Stenogramă plen

## Bunã dimineaþa!

Propun sã începem ºedinþa de intervenþii. Sunt 26 de înscrieri. Reamintesc faptul cã cele 3 minute este bine sã le respectãm.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mircea Costache. Nu este.

Domnul Ioan Sonea.

Se pregãteºte domnul ªtefan Baban.

## Vã mulþumesc.

## ”România, între _if_ ºi _donÕt._ Ò

Nu este zi lãsatã de Dumnezeu ºi ziar, emisiune radio sau TV date de Guvern în care sã nu auzim de NATO. Nu cã nu ne-ar plãcea sã auzim de americani ºi de ruºi, de englezi ºi de germani, de maghiari, de români ºi de alþii, dar mereu se asociazã promisiunea cu ameninþarea: Ñ Dacã nu încheiaþi Tratatul cu Ungaria, atunci nu intraþi în NATO. Dacã aveþi o populaþie sãracã ºi amãrâtã, atunci sunteþi buni pentru Europa ºi America. Dacã nu încheiaþi Tratatul cu Ucraina, atunci nu sunteþi vrednici de NATO. Dacã aveþi corupþie fãrã corupþi, atunci suntem buni pentru moralele Europa ºi America.

Dacã nu lichidaþi toate întreprinderile construite de comuniºti, atunci nu vedeþi NATO, ca ºi când fierul ºi betonul ar fi fãcut politicã.

Dacã aveþi legalizatã homosexualitatea, atunci preacreºtinele Europa ºi America vã deschid porþile. Dacã nu lichidaþi agricultura româneascã, atunci nu intraþi în NATO.

Dacã vã mutilaþi ºi vã uitaþi istoria, atunci Europa ºi NATO vã primesc cu braþele deschise. Dacã nu vã dãrâmaþi statuile, atunci nu sunteþi demni de NATO.

Dacã aþi lichidat flota civilã ºi militarã, atunci sunteþi buni pentru NATO. Dacã nu aveþi armatã ºi industrie de apãrare, atunci sunteþi agreaþi de NATO.

Dacã copiii români sunt scoºi din ºcoli prin protocoale politice, atunci suntem buni pentru NATO.

Dacã nu introduceþi T.V.A. pe lucrãri de construcþii, atunci nu corespundeþi NATO.

Dacã ascultaþi glasurile de la Chiºinãu care strigã, din pãcate în van: ”Suntem români ºi punctum, ºi vrem unire cu Þara-mamã!Ò, atunci nu suntem vrednici de NATO.

Dacã nu vã trimiteþi fiii ºi fiicele în lume, atunci nu sunteþi apþi pentru NATO.

Dacã umpleþi gãurile negre din economie cu bani de la buget, atunci primiþi paºaport pentru NATO.

Dacã nu inventaþi extremiºti pe care sã îi exterminaþi, atunci nu sunteþi actuali pentru NATO.

Dacã spunem cã scutirile de datorii acordate unor infractori produc goluri la bugetul sãnãtãþii ºi al învãþãmântului, devenim adversari ai capitalismului românesc ºi, atunci, nu suntem compatibili cu NATO.

Dacã în România nu a existat holocaust, atunci nu vom vedea raiul din NATO.

Iatã deci cã schema este foarte simplã. Dacã ”daÒ sau ”baÒ, atunci ”nuÒ.

Mai putem spune adevãrul, altul decât cel oficial produs ºi vândut? Sã fie o coincidenþã întâmplãtoare dintre ”Anul CaragialeÒ ºi ”Anul NATOÒ?

Aºteptãm cu sufletul la gurã apariþia din noiembrie a ”Moftului românÒ, ieftin ºi bun, zece bani numãrul, apare când iese de sub tipar, gândindu-ne la vorbele zicalei: ”Dacã slugã eºti, atunci stãpân gãseºti. Dacã stãpân îþi creºti, atunci în capul mesei îl pofteºti. Dacã stãpân eºti, atunci soarta îþi stãpâneºti.Ò

Mulþumesc.

## Mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul deputat ªtefan Baban. Se pregãteºte domnul Minicã Boajã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Munca la negru, conlucrare între angajatori ºi angajaþi. Munca la negru este unul dintre cele mai grave fenomene care a apãrut dupã 1990 ºi care s-a dezvoltat an de an, atingând dimensiunile unui adevãrat flagel.

Inspecþia muncii, instituþia îndrituitã cu controalele în domeniu, nu se poate pronunþa asupra numãrului de persoane care lucreazã fãrã forme legale, deoarece fenomenul nu poate fi cuantificat. Adevãrul este cã, în penuria de locuri de muncã din România ºi în condiþiile existenþei unei forþe de muncã ieftinã ºi calificatã, mulþi salariaþi acceptã condiþiile patronilor de a se angaja fãrã forme legale.

Oamenii preferã sã câºtige câþiva bani în plus decât sã se angajeze legal ºi sã piardã aceºti bani, contribuind la plata taxelor ºi impozitelor cãtre stat.

Patronii au învãþat destul de repede cã este mai bine sã riºte, fiindcã între plata unei amenzi de câteva milioane de lei ºi plata unui sufocant sistem de dãri cãtre stat este o diferenþã semnificativã. Ca urmare, oamenii de afaceri nu se mai sperie de controalele efectuate de Inspecþia muncii, nici de amenzile acordate, pentru cã, în final, tot ei vor fi cei câºtigaþi.

Chiar ºi marile firme au învãþat repede cum sã se descurce fãrã sã-ºi pãteze numele. Ei angajeazã cu forme legale, la un salariu minim, sau, dupã caz, mediu, ºi apoi plãtesc diferenþa la negru. În aceastã situaþie, nu existã nici un risc pentru cã atât salariaþii, cât ºi angajatorii sunt mulþumiþi, pãcãlind statul într-o incredibilã conlucrare.

Realitatea este cã lupta împotriva muncii la negru nu trebuie sã înceapã de la controale ºi amenzi sau nu numai de aici. În condiþiile în care România are cea mai mare fiscalitate pe forþa de muncã din Europa, circa 80% din valoarea salariului brut, amenzile nu vor mai putea rezolva aceastã problemã ºi, pânã la urmã, toatã aceastã activitate devine inutilã dacã un patron va fi amendat cu maximum 100 de milioane de lei. Pentru un buticar sau o firmã cu maximum 10 angajaþi, suma este imensã, dar pentru marea majoritate care are 200-300 de salariaþi, dintre care peste o treime lucreazã la negru, amenda reprezintã o bagatelã.

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Minicã Boajã. Se pregãteºte Marius Iriza.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În ultimele luni, din propria voinþã ori incitat de o parte a mass-media, primarul general al Capitalei, domnul Traian Bãsescu, a ieºit la rampã de nenumãrate ori, dar nu pentru a-i informa pe bucureºteni despre modul în care îºi onoreazã mandatul, ci pentru a ne demonstra cât de tare este dumnealui în exerciþiile de ofensivã-defensivã care l-au fãcut celebru.

Din reacþiile sale la observaþiile critice ºi chiar acuzele ce i se aduc în legãturã cu activitãþile girate fie ca ministru, fie ca primar general, se poate observa fãrã prea mare efort cã, întotdeauna, actualul preºedinte al Partidului Democrat s-a considerat un favorizat al destinului, colegii de partid, electoratul, societatea civilã în general neavând altã ºansã decât sã-i accepte tacit nu atât reuºitele ºi, deopotrivã, derapajele, arbitrariul ori bâzdâcurile, cât mai ales costurile acþiunilor pe care le-a iniþiat, ineficienþa ºi risipa.

Prin uºurinþa cu care se derobeazã de la responsabilitãþile ce i-au aparþinut, domnul Bãsescu dovedeºte, fãrã sã vrea, cã a tratat fiecare funcþie care i-a fost încredinþatã ca pe o sinecurã. În aceastã ipostazã, preocupãrile sale au gravitat cu precãdere în jurul a doi poli de interes: pe de o pare, grija de a nu se abate flagrant de la spiritul legilor, iar, pe de alta, strãdania de a

nu le pune în aplicare. Asemenea tendinþe ies pregnant în evidenþã ºi în actuala posturã sau, mai exact, cu deosebire în actuala posturã în care se considerã un ”autonomÒ.

Legea administraþiei publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001 este în vigoare din 23 mai 2001. În mod firesc, prima grijã a titularului Primãriei Municipiului Bucureºti era de a pune în aplicare imediat ºi ad litteram aceastã lege, ceea ce nu s-a întâmplat.

Noua lege nu mai lasã la bunul plac al primarului problema delegãrii de competenþe viceprimarului sau, dupã caz, viceprimarilor, ci îl obligã pe acesta, potrivit art. 70, sã delege viceprimarilor, prin dispoziþie scrisã, exercitarea atribuþiilor ce îi revin, conform art. 68. Primarul general al Capitalei nu a aplicat aceastã prevedere de îndatã ce Legea nr. 215 din 2001 a intrat în vigoare, dupã cum nu a dus la îndeplinire nici alte dispoziþii ale legii. Iatã câteva dintre acestea:

Domnule deputat,

Îmi cer scuze. Încercaþi sã finalizaþi. Am rugat 3 minute, pentru cã sunt foarte mulþi înscriºi la cuvânt.

Cert este cã domnul Traian Bãsescu, primarul general al Capitalei, se aflã, sub multe aspecte, departe de imaginea pe care se strãduieºte sã o impunã conºtiinþei opiniei publice.

Consider cã, pentru a fi adus cu picioarele pe pãmânt, este necesarã o serioasã analizã de fond a activitãþii din cadrul Primãriei Municipiului Bucureºti, ºi propun organelor îndrituite sã o efectueze fãrã întârziere. Altfel, subiectivismul, arbitrariul, ineficienþa ºi risipa vor grava asupra bunului mers al marelui oraº, fãrã ca locuitorii sãi sã aibã cunoºtinþã de aceasta. Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Marius Iriza. Se pregãteºte domnul Napoleon Pop. Insist asupra respectãrii celor 3 minute.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În declaraþia politicã de astãzi doresc sã atrag atenþia încã odatã asupra situaþiei de la Combinatul Siderurgic din Reºiþa.

Soluþia originalã gãsitã de A.P.A.P.S. ºi graba de a o pune în practicã ne dau suficiente motive de a ne întreba ce se ascunde în spatele acestei acþiuni ºi care este motivaþia A.P.A.P.S., care propune acum un parteneriat cu **Nobel Ventures** , fiind acreditatã ideea cã proprietarii americani ne fac de fapt o mare favoare.

Încheiat pe data de 5 iunie 2000, în condiþiile în care partea românã era net dezavantajatã, nu am auzit ca pânã astãzi sã fie cineva tras la rãspundere. Contractului iniþial de privatizare i s-au adãugat mai multe acte adiþionale rãmase necunoscute. Dacã am analiza însã contractul iniþial, ne-am putea da seama cã el nu a fost nici pe departe respectat. De ce? Cu rezerva de a face cu altã ocazie o analizã mult mai complexã a derulãrii contractului de privatizare de la Combinatul Siderurgic Reºiþa, voi aminti câteva din clauzele nerespectate, cu consecinþe extrem de grave pentru cei peste 3.000 de salariaþi ºi implicit pentru municipiul Reºiþa.

Punctul 8.5.: ”Cumpãrãtorul se obligã sã menþinã personalul existent la data semnãrii contractului, cu excepþia reducerilor normale de personal, pensionãri, pe o perioadã de cel puþin cinci aniÒ, obligaþie nerespectatã.

Punctul 8.8: ”Cumpãrãtorul se obligã sã realizeze în etapa I, pânã la sfârºitul anului 2001, o producþie de 550.000 de tone/an, cu un venit estimat de 170 de milioane de dolari; în etapa a doua, începând cu anul 2002, o producþie estimatã la peste un miliard de dolari pe anÒ, de asemenea obligaþie nerespectatã.

Punctul 8.11: ”Cumpãrãtorul se obligã sã facã investiþii: a) majorarea capitalului social cu 5.000.000 de dolari pânã la data de 31 decembrie 2000Ò. Nu s-a fãcut. ”Investiþii de modernizare în valoare de 52.000.000 de dolari ºi investiþii de capital de lucru de 10.000.000 de dolariÒ. Nu s-au fãcut. Afirmaþiile ministrului Ovidiu Muºetescu despre investitorul american, care a dat dovadã de rea-credinþã ºi incapacitate managerialã, sunt confirmate pe deplin ºi de faptul cã numai în perioada ianuarie Ð iunie 2001 societatea a înregistrat pierderi de 587 de miliarde.

Mulþumesc ºi eu. Îl invit pe domnul deputat Napoleon Pop. Se pregãteºte domnul Codrin ªtefãnescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Drepturile omului, nediscriminarea, ºansele egale, ca parte din setul de valori ale democraþiei, sunt, în acelaºi timp, ºi valori liberale.

Independenþa ºi libertatea individului, dreptul de a fi informat pentru a decide pentru el însuºi, ca fundamente ale unui sistem democratic, pun în evidenþã caracterul antreprenorial al fiinþei umane, îi stimuleazã iniþiativa ºi inventivitatea.

Atunci, când ºi de ce se desparte social-democraþia de liberalism, mai nou chiar de liberalismul social?

Rãspunsul scurt la aceastã întrebare rezidã în organizarea socialã reprezentatã de stat, în gradul de imixtiune a acestuia în acþiunea individului, care se crede liber ºi independent.

Dupã 50 de ani de un comunism dominat de autarhia statului ºtiutor de toate ºi grijuliu faþã de fiecare cetãþean în parte, astfel încât acesta ajunsese sã se simtã ca întro închisoare, tranziþia la economia de piaþã în România trebuia în mod necesar sã ia o tentã social-democratã, iniþial o social-democraþie de tip socialism cu faþã umanã, iar ulterior, când totuºi procesul spre o economie de piaþã a devenit ireversibil, o înclinaþie spre social-democraþia modernã, însã care mai are nevoie de perfecþiune.

Dependenþa individului faþã de stat a fost cultivatã cu tenacitate în ultimii 12 ani ai tranziþiei, indiferent de alternanþa la putere. Cetãþeanul de rând, chiar liber, a înþeles cã ºi în democraþie tot statul poate sã-i împartã ceva, este drept, ceva din ce în ce mai puþin la cât mai mulþi. A rãmas din ce în ce mai puþin de împãrþit cetãþenilor, pentru cã de fiecare datã cei potenþaþi ºi-au împãrþit între ei partea cea mai bunã dintr-o sãrãcie în creºtere sau bogãþie în scãdere.

Iatã pe scurt unde ne-a dus abordarea aproape exclusiv social-democraticã a tranziþiei, indiferent de cei de la putere, într-o þarã în care nivelul de trai al cetãþeanului era ºi aºa printre cele mai scãzute din Europa.

Spus pe ºleau, originala social-democraþie româneascã moºteneºte un conservatorism care are la bazã lipsa de încredere în ceea ce poate face cetãþeanul liber, descurajând în el iniþiativa ºi spiritul întreprinzãtor.

Vã mulþumesc. Dau cuvântul domnului Codrin ªtefãnescu. Urmeazã domnul Mircea Costache.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

”Convocare...Ò, ”revocare...Ò, ”suspendare...Ò, ”reprezentare...Ò, ”documentare...Ò ºi, bineînþeles, veºnica ”amânareÒ.

În termeni foarte scurþi ºi cât se poate de exact am definit, doamnelor ºi domnilor colegi, haosul ºi degringo- lada ce stãpânesc astãzi Partidul Naþional Liberal, cu sau fãrã voia Delegaþiei reprezentanþilor sãi naþionali.

Doar sâsâitul incoerent, dar ”curajosÒ adresat premierului ºi intonat ca de obicei, în grup, aminteºte vag de existenþa unui O.N.G., în nici un caz partid politic, care, pe timp ce trece, este tot mai lipsit de substanþã. De aceea, trebuie sã admiteþi, domnule preºedinte Stoica, cã ar fi regretabilã situaþia în care Partidul Social Democrat ar rãmâne nu fãrã o opoziþie contestatar-constructivã, ci pur ºi simplu fãrã nici un fel de opoziþie.

Este ca într-un vis urât atunci când o filialã, ºi una care a reuºit ”performanþaÒ de a-ºi promova parlamentarul prin calculator, înainteazã proiectul de rezoluþie privind necesitatea adoptãrii unor grabnice strategii, atunci lucrurile în P.N.L. stau cu mult mai rãu decât personal mi-am imaginat.

ªi, din tot acest tam-tam cu ecouri mult prea largi pentru o cauzã atât de micã, nu-mi rãsunã provocator decât opinia de tip retoric-retrospectiv emisã de preatânãrul Crin Antonescu, dacã nu cumva, chiar P.N.L., în timpul guvernãrii de odinioarã, a adus în mod voit imense ºi ireparabile prejudicii imaginii sale. Aº completa chiar: în general ºi cetãþenilor români.

Prin urmare, dragi colegi, ”revoluþiaÒ liberalã s-a încheiat cu mult timp înainte de a începe. Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Mircea Costache.

Se pregãteºte domnul Kelemen Hunor.

## Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Aºa cum m-am strãduit ºi cu alte ocazii, voi încerca sã fiu cât se poate de concis ºi sã nu repet lucruri pe care le anticipez cã vor fi afirmate de colegii mei, din judeþele transilvane, în legãturã cu mai recentele strãdanii de aplicare a prevederilor unui protocol în judeþul Mureº.

Vreau doar sã mã refer la anacronismul ºi ilegalitatea unui protocol infam care cultivã spiritul gregar, segregaþionist, antieuropean, veritabilã reactualizare a mitului cavernei.

Reprezentanþii P.D.S.R.-ului... Nu am sã vorbesc niciodatã despre P.S.D., pânã când electoratul nu se va pronunþa la urne în legãturã cu viabilitatea sau nonvalabilitatea acestor iniþiale, pânã una alta, în faþa poporului, trebuie sã rãspundã, logic ºi legic, P.S.D.R. pentru efectele guvernãrii sale. Numai la noi cred cã se întâmplã ca nicãieri în lume sã aleagã cetãþenii astãzi I.L.F. ºi mâine sã fie conduºi de C.F.R.

