senat, dacã aveþi obiecþiuni.? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic care cuprinde dispoziþia de aprobare a Ordonanþei nr. 93, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 1, 2 ºi 3 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

La art. 2, 3, 4, 5 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

La art. 6 ºi 7, ultimele, ale ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

La anexã dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Votatã în unanimitate,

Vã semnalez cã anexa cuprinde ºi o notã. La anexã, inclusiv la notã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Parcurgându-se proiectul de lege ºi cuprinsul ordonanþei de urgenþã pe texte, urmeazã sã-l

V-am mai explicat cã aceastã ordonanþã, practic, prelungeºte termenul de aplicare a Ordonanþei nr. 93 ºi a ºi fost realizat în întregime.

Vã propun pentru dezbateri 3 minute ºi un minut pentru intervenþii, dacã sunt.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc. Este cineva împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în formula adoptatã de Senat.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Trecem la ordonanþa de urgenþã.

Asupra titlului dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Asupra art. I, partea introductivã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La punctul 1 din art. I dacã aveþi obiecþiuni. Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 2 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La punctul 3 al art. I dacã aveþi obiecþiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art. II dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Parcurgându-se proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã, urmeazã sã supunem proiectul de lege votului final care va avea loc în ºedinþa proximã pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Trecem în continuare la proiectul înscris la punctul 42 pe ordinea de zi, cel cu privire la aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/1999 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legalã din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei ºi Comerþului. Procedurã de urgenþã.

Comisia pentru industrii. Domnule deputat Antal,

Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Permiteþi-mi, domnule preºedinte, sã dau citire totuºi raportului cu explicaþiile de rigoare, pentru cã ni s-a retrimis pentru reexaminare acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18.

Proiectul de lege a fost iniþial aprobat de Camera Deputaþilor, iar Senatul a întocmit un proiect de lege de respingere. În data de 7 martie 2001, Camera Deputaþilor a respins proiectul de Lege de respingere a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legalã din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei ºi Comerþului. A fost retrimis, în conformitate cu art. 75 din Constituþia României, spre o nouã dezbatere Senatului.

În ºedinþa din 26 iunie 2001, Senatul a adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18 din 1999 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legalã din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei ºi Comerþului.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituþia României, Camera Deputaþilor a fost sesizatã cu o nouã reexaminare a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18, iar comisia noastrã a aprobat în forma prezentatã acest proiect de lege de aprobare a Ordonanþei nr. 18, aprobând trecerea Biroului Român de Metrologie în subordinea Ministerului Industriilor ºi Resurselor.

Prin obiectul sãu de reglementare ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Ca atare, vã supun 3 minute pentru dezbatere ºi un minut pentru intervenþii dacã sunt.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere. Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbateri.

La titlul proiectului de lege.

Domnul secretar Leonãchescu vrea sã intervinã cu o problemã prealabilã.

V-aº ruga însã sã respectaþi timpii care s-au aprobat, fiind în procedurã de urgenþã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Un sistem naþional de mãsuri ºi greutãþi patronat de un Birou Naþional de Metrologie reprezintã o imensã responsabilitate pentru România de azi ºi de mâine. S-au dezvoltat foarte mult problemele legate de mãsurãri, de elaborarea etaloanelor, de aplicarea ºi verificarea lor. S-au dezvoltat sisteme electronice de mãsuri ºi greutãþi pe care omul simplu nu le stãpâneºte, nu le poate controla, nu poate sã le verifice. De aceea, pot sã aparã

perturbãri în trecerea unui asemenea sistem din responsabilitatea maximã a Guvernului în responsabilitatea unui minister.

Am sã vã dau un exemplu: la un moment dat, Ministerul Transporturilor a achiziþionat niºte aeronave ºi pe aceste aeronave erau instalate instrumente de mãsurã care, pentru lungimi, foloseau piciorul. Noi luptãm din 1835 pentru introducerea Ñ ºi am reuºit Ñ a sistemului metric ºi acum a sistemului internaþional de mãsurã ºi greutãþi. Dând un asemenea sistem Ð Biroul Naþional Ð, ca structurã administrativã în subordinea unui minister, el poate sã-ºi facã normele lui, sã-ºi impunã legea lui, lãsând la o parte ceea ce se întâmplã în domenii conexe, teoretice etc.

Eu îmi exprim rezerva cã trecerea acestui Birou Naþional de mãsuri ºi greutãþi din responsabilitatea maximã a Guvernului în responsabilitatea unui minister poate asigura progresul. Poate cã ar trebui sã meditãm mai multã vreme la aceastã acþiune, pentru cã suntem rãspunzãtori faþã de felul în care mãsurãm ºi, mai ales, cum vom mãsura într-un domeniu cu mare dinamicã. Mulþumesc foarte mult.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Asupra titlului dacã aveþi vreo observaþie. Domnul deputat Damian Brudaºca.

Având în vedere, domnule preºedinte ºi domnilor colegi, faptul cã ordonanþa de urgenþã a fost adoptatã de Guvern în 1999, ea se referea la Ministerul Industriei ºi Comerþului. În prezent, aceastã titulaturã nu mai existã ºi este necesarã o corelare în consecinþã.

Deci, propun Ð dacã va fi aprobatã Ñ ”în subordinea Ministerului Industriei ºi ResurselorÒ.

Domnul ministru Gaspar.

**Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

## Domnule preºedinte,

Observaþia este corectã. Sigur cã noi discutãm pe proiectul de lege astfel cum a venit el de la Senat, însã trebuia ca în cuprinsul articolului unic, unde se aprobã ordonanþa ”cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ, sã se fi bãgat ºi un punct cã ”titlul legii va avea urmãtorul cuprins:Ò ªi, într-adevãr, se trece ”în subordinea Ministerului Industriei ºi ResurselorÒ, aºa cum, de altfel, observaþi cã ºi titlul ordonanþei a fost modificatã în acest sens.

## Stimaþi colegi,

În raport cu intervenþia domnului deputat Damian Brudaºca ºi a domnului ministru Gaspar, eu vã reamintesc cã, potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã, întotdeauna denumirile noi ale ministerelor sau ale altor autoritãþi publice se înlocuiesc din oficiu cu cele actuale ºi atunci v-aº propune sã lãsãm titlul legii aºa cum este, pentru cã intrãm în mediere cu Senatul dintrun motiv absolut formal ºi inutil.

Domnul secretar Leonãchescu.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 126/21.IX.2001

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

O asemenea înlocuire nu poate fi fãcutã automat, pentru cã în vechile structuri conþinutul ministerelor putea sã fie de altã facturã decât conþinutul noilor ministere, aºa cã eu propun sã intre într-o procedurã de mediere problema.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu e vorba de conþinut, stimate coleg. E vorba de denumirea ministerului.

Stimaþi colegi,

Supun titlul legii de aprobare a ordonanþei în formula prezentatã de cãtre Senat.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Abþineri?

Cu majoritate de voturi, titlul ordonanþei a fost adoptat în formula Senatului.

La partea introductivã a articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Se considerã votat în unanimitate.

La punctele 1 ºi 2 din cuprinsul proiectului de lege în

- formula adoptatã de Senat. Dacã aveþi obiecþiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Rog comisia sã-mi dea o ordonanþã pentru cã din dosarul meu mi-a dispãrut.

Asupra titlului din ordonanþa de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

La art. 1, 2 ºi 3, care alcãtuiesc cuprinsul ordonanþei de urgenþã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã, urmeazã sã

rii legislaþiei privind protecþia consumatorilor, în concordanþã cu normele de tehnicã legislativã ºi a armonizãrii legislaþiei româneºti în materie cu legislaþia europeanã, a fost elaborat prezentul proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/2000.

Proiectul de lege redefineºte o serie de noþiuni, abiliteazã Guvernul sã elaboreze norme ºi reglementãri specifice, redefineºte unele obligaþii ale agenþilor economici ºi concretizeazã mai clar drepturile consumatorilor, stabileºte locul ºi rolul Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor, redozeazã pericolul social al faptelor considerate contravenþii, majoreazã cuantumul amenzilor ºi redefineºte unele mãsuri pe care le pot dispune organele de control ºi preia dispoziþiile Ordonanþei Guvernului nr. 87/2000 privind rãspunderea producãtorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase ºi pe cele ale Ordonanþei Guvernului nr. 88 privind finanþarea centrelor de consultanþã ºi informarea consumatorilor.

Dispoziþiile preluate în prezentul proiect de lege din cele douã ordonanþe ale Guvernului satisfac exigenþele de armonizare a legislaþiei româneºti cu cea europeanã în materia protecþiei consumatorilor.

În acest sens, proiectul de lege stabileºte cadrul juridic general privind protecþia consumatorilor, cadrul juridic de organizare ºi funcþionare a asociaþiilor pentru protecþia consumatorilor, ca persoane juridice nonguvernamentale, a consiliilor consultative, posibilitatea acordãrii unor sume asociaþiilor pentru protecþia consumatorilor, de la bugetul de stat ºi de la bugetele locale, precum ºi cadrul juridic al rãspunderii agenþilor economici pentru pagubele datorate unor deficienþe privind calitatea produselor sau serviciilor apãrute în interiorul termenului de garanþie sau de valabilitate a acestora ºi a unor eventuale vicii ascunse constatate pe durata medie de utilizare a produselor.

Pentru considerentele de mai sus a fost elaborat prezentul proiect de lege, pe care vã rugãm sã-l adoptaþi. Vã mulþumesc.

