Iulian Mincu

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Perioada de tranziþie înseamnã trecerea de la economia centralizatã la cea de piaþã, un proces istoric fãrã precedent. Aceste afirmaþii aparþin Bãncii Mondiale, publicate în tranziþia din primii 10 ani în Europa de Est.

Este România capabilã sã depãºeascã acest moment al tranziþiei? Preventiv, de la 1 ianuarie 2002, Executivul a introdus în viaþa economicã, cu scopul unei protecþii sociale a populaþiei, noþiunea de venit minim garantat, care fixeazã în mediul urban, ce reprezintã 54% din populaþia de 22,5 milioane oameni în România, suma sub care o familie trebuie ajutatã de cãtre stat. Acest ajutor variazã de la 630.000 lei lunar, pentru o persoanã, la 1.134.000 pentru o familie de douã persoane, pânã la 2.330.000 pentru o familie de patru persoane. De asemenea, statul considerã cã salariul minim pentru un salariat este în prezent, aprilie 2002, de 1.750.000.

În mediul rural, 46% din populaþie, nu existã o asemenea garanþie. Cei 1.777.000 de pensionari din mediul rural au în prezent, în medie, o pensie de 365.000 lei lunar. Ceea ce trebuie sã precizãm însã astãzi, aprilie 2002, este cã în condiþiile economice în care se gãseºte România, asistãm la o situaþie paradoxalã. Din forþa activã de muncã a României, de 11 milioane persoane, numai 4,5 milioane sunt în prezent salariaþi. Jumãtate dintre acei salariaþi lucreazã ca angajaþi ai statului, întreprinderile mari, parte falimentare, cu mari datorii la buget, în administrativ, în sãnãtate, în învãþãmânt, în armatã, etc.

Dacã în 1989, la 6 milioane de salariaþi, existau 4 milioane de pensionari, în prezent, situaþia este aproape inversã: la 4 milioane ºi jumãtate de salariaþi existã peste 6 milioane ºi jumãtate de pensionari, oameni care trãiesc dintr-o pensie de asigurãri sociale, pensie de handicapat, pensie de urmaº, pensie de boalã etc. Peste 51% dintre românii activi se gãsesc în aceastã situaþie de pensionare.

De asemenea, este un lucru cert cã 3 din 10 cetãþeni din România, 31% din populaþie, trãiesc din alocaþiile primite ca ajutoare pentru copii sau din concediile de maternitate. Deci, 82% din populaþia þãrii noastre sunt susþinuþi în prezent pentru traiul zilnic din munca celor 4 milioane ºi jumãtate de persoane active.

Un fapt care trebuie menþionat este cã 4 din 10 români sunt salariaþi de stat, ceilalþi fiind salariaþi particulari sau membri de familie nesalariaþi.

Nivelul de trai al românilor s-a deteriorat nu din cauza inflaþiei, ci din cauza producþiei. Salariul mediu lunar nu a depãºit din 1989 bariera de 100 de dolari. ªomajul de 13,2% din martie 2002 este în creºtere faþã de 8%, cât era în decembrie 2001, referindu-ne numai la ºomerii înregistraþi. În prezent, ºomajul a ajuns la cifra de 24% în Ialomiþa, 26% în Târgu-Neamþ, 24% în Roman...

Peste 5 milioane de oameni ar dori sã munceascã dacã ar avea unde. În viitorul apropiat, numãrul acestora, conform indicaþiilor F.M.I. vor creºte. Mii de ºomeri au dat nãvalã, din întreaga þarã, la 2 aprilie 2002, la sediile burselor de muncã organizate de Agenþia pentru Ocuparea ºi Formarea Profesionalã, inclusiv în Bucureºti. Câteva sute de firme ºi-au afiºat ofertele. Pentru majoritatea ofertelor, salariile variau între 1.700.000-2.000.000 ºi jumãtate. ªi aceasta mai ales în domenii precum industria textilã, unde patronul solicitã sã lucreze pentru acest salariu circa 12 ore pe zi, industria pielãriei sau ca barman sau ca ospãtar. Urmãtoarea bursã de locuri de muncã urmeazã sã aibã loc peste un an.