Deci, reprezentanþii P.D.S.R.-ului au semnat un protocol în care au avut minuþia de a prevedea în detaliu separarea copiilor maghiari de cei români, refãcând atmosfera din martie Õ90, în prag de integrare în NATO.

Pe aceia care susþin, într-un fel sau altul, miºcãrile legitime de la Chiºinãu, aceiaºi protocolari i-au etichetat drept anti-NATO. Cum sã-i numim, însã, pe promotorii segregaþionismului târgumureºean.

Am venit, însã, la acest microfon, sã le aduc la cunoºtinþã semnatarilor primitivi ai Convenþiei cã viaþa îi infirmã la tot pasul. Eu însumi mã autodenunþ, astãzi, ca sabotor din oficiu al armoniei pãcii pedeseristo-udemeriste ºi asta nu pentru cã aº fi vreun diversionist de profesie,

ci pentru simplul fapt cã fiica mea, studentã în anul al II-lea la Facultatea de Studii Europene este prietenã cu un anume Istv‡n, cãruia noi îi spunem, ca ºi mãmicuþa ºi tãticuþul lui maghiar, cu aceeaºi simpatie, Pisti. Sã ne trãieºti Pisti, nu te lua dupã impostorii promotori ai fricþiunilor interetnice! Vorba poetei Maria Banuº: ”Degeaba-i orice trudã, nu veþi putea lega în lanþuri primãvara!Ò. Semnat: un extremist cu faþã umanã.

Apropo de extremism, inutil sã vã mai spunem unde creºte el viguros, la ce uºi. E suficient sã-i asculþi: ”Suntem extrem de mulþumiþi de dialogul ºi de poziþia copiilor, a elevilor ºi a profesorilor maghiari!Ò ”Suntem extrem de încântaþi de paºii pe care-i face România spre integrarea în structurile...Ò ”Suntem extrem de...Ò Iatã cine sunt extremiºtii!

Vã mulþumesc. Dau cuvântul domnului Kelemen Hunor. Se pregãteºte domnul domnul Cristian Sandache.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

În dimineaþa asta vã propun un exerciþiu de imaginaþie. Închipuiþi-vã o comunã numitã Cârþan, formatã din 3 sate aflate la poalele Munþilor Harghitei, locuitã de circa 4.000 de suflete, o comunã ca oricare alta, cu o infrastructurã care, în cel mai bun caz, este la nivelul de dezvoltare atins la mijlocul secolului trecut, datoritã lipsei unei concepþii coerente de modernizare ºi a resurselor financiare necesare, chiar pentru conservarea situaþiei existente. Pânã la acest punct, nimic senzaþional.

Aceastã comunã, pânã nu demult avea, pe lângã staþia C.F.R. Cãlãtori, ºi o staþie de mãrfuri. Aceasta din urmã a fost desfiinþatã la începutul anilor Ô90, conservându-se, totuºi, platforma ºi drumul de acces care lega staþia de drumul comunal, ambele acoperite cu piatrã cubicã. Fiind vorba de un spaþiu public aflat pe terenul din proprietatea publicã a comunei, era folosit de cãtre localnici, în drumul lor spre ºi dinspre Staþia C.F.R. Situaþia pãrea a fi favorabilã tuturor.

Sãptãmâna trecutã, însã, trecãtorii au devenit martori ai unor intense lucrãri ce se desfãºurau în aceeaºi zonã. Bucuroºi la început, crezând cã urmeazã a se construi ceva în folosul lor, localnicii au trebuit sã-ºi dea seama cu groazã cã ceea ce se întâmplã nu era deloc favorabil comunitãþii. Lucrãtorii Regionalei C.F.R. Braºov, la ordinul cuiva a cãrui identitate a rãmas învãluitã în mister, smulgeau pietrele cubice ºi le încãrcau în niºte camioane, cu scopul de a le transporta altundeva. Localnicii au anunþat primarul care, sosind la faþa locului, s-a arãtat la fel de surprins ca ºi ei.

Nimeni nu a solicitat avizul obligatoriu al autoritãþilor locale. Nimeni nu a cerut autorizaþia obligatorie, conform prevederilor Legii nr. 50/1991, modificatã, Legii nr. 453/2001. Nimeni nu a anunþat, nu a notificat autoritãþile locale despre o lucrare ce urma sã se desfãºoare pe domeniul public.

Câþiva lucrãtori, la ordinul cuiva, s-au apucat sã desfiinþeze un drum, pur ºi simplu cã aºa au vrut muºchii lor. Primarul a gãsit de datoria sa sã întrebe lucrãtorii de ce ºi pe ce bazã distrug drumul. Rãspunsul a fost nãucitor: C.F.R.-ul are nevoie de piatrã cubicã. Oare unde avea nevoie C.F.R.-ul de aceastã piatrã?! Veþi fi surprinºi: piatra era transportatã în curtea mânãstirii de la Izvorul Mureºului, unde era necesarã pentru înfrumuseþarea curþii! Cu alte cuvinte, Regionala C.F.R. a decis, de la sine putere, cã o curte la o mânãstire este mult mai importantã decât accesul cãlãtorilor la una din staþiile de cale feratã. Adicã cei care plãtesc serviciile execrabile, îngheþul, mizeria ºi lipsa totalã de politeþe oferite de C.F.R. nu au decât sã înoate în noroi.

Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Cristian Sandache.

Se pregãteºte domnul Adrian Moisoiu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În cursul anului 2001, în judeþul Iaºi, au fost privatizate 8 societãþi comerciale ºi au fost perfectate 20 de contracte de privatizare, cumpãrãtorii fiind 12 persoane fizice ºi 8 persoane juridice.

Procesul de privatizare a impus regândirea administrãrii acþiunilor ºi participaþiilor statului, inclusiv în perioada de preprivatizare, angajarea unor proceduri de privatizare transparentã ºi a unor clauze ferme, cu un accent mult mai complex asupra perioadei postprivatizare, inclusiv prin impunerea unor clauze asiguratorii pentru plata ratelor ºi a realizãrii investiþiilor. Valoarea investiþiilor strãine realizate în anul 2001, la nivelul judeþului Iaºi, a depãºit 4 milioane de dolari.

În cursul aceluiaºi an, 2001, a fost dat în folosinþã un Complex comercial METRO în comuna Miroslava, a fost modernizat Complexul comercial Hala centralã ºi au fost modernizate pieþele agroalimentare din municipiul Iaºi. În anul 2001 au fost înmatriculate, la Registrul Comerþului Iaºi, 2078 de firme, din care 1940 cu capital integral românesc, iar în trimestrul I al acestui an au fost înmatriculate 463 de noi firme, din care 441 sunt cu capital integral românesc. În prezent sunt înregistrate, la Iaºi, 26.988 de firme, din care 25.310 sunt cu capital privat integral românesc.

În ceea ce priveºte stimularea întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi a cooperaþiei, a fost înfiinþat Biroul unic la nivelul Camerei de Comerþ ºi Industrie Iaºi, pentru simplificarea formalitãþilor administrative, pentru înregistrarea ºi autorizarea comercianþilor ºi a agenþilor economici, inclusiv prin participarea la programul simplu ºi rapid, municipiul Iaºi primind distincþia ”oraº cu un climat propice afacerilorÒ, alãturi de alte 4 localitãþi din þarã.

A fost amplificat fenomenul acordãrii de consultanþã de specialitate în procesul de întocmire ºi structurare de proiecte pentru întreprinderile mici ºi mijlocii interesate în implicarea în programe economice cu finanþare externã. Totodatã, a fost constituit consorþiul local pentru înfiinþarea parcului tehnologic **Tehnopolis** , un proiect de mare anvergurã, cu un puternic sprijin din partea Comunitãþii Europene.

Vã mulþumesc. Îl invit pe domnul Adrian Moisoiu. Se pregãteºte doamna Constanþa Popa.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

”Învãþãmântul nu se subordoneazã scopurilor ºi doctrinelor promovate de partide sau de alte formaþiuni politiceÒ Ñ se stipuleazã în art. 11 alin. 1 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995.

De acest articol mi-am adus aminte în momentul în care am citit Protocolul local al filialelor P.S.D. ºi U.D.M.R. din judeþul Mureº, încheiat la Târgu Mureº în ziua de 2 aprilie ºi semnat de prim-vicepreºedintele P.S.D., Ovidiu Natea, cel desemnat prefect în ºedinþa de Guvern din 28 martie ºi instalat în ziua de 3 aprilie, ºi de preºedintele U.D.M.R. Mureº, deputatul Kelemen Attila: ”Organizaþiile judeþene ale P.S.D. ºi U.D.M.R. din judeþul Mureº vor conlucra pentru aplicarea prevederilor punctului 3 din capitolul IV din protocolul încheiat la nivel naþional, în sensul în care Colegiul Naþional **Alexandru Papiu Ilarian** sã revinã la statutul de colegiu cu predare în limba românã ºi Colegiul naþional **Bolyai Farkas** sã revinã la statutul de colegiu cu predare în limba maghiarã, începând cu anul ºcolar 2002 Ð 2003. Pentru rezolvarea corectã a situaþiilor tuturor profesorilor ºi a tuturor elevilor, se va efectua ºi un schimb de 4 clase între colegiile **Unirea** ºi **Bolyai** .

Aceasta a fost scânteia care a declanºat miºcarea de protest a elevilor din cele 13 clase de la secþia românã a Colegiului Naþional **Bolyai Farkas** din Târgu Mureº care, nefiind de acord cu separarea etnicã, l-au determinat pe preºedintele U.D.M.R. Târgu Mureº, Kelemen Attila, sã descopere un nou tip de extremism: extremismul minorilor!

Acesta este motivul pentru care, în Târgu Mureº, s-a declanºat o miºcare româneascã ”pro-Bolyai românÒ, comparabilã cu cea din primãvara anului 1990 ºi relevatã în presa localã de sâmbãtã, 13 aprilie.

Acesta este momentul în care un prefect este contestat a doua zi dupã numirea sa, pentru modul în care a apreciat cã situaþia **Bolyai** se poate rezolva în douã moduri: fie prin scoaterea progresivã a claselor de limbã românã din liceu, prin neacordarea de cifrã de ºcolarizare, fie prin mutarea, din anul ºcolar 2002 Ð 2003, a claselor de elevi, cu profesori cu tot, la colegiile **Papiu** ºi **Unirea** .

## Vã mulþumesc.

Rog mai multã concentrare, ca sã daþi posibilitatea tuturor colegilor înscriºi sã-ºi prezinte mãcar ideile principale ale declaraþiei politice.

Doamna Constanþa Popa ºi se pregãteºte domnul Nicolicea.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate au încheiat joi, 11 aprilie 2002, un protocol referitor la acordarea, în sistem gratuit, de medicamente pentru tratarea bolilor cu transmitere sexualã persoanelor care nu au statutul de asigurat.

Ca iniþiator al unei propuneri legislative privind controlul bolilor cu transmitere sexualã BTS ºi SIDA, apreciez aceastã acþiune din cel puþin douã puncte de vedere.

În primul rând, cele douã instituþii responsabile de sãnãtatea românilor ºi a naþiunii române au înþeles cã trebuie sã controleze ºi limiteze bolile transmisibile, în acest caz bolile cu transmitere sexualã. În acest fel vor exista, în România, mai multe persoane sãnãtoase ºi mai mulþi bani pentru sistemul sanitar. În al doilea rând, apreciez faptul cã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a dat curs unei întrebãri pe care i-am adresat-o ºi în care eu, ca deputat P.R.M., partid naþional preocupat ºi de viitorul biologic al naþiunii române, semnalam faptul cã persoanele neasigurate nu beneficiazã, în cazul bolilor cu transmitere sexualã, de tratament gratuit, ceea ce poate determina atât rãspândirea, cât ºi agravarea acestor boli la persoane care nu au mijloace bãneºti pentru a se trata. La aceastã întrebare, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, sub semnãtura doamnei ministru, mi-au rãspuns, citez: ”Întrucât bolile cu transmitere sexualã afecteazã în mod îngrijorãtor sãnãtatea persoanelor fãrã ocupaþie, care nu au statut de asigurat, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei va prezenta Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate proiectul unui protocol care va avea ca obiectiv rezolvarea acestui aspectÒ.

Este îmbucurãtoare reacþia Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, care a þinut cont de semnalul tras de cãtre un deputat al Opoziþiei ºi a acþionat pentru rezolvarea situaþiei. Dacã este în interesul României ca toate forþele politice sã-ºi uneascã eforturile pentru integrarea þãrii în Uniunea Europeanã ºi în NATO, este în interesul poporului român, acest popor care trãieºte din ce în ce mai greu, sã-ºi uneascã puterile, partea legislativã ºi cea executivã, pentru a le rezolva situaþia. Aºa înþelegem noi, parlamentarii P.R.M., sã facem politicã, o opoziþie constructivã, în interesul cetãþenilor României.

## Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Nicolicea. Se pregãteºte domnul Mircea Ifrim.

Votarea Legii dreptului la replicã, cu unanimitate de voturi, în Camera Deputaþilor, a stârnit reacþii atât în rândul reprezentanþilor presei scrise, cât ºi printre politicieni.

Protestez împotriva modului demagogic în care reprezentanþi ai P.D. ºi P.N.L. se erijeazã în apãrãtori ai libertãþii presei, dupã ce ori au lipsit de la vot, ori au votat pentru aceastã lege. Spre deosebire de aceºtia, P.S.D. considerã presa un partener de dialog ºi este deschis la orice propuneri sau obiecþii corecte venite din partea reprezentanþilor sãi.

În ceea ce mã priveºte, declar urmãtoarele. Unu: îmi pare rãu cã principalii reprezentanþi ai presei nu au fãcut, în timp util, cunoscute obiecþiile lor la Comisia pentru culturã, cu privire la Legea dreptului la replicã. Doi: voi avea, în zilele urmãtoare, discuþii cu reprezentanþii principalelor cotidiene ºi, în funcþie de concluziile la care vom ajunge, voi susþine fie modificarea, la Senat, a legii, cu amendamente propuse de cãtre reprezentanþii presei scrise, fie respingerea acesteia.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Mircea Ifrim ºi urmeazã domnul Mihai Baciu.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Voi fi foarte scurt, depunând scris materialul, expunând doar câteva idei.

Intervenþia mea de astãzi are ca obiect programul de restructurare pe care Compania REMIN Baia Mare îl preconizeazã. În acest program de restructurare, a cãrui justificare, în fapt, nu existã, deoarece minereurile neferoase sunt absolut necesare ºi competitive pe piaþa chiar cea internaþionalã, nu mai vorbim de cea internã, se stipuleazã un program de prepensionare.

Programul de prepensionare înseamnã intrarea într-o modalitate de acordare a unui ajutor social pânã la vârsta pensionãrii, care, pentru mineri, este de 45 de ani, cu condiþia de a avea 20 de ani în subteran. Acest fapt face ca mulþi dintre cei incluºi în programul de prepensionare sã nu aibã anii de subteran ºi, deci, chiar dacã vor ajunge la vârsta de 45 de ani, sã nu poatã beneficia de o pensie corespunzãtoare.

Aº sublinia faptul cã, la ora actualã, suntem singura þarã din Europa în care existã 4 milioane de cetãþeni care muncesc direct ºi sunt salariaþi ºi 6 milioane de pensionari. Întreaga politicã din ultimul timp a dus la creºterea categoriei pensionarilor de diferite nuanþe, însã care, în esenþã, consumã banii statului fãrã a munci; de asemenea, programe în care s-au investit bani pentru a se trece în ºomaj.

Toate aceste fapte trebuie sã ne atragã atenþia cã nu avem o economie ºi o politicã competitive ºi stimulative. În loc aceºti bani sã serveascã iniþiativelor personale ºi sã ajute tocmai aceastã efervescenþã care poate duce la creºterea produsului intern brut, folosim aceºti bani fãrã nici un fel de finalitate, scoþând din circuitul muncii persoane care pot sã munceascã.

În acelaºi timp, revenind la aceastã categorie socialã de mineri, atrag atenþia asupra faptului cã legat de bolile profesionale, în urma unor serii de alte instrucþiuni ºi mãsuri ale Ministerului Muncii, au rãmas fãrã nici un fel de protecþie socialã ºi nu mai beneficiazã de tot ceea ce trebuie sã existe pentru prevenirea ºi tratarea acestor boli profesionale.

Pun aceastã intervenþie a mea în atenþia Ministerului Industriei ºi în atenþia Ministerul Muncii, care, dacã vor continua aceastã politicã, vor adânci falimentul economic în care ne gãsim.

Vã mulþumesc, ºi eu, pentru înþelegere. Îl invit pe domnul deputat Mihai Baciu. Se pregãteºte domnul Damian Brudaºca.

Dacã toþi colegii ar proceda aºa, mai concentrat, cred cã o sã reuºeascã toatã lumea sã vorbeascã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Voi încerca sã fiu scurt, deºi sunt singurul înscris la declaraþiile de astãzi din partea Partidului Democrat...

Sunteþi 3 înscriºi, dar aþi venit doar dumneavoastrã! Pentru adevãr.

E acelaºi lucru.

În ultimul timp, domnule preºedinte ºi onoraþi colegi, Guvernul foloseºte argumente tot mai numeroase ºi mai ingenioase sã ne convingã cã în România lucrurile merg bine ºi vor merge ºi mai bine.

Niciodatã arsenalul propagandistic nu a fost mai amplu ca acum, pentru a acredita aceastã tezã. Realitatea infirmã, însã, cu brutalitate, imaginea rozã promovatã de propaganda guvernamentalã ºi ne aratã cã cele mai importante domenii ale vieþii noastre economico-sociale se aflã în crizã profundã. Mã gândesc la învãþãmânt, la agriculturã, la sistemul de pensii, la multe altele, dar mai ales la sãnãtate.

Fãrã îndoialã cã toate domeniile sistemului social se intercondiþioneazã, se determinã reciproc, iar criza unuia influenþeazã profund negativ ºi pe celelalte, dar parcã nici o crizã nu este mai gravã ºi mai dureroasã decât cea din sistemul sanitar ºi spun acest lucru pentru cã sãnãtatea nu este o valoare supremã numai pentru om, ca individ, dar ºi pentru comunitãþile umane de orice tip ºi dimensiuni, pânã la cea numitã naþiune.