## Domnule deputat Antal,

Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aºa cum ni s-a prezentat de cãtre iniþiator, obiectul de reglementare al proiectului de lege în discuþie se referã la realizarea unei protecþii a consumatorului din România, cât mai apropiatã de cea din þãrile Uniunii Europene, prin promovarea drepturilor ºi intereselor consumatorilor. Comisia pentru industrii ºi servicii a analizat în ºedinþa din 4 iulie 2001 Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58 din 2000 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 21 din 1992 privind protecþia consumatorilor ºi a hotãrât, cu unanimitate de voturi, avizarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexã.

O parte din amendamentele admise preia ºi prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 87 privind rãspunderea producãtorilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase ºi ale Ordonanþei Guvernului nr. 88 privind finanþarea centrelor de consultanþã ºi informarea consumatorilor, ale cãror proiecte de lege pentru aprobarea acestora au fost dezbãtute anterior în Comisia pentru industrii ºi servicii, acestea fiind înaintate pentru respingere cu rapoartele întocmite ºi urmeazã sã fie discutate mai târziu.

În raport de obiectul de activitate ºi conþinutul sãu proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe texte.

Asupra titlului proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei. Comisia, la punctul 1 din raport a propus un amendament prin care solicitã sã adãugãm la titlul ordonanþei: ”republicatÒ.

Domnul deputat Bivolaru doreºte sã facã o intervenþie pe acest amendament.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Legea nr. 24 privind procedurile de tehnicã legislativã nu permit acest lucru. Deci, retragem acea sintagmã ”republicatãÒ din titlu.

Mulþumesc. Stimaþi colegi,

În consecinþã, dacã dumneavoastrã aveþi alte obiecþiuni la titlu, care rãmâne în formula adoptatã de Senat? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La partea introductivã a articolului unic din lege vã rog sã urmãriþi amendamentul 2. Comisia propune o completare, în sensul cã ”se aprobã ordonanþa, cu completãrile ºi modificãrile urmãtoareÒ, probabil. Corect este: ”cu urmãtoarele completãri ºi modificãriÒ. ”Se aprobã ordonanþa cu urmãtoarele completãri ºi modificãriÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni cu privire la aceastã formulare? Nu aveþi.

Se adoptã în unanimitate.

Vreau sã precizez cã întrucât comisia a adãugat un articol II, articolul unic din formularea Senatului devine art. I, iar preambulul sãu are textul pe care l-am votat. În continuare, vã rog sã urmãriþi textul ordonanþei. Stimaþi colegi,

Impedimentul pe care îl discutãm acum cu membrii comisiei ºi cu iniþiatorul se referã la faptul cã... De fapt, nu este vorba de un impediment, ci este vorba de o greutate de parcurs a acestui proiect de lege care preia douã ordonanþe ca sã le aprobe, de fapt trei. Respectând

punctul de vedere al comisiei, eu vã propun, totuºi, sã parcurgem raportul ºi, pentru uºurinþa aprobãrii textelor acestora, renunþaþi sã urmãriþi proiectul de lege aprobat de Senat ºi ordonanþa de urgenþã ºi sã mergem exclusiv pe raport.

Textele de la punctul 1 de pe coloana 1 sunt texte care vã voi spune când se modificã ºi când rãmân nemodificate.

Cu aceste precizãri, vã rog sã urmãriþi punctul 3 din raport, care cuprinde art. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 21/1992 pe care comisia nu-l amendeazã. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu.

În consecinþã, art. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 21/1992 a fost votat. Stimaþi colegi,

Cu toatã bunãvoinþa, am convenit cu iniþiatorul ºi cu comisia sã amânãm dezbaterea acestui proiect de lege care în mod temerar ºi oricum pentru prima datã adunã în cuprinsul unei legi de aprobare a unei ordonanþe iniþiale alte 3 ordonanþe de urgenþã, care sunt în diverse faze de aprobare, unele la noi ºi altele la Senat.

Cred cã aceastã tentativã lãudabilã prin noutatea ei ºi prin dorinþa de a unifica ºi de a corela ºi de a simplifica reglementãrile din acelaºi domeniu, totuºi din punct de vedere regulamentar ne creeazã niºte greutãþi atât în parcurgerea raportului... Dupã cum vedeþi, uneori textele sunt prevãzute fãrã a se menþiona din care din ordonanþe sunt preluate ºi în asemenea condiþii dumneavoastrã n-aþi putea urmãri ºi participa la dezbatere în deplinã cunoºtinþã de cauzã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Ca sã nu credeþi cã s-a fãcut vreo greºealã fatalã la comisie, aº dori sã vã dau niºte explicaþii, totuºi. Noi am considerat util ca sã abordãm cele 4 ordonanþe în aºa fel ca sã iasã o singurã lege, în sfârºit, pe înþelesul tuturor, cã era un nonsens ca sã ne apucãm sã aprobãm fiecare ordonanþã în parte ºi consumatorii ºi cei care sunt vizaþi direct sã nu ºtie dupã care ordonanþã sã se ia. Iar acest raport a fost întocmit în luna iulie, în vacanþa parlamentarã, când am lucrat ºi conþine 218 articole. Totuºi, a fost o muncã foarte bine construitã ºi considerãm cã cu foarte mici modificãri de formã, la care probabil cã noi nu am fost atenþi. Va trebui sã revenim în aºa fel cu acest raport, sã nu avem probleme la medierea cu Senatul, dupã ce se aprobã de cãtre dumneavoastrã.

Dar, permiteþi-mi, domnule preºedinte, totuºi sã observaþi, ºi aº dori tare mult ca înainte sã ajungã pe ordinea de zi, orice raport predat, de orice comisie, Compartimentul juridic, într-adevãr sã verifice atunci când propune Comitetului ordinii de zi punerea pe ordinea de zi. ªi atunci, dacã suntem sesizaþi din timp, atunci avem tot timpul sã facem aceste modificãri, pentru cã pe noi, deputaþii, în primul rând ne intereseazã conþinutul legilor ºi nu atât forma, pentru cã noi nu ne aplecãm asupra rubricilor de jos în sus, ci suntem atenþi la conþinutul articolelor. ªi vã rog din nou sã ne daþi o mânã de ajutor ca sã nu mai avem aceste probleme, sã ºtim dacã sunt obiecþii, cel târziu joi sau luni când venim, cã raportul respectiv nu este agreat de Compartimentul juridic ºi atunci sã nu mai ajungem în aceastã situaþie, sã pierdem timpul ºi sã pierdem ºi timpul colegilor, aici, în discuþii inutile.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Faþã de ineditul situaþiei, încã o datã vreau sã fac urmãtoarele precizãri ºi explicaþii.

Noi am primit patru, dacã nu mã înºel, patru legi de aprobare a patru ordonanþe distincte de la Senat ºi din dorinþa explicabilã ºi logicã a Comisiei pentru industrii ºi servicii de a le contopi în aceeaºi reglementare, dumnealor au fãcut o singurã lege de aprobare a patru ordonanþe. Am intra într-o complicaþie cu Senatul, n-am ºti ce sã mediem. Eu, încã o datã, faþã de ineditul situaþiei v-am propus sã restituim Comisiei pentru industrii ºi servicii ºi, vom vedea, Comisia pentru industrii ºi servicii va solicita ºi un punct de vedere de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, dar nu putem sã trimitem direct proiectele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, pentru cã nu þin de domeniul de activitate al acestei comisii. Comisia ne poate da o consultanþã cu privire la calea regulamentarã de rezolvare a acestei mari trileme, cã nu este o dilemã, sunt mai multe.

Doriþi sã interveniþi, domnule Olteanu? Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Foarte pe scurt, doar sã confirm cã într-adevãr aveþi dreptate ºi nu poate exista decât aceastã soluþie, astfel încât comisia iniþial sesizatã în fond sã discute fiecare proiect de lege în parte, dupã care sã se pronunþe ca atare ºi sã sesizeze plenul cu fiecare proiect de lege în parte. Altfel am ajunge în situaþia deja sesizatã de Curtea Constituþionalã, în legãturã cu un proiect de lege deja cunoscut, cu privire la care nu s-au respectat procedurile parlamentare.

Deci, cred cã soluþia indicatã de dumneavoastrã este cea absolut corectã. Vã mulþumesc.

Domnule deputat Bivolaru, poftiþi!

Cu tot respectul pentru colegul, domnul Olteanu, preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, dar înseamnã cã în acest context noi trebuie sã operãm cât se poate de rapid modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

Avem precizare clarã în regulament, ºi nu este nouã, este în regulamentul iniþial aceastã precizare, cã în momentul când o comisie primeºte mai multe iniþiative, nu are importanþã cã sunt proiecte de legi sau sunt ordonanþe, aici este discuþia ºi poate sã-ºi spunã punctul de

vedere, eventual, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi sã încercãm sã modificãm Regulamentul Camerei Deputaþilor. Deci, când primeºte un set de proiecte de legi, pe acelaºi domeniu de activitate în discuþie, aºa se întâmplã la un moment dat, douã, trei sau patru, va face un raport comun. Sigur cã în raportul comun se axeazã pe unul din proiectele de legi care este cel mai consistent ºi pe celelalte le respinge.

Acest lucru a fãcut acum Comisia pentru industrii ºi servicii, respectând întru totul acest regulament.

Ineditul situaþiei, domnule preºedinte, constã întradevãr în faptul cã ne vom întâlni în acest context cu cele douã proceduri, sã spunem, neidentice. Senatul a discutat fiecare ordonanþã în parte ºi a fãcut raport, exact cum a spus domnul preºedinte Olteanu, iar noi, Camera Deputaþilor, am respectat propriul nostru regulament ºi în condiþiile acestea probabil cã la aceastã mediere va fi o mediere care într-adevãr, eu ºtiu, va trebui sã ne întrebuinþãm intelectual mai mult, ca sã iasã o mediere bunã. Dacã nu, probabil cã va trebui sã ne punem de acord cu Senatul în aceastã procedurã legislativã, domnule preºedinte, cum procedãm la medieri.