Un Guvern care nu este în stare sã asigure condiþii minime, ca sã nu spun normale, de asigurare a sãnãtãþii oamenilor pune în pericol buna funcþionare a tuturor formelor de activitate umanã, progresul societãþii ºi însuºi echilibrul social. Or, în prezent, datoritã unei politici guvernamentale bazate mai mult pe promisiuni ºi propagandã zgomotoasã decât pe mãsuri realiste, sistemul sanitar din România se aflã în comã.

Este cunoscutã situaþia din spitale, în care bolnavii stau câte doi în pat, îºi aduc medicamentele de acasã, iar hrana lor este mai puþinã ºi de calitate mai proastã ca la deþinuþi. Este cunoscutã criza medicinei de familie, precum ºi criza medicamentelor compensate, în condiþiile în care contribuabilii, angajaþi ºi angajatori, dau sume importante la bugetul sãnãtãþii, numai cã o parte importantã a acestor sume, a acestor bani, aproximativ 9.000 de miliarde, dupã informaþiile noastre, au fost blocaþi sau au dispãrut în Trezoreria Statului, pentru a micºora deficitul bugetar sau a acoperi cine ºtie ce alte gãuri negre ale economiei româneºti, nemaivorbind de alte scopuri mai puþin creºtine ºi morale.

Bine, mulþumesc ºi eu.

Domnul Damian Brudaºcu urmeazã; se pregãteºte domnul Anghel Stanciu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Doresc, în declaraþia politicã de astãzi, sã mã refer la dreptate pentru veteranii Armatei Române.

Am avut prilejul de mai multe ori sã subliniez meritele de necontestat ale actualei guvernãri: pauperizarea acceleratã a populaþiei României, distrugerea sistematicã a economiei naþionale, încãlcarea ºi nesocotirea legilor, încurajarea ºi protejarea corupþiei ºi a intereselor mafiote. Aceste performanþe nu au scãpat nici observatorilor strãini care au tras serioase semnale de alarmã, din pãcate, nesocotite ºi ele de Guvernul P.S.D.-U.D.M.R.. În acest context nu mai este pentru nimeni de mirare faptul cã autoritatea instituþiilor statului este într-un declin vizibil, iar populaþia, în ansamblul ei, este adusã la disperare de aceste operaþii de tip ”MengelÒ la care este supusã.

Deºi se laudã zgomotos cu mãsurile de protecþie socialã pe care le-ar fi adoptat, Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. este corijent atunci când este vorba de mãsuri concrete. El este însã expert în nesocotirea legilor, în aplicarea lor trunchiatã, dupã bunul plac. Un asemenea exemplu îl constituie atitudinea faþã de cadrele militare în rezervã ºi în retragere, mai ales faþã de cele pensionate înainte de 1998. S-a ajuns astfel ca în România lui Iliescu ºi Nãstase, un general sã aibã pensie mai micã decât un sergent major. Ca sã le obþinã votul, în timpul campaniei electorale, guvernanþii de azi s-au fãlit cu dragostea ºi preþuirea faþã de cei cãrora le datorãm integritatea ºi independenþa acestei þãri, celor care ºi-au dãruit puterea ºi competenþa slujirii tricolorului. Chiar dacã de la 1 aprilie 2001, în aceastã materie a intrat în vigoare Legea nr. 164, Guvernul Nãstase a avut grijã ca, în scurtã vreme, prevederile acesteia sã rãmânã literã moartã.

Dupã un obicei specific regimurilor de dictaturã, prin hotãrâri ºi ordonanþe, Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. a anulat rând pe rând orice prevedere favorabilã pentru veteranii Armatei Române.

Încercând sã-ºi apere drepturile, sã-ºi asigure o bãtrâneþe decentã, binemeritatã în raport cu sacrificiile aduse Patriei, pensionarii militari au contactat instituþiile statului român în încercarea de a le deschide ochii asupra realitãþilor pe care le au de confruntat. Reprezentanþii lor s-au adresat ministrului apãrãrii naþionale, primuluiministru, Preºedintelui României, precum ºi preºedinþilor Camerei Deputaþilor ºi Senatului, dar, în afarã de îmbrãþiºãri cordiale, de cãlduroase strângeri de mânã ºi de zâmbete calde, pânã în prezent, demersurile lor nu au fost încununate de succes. Aºa se face cã reuniþi de curând la Cluj-Napoca, în conferinþa anualã a Uniunii

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Anghel Stanciu ºi se pregãteºte domnul Iulian Mincu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Vã adresez rugãmintea de a-mi permite ca, de la înalta tribunã a Parlamentului României, în calitatea mea de preºedinte al Comisiei de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport sã adresez, în numele mai multor parlamentari, un apel Excelenþei sale, domnul Ion Iliescu, Preºedintele României.

Stimate domnule preºedinte,

În conformitate cu prevederile art. 80 din Constituþia României, Preºedintele României este garantul independenþei naþionale, al unitãþii ºi al integritãþii teritoriale a þãrii ºi vegheazã la respectarea Constituþiei ºi la buna funcþionare a autoritãþilor publice. Preºedintele exercitã funcþia de mediere între puterile statului, precum ºi între stat ºi societate. Având în vedere toate aceste prerogative ne adresãm Excelenþei voastre cu urmãtorul apel.

ªcoala româneascã este ameninþatã astãzi de unul dintre cele mai grave pericole: introducerea în organizarea structurilor sale a criteriilor de separare ºi purificare etnicã a ºcolilor, respectiv a elevilor, ca rezultat al înþelegerilor politice dintre organizaþiile locale ale P.S.D. ºi U.D.M.R.

Pe baza celor convenite între organizaþiile locale din Târgu Mureº, începând cu viitorul an ºcolar, cei 425 de elevi români de la Liceul **Bolyai Farkas** vor fi transferaþi la liceele **Alexandru Papiu Ilarian** ºi **Unirea** , iar elevii maghiari din aceste licee la **Bolyai-Farkas** . O miºcare asemãnãtoare între cele 3 licee va afecta ºi cadre didactice titularizate de fapt prin concurs la fiecare dintre liceele menþionate.

Înþelegerea semnatã de cele douã organizaþii locale produce frustrãri, tensiuni, nedreptãþi la nivelul elevilor, profesorilor, a pãrinþilor, greu de evaluat atât în prezent, cât ºi în timp asupra relaþiilor interetnice, tulburând pacea ºi ordinea comunitãþii locale.

Se constatã, încã o datã, cã evenimentele din 1990, cã amestecul Politicului, mai ales al ideilor unor partide politice, afecteazã convieþuirea armonioasã interetnicã. Marele noroc al poporului român ºi maghiar este cã ura se gãseºte în straturile de sus, trãitã prin cãrþi. Jos, oamenii îºi desfãºoarã aceeaºi muncã, se înþeleg între dânºii, dacã nu sunt aþâþaþi, afirma, pe bunã dreptate, istoricul Nicolae Iorga. Cu toate acestea, constatãm astãzi cã unii lideri ai U.D.M.R. încearcã sã-ºi atingã propriile scopuri politice prin implicarea minorilor ºi tinerilor în promovarea unor acþiuni de tip extremist, xenofob, contrar tuturor prevederilor legale, convenþiilor internaþionale, dar ºi principiilor europene de toleranþã, înþelegere multi ºi intercultural.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Iulian Mincu; se pregãteºte domnul Marian Ionescu.

Încercaþi sã prezentaþi principalele idei ca, totuºi, sã finalizãm cu toþi cei care s-au înscris.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Perioada de tranziþie înseamnã trecerea de la economia centralizatã la cea de piaþã, un proces istoric fãrã precedent. Aceste afirmaþii aparþin Bãncii Mondiale, publicate în tranziþia din primii 10 ani în Europa de Est.

Este România capabilã sã depãºeascã acest moment al tranziþiei? Preventiv, de la 1 ianuarie 2002, Executivul a introdus în viaþa economicã, cu scopul unei protecþii sociale a populaþiei, noþiunea de venit minim garantat, care fixeazã în mediul urban, ce reprezintã 54% din populaþia de 22,5 milioane oameni în România, suma sub care o familie trebuie ajutatã de cãtre stat. Acest ajutor variazã de la 630.000 lei lunar, pentru o persoanã, la 1.134.000 pentru o familie de douã persoane, pânã la 2.330.000 pentru o familie de patru persoane. De asemenea, statul considerã cã salariul minim pentru un salariat este în prezent, aprilie 2002, de 1.750.000.

În mediul rural, 46% din populaþie, nu existã o asemenea garanþie. Cei 1.777.000 de pensionari din mediul rural au în prezent, în medie, o pensie de 365.000 lei lunar. Ceea ce trebuie sã precizãm însã astãzi, aprilie 2002, este cã în condiþiile economice în care se gãseºte România, asistãm la o situaþie paradoxalã. Din forþa activã de muncã a României, de 11 milioane persoane, numai 4,5 milioane sunt în prezent salariaþi. Jumãtate dintre acei salariaþi lucreazã ca angajaþi ai statului, întreprinderile mari, parte falimentare, cu mari datorii la buget, în administrativ, în sãnãtate, în învãþãmânt, în armatã, etc.

Dacã în 1989, la 6 milioane de salariaþi, existau 4 milioane de pensionari, în prezent, situaþia este aproape inversã: la 4 milioane ºi jumãtate de salariaþi existã peste 6 milioane ºi jumãtate de pensionari, oameni care trãiesc dintr-o pensie de asigurãri sociale, pensie de handicapat, pensie de urmaº, pensie de boalã etc. Peste 51% dintre românii activi se gãsesc în aceastã situaþie de pensionare.

De asemenea, este un lucru cert cã 3 din 10 cetãþeni din România, 31% din populaþie, trãiesc din alocaþiile primite ca ajutoare pentru copii sau din concediile de maternitate. Deci, 82% din populaþia þãrii noastre sunt susþinuþi în prezent pentru traiul zilnic din munca celor 4 milioane ºi jumãtate de persoane active.

Domnule profesor, Poate mergeþi spre final, vã rog frumos!

În ce priveºte preþul alimentelor, carnea s-a scumpit cu 40-60%. Dacã la sfârºitul anului 2001, un kg de pui costa 30.000 de lei, acum costã 40.000 de lei, preþul a crescut cu 2.000 de lei, cu 5.000 de lei la litrul de ulei, pâinea s-a scumpit cu peste 20%. ªi aceasta este situaþia salariatului. Dar a pensionarului care are pensia de 1.204.031 lunar care este?!

Din analiza situaþiei economice actuale rezultã cã avem salarii mici, fiscalitate mare, pensii de mizerie. La 44% din salariaþi nu le ajung banii de la avans la lichidare ºi totuºi cum se plãtesc taxele cãtre stat, banii necesari pentru menþinerea funcþionalitãþii acestuia? Fãrã doar ºi poate, cea mai importantã sursã de venit este T.V.A.-ul, a doua sursã importantã de venit sunt impozitele ºi taxele directe, a treia sursã de venit este impozitul pe profit.

Guvernul vrea sã aducã preþurile la utilitãþi la cel mondial, fãrã sã ia nici o mãsurã economicã de restructurare ºi privatizare a sectorului de utilitãþi, ceea ce face ca tarifele sã fie insuportabile, acestea regãsindu-se în facturile de întreþinere ºi în creºterea preþului tuturor produselor economice.

Fãrã reforme autentice, fãrã eliminarea corupþiei ºi depolitizarea administraþiei publice locale nu se vor obþine rezultate pozitive pentru populaþia din România. Escaladarea preþurilor atinge buzunarele tuturor ºi se regãseºte la originea scãderii nivelului de trai. Consecinþele, apar în sondajul IRSOP din decembrie 2001: 56% dintre tineri vor sã emigreze, pentru cã 62% nu îºi vãd viitorul aici. De asemenea, mortalitatea prin boli cardiovasculare ºi TBC, ca ºi mortalitatea generalã se numãrã printre cele mai crescute din Europa, în timp ce media de viaþã ºi natalitatea se menþin printre cele mai scãzute.

Faþã de situaþia sumbrã prezentatã aici, repet, este România capabilã sã depãºeascã acest moment greu, istoric al tranziþiei?

Vã mulþumesc.

Da.

Îl invit la microfon pe domnul Marian Ionescu; se pregãteºte domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu.

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În scopul eficientizãrii activitãþii noastre de astãzi, o sã exprim câteva gânduri cu privire la declaraþia mea politicã care se intituleazã: ”Fenomenul draculãrii este similar cu batjocorirea conºtientã a RomânieiÒ. Acest material are acest titlu deoarece lansarea proiectului ”Dracula ParkÒ considerãm noi, cei de la Partidul România Mare, cã nu reprezintã o prioritate naþionalã, deoarece adevãrata prioritate este înlãturarea pauperizãrii tot mai accentuate a poporului, care produce degradarea continuã a vieþii.

De asemenea, Partidul România Mare nu este de acord ca un parc de distracþii sã poarte porecla sau pseudonimul unor personalitãþi istorice ale poporului nostru, în cazul de faþã, cel care se asimileazã cu personalitatea voievodului Vlad Þepeº.

Personalitatea marelui nostru voievod a fost întinatã prin minciuni fabricate de diferiþi autori, de români în afara þãrii ºi care îl asemãnau cu un adevãrat vampir. În acest fel, mitul Dracula, în afara graniþelor þãrii noastre a generat o imagine total falsã atât asupra României, cât ºi asupra poporului român. Este foarte important de amintit luãrile de poziþie ºi condamnare a proiectului ”Dracula ParkÒ de cãtre Biserica Ortodoxã ºi Biserica Catolicã din România.

De asemenea, este interesant de amintit faptul cã în strãinãtate au apãrut foarte multe articole care nu sunt de acord cu aceastã titulaturã ºi cu plasarea acestui mare proiect de anvergurã ºi care incumbã valori foarte mari în apropierea Sighiºoarei.

Partidul România Mare considerã cã însãºi alegerea locului de amplasare al viitorului parc este fundamental greºitã. De asemenea, arãt mai departe cã acesta este chiar împotriva Legii 152 din 2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului, secþiunea III, iar regimul zonelor naturale de interes naþional este reglementat prin Legea 236. De asemenea, cetatea Sighiºoarei este, de altfel, monument protejat de cãtre UNESCO.

În final, ca urmare a acestor considerente, Partidul România Mare considerã cã recenta iniþiativã a grupului adaugã încã o piatrã la procesul vizibil de scufundare cãreia încearcã sã-i facã faþã fãrã succes. Eu lucrez în continuare ºi la un proiect de lege în acest sens, deci, acesta a fost un preambul în ceea ce priveºte pregãtirea unui proiect de lege privind interzicerea utilizãrii, deci, a pseudonimelor ºi poreclelor personalitãþilor noastre istorice.

Vã mulþumesc ºi eu pentru înþelegere.

Dau cuvântul domnului deputat Cãlin PopescuTãriceanu; se pregãteºte domnul L‡szl— BorbŽly.

## **Domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pregãtirea Tratatului cu Rusia dureazã de mulþi ani. Faptul cã negocierea tratatului reprezintã o prioritate a actualului Guvern este un lucru benefic în vederea fundamentãrii solide a aranjamentelor regionale de securitate ale României.

Intenþia Preºedintelui României de a se consulta cu partidele politice parlamentare asupra proiectului acestui tratat are o încãrcãturã simbolicã ºi marcheazã necesitatea coordonãrii eforturilor forþelor politice interne pentru a asigura atingerea obiectivelor fixate de opinia publicã pentru politica externã româneascã. Pentru a garanta atingerea acestui scop, ar fi fost însã mult mai oportun ca domnul Ion Iliescu sã invite la Cotroceni doar reprezentanþii partidelor politice democratice.

Din pãcate, reuniunea de vineri, 12 aprilie 2002, ameninþã sã marcheze un regres pentru dezvoltarea politicã democraticã a României, din cauza invitãrii la aceste discuþii a Partidului România Mare ºi a liderului sãu, Corneliu Vadim Tudor. Aceastã invitaþie reprezintã un pas înapoi fãcut de Preºedintele României.

Anterior, acesta luase decizia corectã de a nu mai accepta dialogul politic cu persoane cãrora le este strãinã minima decenþã, atât în acþiunea politicã, cât ºi în exprimare, ºi care contestã însãºi democraþia ºi procesul de integrare euroatlanticã.

Faptul cã Preºedintele Ion Iliescu hotãrâse anterior sã nu mai accepte prezenþa lui Corneliu Vadim Tudor la dezbaterile politice de la Palatul Cotroceni, a reprezentat o bine venitã acþiune de curãþire a scenei politice. Acest gest a marcat decizia politicã a Preºedintelui României de a se disocia public de limbajul politic violent ºi ideile politice susþinute de Partidul România Mare.

Semnalul dat de Preºedintele României a fost în consonanþã cu deciziile partidelor politice. Unele dintre acestea, cum ar fi P.N.L., nu au întreþinut niciodatã legãturi de cooperare politicã cu P.R.M., iar, dupã alegerile din anul 2000, au respins ideea colaborãrii politice cu acest partid din opoziþie. ªi P.S.D. a întrerupt dialogul politic cu P.R.M. ºi cu liderul sãu, dupã noiembrie 2000. Partidul România Mare nu a mai fost integrat în majoritatea parlamentarã, aºa cum s-a întâmplat între Õ92 ºi Õ96.

Aveþi un limbaj foarte elegant, am remarcat!

É ar trebui sã adere toate forþele politice, dar ºi Preºedintele României, primul-ministru ºi ceilalþi membri ai Guvernului. Partidul România Mare, din acest motiv, nu poate fi un interlocutor politic pânã când nu va dovedi cã susþine interesele naþionale ºi pânã când nu va adera la valorile ºi principiile democraþiei. Angajamentele recente ale liderului P.R.M., Corneliu Vadim Tudor, de renunþare la pamflet ca mijloc de exprimare politicã, reprezintã prea puþin, ºi, oricum, el trebuie sã facã mai întâi în timp dovada acestei renunþãri. În plus, pânã când Corneliu Vadim Tudor nu va rezolva problema proceselor de calomnie cu care se confruntã, nu mai poate fi un partener credibil pentru dialogul politic, iar acest lucru apare cu ºi mai multã claritate în situaþia în care acest dialog are ca subiect chestiuni atât de importante, precum politica externã.