Deci, avem ºi regulamentul la care lucrãm acum, Regulamentul ºedinþelor comune, eventual, sau la medierile respective, pentru astfel de situaþii. Este o problemã mai complicatã.

## Stimaþi colegi,

Eu, din moment ce am votat restituirea la comisie, vã propun sã sistãm dezbaterile pe aceastã chestiune foarte controversatã. Urmeazã ca pe baza punctului de vedere ce-l va exprima ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi sã adoptãm cea mai înþeleaptã soluþie.

Haideþi sã trecem la urmãtorul proiect, cel de la punctul 44, pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mãrfurilor periculoase pe calea feratã.

Rog iniþiatorul sã prezinte acest proiect.

## **Domnul Dan Banciu** _Ñ consilier în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Apariþia mai multor operatori feroviari, ca urmare a divizãrii S.N.C.F.R. ºi a aplicãrii la intern a Regulamentului privind transportul internaþional feroviar al mãrfurilor periculoase, precum ºi necesitatea unei aplicãri unitare a reglementãrilor privind siguranþa traficului intern ºi compatibilitatea lui cu traficul internaþional, au impus emiterea Ordonanþei Guvernului nr. 49 care, de fapt, are trei obiective: stabileºte, pe de o parte, cadrul juridic necesar, în al doilea rând, desemneazã Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ca împuternicit, cu aprobarea modificãrilor amendamentelor la Regulamentul Internaþional (RI) ºi, în al treilea rând, prevede înfiinþarea Comitetului Interministerial pentru transportul mãrfurilor periculoase, lucru care s-a realizat ulterior, în 2000, prin Hotãrârea Guvernului nr. 323.

Ca urmare, vã rugãm sã fiþi de acord cu adoptarea prezentei ordonanþe.

Vã mulþumim.

Comisia pentru industrii ºi servicii?

Domnul Antal, preºedintele Comisiei pentru industrii ºi servicii.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 8 mai 2000 ºi are ca scop aplicarea în traficul feroviar intern a prevederilor Regulamentului privind transportul internaþional feroviar al mãrfurilor periculoase, în vederea asigurãrii compatibilitãþii traficului intern cu traficul internaþional.

În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru industrii ºi servicii a examinat proiectul de lege în ºedinþa din 28 august 2001 ºi a hotãrât avizarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexã.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi aveþi raportul prezentat, cu mici amendamente pe formã. Pe fond nu sunt amendamente.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri? Nu. Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei potrivit celor propuse în raport.

La titlul proiectului de lege comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic din lege, care cuprinde dispoziþia de aprobare a ordonanþei. Urmãriþi, vã rog, amendamentul 2 al comisiei, care propune simplificarea logicã a acestui text ºi renumerotarea lui în art. I, ca urmare a introducerii unui art. II, pe care îl vom vedea la sfârºitul raportului.

Cine este pentru reformularea articolului unic din lege, potrivit amendamentului 2? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat textul art. I.

Vã rog sã urmãriþi raportul, la pagina 3, amendamentul 10.

## Stimaþi colegi,

Domnul deputat Gaspar îmi semnaleazã un lucru obligatoriu. Dacã urmãriþi raportul, comisia propune mai multe amendamente la ordonanþã ºi, în consecinþã, textul art. I ar trebui sã sune: ”Se aprobã ordonaþa cu urmãtoarele modificãriÒ...

Eu, însã, inversez puþin lucrurile ºi vom dezbate întâi modificãrile ordonanþei ºi dacã acestea sunt admise, atunci revenim la dispoziþia de aprobare...

Trecem la titlul ordonanþei. Comisia nu are amendamente la el. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi nu este vorba de Convenþia cu privire la transporturile internaþionale feroviare (COTIF), ci OTIF.

Urmãriþi cu atenþie, deci, amendamentul 5.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu.

Adoptat în unanimitate ºi în consecinþã art. 2 alin. 1 din ordonanþã va avea alcãtuirea rezultatã din amendament.

La art. 2 alin. 2 comisia nu are amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 3 alin. 1, 2 ºi 4 comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 3 are douã alineate, iar poziþia 1 este la art. 4.

Deci, repet, la art. 3 alin. 1 ºi 2, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi?

Neavând, sunt votate ambele alineate ale art. 3.

Iar la art. 4, de asemenea, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în unanimitate.

Revenim la articolul introductiv al proiectului de lege, care cuprinde dispoziþia de aprobare: ”Se aprobã, cu urmãtoarele modificãri...Ò

Domnule Raduly,

Nu sunt ºi completãri?

Nu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Constatându-se cã veniturile prevãzute a fi încasate conform Legii nr. 118/1996 la Fondul special al drumurilor nu s-au putut realiza de-a lungul anilor, s-a amendat pe rând Lega nr. 118 printr-o serie de ordonanþe, care au încercat sã gãseascã soluþii pentru o colectare ritmicã ºi completã a acestui fond. În acest ºir de ordonanþe se înscrie ºi Ordonanþa nr. 14/1999, care este în discuþie astãzi.

Am avut o amplã discuþie ºi la comisie, vizavi de mãsurile pe care le propune aceastã ordonanþã ºi vã propunem, ca sã nu le reluãm, pentru cã ele vor fi prevãzute în analiza raportului ºi ministerul a fost de acord cu amendamentele care s-au propus la comisie, sã fiþi ºi dumneavoastrã de acord sã o aprobãm în forma în care s-a amendat în cadrul comisiei.

Vã mulþumesc.

emite ordonanþeÒ. Deci, aceasta s-a întâmplat la proiectul anterior.

La proiectul pe care îl avem acum în discuþie, nu a mai procedat în acelaºi fel ºi a introdus aceastã sintagmã: ”emisã în temeiul art. 7 din Legea nr. 251 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþeÒ.

Adicã, existã o inconsecvenþã ºi ar trebui sã ne punem de acord. Ori indicãm temeiul în baza cãruia a fost datã ordonanþa, adicã legea de abilitare, ori scoatem acest temei, ca proiectele sã aibã acelaºi mod de prezentare. Deci, suntem cu douã proiecte de la aceeaºi comisie.

Mulþumesc, domnul ministru.

Domnule preºedinte al Comisiei pentru industrie Antal, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege se referã la eliminarea întârzierilor în colectarea fondurilor pentru execuþia unor lucrãri de infrastructurã rutiere ºi pentru menþinerea operativitãþii reþelei naþionale de transport rutier. Comisia pentru industrie ºi servicii a analizat, în ºedinþa din 28 iulie 2001, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/1999 privind unele mãsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice ºi executarea silitã a creanþelor la bugetul acestui fond ºi, þinând seama de cele prezentate anterior, a hotãrât cu unanimitate de voturi avizarea proiectului de lege, cu amendamentele admise ºi prezentate în anexã. În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe text a proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege, în formularea adoptatã de Senat, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege?

Stimaþi colegi de la Comisia pentru industrie ºi de la Comisia juridicã,

O sã aprobãm o ºedinþã specialã pentru cele douã comisii, pentru a vã lãmuri punctele de vedere. Vã rugãm, acum, sã ne permiteþi sã ne desfãºurãm activitatea.

Deci, la articolul unic, comisia a formulat un amendament, la punctul 2 cu privire la care domnul ministru Gaspar doreºte sã intervinã.

## Domnule preºedinte,

Este o intervenþie pentru a ne pune de acord asupra unei exprimãri unitare. Aceeaºi comisie, la proiectul pe care l-am discutat anterior, de aprobare a Ordonanþei nr. 49/1999, a propus eliminarea din cuprinsul articolului unic a sintagmei: ”emisã în temeiul art. 1 lit. h) pct. 6 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Intervenþia este nu numai pertinentã, dar ºi logicã. Precizarea temeiului emiterii nu este necesarã ºi nu se obiºnuieºte.

În consecinþã,

- La titlul ordonanþei comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã

- aveþi dumneavostrã? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

- La titlul cap. I, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã

- aveþi dumneavostrã? Nu.

- Votat în unanimitate.

- La art. I, comisia nu a avut obiecþiuni.

- Votat în unanimitate, dacã nici dumneavoastrã nu

- aveþi.

- Titlul cap. II. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. II, alin. 1, 2 ºi 3, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

- Art. III.

- Domnule deputat Bivolaru,

- Am probleme. În raport, spuneþi cã art. III alin. 2

- rãmâne nemodificat, iar...

- Existã o contradicþie între col. 2 ºi col. 3. Eu vã rog

- sã urmãriþi pe textul ordonanþei, la art. 3 alin. 1, comisia propune un amendament, la punctul 9. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 9? Nu aveþi.

- Votat în unanimitate.

La art. 3 alin. 2 urmãriþi, de asemenea, amendamentul nr. 10 al comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi.

În consecinþã, textul art. 3 alin. 2 a fost votat în formularea din amendamentul nr. 2.

La art. 4 alin. 1 ºi 2, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate, în consecinþã.

La art. 4 alin. 3 urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 13 de la pag. 6. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi. În consecinþã, art. 4 alin. 3 a fost modificat potrivit acest amendament, iar art. 4 în ansamblu va avea alcãtuirea rezultatã.

Titlul cap. III. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate. La alin. 1 urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 15. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 5 alin. 2, 3 ºi 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

La art. 5 alin. 5, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 19. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Legea nr. 71/1996 care privea amenajarea teritoriului naþional a aprobat în Secþiunea 1 Ð ”Cãi de comunicaþieÒ Ñ lucrãrile de infrastructurã rutierã de interes naþional, lucrãri care constituie utilitate publicã. Legea definea reþelele naþionale de cãi de comunicaþii, autostrãzile, nu stabilea însã proiecte prioritare ºi a apãrut aceastã necesitate care, corelatã cu o serie de modificãri vizând modul de construcþie al drumurilor rapide, al drumurilor exprese, au generat apariþia acestei ordonanþe.