Vã mulþumesc.

Da.

Dupã originala democraþie liberalã, cele 3 milioane de români trebuie sã stea deoparte.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul BorbŽly L‡szl—. Se pregãteºte domnul ªtefan Pãºcuþ. Poftiþi!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aº vrea sã fac câteva remarci în urma luãrii de cuvânt, în legãturã cu situaþia creatã la Târgu Mureº în legãturã cu Liceul **Bolyai Farkas** ºi vreau sã vã dau câteva informaþii, eu zic pertinente, care sper cã vã vor duce la clarificarea de fapt a situaþiei din Târgu Mureº. ªi îmi face deosebitã plãcere cã acel coleg care a luat cuvântul adineauri ºi s-a referit la acele convenþii internaþionale sau legi care au fost promovate sau sprijinite de Uniunea Democratã Maghiarã din România Ñ Cartea europeanã a limbilor regionale ºi minoritare, sau Legea împotriva tuturor discriminãrilor Ñ, pentru cã eu sper cã ceea ce vã voi demonstra în alocuþiunea mea, de fapt, aceastã carte, aceste legi vin în sprijinul a ceea ce se doreºte în Târgu Mureº. ªi trebuie sã sprijinim aceste convenþii internaþionale.

Dar, totodatã, vreau sã vã atrag atenþia cã este o capcanã fluturarea falsã a unei convieþuiri bazatã pe inexistenþa unor instituþii de sine stãtãtoare ale minoritãþilor naþionale.

Aceste instituþii funcþioneazã în conformitate cu legislaþia în vigoare ºi vreau sã vã spun cã funcþioneazã licee nu numai în limba maghiarã, ºi funcþioneazã licee de sine stãtãtoare ºi în limba germanã, ºi în limba ucraineanã ºi, de fapt, din pãcate, prin acest apel se doreºte chiar desfiinþarea acestor instituþii care existã în momentul actual în România.

Dacã acest lucru este intenþia majoritãþii din România, atunci sã se spunã foarte clar. Deocamdatã, eu cred cã aceste instituþii funcþioneazã pe baza Legii învãþãmântului ºi colegul nu a citit art. 119 alin. 1 din Legea nr. 84, care spune foarte clar: ”În funcþie de necesitãþile locale, se pot organiza, la cerere ºi în condiþiile legii, grupe, clase, secþii sau ºcoli cu predare în limbile minoritãþilor naþionaleÒ. Deci este clar, este o dorinþã a Liceului **Bolyai Farkas** din Târgu Mureº ºi este o dorinþã nu de azi, de ieri, ci este o dorinþã exprimatã ºi în Õ90 ºi este o dorinþã legitimã care, evident, poate fi dusã la capãt, evident, cu mijloace politice, mijloace guvernamentale. ªi

aici, normal, trebuie sã intervinã inspectoratul ºi ministerul, pentru a rezolva problema.

Domnul ªtefan Pãºcuþ.

Nu ºtiu, o sã mai avem la dispoziþie. Foarte pe scurt, pânã vine domnul preºedinte.

Se pregãteºte domnul Ludovic Mardare.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

Nu ºtiu cât rost mai au încercãrile noastre de a dialoga cu acest Guvern al domnului Adrian Nãstase despre guvernarea care ar trebui sã fie asiguratã de dânºii, pentru cã fiecare nou efort al nostru, de a-i arãta unde greºeºte ºi ce ar avea de fapt de fãcut, par a fi doar un nou episod al unei poveºti vechi despre câini ºi caravane.

De altfel, apropierea Paºtelui sugereazã încã o datã cã putem sta aºa, la nesfârºit, fiecare cu adevãrul sãu în braþe, neluând seama de ceilalþi. Dacã în felul aceluiaºi creºtinism au loc douã Învieri diferite, douã Naºteri diferite ale Mântuitorului, de ce în sânul aceleiaºi naþiuni nu ar încãpea douã realitãþi diferite? Ð una a premierului ºi a aparatului sãu de imagine, în care ne merge cum nu se poate mai bine, ºi alta a cetãþeanului de rând, care nu mai ºtie cum sã achite din veniturile sale amãrâte facturile la apã, gaze, electricitate, ce cresc mereu, proporþional cu neputinþa de a gãsi soluþii a celor despre care se presupune cã ar guverna astãzi România.

Vor reuºi, oare, datele recensãmântului recent încheiat sã-i lãmureascã domnului Nãstase adevãrul cã 78% din populaþie se zbate în sãrãcie ºi cã din situaþia aceasta nu se poate ieºi cu noi valuri de scumpiri, ale cãror singure efecte palpabile sunt cã golesc trenurile, lasã oamenii fãrã apã, gaz ºi curent electric ºi se reorienteazã regimul alimentar înspre lobodã ºi urzici?

Poate cã nici mãcar despre o necesitate economicã realã a acestor noi scumpiri nu se poate vorbi, câtã vreme, în timp ce benzina suportã trei scumpiri pe sãptãmânã, preþul tonei de cãrbune românesc stã pe loc, pregãtind, probabil, noi analize savante despre ineficienþa mineritului în Valea Jiului ºi noi prilejuri de a-i arãta cu degetul pe minerii de acolo Ð ºi ei doar niºte oameni sãraci care muncesc din greu ºi nu apar în viziunile roz ale echipei premierului.

Vorbind de aceste noi scumpiri, sã remarcãm totuºi cã mãcar primul Paºte Ð cel catolic Ð a apucat sã se petreacã înaintea lor ºi ar fi bine sã putem socoti cã acesta este un efect al Pactului P.S.D.-U.D.M.R., pentru cã ar fi singurul sãu efect benefic, mãcar pentru o micã parte a populaþiei. Celelalte efecte ale acestei învoieli sunt mai degrabã de plâns ºi iatã ce se petrece acum la Târgu Mureº: nu lasã elevii sã înveþe nici mãcar când profesorii nu sunt în grevã! Am putea sã înþelegem însã cã întreaga acþiune a Guvernului este concentratã în acest secol asupra integrãrii în NATO ºi Uniunea Europeanã ºi nu disperarea pensionarilor este acum de luat în seamã, ci luminoasele perspective ce se vor deschide României la Bruxelles ºi la Praga, unde auzim din ce în ce mai des: ”vor conta aspectele militare ºi cele de politicã externã, iar nu cele socialeÒ, pe care le tot aducem noi în discuþie, plictisind fãrã rost ºi pierzând fãrã sens timpul glorioasei echipe Nãstase, care tocmai are un tren de prins Ð al integrãrii. ªi-l va prinde, noi o dorim.

Îl rog pe domnul deputat Mardari. Doamna Apostolescu Maria urmeazã.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Declaraþia politicã pe care o prezint în cele ce urmeazã ar putea fi intitulatã: ”P.S.D. submineazã relansarea economiei naþionaleÒ.

Acest titlu mi-a fot inspirat de intenþia Guvernului de a mãri fiscalitatea, datoritã acordurilor pe care le-a semnat cu Fondul Monetar Internaþional ºi cu Banca Mondialã. Nu trebuie sã fii economist ca sã ºtii cã în perioada în care economia unei þãri se aflã în crizã este necesar sã se intervinã cu mãsuri de reducere a fiscalitãþii. Aºa a procedat Guvernul lui Isãrescu în anul 2000. Se cunoaºte cã atunci impozitul pe profit a scãzut de la 38% la 25%, iar în cazul exportului, de la 38% la 5%. Consecinþa a fost cã, dupã 3 ani de recesiune, din guvernarea cederistã, în anul 2000 s-a realizat o creºtere economicã de 1%.

La aceastã moºtenire preluatã de la Isãrescu, Guvernul Nãstase a venit cu altã mãsurã, care sã întãreascã procesul de relansare economicã, ºi anume: în prima sa lunã de guvernare, în decembrie 2000, a fost repusã în aplicare Legea nr. 133/1999 cu privire la stimularea întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii. Legea cuprinde o serie de facilitãþi, dintre care cele mai importante sunt: scutirea de impozite în cazul profitului reinvestit, scutirea de taxe vamale ºi T.V.A. la importul de tehnicã ºi tehnologie, diminuarea impozitului pe profit în cazul creºterii numãrului locurilor de muncã. Aceste mãsuri de relaxare fiscalã, luate de Isãrescu ºi continuate de Nãstase, au dus la o creºtere economicã de aproape 5% în anul 2001. Poate cã aceastã creºtere ar fi fost ºi mai mare dacã impozitarea aferentã salariilor în acel an nu ar fi ajuns la aproape 80%. Spre comparaþie, în S.U.A. impozitarea salariilor este aproximativ 30%.

Iatã cã Guvernul Nãstase abandoneazã stimularea economicã, pentru a satisface exclusiv cerinþele Fondului Monetar Internaþional ºi ale Bãncii Mondiale în dauna intereselor þãrii, periclitând atingerea obiectivului de creºtere a nivelului de trai în România ºi chiar integrarea în structurile euroatlantice. Afirm acest lucru datoritã unor mãsuri care se preconizeazã a fi aplicate începând cu 1 iulie acest an, dupã publicarea în **Monitorul Oficial** a noilor legi privind impozitul pe profit ºi T.V.A.-ul Ð legi la care se lucreazã în prezent.

O invit pe doamna Maria Apostolescu. Urmeazã domnul Vlad Hogea.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Nici o iniþiativã beneficã, de naturã sã ajute la mersul înainte al societãþii româneºti, nu este luatã în seamã de cãtre partidul de guvernãmânt. Toate proiectele de legi redactate de parlamentarii Partidului România Mare ºi înaintate spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor se lovesc de încãpãþânarea absurdã cu care P.S.D.-ul respinge toate propunerile legislative care nu aparþin deputaþilor Puterii.

În urmã cu mai bine de un an, am avut naivitatea sã cred cã proiectul de Lege nr. 145 din 1 martie 2001 privind acordarea de locuinþe tinerilor care au fost instituþionalizaþi ºi care au împlinit 18 ani ar putea avea ºanse de a fi luat în considerare.

Din pãcate, buna-credinþã a celor 11 deputaþi P.R.M. care au vrut sã-i ajute pe niºte nãpãstuiþi ai soartei a fost tratatã cu o aroganþã inexplicabilã. S-a încercat acreditarea ideii cã, vezi Doamne, Puterea are toatã disponibilitatea de a gãsi o rezolvare legalã problemelor ºi tocmai de aceea Guvernul va înainta un proiect mai amplu pentru reglementarea deplin satisfãcãtoare a situaþiei disperate în care se gãsesc orfanii ajunºi la majorat, care ºi azi continuã sã-ºi gãseascã adãpost prin canale, prin casele scãrilor la blocuri, sau chiar pe strãzi. Am aºteptat mult ºi degeaba ca partidul de guvernãmânt sã-ºi respecte promisiunile fãcute ºi sã se þinã de cuvânt, însã nimic nu pare sã-i fi înduioºat pe cei din fruntea statului.

Deºi în demersurile de integrare a României în NATO ºi Uniunea Europeanã se subliniazã obligativitatea rezolvãrii problematicii complexe pe care o ridicã regimul juridic al copiilor din instituþiile de ocrotire socialã ºi situaþia tinerilor proveniþi din acestea, Partidul Social Democrat dã dovadã de indiferenþã ºi inerþie. Ar cam fi timpul ca guvernanþii noºtri sã dea ei înºiºi dovadã de omenie ºi bunãtate, înainte de a cere altora respectarea unor norme de moralitate ºi legalitate. Puterea exemplului este uneori foarte eficientã.

Premierul Adrian Nãstase, aflat într-o permanentã preocupare pentru promovarea propriei imagini, ar putea face un gest creºtinesc ºi filantropic, care sã dovedeascã cã tot ceea ce spune despre copiii orfani nu sunt numai vorbe ºi sã facã un gest deosebit sã înfieze un copil orfan, cã, slavã Domnului, nu se pune problema nici a spaþiului ºi cu atât mai puþin a pãrþii materiale, întrucât, unde cresc doi copii creºte ºi al treilea. ªi exemplul

Domnul deputat Vlad Hogea ºi, ultimul vorbitor, domnul Emil Boc.

Încercaþi în 4 minute, atât mai avem la dispoziþie.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În judeþul pe care am onoarea sã-l reprezint în Parlamentul României, populaþia plãteºte pentru o gigacalorie nu mai puþin de 1.136.700 de lei, sumã imensã, care depãºeºte cu mult posibilitãþile materiale ale majoritãþii ieºenilor. În plus, Sucursala ELECTROCENTRALE Iaºi a fost transferatã din domeniul privat al statului ºi din patrimoniul S.C. TERMOELECTRICA S.A. în domeniul public al Municipiului Iaºi ºi în administrarea consiliului local. Nu ºtim ce ºi cum va putea face aceastã din urmã instituþie pentru redresarea financiarã a societãþii care se ocupã de producerea energiei termice, dar pe anul 2001 s-a înregistrat un deficit uriaº care se ridicã la aproape 563 de miliarde lei. Mai exact, cheltuielile de 1.478 de miliarde lei eclipseazã veniturile totale de numai 915 miliarde lei.

Una dintre gãurile negre este fondul de salarii botezat birocratic ”cheltuieli cu munca vieÒ, care se cuantificã la peste 121 de miliarde lei, greu de justificat în faþa populaþiei.

Totodatã, inutile ni se par sumele alocate pentru protocol, reclame ºi publicitate Ð 153 milioane lei, deplasãri, detaºãri ºi transferuri Ð 487 milioane lei, poºtã ºi telecomunicaþii Ð 642 milioane lei.

Primãria cere preluare de cãtre Guvern a creditului de 15 milioane de dolari folosit la reabilitarea CET 2, precum ºi ajutorul Executivului pentru a garanta un împrumut care sã permitã investirea în modernizarea sistemului de transport al energiei termice.

De asemenea, se solicitã anularea datoriilor pe care le are Sucursala ELECTROCENTRALE Iaºi la bugetul statului ºi la bugetele fondurilor CAS, CASS, ºomaj, dar ºi anularea majorãrilor ºi penalitãþilor datorate de Regia Autonomã de Distribuþie a Energiei Termice cãtre ELECTROCENTRALE Iaºi.

Pentru ieºeni, dezastrul este iminent, dacã luãm în considerare pierderile imense înregistrate la sfârºitul anului trecut.

În aceeaºi ordine de idei, ne exprimãm îngrijorarea cu privire la preluarea de cãtre Consiliul Municipal Iaºi a Complexului **World Trade Center** care cuprinde ºi Hotelul de 5 stele **Europa** , construit pe un teren aflat în proprietatea primãriei. Dupã asocierea în participaþiune realizatã în 1995 între primãrie ºi Firma IMPROIECT, urma ca, ulterior finalizãrii edificiului, primul asociat sã încaseze minim 54.000 de dolari pe an de la cel de al doilea, indiferent dacã s-ar fi realizat sau nu profit. Anul acesta, contractul a fost reziliat. Primãria pretinde cã are de platã pentru a deveni proprietar al clãdirii numai 1,5 milioane dolari, adicã valoarea construcþiei ca atare, însã IMPROIECT susþine cã trebuie sã primeascã 18,3 milioane dolari, reprezentând valoarea actualizatã la costurile din 2002, invocând în acest sens ºi o clauzã contractualã.

Ultimul vorbitor Ð domnul Emil Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia politicã va fi foarte scurtã ºi concisã ºi îl vizeazã pe domnul Adrian Nãstase, în dubla calitate a Domniei sale de premier ºi preºedinte al P.S.D.

Încã de la început aº dori sã-i adresez Domniei sale o întrebare.

Domnule prim-ministru,

Dacã nu credeþi în arestãri de vineri seara, atunci credeþi în sinucideri de miercuri seara?

Declaraþia politicã, aºa cum aþi putut observa, vizeazã implicaþiile celor douã cazuri care au zguduit Ministerul Public, în special, ºi justiþia din România, în general. Este vorba de cazul anchetãrii procurorului Lele de la Bihor ºi de cazul sinuciderii procurorului Panait din cadrul Parchetului General de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie.

## Domnule prim-ministru,

În ambele cazuri s-a vorbit ºi se vorbeºte de amestecul Politicului în anchetele judiciare. Pânã în acest moment, nu am observat nici un fel de poziþie din partea dumneavoastrã prin care sã confirmaþi sau sã negaþi aceste influenþe ale Politicului. Nu vorbim de conþinutul juridic al anchetelor, specific procedurilor judiciare, ne referim aici la implicaþiile politice ale celor douã cazuri. Partidul Democrat a solicitat audierea dumneavoastrã la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Partidul Democrat a pus o interpelare prin care v-a solicitat prezenþa în Parlament pentru a rãspunde la aceste alegaþii cu privire la influenþele Politicului în anchetele judiciare. Nimic nu s-a întâmplat. Poate, dacã aceste lucruri s-ar fi întâmplat, dacã procedurile instituþionale ºi constituþionale ar fi fost respectate, poate, poate spun, procurorul Panait ar fi fost astãzi în viaþã, poate am fi reuºit sã descâlcim puþin din firele întortocheate ale anchetelor judiciare din România.

## Domnule prim-ministru,

Cine ar mai trebui sã se sinucidã în aceastã þarã pentru a demara o anchetã cu privire la influenþele Politicului în anchetele judiciare?

De aceea, domnule prim-ministru, vã solicitãm, prin dubla calitate pe care o aveþi, de preºedinte al P.S.D., în

special de aceastã datã, ºi de prim-ministru, sã demaraþi constituirea unei comisii de anchetã în cazurile LelePanait.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã ºi vã urez în continuare o zi bunã.

Prima parte a ºedinþei de astãzi s-a încheiat.

Rog invitaþi colegii în salã. Nu uitaþi totuºi, este ºedinþã de vot final.

Daþi-mi voie sã declar deschisã ºedinþa de astãzi, anunþându-vã cã din cei 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 289, fiind absenþi 54, din care 26 participã la alte acþiuni parlamentare. Din pãcate, prezenþa din salã nici mãcar nu se apropie de cea înregistratã ºi probabil vom fi nevoiþi, dacã nu se adunã lumea în salã, sã facem un apel nominal.

Vã rog sã-mi permiteþi înainte de a vedea dacã avem prezenþa în salã sau nu sã vã prezint pentru aprobare câteva comisii de mediere. Prima priveºte proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor, unde sunt propuºi domnii deputaþi: Florescu Ion, Iordache Florin, Þibulcã Alexandru, Dinu Gheorghe, ªnaider Paul, Makkai Grigore ºi Mirciov Petru.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

A doua comisie, cea la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2002 pentru modificarea ºi completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii. Sunt propuºi domnii deputaþi: Florescu Ion, Popescu Cãtãlin, Þibulcã Alexandru, Pleºa Eugen, Dinu Gheorghe, Cîrstoiu Ion, Coifan Viorel.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor mãsuri pentru diminuarea datoriei publice. Sunt propuºi domnii deputaþi: Bar Mihai, Bleotu Vasile, Selagea Constantin, Ionescu Daniel, Popescu Tãriceanu Cãlin, Winkler Iuliu ºi Sali Negiat.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2001 privind majorarea capitalului social al SC **Compania Naþionalã de Transporturi Aeriene** Ð TAROM SA prin conversia în acþiuni a creanþelor unor unitãþi de aviaþie civilã. Sunt propuºi domnii deputaþi: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel, Fâcã Mihai, Buzea Cristian, Miclea Ioan, Boagiu Anca Daniela.

## **Domnul Constantin Niþã:**

|**Domnul Constantin Niþã:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|Prezent| |Afrãsinei Viorica|Absentã| |Albu Gheorghe|Absent| |Ana Gheorghe|Absent| |Anastasescu Olga Lucheria|Absentã|

|Andea Petru|Prezent| |---|---| |Andrei Ioan|Prezent| |Andronescu Ecaterina|Absentã| |Antal Istv‡n|Absent| |Anton Marin|Absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|Absent| |Antonescu Niculae Napoleon|Prezent| |Apostolescu Maria|Prezentã| |Arghezi Mitzura Domnica|Prezentã| |Ariton Gheorghe|Prezent| |Armaº Iosif|Prezent| |Arnãutu Eugenu|Prezent| |Asztalos Ferenc|Prezent| |Baban ªtefan|Prezent| |Babiuc Victor|Absent| |Baciu Mihai|Absent| |Bahrin Dorel|Prezent| |Baltã Mihai|Prezent| |Baltã Tudor|Absent| |Bar Mihai|Prezent| |Bara-Radu Liviu|Absent| |Barbu Gheorghe|Prezent| |Bartoº Daniela|Absentã| |Bãdoiu Cornel|Absent| |Bãlãeþ Miticã|Absent| |Bãlãºoiu Amalia|Prezentã| |Bãncescu Ioan|Prezent| |Bâldea Ioan|Prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|Absent| |Bentu Dumitru|Absent| |Bercãroiu Victor|Absent| |Berceanu Radu Mircea|Absent| |Bereczki Endre|Absent| |Birtalan çkos|Prezent| |Bivolaru Ioan|Absent| |Bleotu Vasile|Prezent| |Boabeº Dumitru<br>Boagiu Anca Daniela|Prezent<br>Absentã| |Boajã Minicã|Prezent| |Boc Emil|Prezent| |Bogea Angela|Prezentã| |Boiangiu Cornel|Prezent| |Bolcaº Augustin Lucian|Absent| |Bšndi Gyšngyike|Prezentã| |BorbŽly L‡szl—|Prezent| |Bozgã Ion|Prezent| |Bran Vasile|Absent| |Brînzan Ovidiu|Prezent| |Brudaºca Damian<br>Bucur Constantin|Prezent<br>Prezent| |Bucur Mircea|Prezent| |Buga Florea<br>Burnei Ion|Prezent<br>Prezent| |Buruianã Aprodu Daniela|Absentã| |Buzatu Dumitru|Absent| |Buzea Cristian Valeriu|Prezent| |Calcan Valentin Gigel<br>Canacheu Costicã|Prezent<br>Absent| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard<br>Cazimir ªtefan|Absent<br>Prezent| |Cãºunean-Vlad Adrian|Prezent| |Cerchez Metin|Absent| |Cherescu Pavel|Prezent| |Chiliman Andrei Ioan|Prezent| |Chiriþã Dumitru|Absent|

## 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/26.IV.2002

Ciontu Corneliu Prezent Ionescu Daniel Prezent Ciuceanu Radu Prezent Ionescu Mihaela Absentã Ciupercã Vasile Silvian Absent Ionescu Rãzvan Absent Cîrstoiu Ion Prezent Ionescu Smaranda Prezentã Cladovan Teodor Prezent Iordache Florin Prezent Cliveti Minodora Prezentã Iriza Marius Prezent Coifan Viorel-Gheorghe Absent Iriza Scarlat Prezent Cojocaru Nicu Prezent Ivãnescu Paula Maria Prezentã Crãciun Dorel Petru Absent Jipa Florina Ruxandra Prezentã Creþ Nicoarã Prezent Kelemen Atilla BŽla Ladislau Prezent Cristea Marin Prezent Kelemen Hunor Prezent Criºan Emil Prezent Kerekes K‡roly Prezent Dan Matei-Agathon Absent K—nya-Hamar S‡ndor Prezent Daraban Aurel Absent Kov‡cs Csaba-Tiberiu Prezent Dinu Gheorghe Prezent Kov‡cs Zolt‡n Prezent Dobre Traian Absent Lari Iorga Leonida Absentã Dobre Victor Paul Absent Lazãr Maria Prezentã Dobrescu Smaranda Prezentã Lãpãdat ªtefan Prezent Dolãnescu Ion Absent Lãpuºan Alexandru Prezent Dorian Dorel Absent Leonãchescu Nicolae Absent Dorneanu Valer Prezent Lepãdatu Lucia-Cornelia Prezentã Dragomir Dumitru Absent Lepºa Victor Sorin Absent Dragoº Liviu Iuliu Absent Loghin Irina Absentã Dragu George Prezent Luchian Ion Absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil Absent Magheru Paul Absent Dreþcanu Doina-Micºunica Prezentã Maior Lazãr Dorin Prezent Dumitrescu Cristian Sorin Absent Makkai Grigore Absent Dumitriu Carmen Prezentã Man Mircea Absent Duþu Constantin Absent Manolescu Oana Absentã Duþu Gheorghe Prezent Marcu Gheorghe Prezent Enescu Nicolae Absent Mardari Ludovic Absent Erdei Dol—czki Istv‡n Prezent Marin Gheorghe Prezent Eserghep Gelil Absent Marineci Ionel Prezent Fâcã Mihail Prezent M‡rton çrp‡d-Francisc Prezent Firczak Gheorghe Prezent Mãlaimare Mihai-Adrian Absent Florea Ana Prezentã Mãrãcineanu Adrian Prezent Florescu Ion Prezent Mândrea-Muraru Mihaela Prezentã Fotopolos Sotiris Absent Mândroviceanu Vasile Absent Frunzãverde Sorin Absent Mera Alexandru Liviu Prezent Gaspar Acsinte Prezent Merce Ilie Prezent Georgescu Florin Prezent Meºca Sever Prezent Georgescu Filip Absent Miclea Ioan Prezent Gheorghe Valeriu Prezent Micula Cãtãlin Absent Gheorghiof Titu Nicolae Prezent Mihalachi Vasile Prezent Gheorghiu Adrian Prezent Mihãilescu Petru-ªerban Absent Gheorghiu Viorel Prezent Mincu Iulian Prezent Gingãraº Georgiu Absent Mircea Costache Prezent Giuglea ªtefan Absent Mirciov Petru Prezent Godja Petru Absent Miron Vasile Prezent Grãdinaru Nicolae Prezent Mitrea Manuela Prezentã Grigoraº Neculai Prezent Mitrea Miron Tudor Absent Gubandru Aurel Prezent Mitu Dumitru Octavian Absent Gvozdenovici Slavomir Prezent Miþaru Anton Prezent Haºotti Puiu Absent Mînzînã Ion Absent Hogea Vlad Gabriel Prezent Mocioalcã Ion Prezent Holtea Iancu Prezent Mocioi Ion Absent Hrebenciuc Viorel Absent Mogoº Ion Prezent Ianculescu Marian Prezent Mohora Tudor Prezent Ifrim Mircea Absent Moisescu George Dumitru Prezent Ignat Miron Prezent Moisoiu Adrian Prezent Iliescu Valentin Adrian Absent Moiº Vãsãlie Prezent Ionel Adrian Prezent Moldovan Petre Absent Ionescu Anton Absent Moldovan Carmen Ileana Prezentã Ionescu Costel Marian Absent Moldoveanu Eugenia Prezentã Ionescu Dan Absent Moraru Constantin Florentin Absent Motoc Marian-Adrian Prezent Musca Monica Octavia Prezentã Muºetescu Tiberiu-Ovidiu Absent Naidin Petre Prezent Nan Nicolae Absent Nassar Rodica Prezentã Naum Liana Elena Absentã Nãdejde Vlad-George Absent Nãstase Adrian Absent Nãstase Ioan Mihai Prezent Neacºu Ilie Prezent Neagu Ion Prezent Neagu Victor Prezent Neamþu Horia Ion Prezent Neamþu Tiberiu Paul Absent Nechifor Cristian Prezent Negoiþã Liviu Gheorghe Absent Nica Dan Absent Nicolae Ion Prezent Nicolãescu Gheorghe-Eugen Prezent Nicolescu Mihai Prezent Nicolicea Eugen Prezent Niculescu Constantin Prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae Absent Nistor Vasile Prezent Niþã Constantin Prezent Oltean Ioan Prezent Olteanu Ionel Prezent Oltei Ion Prezent Onisei Ioan Prezent Palade Doru Dumitru Absent Pambuccian Varujan Prezent Paºcu Ioan Mircea Absent Pataki Iulia Absentã Patriciu Dinu Absent Pãun Nicolae Absent Pãduroiu Valentin Prezent Pãºcuþ ªtefan Prezent PŽcsi Ferenc Prezent Pereº Alexandru Prezent Petrescu Ovidiu Cameliu Prezent Petruº Octavian Constantin Prezent Pleºa Eugen Lucian Absent Podgoreanu Radu Absent Pop Napoleon Absent Popa Constanþa Prezentã Popa Cornel Absent Popa Virgil Absent Popescu Ioan-Dan Absent Popescu Costel-Eugen Prezent Popescu Dorin Grigore Prezent Popescu Gheorghe Prezent Popescu Kanty Cãtãlin Prezent Popescu Virgil Prezent Popescu-Bejat-ªtefan Marian Prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin AntonPrezent Posea Petre Prezent Predicã Vasile Absent Pribeanu Gheorghe Prezent Priboi Ristea Absent Purceld Octavian-Mircea Prezent Puºcaº Vasile Absent Puwak Hildegard-Carola Absentã Puzdrea Dumitru Absent Radan Mihai Prezent

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã mai rãmâneþi în salã mãcar 15 minute, acum, dupã ce aþi rãspuns la apel, ca sã parcurgem lista votului final.

Din cei 289 de deputaþi care ºi-au înregistrat prezenþa, sunt prezenþi în salã 223. Avem cvorumul de vot. Vã rog sã fiþi atenþi la lista pe care o

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Legea sindicatelor pe care am votat-o adineauri nu cuprinde în prevederile sale reglementãri privind soluþionarea dreptului sindical pentru persoanele fãrã ocupaþie, a celor care lucreazã pe cont propriu, cum ar fi lucrãtorii din agriculturã, lucrãtorii independenþi, în general, persoane care exercitã profesiuni liberale.

Din acest punct de vedere, legea votatã nu este în concordanþã cu prevederile Convenþiei Internaþionale a Muncii nr. 87/1948 la care România este parte ºi care prevede cã: ”Lucrãtorii, fãrã nici un fel de discriminare, au dreptul de a constitui organizaþii sau de a se afilia lor. Pentru aceºti lucrãtori nu relaþia de muncã cu un angajator este definitorie, aceasta putând fi absentãÒ, lucru asupra cãruia s-a pronunþat ºi Biroul Organizaþiei Internaþionale a Muncii.

De asemenea, Legea sindicatelor votatã nu reglementeazã o serie de incompatibilitãþi ale persoanelor care au funcþie de demnitate publicã sau de funcþii de conducere în administraþia publicã, cu calitatea de membru de sindicat ºi, în consecinþã, cu toate drepturile ce decurg din aceastã calitate, inclusiv aceea de a fi ales în conducerile organizaþiilor sindicale.

Acest lucru poate conduce, fãrã o reglementare clarã, la un grad ridicat de politizare a miºcãrii sindicale, deturnând-o astfel de la scopul sãu ºi de la principiul enunþat în legea votatã, la art. 1 alin. 2, în care se stipuleazã: ”Organizaþiile sindicale sunt independente faþã de partidele politice.Ò

Cu toate acestea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat pentru adoptarea acestei legi la care am susþinut o serie de amendamente, unele acceptate, altele neacceptate, cum este cazul celor expuse anterior. Votul nostru pentru aprobarea acestei legi este motivat de faptul cã aceasta vine ºi reglementeazã o serie de lucruri noi apãrute ca urmare a evoluþiei social-economice a societãþii în ansamblul ei ºi pentru care Legea sindicatelor nr. 54/1991 nu mai este acoperitoare ºi conformã.

Din acest punct de vedere, legea votatã astãzi reprezintã o îmbunãtãþire a cadrului legislativ în domeniu, chiar dacã nu reglementeazã toate aspectele. Ne exprimãm speranþa cã în Senatul României se vor îndrepta cel puþin problemele expuse cu privire la lipsirea de drepturi sindicale a unor categorii de cetãþeni ºi cã problemele incompatibilitãþii prezentate se vor soluþiona printr-o lege specialã care sã reglementeze regimul general al incompatibilitãþilor.

Da. Mulþumesc. Poftiþi, domnule deputat! Din partea Grupului P.R.M.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Noi, cei de la Partidul România Mare, am votat aceastã Lege a sindicatelor deoarece am considerat cã este o lege necesarã. Cu toate acestea, sperãm ca la Senat sã fie aduse unele corecturi în special în ceea ce priveºte tendinþa de îngrãdire a forþei sindicatelor reieºitã din unele articole. De asemenea, sperãm sã fie aduse chiar ºi unele completãri.

Pe de altã parte, consider cã nu s-a þinut cont în suficientã mãsurã de pãrerea sindicatelor. Cu aceste rezerve, noi am votat totuºi Legea sindicatelor în forma prezentatã la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule coleg!

## Mulþumesc, domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Astãzi am votat Legea sindicatelor în forma nouã, care aduce o serie de îmbunãtãþiri ºi aducerea la zi a formei de organizare sindicalã cu ceea ce se întâmplã în economia româneascã.

Societatea româneascã a ales în 1990 sã meargã pe calea economiei de piaþã, pe calea capitalismului, iar pentru acest lucru existenþa unor sindicate puternice este indispensabilã. Noua lege aduce acele reglementãri care permit organizarea sindicalã ºi în unitãþi cu mai puþin de 15 salariaþi, aduce reglementãri prin faptul cã liderii de sindicat nu mai trebuie sã fie neapãrat angajaþi ai unitãþii în care se constituie sindicatul. Iar în ceea ce priveºte dreptul de organizare, dreptul de acþiune a celorlalte categorii care nu sunt angajaþi, ele sunt stipulate prin alte legi.

În ceea ce priveºte incompatibilitãþile, nu înþeleg de ce unii se referã doar la sindicate, doar la lideri de sindicat, ºi nu se referã ºi la celelalte categorii. În Parlament existã reprezentanþi ai patronatelor, existã reprezentanþi ai altor asociaþii ºi nu a pus nimeni problema acestor incompatibilitãþi. Eu consider cã este o lege bunã, în ton cu ceea ce se întâmplã în economia româneascã în acest moment, drept pentru care am votat-o. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Todoran.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/2002 pentru modificarea Anexei IV/1 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000, lege ce urmeazã a fi votatã în conformitate cu art. 74 alin. 2 din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor 223 de deputaþi prezenþi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea Anexei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi. Tot art. 74 alin. 2 din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Dacã sunt voturi împotrivã?

Abþineri?

Unanimitatea celor 223 de deputaþi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2002 pentru modificarea Legii 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. Art. 74 alin. 2 din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

- Unanimitatea celor 223 de deputaþi.

- Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de

- urgenþã a Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public privat. Art. 74 alin. 2 din Constituþie. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

- Unanimitatea celor 223 de deputaþi.

- Propunerea legislativã privind declararea oraºului

- Cugir, Oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989. Art. 74 alin. 2 din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

- Unanimitatea celor prezenþi.

Propunerea legislativã privind declararea ca oraº a comunei Bãlceºti, judeþul Vâlcea. Art. 74 alin. 1 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

- Unanimitatea celor 223 de deputaþi prezenþi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/2002 privind trecerea Spitalului **Elias** ºi a Complexului Olãneºti din subordinea ºi administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale în administrarea Academiei Române. Art. 74 alin. 2 din Constituþie.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Am votat împotriva acestui proiect de lege, deºi, cel puþin din titlu ºi din intenþie, era un lucru bun faptul cã formalitãþile necesare pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii societãþilor comerciale, este un lucru pozitiv. Însã, aºa cum a apãrut iniþial ordonanþa de urgenþã ºi chiar dacã ea a fost îmbunãtãþitã semnificativ în Parlament, la ora actualã, aceastã ordonanþã de urgenþã este o piedicã evidentã în înregistrarea ºi funcþionarea societãþilor comerciale, fãcând ca formalitãþile care sunt necesare pentru înscrierea unor firme sã fie din ce în ce mai complicate.