În urma discuþiilor pe care le-am avut în Comisia pentru industrie ºi servicii, am cãzut de acord asupra modificãrilor anumitor puncte din ordonanþa iniþialã ºi a anexei privind prioritãþile ºi lungimile de autostrãzi care se vor construi, astfel încât vã rugãm sã fiþi de acord cu forma care a rezultat din aceastã discuþie în cadrul comisiei. Vã mulþumim.

Domnule preºedinte al Comisiei pentru industrie, Vã rog sã vã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege în discuþie se referã la stabilirea unui program prioritar de construcþie a autostrãzilor din România, aºa cum vi s-a prezentat de cãtre iniþiator, prevãzut în Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional, Secþiunea 1 Ð ”Cãi de comunicaþiiÒ Ð, care defineºte reþelele naþionale de cãi de comunicaþii, însã nu stabileºte prioritãþile.

Autostrãzile ºi drumurile naþionale cu 4 benzi de circulaþie prevãzute în programul prioritar fac parte din coridoarele transeuropene de transport rutier care traverseazã sau au punct final în România sau prezintã posibilitatea realizãrii unor legãturi cu alte coridoare transeuropene de transport rutier care traverseazã teritoriul statelor vecine cu România.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. ªi þin sã menþionez cã toate cele prevãzute în acest raport ºi în anexã au fost discutate împreunã cu specialiºtii de la Ministerul Transporturilor ºi a fost agreatã ºi de cãtre iniþiator acea formã de prezentare pe care o aveþi în faþã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Domnul deputat Damian Brudaºca, de a Grupul parlamentar P.R.M.. Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Apreciez ca extrem de utilã adoptarea acestei legi privind Programul prioritar de construcþie a autostrãzilor ºi drumurilor naþionale cu 4 benzi. Consider cã este inspiratã includerea în program ºi a autostrãzii care leagã frontiera de vest, respectiv Borºul, de Cluj-Napoca, având în vedere importanþa economicã ºi în alte domenii a acestui perimetru. Regret cã nu se continuã aceastã autostradã de la Borº spre Braºov, prilejuindu-se în acest fel o economie importantã în domeniul transporturilor de mãrfuri, al transporturilor de persoane ºi creându-se posibilitatea de legãturã cu celelalte zone geografice ale þãrii ºi din afara þãrii.

Un alt aspect pe care eu îl aduc în atenþia dumneavoastrã ºi pe care îl consider ca fiind o necesitate în viitorul foarte apropiat este sã se procedeze, aºa cum se procedeazã în cazul municipiului Bucureºti, unde a fost inclusã realizarea celor douã centuri de ocolire, absolut necesare în condiþiile unei aglomeraþii cu totul ºi cu totul excepþionale în aceastã zonã, ºi consider cã în viitorul apropiat programul acesta naþional va trebui sã fie completat cu ideea includerii unor centuri de ocolire a tuturor marilor oraºe. Vã dau ca exemplu în acest sens situaþia din municipiul Cluj-Napoca, unde, datoritã absenþei unei centuri de ocolire ºi datoritã efectuãrii transportului pe Dealul Feleacului, din 1997 ºi pânã în prezent au avut loc frecvente accidente, soldate cu peste 50 de miliarde de lei pierderi materiale, cu numeroase pierderi umane ºi cu foarte numeroase accidentãri grave, la participanþii la trafic.

Consider, în consecinþã, cã în etapa imediat urmãtoare Ministerul Transporturilor va trebui sã ia în atenþie acest proiect de realizare a centurilor de ocolire, ºi datoritã faptului cã în felul acesta se vor asigura, în perspectivã, ºi eliminarea emisiei de noxe, reducerea frecvenþei accidentelor de circulaþie, detensionarea marilor centre urbane de pe cuprinsul þãrii.

Salut, aºa cum spuneam, aceastã iniþiativã, sper sã fie adoptate de cãtre cei prezenþi propunerile fãcute de comisie ºi, din acest punct de vedere, þin sã îi mulþumesc domnului preºedinte al Comisiei pentru industrie cã a avut în vedere includerea în program ºi a tronsonului Borº-Cluj-Napoca, apreciind-o ca fiind în interesul tuturor cetãþenilor din aceastã zonã, indiferent de etnia cãreia îi aparþin. Sper cã de aceastã datã vom dovedi interes ºi cã interesul celor care ne-au trimis în Parlament este mai presus de orice jocuri politice conjuncturale.

Domnul deputat R‡duly, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., doreºte, de asemenea, sã intervinã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Trebuie sã vã spun, de la bun început, cã, întradevãr, ceea ce dezbatem acum este un aspect important. Cred cã cunoaºtem, pe de o parte, cu toþii importanþa autostrãzilor din punct de vedere al economiei, din punct de vedere al facilitãþilor pe care acestea le reprezintã nu numai pentru facilitarea transportului, ci ºi pentru cã reprezintã o ”coloanã vertebralãÒ în regiunea respectivã în ceea ce priveºte dezvoltarea economicã. Putem sã avem în vedere þãrile vecine, în care s-au realizat aceste autostrãzi ºi dezvoltarea colateralã, pe o razã de 20-30 de km sau pe fâºia de 20-30 de km adiacentã.

Trebuie sã mai spunem un lucru, cã, mai mult decât atât, eu, personal, cred cã autostrãzile reprezintã, la acest început de secol XXI ”cordonul ombilicalÒ cu Europa. ªi, din acest punct de vedere, într-adevãr, trebuie sã facem paºi hotãrâþi ºi importanþi pe viitor.

Ceea ce a fãcut comisia, la o iniþiativã a Guvernului anterior din 1999, nu a fost altceva decât, pe de o parte, am încercat sã aducem reglementarea în concordanþã cu noul program de guvernare, iar, pe de altã parte, cu anumite lobby-uri locale, dacã vreþi sã le spunem aºa, iniþiative locale în aceastã privinþã.

Drept urmare, s-au întâmplat douã lucruri: s-a introdus în acest proiect de lege conceptul de ”drum cu 4 benzi de circulaþieÒ ºi acum avem, pe lângã autostrãzi, ºi aceste drumuri, pe care am putea sã le considerãm oarecum drumuri rapide, drumuri exprese, pe viitor. Iar, pe de altã parte, s-a lãrgit sfera de prevedere a acestei ordonanþe ºi asupra altor autostrãzi, decât Coridorul 4 _stricto-sensu_ ºi astfel, la iniþiativa domnului preºedinte al comisiei, deputatul U.D.M.R. Antal Istv‡n, a apãrut în acest proiect, pe care sper sã-l sprijiniþi, tronsonul BorºCluj. Bineînþeles, aºa cum subliniam înainte, la un lobby fãcut de deputaþii din regiune, de autoritãþile locale de acolo.

În acelaºi timp, s-au introdus o serie de drumuri pe 4 benzi, dintre care aº aduce în atenþie doar tronsonul dintre Bucureºti ºi Giurgiu. ªtim cu toþii cã mai sunt lucruri de fãcut.

În încheiere, i-aº spune antevorbitorului meu cã faptul cã în aceste prioritãþi nu apare continuarea autostrãzii de la Cluj înspre Braºov, de exemplu, pe varianta Târgu-Mureº, acest lucru nu înseamnã cã ea nu se va realiza, înseamnã doar cã o prioritate, în momentul de faþã, o reprezintã acest prim tronson de la Borº la Cluj.

Mai doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei. Vã rog sã urmãriþi în paralel textele, împreunã cu raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a operat propuneri de modificãri. Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate. Urmãriþi, vã rog, înainte de a aproba cuprinsul articolului unic, titlul ordonanþei. Comisia propune, prin alin. 2, sã fie modificat. Vã rog sã urmãriþi alin. 2 ºi sã-mi precizaþi dacã aveþi obiecþiuni la noul titlu. Nu.

În consecinþã, a fost adoptat alin. 2, care cuprinde noul titlu al ordonanþei de urgenþã.

Vã rog sã urmãriþi raportul. Sunt mai multe amendamente care modificã ordonanþa ºi, în consecinþã, textul articolului unic al proiectului de lege va avea cuprinsul care rezultã în mod logic: ”Se aprobã Ordonanþa nr. 16/1999...Ò, cu titlul reformulat, cum l-aþi votat, ”...cu urmãtoarele modificãri...Ò.

Stimaþi colegi,

Încã o datã: textul unic al proiectului de lege, care va deveni de fapt art. I, va avea cuprinsul pe care vi-l propune comisia la amendamentul de la punctul 3: ”Se aprobã Ordonanþa...Ò, cu noul titlu, la care se adaugã ”...cu urmãtoarele modificãri...Ò.

Cine este pentru aceastã alcãtuire a art. I? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat art. I.

Urmãriþi, vã rog, amendamentul de la punctul 11, care cuprinde art. II, în care se spune: ”Ordonanþa Guvernului nr. 16/1999...Ò, ºi aici trebuie menþionat titlul ei exact, aºa cum l-am votat la amendamentul de la punctul 3 Ð ”...astfel cum a fost modificatã prin prezenta lege, va fi publicatã în Monitorul Oficial...Ò, dându-se articolului ºi alineatului o nouã numerotare.

Dacã sunteþi de acord cu acest text.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Trecem, în continuare, la textele ordonanþei de urgenþã. Titlul l-am votat.