La toate camerele de comerþ din þarã sunt cozi interminabile, în jurul acestora s-au creat tot felul de firmecãpuºã care profitã de aceastã situaþie ºi, una peste alta, practic, este o barierã pusã în dezvoltarea firmelor private, cele care de fapt sunt principalele ”vinovateÒ de o eventualã dezvoltare economicã în România.

Considerãm cã ar fi fost normal ca aceastã ordonanþã sã fie respinsã, sã fie trimisã înapoi la Guvern ºi care sã ne trimitã nu o ordonanþã de imagine cu un singur titlu ºi din care numai titlul conteazã, ci o ordonanþã bine pusã la punct, un proiect de lege bine pus la punct, cu toate implicaþiile necesare, corelatã cu modificarea tuturor actelor normative necesare ºi aºa mai departe. Altfel, va rãmâne la fel, o barierã în dezvoltarea ºi înregistrarea unor firme private. Uitaþi-vã la ce se întâmplã în judeþele dumneavoastrã la camerele de comerþ, uitaþi-vã ºi întrebaþi-i pe ei, cei care încearcã sã-ºi înregistreze o firmã ºi o sã vedeþi cã nimeni dintre aceºtia nu aprobã modul în care se face acest lucru. Pãcat cã o idee foarte bunã este pusã în practicã foarte prost.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aceastã lege pe care o votãm astãzi vine, exact cum spune ºi titlul, sã simplifice modalitãþile de înregistrare a societãþilor comerciale. Îmi pare foarte rãu cã aici, în plen, colegii de la P.D. vin sã aducã critici împotriva acestei ordonanþe, deºi, sincer sã vã spun, în comisie, unde am dezbãtut timp de mai multe sãptãmâni aceastã lege, nu am avut nici un fel de criticã din partea Partidului Democrat.

Toate amendamentele care s-au fãcut pe aceastã ordonanþã au fost fãcute în numele întregii comisii, iar Partidul Democrat nu a avut nimic de spus. Conform obiceiului, dupã ce se întâmplã ceva, venim în plen ºi începem sã criticãm. Nu este, cred eu, o soluþie constructivã. Dacã doreau cu adevãrat, aºa cum declarã aici, sã îmbunãtãþeascã aceastã activitate, trebuiau s-o facã în cadrul comisiilor, cu amendamentele respective.

În ceea ce priveºte colaborarea cu camerele de comerþ, vreau sã vã spun cã au fost invitate în cadrul discuþiilor ºi toate amendamentele au fost fãcute în colaborare cu Camera de Comerþ ºi Industrie a României ºi cu celelalte camere de comerþ din teritoriu. Deci, amendamentele au fost ºi din partea camerelor de comerþ.

Ceea ce aº vrea sã subliniez este cã, faþã de textul iniþial al ordonanþei, acum, în proiectul de lege pe care o sã-l votãm, apar anumite elemente noi. Pentru ca sã se înlãture aceste cozi, aceste inadvertenþe care s-au constatat ºi pe care ºi noi, ºi Guvernul, ºi camerele de comerþ le-au constatat în procesul de înregistrare a firmelor ºi de autorizare a acestora, s-a mers pe instituirea declaraþiei pe proprie rãspundere, deci cel care doreºte sã-ºi facã firma vine ºi declarã pe proprie rãspundere ce activitãþi din portofoliu o sã desfãºoare ºi pentru care are nevoie de autorizaþie, dupã care urmeazã sã ºi le obþinã pe celãlalt în momentul în care trece la alte activitãþi.

S-a mutat centrul de verificare înainte de începerea activitãþii firmei cu verificarea posterioarã ºi, de asemenea, foarte important, s-a separat activitatea de consultanþã de cea de autorizare. Deci, consultanþa a fost pusã în afara biroului unic.

Toate aceste elemente pe care vi le-am transmis au fost modificate cu avizul întregii comisii. Noi am votat în comisie aceastã ordonanþã în unanimitate ºi, de aceea, eu cred cã punerea ei în aplicare, împreunã cu amendamentele care au venit de la Senat, va duce la fluidizarea activitãþii în aceste birouri unice ºi va realiza ceea ce-ºi doresc întreprinzãtorii, o activitate mult mai simplã la înregistrare, având în vedere cã înregistrarea este poarta de intrare în afaceri.

Mulþumesc.

Domnul Alexandru Sassu are o problemã de procedurã.

Domnule preºedinte,

Aºa cum scrie în regulament, dupã vot se explicã votul din partea grupului parlamentar ºi nu se criticã sau se dã o replicã celor care au votat într-un fel ºi ºi-au explicat votul. De altminteri, cred cã prin ceea ce a spus dânsul, a dat o replicã ºi domnului prim-ministru care a zis cã legea trebuie modificatã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 23/1999 privind constituirea fondurilor de garantare. Se propune respingerea ordonanþei.

- Cine este pentru aceastã soluþie? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 233/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligaþii ale unor agenþi economici.

- Se propune respingerea ordonanþei.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Dacã sunt voturi împotrivã? 203 voturi pentru,

- 20 voturi împotrivã.

Abþineri?

Cu 203 voturi pentru, 20 împotrivã, nici o abþinere, s-a votat respingerea ordonanþei.

Proiectul de Lege privind taxa pe valoarea adãugatã. Art. 74 alin. 1 din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Dacã sunt voturi împotrivã?

## **Domnul Anghel Stanciu**

:

Vã rugãm sã numãraþi voturile pentru ºi împotrivã.

175 pentru, 61 împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Domnule Nicolaescu, poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cred cã trebuie sã subliniem 3 idei la motivarea votului împotrivã a Grupului parlamentar naþional liberal din Camera Deputaþilor.

O primã idee este aceea cã, prin acest proiect de lege, s-a încercat o preluare brutalã a Directivei a IV-a a Uniunii Europene, fãrã sã se þinã cont de realitãþile româneºti, fãrã sã se þinã cont, dacã vreþi, de ceea ce se întâmplã efectiv în economia realã, numai din dorinþa de a arãta Uniunii Europene cã venim repede, aproape de ei, dar uitând cã pânã la aderarea la Uniunea Europeanã mai putem beneficia de unele prevederi ale acestei directive.

O a doua idee ar fi aceea cã acest Guvern nu a înþeles nici acum cã poþi sã stimulezi economia prin poli- tici fiscale. Numai dacã menþionãm douã elemente de bazã, ºi anume sectorul de construcþii ºi sectorul de turism ºi, în special, turismul internaþional, vom vedea cã acest Guvern n-a înþeles sã stimuleze economia realã, pe de o parte, iar pe de altã parte, pe termen scurt ºi mediu aceste sectoare, din pãcate, nu vor aduce venituri, ci vor aduce pierderi.

Iar a treia idee este aceea cã, prin acest proiect de lege, acest Guvern s-a îndepãrtat aproape total de promisiunile sale electorale ºi de programul de guvernare.

Reamintesc tuturor colegilor cã, anul trecut, la dezbaterea celor douã proiecte de legi ale bugetului de stat, ºi în lunile aprilie-mai ºi în luna noiembrie, reprezentanþii P.S.D.-ului au spus: ”Vom reduce cotele de T.V.A. începând cu anul 2002Ò. Între timp s-a uitat acest lucru ºi acum se motiveazã cã din cauza acordului cu Fondul Monetar Internaþional acest lucru va fi posibil din 2003 sau 2004.

Aceasta presupune cã se întâmplã douã elemente: ori cã nu se va întâmpla deloc în viitor, pentru cã mi-e foarte greu sã cred cã un Guvern dã o lege pentru un an sau pentru doi ani, ori cã Guvernul, cu bunã ºtiinþã, introduce instabilitate legislativã ºi modificã Legea T.V.A.ului de la an la an, dupã cum crede cã este bine sau este rãu.

În felul acesta, predictibilitatea mediului de afaceri nu mai este, nu mai existã ºi, în al doilea rând, reprezentanþii P.S.D. trebuie sã recunoascã în faþa þãrii cã îi înºalã pe cetãþeni, cã nu le spune adevãrul ºi cã îi minte în continuare.

Domnul deputat Florin Georgescu, din partea Grupului P.S.D.

Dupã aceea, domnul deputat Stanciu.

## **Domnul Florin Georgescu:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Înþeleg cã discursul antevorbitorului a avut conotaþii autocritice pentru cã, de fapt, conþinutul Legii T.V.A.-ului, pe care noi am aprobat-o acum, este foarte puþin diferit de ceea ce au aprobat domnii liberali ºi colegii de coaliþie atunci când se aflau la guvernare. Aceste cote unificate de 19%, începând cu elementele de bazã în consumul populaþiei ºi terminând cu bunurile de lux, la care dânºii, ca reprezentanþi ai grupurilor celor mai bogate de interese, au cel mai mare acces, s-a fãcut pe timpul guvernãrii liberale, þãrãniste, pediste ºi aºa mai departe.

În ceea ce priveºte racordarea la standardele europene, aici suntem obiºnuiþi cu limbajul duplicitar al domnilor liberali, ºi anume: când ne racordãm la standardele europene, de ce o facem, cã o facem prea repede, când nu ne racordãm, suntem antioccidentali, antieuropeni ºi aºa mai departe.

Noi am fãcut exact ceea ce trebuia fãcut în acest moment, iar în privinþa relaxãrii fiscale, pe care, întradevãr, partidul nostru a propus-o ºi a susþinut-o în campania electoralã, deocamdatã, în acest moment nu a fost posibil sã reducem cotele de T.V.A. la unele bunuri de bazã în consumul populaþiei pe care ni le-am propus, cum ar fi pâinea, laptele, produsele din carne ºi carnea,

medicamentele, îmbrãcãmintea pentru copii, datoritã dezastrului ºi jafului pe care l-am gãsit în þarã dupã guvernarea de dreapta în 1997 Ð 2000.

ªi nu din cauza acordului cu F.M.I. O vom face aºa cum este scris ºi în acordul cu F.M.I., începând cu anul 2003, când resursele financiare ne vor permite ºi când deja Guvernul Nãstase va fi recuperat 10% din cãderea economicã care, alãturatã jafului ºi dezastrului pe care l-aþi provocat, de 12% aceastã cãdere, nu au permis în acest an aplicarea acelor cote reduse de T.V.A. pe care noi ne-am angajat cã le vom introduce ºi le vom aplica începând cu anul 2003.

Mulþumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã luaþi act cã Partidul România Mare, prin deputaþii sãi, din 1992 pânã în prezent nu poate fi catalogat ca hoþ sau sã i se spunã: ”hoþilor!Ò, pentru cã nu am fost lângã oala cu smântânã. Au fost ºi unii ºi alþii! În ce ne priveºte, nu ne amestecãm între dânºii ºi nici nu putem împiedica sã se adreseze cu distinsul cuvânt ”hoþÒ.

În ce ne priveºte, domnule preºedinte, motivaþia votului nostru are la bazã douã elemente. Un element de procedurã, acest element de procedurã, vã spun sincer cã mã surprinde, pentru cã la experienþa distinsului nostru coleg, preºedinte al Comisiei de buget, finanþe, este o scãpare impardonabilã. Domnia sa cunoaºte cã art. 66 alin. 3 precizeazã: ”În cazul în care o comisie examineazã în fond mai multe proiecte de lege ºi propuneri legislative, care au acelaºi obiect de reglementare, se întocmeºte un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. 1 ºi 2Ò.

Deci, grupul nostru parlamentar, bazat pe buna-credinþã a Grupului parlamentar P.D.S.R., respectiv a fostei colaborãri P.D.S.R.-P.R.M. din legislatura trecutã, a preluat, crezând cã P.D.S.R.-ul trecut nu a avut timp, din programul de guvernare acea relaxare fiscalã ºi a întocmit o lege privind T.V.A.-ul, bazatã pe propunerile, în campanie electoralã, ale P.D.S.R.-ului, crezând cã în felul acesta îi ajutãm, economisind timp, dânºii ºi noi vom capta voturile pentru a duce la îndeplinire programul de guvernare.

Am constatat cã dânºii au respins propunerea noastrã, nu au cumulat-o, deºi aveau acordul, avizul Consiliului Legislativ, deºi chiar Guvernul recomanda sã se þinã seama ca amendamente în proiectul de lege ºi, mai mult decât atât, credem noi cã introducerea T.V.A.-ului la construcþii, în condiþiile crizei totale de locuinþe, chiar la cele care deja sunt începute, este o eroare regretabilã ºi o cedare prea uºor asupra pretenþiilor Fondului Internaþional.

Am votat ca sã atragem atenþia actualilor colegi P.S.D., cã domnul preºedinte al Senatului, fost prim-ministru spunea: ”Când vom veni noi la guvernare, nu vom negocia în genunchiÒ. Aºa sã fie, oare?! Acesta este sensul protestului nostru.

Vã mulþumim.

Mulþumesc.

Poftiþi, stimate coleg, într-o intervenþie de procedurã, am înþeles.

## Domnule preºedinte,

O chestiune de procedurã.

Am înþeles cã fiecare explicã votul ºi nu se apucã sã facã campanie electoralã sau sã facã acuze politice. Vã rog frumos, când daþi cuvântul unor vorbitori atrãgeþi-le atenþia asupra acestui aspect.

Mulþumesc.

Eu v-aº ruga sã nu uitaþi ºi când propriii dumneavoastrã colegi iau cuvântul ºi fac expuneri de dezbateri generale, critici ºi aºa mai departe. ªtiþi cum este povestea cu paiul!

Poftiþi, domnule Petrescu!

## Stimaþi colegi,

Eu nu cred cã scrie undeva în regulament acest lucru. La explicarea votului, explici votul ºi argumentele pe care le aduci sunt la libera voinþã a celor care exprimã aceastã atitudine din partea unui grup parlamentar. El poate sã spunã orice. Dar ce este interesant este alt lucru: faptul cã dumneavoastrã aduceþi acuzaþii foarte grave Guvernului ºi dumneavoastrã faceþi, sã spunem, propagandã politicã, cum v-aþi exprimat, ºi este interesantã aceastã viziune.

Deci, pentru dumneavoastrã democraþia are un sens unic, nu este o stradã cu dublu sens. Dumneavoastrã puteþi sã înjuraþi Guvernul oricât! Noi nu putem sã vã reproºãm nimic! Este o viziune, în opinia mea, destul de nedemocraticã.

## Mulþumesc.

Poftiþi, doamna Paula Ivãnescu! Aþi gãsit al treilea sens?

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu:**

## Domnule preºedinte,

Vã anunþ cã nu faceþi, de multe ori, glume de bun gust, care sã stârneascã zâmbete, mãcar în anumite bãnci ale sãlii, dar vreau sã vã atrag încã o datã atenþia cã încercaþi din nou sã manipulaþi voturile, mai ales votul la aceastã lege. Nu aþi anunþat de la început câte voturi sunt pentru, probabil fiind surprins cã au votat atât de mulþi contra acestei legi.

Deci, încã o datã, aºa cum v-am atras atenþia de mai multe ori, inclusiv la votul pe articole al acestei legi, încercaþi sã faceþi jocuri de dupã piersic, pentru a vã salva Guvernul. Soluþia este alta ºi nu aceasta.

Acum aº vrea sã motivez, într-o singurã frazã, votul Partidului Democrat contra acestei legi referitoare la T.V.A.

O datã cu votarea acestei legi se vor construi cu 19% mai puþine case, industria materialelor de construcþii va funcþiona cu 19% mai puþin decât pânã acum, se vor pierde locuri de muncã, inclusiv venituri la bugetul de stat. Aceasta, în condiþiile în care sunt 500.000 de familii care cautã o locuinþã.

Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Pentru a nu se face speculaþii, inclusiv pe la posturile de televiziune, cu privire la prezenþã, vreau sã vã amintesc cã prezenþa înregistratã în momentul apelului a fost de 223. Între timp ºi-au mai înregistrat prezenþa pânã la 252 deputaþi. Catalogul vã stã la dispoziþie sã verificaþi prezenþa.

Proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii **Hyperion** din Bucureºti. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii Româno-Americane din Bucureºti. 74 alin. 2 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

251 pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 184/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului. Art. 74 alin. 1 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? 230 voturi pentru, 20 împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

230 pentru, 20 împotrivã ºi o abþinere.

Domnule deputat Baciu,

Aveþi cuvântul sã explicaþi votul din partea Grupului parlamentar al P.D.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Onoraþi colegi,

Sunt dator sã explic votul împotrivã al grupului nostru parlamentar la aceastã ordonanþã cu bucluc, cu mare bucluc, ºi în câteva cuvinte vã spun de ce am votat împotrivã.

Aceastã ordonanþã, 184, vestitã deja, constituie, dupã pãrerea noastrã, expresia cea mai grãitoare a instabilitãþii legislative în care ne-a introdus tot mai mult în ultima vreme actualul Guvern.

Când spun aceasta mã bazez pe urmãtorul argument pe care puteþi sã-l verificaþi cu toþii. Pe 14 decembrie 2001 apare Legea nr. 713 care aproba Ordonanþa nr. 206. Se referea la patrimoniul ºcolilor. Pe 20 decembrie apare Ordonanþa nr. 184. Deci, vã rog sã reþineþi, stimaþi colegi, ºi toþi cei care ne auziþi: în România s-a întâmplat ca o lege importantã sã aibã valoare 6 zile, din 14 decembrie pânã pe 20 decembrie. Nu vã spun basme, verificaþi! Acesta este un motiv.

Al doilea motiv. Pe Legea nr. 713 care aproba Ordonanþa nr. 206, Comisia de învãþãmânt Ð ºi colegii mei sunt aici Ð au lucrat o jumãtate de an. Muncã serioasã, muncã asiduã. Au fost consultaþi specialiºti din domeniu, au fost consultate inspectoratele ºcolare judeþene, a fost consultatã Direcþia pentru protecþia copilului ºi direcþiile judeþene.

În sfârºit, am colaborat îndeaproape cu Ministerul Educaþiei ºi ministerul a fost de acord, încât a apãrut Legea nr. 713, pentru ca la 6 zile sã aparã aceastã nenorocitã Ordonanþã nr. 184. ªi când vã spun ”nenoro-

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/26.IV.2002

citãÒ ºtiu ce spun, pentru cã ea a fost respinsã de comisie, cu votul celor din P.S.D., inclusiv cu votul deputaþilor din partidul de guvernãmânt.