La art. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la pct.4. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 4. Nu aveþi. În consecinþã, art. 1 se aprobã în unanimitate, potrivit amendamentului de la punctul 4.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

O chestiune de redactare: avem în aceastã anexã un capitol, Cap.I, ”AutostrãziÒ. Dacã priviþi în continuare, lipseºte cap.II. Cred cã la poziþia 14 trebuie pus cap.II, în faþa denumirii ”Drumuri naþionale cu patru benzi de circulaþieÒ, ºi rog iniþiatorul ºi comisia sã se pronunþe.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Observaþia este pertinentã ºi nevoia inserãrii cap.II este evidentã.

Deci,

## **Domnul Alin Burcea** _Ñ secretar de stat în Ministerul Turismului:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prezenta ordonanþã recunoaºte interesul prioritar pentru activitatea turisticã ºi vizeazã sã creeze condiþiile necesare punerii în valoare în mod durabil a resurselor sale, inclusiv pentru contribuþia optimã a sectorului la dezvoltarea generalã a þãrii.

În acest scop, stabileºte, în conformitate cu legile în vigoare ºi în armonie cu dispoziþiile comunitare, principiile ºi orientãrile rezultând din strategia adoptatã de Guvern în favoarea turismului.

Prezintã, de asemenea, regulile ºi mijloacele funcþionãrii armonioase a activitãþii turistice în cadrul pieþei naþionale ºi internaþionale, bazate pe descentralizarea puterilor publice ºi dezvoltarea iniþiativei private, într-o economie de tranziþie.

Ordonanþa reglementeazã, în acest spirit, organizarea generalã a turismului, defineºte instituþiile specializate ale statului ºi competenþele lor, ca ºi cele ale judeþelor ºi comunelor. Astfel, în primul capitol se definesc principalii termeni din turism, cu semnificaþia lor adoptatã de majoritatea þãrilor europene ºi de Organizaþia Mondialã a Turismului.

De asemenea, Cap.II, ”Patrimoniul turisticÒ, cuprinde reglementãrile necesare pentru atestarea, evidenþierea, valorificarea ºi protejarea acestuia, înfiinþând în cadrul Ministerului Turismului Registrul Patrimoniului Turistic. În acest fel va exista o evidenþã a patrimoniului turistic înscris pentru valorificare, ceea ce va permite atât aplicarea legislaþiei, cât ºi compararea permanentã de resurse ºi patrimoniu valorificat.

De asemenea, se stabilesc condiþiile ºi criteriile de înfiinþare sau de limitare a zonelor ºi staþiunilor turistice, caracterul acestora de zone protejate, atenþia de care trebuie sã se bucure din partea autoritãþilor administraþiei publice ºi a Guvernului, pentru dezvoltarea lor armonioasã într-un mediu protejat.

Cap.III trateazã cadrul instituþional, statuteazã oportunitatea înfiinþãrii Consiliului Consultativ al Turismului, în legãturã cu corelarea acþiunilor din industria turisticã, cu activitatea celorlalte ramuri ale economiei naþionale ºi participarea organizaþiilor profesionale la elaborarea politicii generale a turismului românesc.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnul preºedinte al Comisiei pentru industrii, domnul Antal.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din data de 16 noiembrie 1999, încã din legislatura trecutã, iar în comisia noastrã s-au admis amendamente suplimentare.

Þin sã menþionez, poate într-o completare la cele prezentate de domnul secretar de stat, un element deosebit de important în acest proiect de lege este introducerea conceptului de ”patrimoniu turisticÒ ºi a modalitãþilor concrete de individualizare ºi evidenþiere a bunurilor care le constituie. La fel ºi obligativitatea ”brevetului de turismÒ, aºa cum vi s-a prezentat.

Noi considerãm cã aplicarea acestei ordonanþe va influenþa considerabil calitatea serviciilor turistice din România ºi ridicarea acestora la nivelul standardelor internaþionale.

În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru industrii ºi servicii a reexaminat proiectul de lege în ºedinþa din data de 6 iunie 2001 ºi, ca urmare a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiei ºi de cãtre reprezentantul Ministerului Turismului cu privire la obiectul Ordonanþei Guvernului nr. 58 din 1998, s-a hotãrât, pe fond, menþinerea raportului de adoptare, cu amendamente admise ºi respinse, raport care a fost depus cu nr. 2047/3 din data de 22.06.2000, corelat cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 24/2001, dupã cum reiese din anexa la prezentul raport.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu. Mulþumesc.

Trecem sã dezbatem proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã.

Vã rog sã urmãriþi ºi proiectul de lege, ºi ordonanþa, ºi raportul comisiei.

Asupra titlului proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Domnul secretar Leonãchescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Avem o pasiune deosebitã pentru a redacta titluri sofisticate, lungi, greoaie. Existã norme ºi recomandãri pentru a redacta titluri expresive, scurte ºi care sã reflecte conþinutul. Iatã, spre exemplu, noi avem un asemenea titlu: ”Ordonanþã privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii de turism în RomâniaÒ.

În aceastã ordonanþã, la art. 1 alin.2, apar ºi alþi termeni, în afarã de ”organizareÒ. Apare ”coordonare ºi dezvoltare a turismuluiÒ etc. Deci, legea nu se referã numai la cele douã componente Ð organizare ºi desfãºurare Ð,

ci ºi la alte componente, cum ar fi: normarea, poliþia ºi, în fond, dezvoltarea turismului.

În consecinþã, eu vã propun un titlu mai scurt, mai elegant, care sã sune aºa: ”Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58 privind dezvoltarea turismului în RomâniaÒ.

Vã mulþumesc.

O asemenea propunere cuprinde toate elementele enunþate mai pe larg în conþinutul ordonanþei ºi în titluri, sumar. Nu se trece în titlu tot inventarul magaziei la capitolul turism.

Domnul Bivolaru, din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

Comisia este de acord sã simplificãm poziþia respectivã, pentru cã, într-adevãr, este un balast. Pentru poziþia 1, facem de pe acum propunerea respectivã: sã eliminãm. Raportul este vechi, de mai bine de un an de zile; noi l-am reiterat aºa cum a fost. Sã eliminãm tot acel balast ºi de la poziþia 1, privind temeiul în baza cãruia s-a emis aceastã ordonanþã.

Deci, suntem de acord cu aceastã simplificare.

## Stimaþi colegi,

Fãrã a mã pronunþa de la pupitru, eu v-aº ruga totuºi sã reflectaþi dacã nu este totuºi pãcat sã ne risipim timpul ºi energiile discutând titluri.

Dacã vã uitaþi în cuprinsul ordonanþei, acesta are ºi dispoziþii care vizeazã organizarea turismului. El este destul de sintetic.

## Domnule preºedinte,

La poziþia 1, noi suntem de acord cu simplificarea acelei trimiteri în legãturã cu temeiul care bazeazã producerea ordonanþei, dar dorim ca titlul ordonanþei sã rãmânã acela care este stabilit de cãtre iniþiator.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Iniþiatorul doreºte sã intervinã? Stimaþi colegi,

Rugãmintea este sã vedeþi exact amendamentul de la punctul 1 cu privire la articolul unic, ºi sã aveþi în vedere intervenþiile fãcute, cele cu privire la eliminarea sintagmei ”emise în temeiul art. 1 pct.14 lit.b) din Legea nr. 148/1998Ò, sintagmã pe care am eliminat-o din toate titlurile de pânã acum.

Cu eliminarea acestei sintagme ºi cu adãugirea ”modificãri ºi completãriÒ,

3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14 Ð dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Titlul cap. III Ð nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Art. 15, 16, 17, 18, 19, 20 Ð dacã aveþi obiecþiuni?

Nu.

Votat în unanimitate.

Vã amintesc, la art. 20, dupã ultima linioarã, noi am votat amendamentul 3, care introduce o linioarã nouã. În consecinþã,

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Suntem în þara limbii române ºi ar trebui sã fim atenþi la redactãrile pe care le livrãm. Spre exemplu, ...

La ce articol suntem?

## Votat în unanimitate.

Votând cele 3 puncte din proiectul adoptat de Senat, plus cele douã pe care le-am adoptat noi prin votarea amendamentelelor de la punctul 3 ºi 4, urmeazã sã ne mai referim la un alt amendament, cel de la punctul 5, care vizeazã introducerea art. II în cuprinsul proiectului de lege, care cuprinde dispoziþia de republicare a legii. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 5. Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanþei.

La titlul ordonanþei de urgenþã, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi?

Votat în unanimitate.

La art. 1, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în unanimitate.

La art. 2, în afarã de ceea ce a modificat Senatul ºi noi am fost de acord votând, vã rog sã aveþi în vedere cã am introdus, dupã lit.n) ºi lit.o), amendamentul de la punctul 2. Dacã mai aveþi alte observaþii? Nu.

În consecinþã, art. 2 din ordonanþã va avea alcãtuirea rezultatã din votarea punctul 1 din proiectul de lege, astfel cum a fost formulat de cãtre Senat ºi a amendamentului de la punctul 2, votat de dumneavoastrã.

La titlul cap. II, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut, nici Senatul.

Votat în unanimitate.

Art. 30. Dumneavoastrã vreþi sã vã referiþi, probabil, la art. 27 alin.1: ”persoana fizicã careÒ

Da, e vorba de aceastã întâlnire a cuvintelor ”persoana fizicã careÒ.

Eu aº ruga comisia sau iniþiatorul sã dea o altã formulare. Sunã foarte urât.

## Stimaþi colegi,

Pentru a fi operativi, eu mã fac mesagerul domnului secretar Leonãchescu, care propune: ”persoana fizicã însãrcinatã sã asigure conducerea...Ò. Deci, în loc de particula ”careÒ, ”însãrcinatã sã asigureÒ.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã formulare? Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Revenim la art. 30.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 31, 32, 33, 34, 35 Ñ dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul cap. V. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 36, 38, 39 Ñ dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul cap. VI Ñ dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 40, 41, 42 Ñ dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul cap. VII. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 43, 44, ultimele Ñ dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Stimaþi colegi,

Am parcurs proiectul de lege ºi ordonanþa, analizând ºi adoptând textele acesteia.

Urmeazã sã supunem acest proiect de lege cu caracter ordinar votului final pentru ºedinþa care va fi fixatã de Comitetul ordinii de zi.

Urmeazã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 100/2001 privind acumularea cantitãþii de 3 milioane tone cãrbune energetic de cãtre Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat în anul 2001; procedurã de urgenþã.

Domnul deputat Antal, preºedintele Comisiei de industrii este invitat sã ne propunã timpii de dezbatere.

Propunem pentru dezbatere 5 minute ºi un minut pentru intervenþii, dacã sunt.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.

Sunt voturi împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacã existã precizãri sau intervenþii prealabile? Nu existã.

În consecinþã, începem cu titlul proiectului de lege. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Dacã la cuprinsul articolului unic al proiectului de lege aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Stimaþi colegi,

Domnul deputat Gaspar, atent la regulile de tehnicã legislativã, vã propune ca în cuprinsul articolului unic sã punem menþiunea necesarã pentru identificarea ordonanþei de urgenþã. Deci: ”Se aprobã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 100/2001 publicatã în Monitorul Oficial nr. Ò, deci numãrul respectiv.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã formulare? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 1 ºi 2.

La art. 1, domnul deputat Leonãchescu, domnul secretar Leonãchescu are o intervenþie.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În art. 1 avem formulatã urmãtoarea sintagmã: ”ca stoc rezervã de statÒ, pentru ca în finalul art. 1 alin.1 sã avem: ”nomenclatorul produselor rezervã de statÒ, în

aceeaºi foarte, foarte dezvoltatã ºi alambicatã frazã. Când zicem ”stocÒ, automat zicem ”rezervãÒ ºi viceversa. Eu cred cã întâlnirea acestor doi termeni în aceeaºi expresie este nefericitã.

Poate cã, având în final ”nomenclatorul produselor rezervã de statÒ, ajungem la o redactare îmbunãtãþitã. ªi eu aº propune, în acest sens, ca ceea ce avem între virgule ”ca stoc rezervã de statÒ sã se elimine, pentru cã automat intrã în nomenclatorul produselor rezervã de stat ºi nu poate sã fie decât o rezervã sau un stoc în aceastã rezervã.

Domnule deputat Bivolaru, poftiþi!

Referirea pe care o face colegul nostru, domnul deputat Leonãchescu... sigur, aparent pare un pleonasm ”stoc rezervãÒ.

Domnule preºedinte,

De data aceasta, rezerva este o definire calitativã, nu este o definire cantitativã. În aceste, sã spunem, depozite de stat, aceste rezerve ale statului sunt definite ca ”rezervãÒ separat din anumite produse. Anumite mãrfuri, anumite cantitãþi sunt definite ca rezervã, care sunt intangibile ºi, în condiþiile acestea: ”pe total stocuri, din care stoc rezervãÒ. Deci definirea de ”stoc rezervãÒ trebuie sã rãmânã aºa cum este. Este o problemã gestionarã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Doreºte cineva sã intervinã? Iniþiatorul? Stimaþi colegi,

Mulþumesc, domnule preºedinte ºi vã mulþumesc foarte mult pentru cã mã ajutaþi.

Noi avem aici o propoziþiune secundarã care trebuie pusã între virgule: ”Se vor aproba,...Ò ºi acum trecem la alt gând ”...prin Ordin comun al ministrului finanþelor publice ºi ministrului industriei ºi resurselor,Ò ºi am încheiat acest al doilea gând; continuãm pe primul ”normele metodologice de aplicare a acesteiaÒ. Deci: ”Se vor aplica normeleÒ este întreruptã prin propoziþiunea aceasta secundarã ºi trebuie puse virgule.

Deci sunteþi de acord cu aceastã rigoare gramaticalã: introducerea celor douã virgule? Mulþumesc.

Toatã lumea e de acord.

Vom supune proiectul de lege, cu modificãrile aprobate, votului final din ºedinþa pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

Trecem, în continuare, la proiectul de lege înscris la punctul 50: aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 202/1999 pentru modificarea Ordonanþei nr. 118/1999 privind achiziþiile publice; procedurã de urgenþã.

Am mai votat ceva astãzi cu privire la aceasta. Poftiþi, domnule preºedinte Antal!

Dacã îmi permiteþi sã fac o informare, totuºi, pe scurt, privind acel raport suplimentar prin care solicitãm respingerea acesteia.

Practic, prin modificarea propusã, termenul de intrare în vigoare a Ordonanþei nr. 108, deci mã refer la Ordonanþa nr. 102 care propune o modificare a Ordonanþei nr. 118, termenul de intrare în vigoare se decaleazã de la 1 ianuarie 2000 la 1 martie 2000, iar hotãrârile Guvernului ºi ordinele ministrului finanþelor emise în baza prevederilor acestor ordonanþe se aplicã dupã aceastã datã.

În conformitate cu prevederea art. 60, comisia a reexaminat proiectul de lege, în ºedinþa din data de 13.06, ºi membrii comisiei au apreciat cã aceastã reglementare nu se mai justificã, din urmãtoarele motive. În prezent, a fost adoptat un nou act normativ privind achiziþiile publice, respectiv Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziþiile publice, care a intrat în vigoare o datã cu publicarea în **Monitorul Oficial al României** , Partea I, nr. 241/11 mai 2001, care, la art. 111, prevede clar: ”la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã, se abrogã Ordonanþa Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publiceÒ. Ca urmare, dispoziþiile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 202/1999 pentru modificarea Ordonanþei nr. 118 privind achiziþiile publice nu mai produc efecte juridice.

Faþã de cele expuse mai sus, comisia a hotãrât cu unanimitate de voturi respingerea ordonanþei. În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Propunem 2 minute pentru dezbateri ºi un minut pentru intervenþii, dacã sunt.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã sunteþi de acord cu termenii de dezbatere? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã sau abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

Trecem la dezbaterea propunerii de respingere a Ordonanþei de urgenþã nr. 202/1999.

Întreb, în primul rând, iniþiatorul dacã este de acord cu propunerea de respingere.

Dacã din partea dumneavoastrã doreºte cineva sã intervinã? Nu.

În consecinþã, vom supune votului final propunerea de respingere a proiectului în ºedinþa destinatã acestui scop de cãtre Comitetul ordinii de zi.

Punctul 51: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile.

Domnule ministru,

Aveþi cuvântul sã prezentaþi acest proiect.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Scopul ordonanþei era de completare a Ordonanþei nr. 19 privind introducerea unor noi noþiuni, respectiv componente ale reþelei de transport de interes naþional ºi european ºi sisteme de management al traficului ºi sisteme de poziþionare ºi navigaþie, ambele ca pãrþi integrante ale sistemului naþional de transport. Evident cã aceste completãri aveau în vedere armonizarea cu prevederile legislaþiei europene.

Totodatã, s-au completat sarcinile MLPTV-ului, în calitate de organ de specialitate al administraþiei publice centrale, privind elaborarea ºi supunerea aprobãrii Guvernului a proiectelor prioritare din cadrul programelor de modernizare ºi dezvoltare a infrastructurilor de transport ºi privind elaborarea proiectelor de acte normative ºi aprobarea normelor tehnice destinate asigurãrii compatibilitãþii sistemului naþional de transport cu sisteme de transport internaþionale ºi aplicãrii reglementãrilor specifice adoptate de autoritãþile aeronautice ale statelor membre ale Comunitãþii Europene.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã informez cã acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în forma prezentatã de Guvern în ºedinþa din 31 octombrie 2000, iar Ordonanþei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile a fost aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 197/1998 ºi republicatã în **Monitorul Oficial al României** , Partea I, nr. 425/1998.

Ordonanþa Guvernului nr. 19 privind transporturile constituie, de fapt, un ghid care este folosit de utilizatorii de transporturi ºi de infrastructura transporturilor.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 94/2000 s-a propus completarea ºi modificarea unor prevederi ale Ordonanþei nr. 19 în legãturã cu integrarea sistemului naþional de transport în sistemul european de transport, având în vedere ºi prevederile Deciziei nr. 1629/1996 a Consiliului Europei, a Parlamentului European privind liniile directoare comunitare pentru dezvoltarea reþelei transeuropene de transport ºi având în vedere cã România este traversatã de coridoare transeuropene de transport nr. 4 rutier ºi feroviar, nr. 7 cãi navigabile interioare ºi nr. 9 rutier ºi feroviar. În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru industrii ºi servicii a analizat, în ºedinþa din 6 iunie 2001, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 19 ºi, þinând seama de cele prezentate anterior, a hotãrât cu unanimitate de voturi avizarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexã.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

Vã rog sã urmãriþi, în paralel, legea, ordonanþa ºi raportul.

La titlul proiectului de lege comisia nu a fãcut obiecþiuni.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2, prin care comisia eliminã acea sintagmã ”emisã în temeiulÒ, pe care am eliminat-o în toate cazurile asemãnãtoare ºi adaugã ”cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ, renumerotând acest articolul unic art. I, pentru cã va exista un art. II, probabil cu dispoziþia de republicare.

Dacã sunteþi de acord cu textul amendamentului 2? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri? Nu sunt.