A ajuns în plen, a fost pusã pe ordinea de zi de mai multe ori, s-a sãrit, nu a venit nu ºtiu cine de la minister, a fost aºa înconjuratã, a fost ocultatã, ca pânã la urmã Secretariatul General al Guvernului sã intervinã sã ne roage sã-l ascultãm. Am retras, la presiune, aceastã ordonanþã din plen, care era respinsã, am reluat discuþia, am discutat-o încã o jumãtate de zi ºi s-a ajuns la forma pe care aþi votat-o dumneavoastrã acum.

Domnul profesor Andea, din partea Grupului P.S.D.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar P.S.D., ca ºi alte grupuri ale Camerei Deputaþilor, a votat pentru aceastã ordonanþã nu ca expresie sau pentru a promova o instabilitate legislativã, ci, dimpotrivã, o fermitate în ceea ce înseamnã un proces clar care se deruleazã în învãþãmânt, ºi anume de descentralizare.

Poate cã explicaþia unor proteste împotriva acestei ordonanþe se rezumã la aceea cã noi vrem descentralizare, dar care sã nu treacã mai jos de domnul Bãsescu pentru cã, de fapt, aceasta este motivaþia ascunsã a demersului colegului meu.

Vã mulþumesc.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii ale Legii

nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã. Art. 74 alin. 1 din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã, dacã sunt? Un vot împotrivã. Abþineri?

- 253 voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pri-

- vind perdelele forestiere de protecþie. Art. 74 alin. 1 din Constituþie.

- Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi: 254 voturi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pri-

vind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii. Art. 74 alin. 1 din Constituþie.

- Cine este pentru? Problemã de procedurã? Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Vã mulþumesc cã aþi reparat o greºealã pe care colegii dumneavoastrã nu au sesizat-o ºi probabil de aceea au intervenit.

Vã rog sã ridicaþi problema de procedurã.

Am ridicat mâna la timp, înainte de vot, pentru cã trebuie sã explicãm ce s-a întâmplat ieri; mulþi dintre noi n-am fost prezenþi.

În comisia de mediere între Camera Deputaþilor ºi Senat referitoare la divergenþele intervenite între Camera Deputaþilor ºi Senat, cum ziceam, la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea C.S.A.Þ.-ului, asupra unui punct care a rãmas nevotat ºi nediscutat, punctul 1, care urmeazã sã fie discutat mâine sau în prima ºedinþã comunã.

Deci, noi votãm acum acest raport comun al Comisiei de mediere, fãrã punctul 1 ºi, ca atare, trebuie sã ºtiþi cã din cele 9 puncte divergente votãm numai 8, urmând ca mâine sã votãm, dupã discuþii, într-o variantã sau alta, punctul 1 din divergenþã ºi abia apoi sã devinã votul final asupra întregului raport al comisiei de mediere. Eu aºa am înþeles cã se face ºi este bine sã se ºtie despre ce este vorba.

Este doar aproximativ.

Domnul vicepreºedinte Petrescu.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

S-a mai fãcut o asemenea explicaþie, referitor la un alt proiect de lege ºi n-aº vrea sã se ajungã la instituirea unei cutume în acest sens. Când o lege este adoptatã de una dintre Camere, înseamnã cã voinþa Camerei Deputaþilor s-a materializat, în integralitate, asupra acelui proiect.

Deci, dacã la mediere nu s-ar ajunge la o soluþie pentru unul din punctele aflate în divergenþã, aceasta presu- pune, evident, conform regulamentelor noastre, cã se va tranºa acea poziþie în Camerele reunite, dar, de asemenea, se prezumã cã asupra acelui punct aflat în raportul comisiei de mediere este valabilã varianta Camerei Deputaþilor.

Deci, noi ne putem menþine punctul acesta de vedere, iar mâine când se va discuta în plenul celor douã Camere, noi trebuie, aºa este firesc, sã mergem pe acest punct de vedere.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

## Fals!

Existã, este adevãrat, ºi posibilitatea ca sã se ajungã la un text comun, mã rog, format, la care se poate ajunge în cele douã Camere.

Deci, eu zic cã putem sã votãm acel raport în integralitate, pentru cã el, de fapt, nici nu conþine rezolvarea poziþiei nr. 1. Deci, este un raport. Dar, din raport, practic, pentru cã nu s-a votat o soluþie pentru punctul 1, raportul în integralitatea lui este, de fapt, fãrã punctul 1. Deci, putem sã spunem cã am votat raportul.

## Stimaþi colegi,

Mi se pare cã din explicaþiile celor doi colegi de-ai dumneavoastrã a rezultat cu claritate ceea ce se supune votului dumneavoastrã. Votãm raportul fãrã punctul 1, care va intra mâine în divergenþã, l-am ºi trecut pe ordinea de zi.

Cine este pentru raport, cu aceastã precizare? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Unanimitatea celor prezenþi: 254 de voturi.

Dupã ce aþi spus cã, se pare cã am lãmurit problema, exact acum n-am lãmurit-o, pentru cã Domnia sa a zis cã noi am votat varianta Camerei Deputaþilor ºi dumneavoastrã aþi zis cã ne-am lãmurit. Or, dumneavoastrã aþi zis invers: cã votãm fãrã punctul 1, aºa cum am zis eu. Deci, este corect aºa cum am zis, fãrã punctul 1!

Ca atare, mâine, când luãm în discuþie, ne luãm rezerva sã discutãm nu varianta Camerei Deputaþilor ºi nici varianta Senatului ºi nici varianta comisiei, ci varianta pe care o gãsim noi de cuviinþã mâine. Deci ne-am îmbârligat aºa de tare, cã nu am mai înþeles nimic pânã la urmã!

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Am trecut pe ordinea de zi de astãzi, cu acceptul ºefilor grupurilor parlamentare, validarea deputatului reprezentând minoritatea polonezã. Rog preºedintele Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi sã vinã sã prezinte raportul.

Continuãm, însã, cu prezentarea unei cereri a Grupului parlamentar P.D., pentru înlocuirea în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a

Guvernului nr. 186/2001, înlocuirea domnului deputat ªtefan Popescu-Bejat cu domnul Alexandru Pereº.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pe ordinea de zi ajunsesem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2001 pentru sancþionarea unor acte de terorism ºi a unor fapte de încãlcare a ordinii publice.

Vã reamintesc cã, la propunerea comisiei, s-a votat, fiind în procedurã de urgenþã, durata totalã a dezbaterilor 20 de minute Ñ 3 minute pe intervenþie.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi dacã este? Poftiþi! Prezentaþi, vã rog, raportul!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ieri s-a hotãrât asupra timpului de dezbatere, în procedurã de urgenþã, reamintesc, 3 minute pentru fiecare amendament ºi 20 de minute pentru ansamblul proiectului de lege. Eu cred cã putem proceda la dezbatere.

Aceasta am votat-o deja, stimate coleg. Raportul v-aº ruga sã-l prezentaþi pe scurt.

Raport asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2001 pentru sancþionarea unor acte de terorism ºi a unor fapte de încãlcare a ordinii publice.

În conformitate cu prevederile art. 89 ºi 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbatere în fond, în procedurã de urgenþã, cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2001 pentru sancþionarea unor acte de terorism ºi a unor fapte de încãlcare a ordinii publice, transmise cu adresa nr. 650 din 5 noiembrie 2001.

Cu adresa nr. 1143 din 26 octombrie 2001, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul ordonanþei de urgenþã a Guvernului supus aprobãrii prin prezentul proiect de lege.

De asemenea, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a avizat favorabil proiectul de lege, cu unele amendamente.

Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale a avizat, la rândul sãu, favorabil proiectul de lege, cu unele amendamente, conform avizului din 9 noiembrie 2001.

La comisie au fost depuse amendamente de cãtre mai mulþi deputaþi. Amendamentele au fost discutate ºi adoptate sau respinse în comisie.

Prin ordonanþa de urgenþã care face obiectul prezentului proiect de lege se urmãreºte agravarea tratamentului penal al unor infracþiuni sãvârºite în condiþiile specifice actelor de terorism sau când este grav tulburatã ordinea publicã, prin intimidare, prin teroare sau prin crearea unor stãri de panicã, situaþii tot mai frecvente în zilele de astãzi.

Potrivit art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, membrii comisiei au dezbãtut propunerea legislativã ºi amendamentele formulate în ºedinþa din 26 martie 2002. La lucrãrile comisiei au participat, în calitate de invitaþi, reprezentanþii Ministerului Justiþiei.

Dupã dezbateri, s-a hotãrât, cu 13 voturi pentru ºi 5 împotrivã, ca proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2001 pentru sancþionarea unor acte de terorism ºi a unor fapte de încãlcare a ordinii publice sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, cu amendamentele admise ºi respinse, astfel dupã cum rezultã din anexele care fac parte integrantã din prezentul raport.

Mulþumesc, domnule deputat.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat în unanimitate.

La articolul unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare

- a ordonanþei, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- Se modificã în mod corespunzãtor articolul unic. Titlul ordonanþei de urgenþã.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La art. 1 din ordonanþã, vã rog sã urmãriþi amenda-

mentul nr. 2 din raportul Comisiei juridice.

- Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- În consecinþã, art. 1 se modificã în mod

- corespunzãtor.

- Art. 2 ºi 3 din ordonanþã, dacã aveþi obiecþiuni?

- Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

- Votate în unanimitate.

- La art. 4, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate, modificat corespunzãtor art. 4. La art. 5, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 4 de la pag. 5.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 4. Se modificã în mod corespunzãtor art. 5.

La art. 6 alin. 1, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- La alin. 2 de la art. 6, urmãriþi amendamentul nr. 5.

- Nu aveþi obiecþiuni.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 5. Se modificã în mod corespunzãtor art. 6 alin. 2, iar art. 6 în întregime va avea alcãtuirea rezultatã din votul dumneavoastrã.

Art. 7, urmãriþi amendamentul nr. 6. Domnul deputat Boc.

## Domnule preºedinte,

Existã, în lista amendamentelor respinse, un amendament pe care l-am formulat în legãturã cu art. 7 ºi pentru a înþelege despre ce este vorba o sã dau citire în paralel celor douã texte.

În forma iniþialã, textul ordonanþei spunea în felul urmãtor: ”Operatorii serviciilor de poºtã ºi telecomunicaþii au obligaþia de a comunica de îndatã ministrului comunicaþiilor ºi tehnologiei, la cererea scrisã a acestuia, informaþiile necesare identificãrii persoanelor care au sãvârºit infracþiunile prevãzute în prezenþa ordonanþã de urgenþãÒ. Cu alte cuvinte, fãrã nici un fel de autorizare din partea unei autoritãþi judecãtoreºti, ministrul comunicaþiilor putea da dispoziþie pentru a face investigaþii cu privire la persoanele care ar fi încãlcat prezenþa ordonanþã de urgenþã.

În comisie s-a propus o formulã amelioratã, care sunã în felul urmãtor: ”Operatorii serviciilor de poºtã ºi telecomunicaþii au obligaþia de a comunica de îndatã procurorului, prin conducerea ministerului de resort, la solicitarea scrisã a acestuia, informaþiile necesare identificãrii persoanelor care au sãvârºit infracþiunile prevãzute în prezenþa ordonanþã de urgenþãÒ.

Amendamentul pe care l-am formulat vizeazã eliminarea în integralitate a art. 7, pentru urmãtorul motiv. În primul rând, avem de a face cu o încãlcare a principiului separaþiei puterilor în stat, în care, iatã, operatorii serviciilor de poºtã ºi telecomunicaþii, doar prin conducerea ministerului de resort pot comunica cu procurorul abilitat pentru a face investigaþii cu privire la încãlcãrile prezentei ordonanþe de urgenþã.

ªi, în fapt, acest text nu constituie altceva decât un subterfugiu legal pentru ascultarea convorbirilor telefonice, pentru cã nu existã nici un fel de control cu privire la modul în care ministrul de resort va trimite informaþia spre Parchetul General. În cel mai bun caz, textul ordonanþei putea suna în felul urmãtor: ”Operatorii serviciilor de poºtã au obligaþia de a comunica procurorului informaþiile necesareÒ.

Ce loc ºi rol mai are ministrul comunicaþiilor într-un asemenea demers? Pentru cã, potrivit legii, sarcina identificãrii autorilor acestor infracþiuni revine Parchetului ºi nu ministerului de resort. Sã nu amestecãm cele douã componente ale puterii executive cu Parchetul General.

Domnul preºedinte Olteanu, din partea comisiei, ºi, apoi, domnul ministru Ivanov.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Comisia a respins amendamentul care v-a fost prezentat de colegul meu, pe bunã dreptate, pentru cã nu putea fi vorba de crearea unei alte competenþe decât aceea propusã de iniþiator Ð Guvernul României Ð câtã vreme aceasta ar fi presupus, pe de o parte, costuri suplimentare pentru o infrastructurã de care Parchetul nu dispune, în condiþiile în care ºtiþi foarte bine cã bugetul acordat Parchetului este tot acela de anul trecut; pe de altã parte, s-a afirmat aici (fãrã temei, în mod evident) cã nu ar exista nici un control în legãturã cu atribuþiile pe care le îndeplineºte Ministerul Telecomunicaþiilor, legate de aceastã activitate. Or, este binecunoscut cã, întotdeauna orice cetãþean, atunci când se considerã prejudiciat într-un drept al sãu, se poate plânge împotriva unui organ administrativ, împotriva actului emis de aceastã autoritate administrativã, pe calea contenciosului administrativ. Un prim aspect care cred cã reprezintã, pe fond, un argument indiscutabil în legãturã cu necesitatea respingerii acestui amendament.

În al doilea rând, colegul meu pare sã fi uitat cã noi, în aceeaºi Comisie juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor am adoptat proiectul de Lege privind protecþia drepturilor persoanelor, atunci când este vorba de datele cu caracter personal. ªi acolo, în unanimitate, cu acel prilej, s-au adoptat un numãr de 6 amendamente, pe care am avut onoarea sã le formulez ºi care reprezintã în mod foarte clar garanþii instituite la nivel european în asemenea proceduri. Ele, de altfel, sunt preluate din concluziile Curþii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care vizeazã tocmai asigurarea unei protecþii eficiente, a unor garanþii indiscutabile în legãturã cu protecþia datelor cu caracter personal. ªi, desigur, în primul rând, în legãturã cu protecþia dreptului fundamental la viaþa privatã a oricãrei persoane.

Este în mod evident cã, în aceste condiþii, comisia nu putea admite un asemenea amendament. Restul rãmân doar teorii, ca teoria drobului de sare, cã acesta ar reprezenta un eventual atentat la drepturile ºi libertãþile persoanei, prin prisma existenþei unui asemenea text. O asemenea alegaþie nu poate fi primitã, câtã vreme aceasta ar însemna, pe de o parte, ignorarea garanþiilor pe care am avut onoarea sã vi le menþionez, stimaþi colegi, iar, pe de altã parte, instituirea unei veritabile prezumþii de culpã în legãturã cu posibilitatea acestor intruziuni în viaþa privatã a unei persoane.

Domnul deputat Boc.

Vã rog pe amândoi sã aveþi în vedere cã aþi votat, la propunerea dumneavoastrã, 1 minut de intervenþie. Vã rog!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, cu tot respectul faþã de distinsul meu coleg, trebuie sã spun cã nu pot fi de acord cu argumentele invocate aici, din cel puþin urmãtoarele considerente, ºi o sã le iau pe rând. Nu cred cã mai putem vorbi în secolul XXI, într-un sistem în care administrarea justiþiei trebuie sã se bazeze pe principiile imparþialitãþii ºi ale independenþei, de considerente de oportunitate: cã Parchetul General nu are buget pentru a face faþã provocãrilor cu care se confruntã, ºi anume, cu provocãrile legate de identificarea infractorilor.

Dacã nu poate sã facã Parchetul General acest lucru, atunci sã dãm acest drept tuturor ministerelor, sã se

ocupe cu identificarea ºi prinderea infractorilor? Cred cã un asemenea argument de oportunitate nu poate prevala unui argument de legalitate, ºi anume, acela de a da autoritãþilor competente atribuþiile stabilite prin lege.

În al doilea rând, distinsul coleg menþiona faptul cã cetãþeanul se poate adresa instanþei de contencios administrativ, atunci când apreciazã cã i-a fost încãlcat un drept sau o libertate, este corect. Numai cã în acest caz cetãþeanul nu va ºti niciodatã dacã i-a fost ascultat sau nu telefonul de cãtre operatorii serviciilor de poºtã ºi telecomunicaþii, pentru cã totul se produce într-un circuit închis anume, într-un circuit coordonat de ministerul de resort.

Deci, iatã de ce nu este operabil acest sistem de control menþionat ºi invocat de cãtre dumneavoastrã. În al treilea rând, s-a invocat aici Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului, spunându-se cã Guvernul României a þinut cont de Convenþia privind Protecþia Datelor Personale. În acest sens, aº dori sã reamintesc forma iniþialã a ordonanþei, care, în art. 7, conþinea o încãlcare flagrantã ºi o greºealã impardonabilã din partea Guvernului cu privire la modul de gestionare a acestor informaþii, unde se spunea cã: ”Operatorii serviciilor de poºtã ºi telecomunicaþii au obligaþia de a comunica de îndatã ministrului comunicaþiilor ºi tehnologieiÒ, fãrã nici un fel de implicare a procurorului!

Mã întreb: când a þinut cont Guvernul de Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului ºi de Convenþia privind Protecþia Datelor Personale? În comisie, într-adevãr, s-a încercat sã se amelioreze aceastã stare de fapt, prin sintagma cã aceºti operatori de servicii au obligaþia de a comunica ”procurorului, prin conducerea ministerului de resortÒ.