În consecinþã, adoptându-se amendamentul 2, textul art. I din proiectul de lege va avea alcãtuirea aici prezentatã.

Trecem la ordonanþã.

În ceea ce priveºte titlul ordonanþei, nu au existat din partea comisiei modificãri.

De asemenea, la articolul unic al ordonanþei la preambulul articolului unic, partea introductivã, de fapt, a Ordonanþei nr. 19 ”se modificã ºi se completeazãÒ.

Comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

La punctul 1 din ordonanþã, cel care se referã la alin.1 al art. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, punctul 1 din ordonanþã, cel referitor la art. 1 alin.1, va avea conþinutul rezultat din amendamentul 4.

La art. 1 alin.1 din ordonanþã comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 2 cu privire la lit.a), b), comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

La punctul 2 art. 2, vã rog sã observaþi cã ordonanþa adaugã lit.d): ”sisteme de management ale traficului, sisteme de poziþionare ºi navigaþieÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În cuprinsul acestui proiect de lege noi avem aici definite douã interese: interes naþional ºi european în ceea ce priveºte schema reþelei de transport, deci poziþia 110 lucreazã cu ”interes naþional ºi europeanÒ.

La poziþia 60 avem ”interes naþional ºi de interes european în conformitate cu standardele naþionale ºi internaþionale...Ò, poate cã ar trebui sã intervenim aici, sã spunem în loc de ”standarde internaþionaleÒ, ”standarde europeneÒ. De altfel, ºi la poziþia 46, la lit. c) avem ”interes naþional ºi europeanÒ. Deci, operãm cu ”interes naþional ºi europeanÒ ”standarde naþionaleÒ ºi ”standarde europeneÒ. Ar trebui unificat la poziþia 60.

Rog iniþiatorul ºi comisia sã se fixeze asupra unei noþiuni unitare. Urmãriþi încã o datã punctul 60 ºi punctul 110. La punctul 60 operaþi cu noþiunea de ”interes naþionalÒ ºi de ”interes europeanÒ, ceea ce este o repetiþie supãrãtoare. ”Interes naþional ºi europeanÒ. Deci, vã rog sã vã pronunþaþi. ”Interes naþional ºi europeanÒ. Vã rog sã reveniþi la poziþia 60 din raport, la amendamentul 60, la propunerea domnului secretar Leonãchescu, lit.r) va avea urmãtorul cuprins ºi supun aceastã propunere votului dumneavoastrã: ”clasificã reþele de transport de interes naþional ºi european în conformitate cu standardele naþionale ºi europeneÒ, nu ”internaþionaleÒ. De acord cu aceastã formulare? Mulþumesc.

Revenim atunci la poziþia 110, ”schema reþelei de transport de interes naþional ºi europeanÒ. Dacã aveþi obiecþiuni la 110? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

ªi, în consecinþã, am fãcut ºi corelarea necesarã cu amendamentul 60.

Vã rog sã urmãriþi amendamentul 118 care vizeazã, la propunerea comisiei, modificarea art. 21 alin.1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

ªi, în consecinþã, în cuprinsul Ordonanþei de modificare a Ordonanþei 19 se va introduce un nou punct pentru modificarea art. 21 alin.1.

Parcurgeþi în continuare raportul ºi sã vã opriþi la ultimul amendament, cel numerotat 136. Vã rog!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

La poziþia 118, art. 21 alin.1, propunerea de amendament începe cu ”transportul în interes personalÒ, apoi la mijloc este ”precum ºi transportul în folos propriuÒ ºi se terminã cu ”transport în interes propriuÒ. În cadrul aceleiaºi fraze, greoaie, sunt doi termeni ”în interes personalÒ, ”interes propriuÒ, care se exclud. Sau gãsim o formulare mai bunã sau renunþãm la finalul ”este transport în interes propriuÒ. Sigur cã ”personalÒ este ” în interes propriuÒ.

Rog autorul amendamentului sã se pronunþe; o soluþie ar fi eliminarea precizãrii ”precum ºi transportul organizat de persoane fizice sau juridice pentru activitãþi propriiÒ. Deci, eliminarea sintagmei ”folos propriuÒ de la mijloc, dar rãmâne definiþia cam inadecvatã: începutul ”transport în interes propriuÒ, în ”interes personal executatÒ ºi finalul este ”transport în interes propriuÒ. Rog autorul amendamentului sã ne explice ce a dorit prin aceastã definiþie. _._ Din partea comisiei sau din partea iniþiatorului, cine ne oferã explicaþia?

Vã rog!

Domnule preºedinte, Domnule secretar,

Vã rog sã observaþi cã s-a trecut acolo la explicaþii cã ”transportul în folos propriuÒ poate fi executat numai în condiþiile autorizãrii ºi aceste prevederi sunt în acord cu art. 9 alin.3. Eu, personal, rog sã rãmânã aºa cum a hotãrât comisia la vremea respectivã. Poate ne mai uitãm încã o datã la art. 1 alin.3, ca sã fie mai concret ºi mai explicit ºi pentru domnul secretar, cel care a propus aceastã modificare. Personal, consider cã este bine aºa cum, la vremea respectivã, a aprobat comisia acest amendament.

Domnul deputat Bivolaru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur cã pare la prima vedere cã aceastã definiþie este destul de ciudatã. Este stabilit prin Ordonanþa 19, aprobatã prin Legea 197 din Õ98 ºi prin Ordonanþa 44 privind transporturile rutiere, aprobate prin Legea 105 din 2000 o clasificare a transporturilor dupã modelul, de altfel, european.

Întregul transport se împarte în douã categorii mari: ”transport în interes publicÒ, deci ”transporturile publice ºi transporturi în interes propriuÒ, care nu are nici o legãturã cu transportul public. Transportul în interes propriu se împarte ºi el la rândul lui în douã mari categorii: ”transport în folos propriuÒ, care este executat de cãtre operatori ºi agenþi economici cu propriile lor maºini, ºi ”transport în interes personalÒ, care este executat de marea majoritate a posesorilor de autovehicule, respectiv noi, ãºtia din salã ºi alþii ca noi care avem autovehicule, proprietate personalã ne miºcãm în sistemul naþional de transport cu aceastã formã definitã ”transport în interes personalÒ. Aceste definiþii sunt foarte precise, clare, preluate, nu putem opera asupra lor, cã întoarcem toatã legislatura ºi legislaþia peste cap.

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Noi votasem deja acest amendament. Cu explicaþiile care s-au dat, v-aº propune sã nu mai revenim la vot, eu sunt de acord cu domnul secretar Leonãchescu cã este cam greoaie definiþia, dar se pare cã definiþiile astea nu pot fi evitate.

Revin la amendamentul ultim, 136, cel care introduce în cuprinsul proiectului de lege art. II. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 136? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, parcurgând proiectul de lege ºi al ordonanþei de urgenþã, urmeazã sã supunem proiectul votului final în ºedinþa proximã de vot final care va fi fixatã de cãtre Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului 79/2000 privind regimul navigaþiei pe Canalul Dunãre Ð Marea Neagrã ºi Canalul Poarta Albã Ð Midia Ð Nãvodari.

Poftiþi, domnule ministru, în numele iniþiatorului!

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Canalul Dunãre-Marea Neagrã a fost dat în exploatare în 1984, iar în 1987 a fost dat Canalul Poarta AlbãMidia-Nãvodari. Ambele aveau un regim juridic ºi reguli de navigaþie aplicabile pe aceste canale, emise în anul 1984, deci ele au trebuit modernizate, aceste reglementãri, totodatã, þinând cont ºi de condiþiile impuse pe plan european în privinþa armonizãrii legislaþiei cu cea europeanã în domeniu. Modificãrile care le-a adus ordonanþa se referã la stabilirea regimului juridic al ambelor canale, la precizarea atribuþiilor ce revin Administraþiei canalelor navigabile referitoare la modul de administrare, mãsurile de protecþie a construcþiilor hidrotehnice aferente canalelor ºi regulile de navigaþie pe cele douã canale care urmau sã fie stabilite prin ordinul ministrului transporturilor. Toate prevederile sunt în concordanþã cu prevederile Ordonanþei 19/Õ97 ºi a Ordonanþei 42/Õ97 privind navigaþia civilã.

Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii cine prezintã? Domnule preºedinte Antal, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Obiectul de reglementare al proiectului legii se referã la stabilirea principiilor generale de navigaþie pe cele douã canale, aºa cum vi s-a prezentat de cãtre iniþiator, ºi cuprinde prevederi referitoare la zonele de protecþie ºi zonele de siguranþã ale canalelor navigabile în scopul implementãrii sistemelor de semnalizare, avertizare ºi

informatizare pentru siguranþa navigaþiei. Totodatã, salut, în vederea reglementãrii europene privind navigaþia pe apele interioare, þinând seama cã aceste canale navigabile constituie o parte a legãturii pe cãi navigabile interioare dintre Marea Nordului ºi Marea Neagrã.

Comisia pentru industrii ºi servicii a analizat în ºedinþa din 13 iunie 2001 proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/2000 ºi, þinând seama de cele prezentate anterior, a hotãrât cu unanimitate de voturi avizarea proiectului de lege, cu unele amendamente prezentate în anexã. În raport cu obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu. Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei. Urmãriþi vã rog aceste texte în paralel cu raportul comisiei. Comisia ne propune la amendamentul 1 modificarea titlului proiectului de lege. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu.

Votat în unanimitate.

În privinþa textului articolului unic al legii, comisia nu ne propune... Urmãriþi vã rog amendamentul 3; în locul articolului unic, comisia ne propune un art. I, care are textul la amendamentul 3 ºi face acest lucru, pentru cã în final ne propune un art. II cu dispoziþia de republicare, republicarea ordonanþei. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu.

În consecinþã, actualul articol unic al proiectului de lege va deveni art. I, cu alcãtuirea rezultatã din adoptarea amendamentului 3.

La titlul ordonanþei dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu.

Adoptat în unanimitate.

La art. 1 alin.1 al ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu aveþi.

Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, art. 1 alin.1 va avea alcãtuirea rezultatã din amendamentul 4.

Art. 1 alin.2, urmãriþi amendamentul 5. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, art. 1 alin.2 va avea alcãtuirea rezultatã din amendamentul 5, iar art. 1 în ansamblu va fi reformulat în consecinþã.

La art. 2 alin.1, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 2 alin.2, urmãriþi vã rog amendamentul 7. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate. În consecinþã, art. 2 alin.2 din ordonanþã va avea formularea rezultatã din amendamentul 7.

Art. 2 alin.3, comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 3 comisia nu a avut modificãri de propus. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 4, alin.1 ºi 2, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul deputat Grigoraº.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat acest proiect de lege ºi propune dezbaterea ºi adoptarea sa, cu un singur amendament, care se referã la precizarea unui termen ºi el este operaþional, întrucât aºa s-a lucrat în practicã. Deci, vã propunem adoptarea cu amendamentul din raport.

Domnul deputat Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sunt un pic surprins de rapiditatea cu care ºi comisia ºi reprezentantul Guvernului susþin adoptarea acestei ordonanþe. Am sentimentul cã nu se înþelege exact. Eu ºtiu cã la guvernare, în momentul de faþã, se aflã P.S.D. ºi aliaþii sãi politici. Nu se gãseºte Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin-Democrat ºi Alianþa C.D.R.

De ce i-am înlocuit de la conducere, dacã noi votãm cu acest entuziasm nebun toate ordonanþele ºi actele pe care ei ºi le-au propus? Acesta este un aspect important!

În al doilea rând, nu înþeleg de ce, în momentul în care se propune privatizarea instituþiilor bancare, noi, din bugetul sau din banii publici sau oricum, din resurse care nu sunt din domeniul privat, mai asigurãm o injecþie acestor organisme bancare pe care, ulterior, pe baza competenþelor de negociere, le vindem pe nimic sau le aducem în stare de faliment, sã le putem da, numai sã scãpãm de ele.

Consider cã adoptarea acestei ordonanþe, emisã în 1998, adoptarea ei ca lege este oarecum în contradicþie cu realitatea care se prefigureazã, realitatea la care asistãm ºi înseamnã de fapt sã omologãm acþiuni care au fost sãvârºite de cãtre vechea guvernare. Nu înþeleg de ce s-a mai produs schimbarea anul trecut dacã noi continuãm politica pe care Guvernul dezavuat prin votul populaþiei a dus-o.

Mulþumesc.

Domnul secretar Mohora doreºte sã intervinã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Domnul deputat Brudaºca, colegul meu, ridicã o problemã, în principiu corectã, cu care de fapt ne confruntãm de câteva luni de zile, ºi anume inflaþia legislativã pe care am moºtenit-o de la trecutul guvern. Cred cã aceastã practicã trebuie sã ne preocupe ºi ar trebui ca în viitor sã ne luãm mãsurile constituþionale care se impun pentru ca guvernele sã fie descurajate pentru a emite ordonanþe care n-au nici caracter de urgenþã ºi, dupã pãrerea mea, multe dintre ele exced, mai bine-zis vin sa majoreze cadrul de competenþã în mod artificial al ministerelor chiar, nu doar al Guvernului.

Opinia mea este cã anumite acte normative pe care noi le-am parcurs ar fi fost de competenþa, sã zicem, a miniºtrilor, ar fi trebuit sã se dea ordine ale miniºtrilor sau cel mult hotãrâri de guvern.

Din aceastã perspectivã, eu cred cã ar trebui sã ne gândim probabil la modificarea art. 114 din Constituþie, dar, pânã atunci, pentru cã ºi ieri ºi astãzi a intervenit aceastã problemã ºi cred cã exprim sentimentul de insatisfacþie a multora dintre colegii mei din Partidul Social Democrat în legãturã cu parcurgerea acestei inflaþii legislative, chiar ºi astãzi este un paradox cã noi dezbatem aceste probleme, pentru ca sã respectãm rigoarea constituþionalã, în maniera sau în contextul în care aproape nici unul dintre cei din vechea coaliþie la putere nu este prezent în salã; dar, repet, pânã vom reglementa aceastã chestiune, eu cred cã pânã atunci trebuie sã ne þinem de prevederile constituþionale ºi sã încheiem aceastã etapã care probabil cã într-o lunã ºi ceva se va termina, de asanare, ca sã zic aºa, legislativã a ceea ce avem în portofoliul Camera Deputaþilor ºi Senat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar.

Mai doreºte din partea iniþiatorului sã facã o precizare doamna Manolescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Având în vedere referirile care s-au fãcut ºi la iniþiator, aº vrea sã afirm faptul cã la aceastã datã lucrurile sunt închise de aceastã manierã.

Societãþile comerciale bancare, în baza ordonanþei, au avut posibilitatea sã-ºi includã în capitalul social rezervele. Bãncile Ð nu le dau numele acum, pentru cã nu este cazul Ð, între timp au fost privatizate, statul ºi-a încasat sumele corespunzãtoare din vânzarea lor. În aceste condiþii, mãsura de adoptare a ordonanþei este fireascã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Asupra titlului dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La textul articolului unic al proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei pentru modificarea Ordonanþei nr. 48, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, partea introductivã a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

În ceea ce priveºte cuprinsul textului modificat, respectiv alin.2 al art. 1 din Ordonanþa nr. 48, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1 al comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 1? Nu.

Votat în unanimitate.

În consecinþã, alin.2 al art. 1 va avea cuprinsul rezultat din votarea amendamentului nr. 1.

Parcurgând proiectul legii ºi ordonanþa, urmeazã sã supunem proiectul legii votului final care va fi stabilit de cãtre iniþiator.

Sã parcurgem ºi ultimul proiect, pânã la ora 14,00 Ð cel cu privire la completarea art. 2 din Decretul

nr. 343/1970 pentru aderarea României la Convenþia cu privire la privilegiile ºi imunitãþile instituþiilor specializate, aprobatã de Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite.

V-aº ruga sã nu fiþi surprinºi de termenul vechi al denumirii þãrii, pentru cã atunci s-a produs aderarea ºi, în consecinþã, titulatura nu poate fi schimbatã acum.

Rog iniþiatorul sã prezinte acest proiect de lege. Domnul secretar de stat Cristian Niculescu.

## **Domnul Cristian Niculescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Drepturile, privilegiile ºi imunitãþile instituþiilor specializate, acordate acestora de cãtre statele membre, sunt reglementate prin Convenþia cu privire la imunitãþile ºi privilegiile instituþiilor specializate, adoptatã de Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite la 21 noiembrie 1947.

Dupã aderarea României la Fondul Monetar Internaþional ºi la Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, printr-un decret din 1974 a fost modificat Decretul nr. 343 din 1970, adãugându-se un nou alineat, prin care se extindea aplicarea de cãtre România a Convenþiei cu privire la imunitãþile ºi privilegiile instituþiilor specializate ºi în ceea ce priveºte cele douã organizaþii.

Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul deputat Grigoraº. Aveþi cuvântul!

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru completarea art. 2 din Decretul nr. 343/1970 ºi a hotãrât cu majoritate de voturi sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei în forma adoptatã de Senat.

Menþionãm cã este o lege ordinarã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã doreºte cineva sã intervinã la intervenþii generale?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe texte. La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Asupra textului articolului unic, care de fapt cuprinde dispoziþia de introducere a unui alin.3.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege, urmeazã sã supunem acest proiect votului final în ºedinþa de vot pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.

În finalul ºedinþei în plen de astãzi, vã rog sã-mi permiteþi câteva chestiuni organizatorice.

În primul rând, sã vã anunþ cã s-a depus la Secretarul general al Camerei, în vederea exercitãrii dreptului dumneavoastrã de a sesiza Curtea Constituþionalã, potrivit art. 47 din aceastã lege, Legea pentru ratificarea Protocolului facultativ la Convenþia cu privire la drepturile copilului referitor la vânzarea de copii, prostituþia copiilor ºi pornografia infantilã, Protocol semnat la New York, la 6 septembrie 2000.

În al doilea rând, v-aº ruga sã-mi permiteþi sã vã

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi sã vã fac cunoscut cã mi-am dat demisia din P.R.M. ºi-mi dau demisia din Grupul parlamentar al P.R.M.-ului, urmând sã activez în Parlament ca deputat, deocamdatã, independent.

Aceastã poziþie a mea este determinatã de faptul cã nu pot sã subscriu unor acþiuni desfãºurate sub egida P.R.M.-ului ºi atât eu cât ºi electoratul meu nu mai consimþim, nu mai suntem reprezentaþi de aceastã formaþiune politicã.

Ca urmare, aceastã demisie a mea este la solicitarea electoratului meu ºi a unor membri cu care eu am activat în P.R.M. ºi urmeazã ca, împreunã cu ei, sã luãm o decizie în aceste zile, sã ne orientãm spre o altã formaþiune politicã.

Deocamdatã, voi acþiona ca deputat independent. Demisia este ºi din Grupul parlamentar al P.R.M.-ului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceasta declar închisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor în plen.

Dupã-amiazã urmeazã sã vã desfãºuraþi activitatea în comisiile permanente.

Ne revedem în plen joi, potrivit programului care v-a fost anunþat.

Vã mulþumesc.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 126/21.IX.2001 conþine 40 de pagini.**

Preþul 29.560 lei