Domnul Ivanov, din partea inþiatorului.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mie, problema mi se pare mult mai simplã decât a fost prezentatã. Vreau sã spun de la bun început cã Ministerul de Justiþie este de acord cu amendarea acestui text de cãtre Comisia juridicã, în cadrul lucrãrilor acesteia. Prin acest text se dã posibilitatea procurorului, atunci când are niºte informaþii cã persoane care au sãvârºit fapte de terorism au un anumit numãr de telefon, pentru a identifica aceastã persoanã, tocmai acest text îi dã posibilitatea sã cearã informaþii.

Cum? Nu direct de la operator, pentru cã operatori sunt mulþi ºi aceastã activitate trebuie sã fie, ºi ea, dusã într-un mod discret ºi organizat. Deci, prin intermediul ministerului de resort se solicitã informaþii cu privire la persoana care dispune de un anumit numãr de telefon. Aceasta este problema.

O a doua chestiune care se pune: are dreptul procurorul sã facã aºa ceva? În legislaþia noastrã existã texte Ð mã refer la Codul de procedurã penalã Ñ care permit procurorului sã facã aºa ceva.

Aºadar, totul se face cu respectarea garanþiilor procesuale penale ºi inclusiv a prevederilor Constituþiei. Prin urmare, nu existã nici un impediment ca acest text, în opinia noastrã, sã fie votat de Domniile dumneavoastrã. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, sunt dator sã supun întâi votului dumneavoastrã propunerea domnului Boc de eliminare a textului.

Cine este pentru aceastã propunere formulatã de domnul Boc? 5 voturi pentru.

Împotrivã?

Cu marea majoritate a voturilor, a fost respinsã propunerea de eliminare a textului.

Cine este pentru amendamentul nr. 6 al comisiei? Vã rog sã vã exprimaþi prin vot! Mulþumesc.

Împotrivã?

Cu 4 voturi împotrivã, marea majoritate pentru, s-a adoptat art. 7.

La art. 8, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã constataþi, stimaþi colegi, cã am parcurs textele acestei Legi de aprobare a Ordonanþei nr. 141/2001. Fiind vorba de o lege organicã, o vom supune votului final în ºedinþa care va fi stabilitã de cãtre Comitetul ordinii de zi.

Stimaþi colegi,

Permiteþi-ne sã introducem acum pe ordinea de zi, cum au aprobat colegii noºtri din Comitetul ordinii de zi, validarea domnului deputat Longher Ghervazen.

Domnule preºedinte al Comisiei de validare, Vã rog sã prezentaþi raportul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Într-adevãr, în calitatea mea de preºedinte al Comisiei de validare, am onoarea sã prezint raportul privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare a luat cunoºtinþã de faptul cã a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripþia electoralã nr. 35 Suceava, ca urmare a decesului deputatului Johan Peter Babiaº, reprezentând Uniunea Polonezilor din România.

În conformitate cu dispoziþiile art. 66 alin. 9 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, în caz de vacanþã a mandatelor de deputaþi aleºi pe liste de candidaþi, supleanþii vor ocupa locurile vacante în ordinea în care au fost înscriºi pe liste, dacã, pânã la data validãrii, partidele sau formaþiunile politice pe listele cãrora au candidat confirmã în scris cã aparþin acestora.

În legãturã cu ocuparea postului de deputat devenit vacant, Comisia de validare, procedând, în zilele de 15 ºi 16 aprilie 2002, la examinarea actelor dosarului în cauzã, a constatat urmãtoarele:

Pe lista supleanþilor înaintatã de Uniunea Polonezilor din România la Circumscripþia electoralã nr. 35 Suceava figureazã ca prim supleant pentru ocuparea locului devenit vacant domnul Iosif Ireºek, care, însã, a renunþat la mandat, aºa cum rezultã din declaraþia autentificatã de cãtre biroul notarial la data de 26 martie 2002 ºi depusã la dosar.

Urmãtorul supleant pe listã este domnul Longher Ghervazen, care acceptã mandatul de deputat, potrivit declaraþiei de acceptare prezentate, de asemenea, anexatã.

Uniunea Polonezilor din România, pe lista cãreia a candidat supleantul, a confirmat prin scrisoarea sa cã acesta aparþine ºi în prezent Uniunii respective.

De asemenea, a fost fãcutã dovada depunerii la Preºedintele Camerei Deputaþilor a declaraþiei prevãzute la art. 2 ºi 3 din Legea nr. 115/1996 privind declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere.

Având în vedere cele constatate ºi reþinând cã au fost respectate prevederile legale referitoare la alegerea supleantului menþionat, Comisia de validare are onoarea sã vã propunã astãzi, stimaþi colegi, validarea mandatului de deputat atribuit domnului Longher Ghervazen, ales în Circumscripþia electoralã nr. 35 Suceava pe lista Uniunii Polonezilor din România.

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu. În consecinþã, stimaþi colegi, urmeazã sã procedãm la validarea acestui mandat.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã, dacã sunt? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Urmeazã, distinºi colegi, ceremonia de depunere a jurãmântului de cãtre domnul deputat Longher Ghervazen, într-o ºedinþã solemnã.

( _Lucrãrile se întrerup între orele 12,25-12,30, pentru cere-_

_monia de depunere a jurãmântului într-o ºedinþã solemnã.*_ ) Revenim la ºedinþa ordinarã.

Urmãtorul punct al ordinii de zi este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 159/2001 pentru prevenirea ºi combaterea utilizãrii sistemului financiar-bancar în scopul finanþãrii de acte de terorism Ð procedurã de urgenþã.

* Ceremonia de depunere a jurãmântului în ºedinþã solemnã de cãtre deputatul Longher Ghervazen se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a nr. 61/26 aprilie 2002. Îl rog pe domnul preºedinte Olteanu al Comisiei juridice sã propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am onoarea sã vã propun pentru aceastã dezbatere câte 1 minut pentru fiecare articol ºi 10 minute în total, pentru ansamblul proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Vã rog sã prezentaþi ºi raportul, domnule preºedinte.

Raport asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 159/2001 pentru prevenirea ºi combaterea utilizãrii sistemului financiar-bancar în scopul finanþãrii de acte de terorism.

În conformitate cu prevederile art. 89 ºi 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbatere, în fond, în procedurã de urgenþã, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 159/2001 pentru prevenirea ºi combaterea utilizãrii sistemului financiar-bancar în scopul finanþãrii de acte de terorism.

Cu Avizul nr. 1219/16 noiembrie 2001, Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Cu avizul nr. 32/17 decembrie 2001, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege, în forma prezentatã de Guvern. În sfârºit, cu avizul nr. 683/20 decembrie 2001, la rândul sãu, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a avizat favorabil proiectul de lege în forma prezentatã.

La comisie s-au depus amendamente, propunerile formulate de cãtre Comisia comunã pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informaþii nu au fost, însã, însuºite de membrii comisiei.

În conformitate cu prevederile art. 51 ºi 52 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, la dezbatere au participat, în calitate de invitaþi, reprezentanþii Ministerului Justiþiei, dintre care citez pe domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov.

Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, membrii comisiei au dezbãtut proiectul de lege ºi amendamentele formulate în ºedinþa din ziua de 26 martie 2002. La examinarea prevederilor, asupra cãrora s-au formulat amendamente, au luat cuvântul, pentru a-ºi exprima punctul de vedere, autorii amendamentelor, precum ºi reprezentantul Guvernului, desigur.

Obiectul de reglementare al ordonanþei de urgenþã supusã spre dezbatere prin prezentul proiect de lege îl constituie interzicerea operaþiunilor financiar-bancare efectuate pentru sau în contul unor persoane suspecte de a fi implicate în acte de terorism sau de finanþare a unor asemenea acte.

Dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege? Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 1 ºi 2? Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Art. 3? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Cap. II art. 4? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 5, 6 ºi 7? Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 8? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Cap. III art. 9? Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 10 ºi 11? Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Cap. IV art. 12? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 13, 14 ºi 15, care este ºi ultimul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei de urgenþã. Este vorba de o lege cu caracter organic ºi o vom supune votului final în ºedinþa care va fi stabilitã de Comitetul ordinii de zi.

Stimaþi colegi,

Sunteþi foarte puþini ºi nu putem parcurge toatã ordinea de zi, ºi v-aº ruga sã mai luãm douã proiecte unde sunt iniþiatorii prezenþi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/2001 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 101/1998 privind statutul Bãncii Naþionale a României Ñ procedurã de urgenþã.

Dacã sunt reprezentanþii Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Poftiþi, domnule Grigoraº, aveþi cuvântul sã propuneþi timpii de dezbatere, ºi sã rãmâneþi pentru a prezenta ºi raportul.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/2001 pentru modificarea ºi comple- tarea Legii nr. 101/1998 privind statutul Bãncii Naþionale a României, a întocmit raport favorabil ºi propune plenului Camerei Deputaþilor dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã de Guvern, nu cu amendamentul care a fost introdus la Senat.

Propunem pentru dezbatere timp total 10 minute ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

Reprezentantul Guvernului, doriþi sã interveniþi sau veþi interveni la texte?

În primul rând, dacã sunteþi de acord cu timpii propuºi pentru dezbatere.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Vã rog sã îl urmãriþi cu atenþie.

La titlul proiectului de lege, astfel cum a fost votat de Senat, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

- Articolul unic.

Poftiþi, domnule deputat!

Înseamnã cã dumneavoastrã propuneþi aprobarea fãrã modificãri.

Da, fãrã modificãri. Este o scãpare a noastrã, ºi ne cerem scuze.

Propunem sã se elimine: ”cu urmãtoarea modificareÒ, întrucât nu existã nici o modificare faþã de textul iniþial.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

ªi aici, tot pentru stenogramã. Nu a apãrut în raportul nostru eliminarea amendamentului introdus de Senat, dar se subînþelege, aºa cum spuneam ºi la început Ñ se eliminã amendamentul Senatului ºi rãmâne varianta din textul iniþial.

## Stimaþi colegi,

Supun atenþiei dumneavoastrã punctul 3 din ordonanþã, în formularea iniþialã. Dacã aveþi obiecþiuni? Mulþumesc.

Punctul 3 a fost adoptat în unanimitate, în varianta Guvernului.

Punctele 4 ºi 5. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs textul acestui proiect de lege sau ordonanþei de urgenþã. Nu avem însã un cvorum necesar pentru vot. Vom amâna votul final.

Urmãtorul proiect este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea ºi funcþionarea cazierului fiscal. Este o ordonanþã simplã, deci nu suntem în procedurã de urgenþã.

Reprezentantul Guvernului.

Poftiþi, doamna ministru Manolescu! Aveþi cuvântul!

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa Guvernului nr. 75/2001 reglementeazã modul de constituire ºi organizare a cazierului fiscal, modul de utilizare a acestuia în scopurile proprii ale administraþiei fiscale, precum ºi condiþiile în care, în scopuri educative, anumite informaþii pot fi fãcute publice.

Prezenta ordonanþã prevede existenþa unui sistem organizat pe principiile cazierului fiscal, fapt ce va permite orientarea activitãþilor specifice de prevenire ºi combatere a evaziunii fiscale înspre contribuabilii cu risc fiscal ridicat.

Existenþa cazierului fiscal pentru anumiþi contribuabili va orienta ºi activitatea de control fiscal cãtre contribuabilii în al cãror cazier fiscal figureazã încãlcãri flagrante ale legislaþiei financiar-fiscale ºi vamale.

Sistematizarea informaþiei fiscale prezintã avantaje, atât în ceea ce priveºte oferirea unui serviciu de calitate pentru contribuabili în domeniul asistãrii acestora, cât ºi în aprecierea de cãtre administraþie a gradului de conformare fiscalã a fiecãrui contribuabil.

Senatul a adoptat actul noramtiv în 15 octombrie 2001, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a Camerei Deputaþilor a întocmit raport de adoptare, cu amendamente, cu care Ministerul Finanþelor este de acord, cu unele menþiuni privind art. 7 ºi 14, pentru care vom face precizãrile corespunzãtoare pe parcursul adoptãrii raportului.

Domnul deputat Grigoraº, din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Aveþi cuvântul!

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea ºi funcþionarea cazierului fiscal, a întocmit raport favorabil, a reþinut o serie de amendamente care figureazã în raport, ºi vã propune dezbaterea ºi adoptarea sa cu aceste amendamente, ºi vom interveni la momentul când iniþiatorul are propuneri de fãcut.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu. Atunci, trecem la dezbaterea proiectului. Vã rog sã urmãriþi în paralel raportul comisiei ºi legea.

Titlul proiectului de lege.

Poftiþi!

Domnul Grigoraº are o scurtã intervenþie.

Este o repetiþie supãrãtoare, ºi v-aº propune sã o corectãm. Textul este: ”Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea ºi funcþionarea cazierului fiscalÒ, ºi vã propun sã spunem: ”Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea ºi funcþionarea cazierului fiscalÒ.

## Stimaþi colegi,

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere redacþionalã Ð ”Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea ºi funcþionarea cazierului fiscalÒ?

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La partea introductivã a articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi proiectul de lege în formularea Senatului.

La punctul 1, cu privire la modificarea art. 5 alin. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 4 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Amendamentul de la punctul 4 a fost adoptat. Art. 5 alin. 1 se va modifica.

Stimaþi colegi,

La propunerea domnului deputat Grigoraº, eu v-aº sugera sã începem dezbaterea dupã titlu, urmãrind raportul, nu proiectul de lege ºi apoi ordonanþa, pentru cã raportul preia practic toate aceste texte.

La punctul 1, urmãriþi art. 1 din ordonanþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Dar nu se poate urmãri aºa. Trebuie sã mergem întâi pe proiectul de lege ºi pe urmã cu ordonanþa.

Am votat punctul 1din proiectul de lege.

Stimaþi colegi,

Întâi urmãrim legea ºi apoi ordonanþa, potrivit procedurii ºi cursului firesc al lucrurilor.

La punctul 2 din legea votatã de Senat, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 7 din raport, pag.6. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate, ceea ce înseamnã cã art. 7 alin. 1 lit. b) ºi e) vor avea alcãtuirea rezultatã din amendamentul de la punctul 7.

Poftiþi, doamna ministru!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã propunem ca, la art. 7 alin. 2, sã se elimine referirea de la lit. e), deoarece aceasta a fost abrogatã. Deci, referirea care se face la lit. e) sã se elimine, întrucât a fost abrogatã.

Este vorba de textul de la lit. e): ”...în cazul achitãrii datoriilor...Ò

Da. Textul este: ”...în cazul achitãrii datoriilor prevãzute la art. 5...Ò Lit. e) se abrogã.

Propuneþi sã se elimine.

Da. Se abrogã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 7. Va rãmâne doar lit. b) ºi c). Lit. e) se abrogã.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? 3 abþineri.

La punctul 7 mai este vreo intervenþie?

La punctul 3, cel cu privire la art. 8 alin. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 8, pag.6 ºi 7.

Dumneavoastrã propuneþi prin amendamentul de la punctul 8 abrogarea art. 8. Comisia?

## **Domnul Neculai Grigoraº**

**:**

Rãmâne nemodificat.

Se abrogã amendamentul? Stimaþi colegi,

La punctul 3, comisia revine ºi propune ca art. 8 alin. 1 sã rãmânã în formularea Senatului.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 4, introducerea unui alineat nou dupã alin. 5. Urmãriþi amendamentul de la punctul 9. Comisia propune eliminarea alineatului nou, alin. 6, propus de Senat.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 5 din proiectul de lege, cel cu privire la art. 11, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 11. Dacã sunteþi de acord cu amendamentul de la punctul 11?

Votat în unanimitate.

La punctul 6, ultimul din proiectul de lege al Senatului, urmãriþi amendamentul de la punctul 12, care se referã la intrarea în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii legii. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 12? Nu aveþi.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 62/26.IV.2002

A fost adoptat în unanimitate. Punctul 6 se modificã în mod corespunzãtor.

La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 1 din ordonanþã urmãriþi amendamentul de la punctul 1 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 2 din ordonanþã urmãriþi amendamentul de la punctul 2, pag.3, din raport. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 3 din ordonanþã comisia nu are obiecþiuni. Nici dumneavoastrã. Rãmâne ca în textul ordonanþei.

La art. 4 din ordonanþã, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 3, pag.3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Amendamentul a fost admis.

Se modificã în mod corespunzãtor art. 4 din ordonanþã.

La art. 5 alin. 1 din ordonanþã, comisia nu a avut amendamente. Nu aveþi.

Textul din ordonanþã a fost votat în unanimitate.

La art. 5 alin. 2 ºi 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 4, pag.4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Amendamentul de la punctul 4 a fost votat în unanimitate, cu privire la art. 5 alin. 2 ºi 3.

Fiindcã l-am abrogat mai sus, ºi din conþinutul alin. 2 trebuie sã abrogãm lit. e), ºi alineatul ar fi astfel: ”În cazul în care în cazierul fiscal al contribuabililor aflaþi în una din situaþiile prevãzute la alin. 1 lit. a), b), c)...Ò. Deci este vorba de lit. a), b) ºi c), fãrã lit. e).

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

La amendamentul de la punctul 8, referitor la alin. 2: ”Judecãtorul delegat nu va dispune acþiunea de la lit. a)Ò. Eliminãm lit. b) ºi c), fiindcã nu mai intrã în competenþa judecãtorului delegat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun.

**:**

Nu.

Supun discuþiei dumneavoastrã amendamentul de la punctul 8, din nou, cu privire la alin. 3. Nu aveþi obiecþiuni.

Amendamentul de la punctul 8 cu privire la alin. 3 a fost admis în formularea comisiei.

La art. 8 alin. 4 ºi 5, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu. Votate în unanimitate. În consecinþã, art. 8 va avea alcãtuirea rezultatã din acest vot.

La art. 9 alin. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 10. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Adoptat în unanimitate. Alin.1 a fost modificat.

- Art. 9 alin. 2, 3, 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

- La art. 10 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 11, 12, 13, 14 din ordonanþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Pentru art. 14, poftiþi, doamna ministru Manolescu.

## Domnule preºedinte,

Vã propunem ca, la art. 14, sã se elimine din textul alin. 1: ”...precum ºi procedura de înscriere a datelor provizorii în cazierul fiscalÒ, deoarece înscrisurile provizorii au fost eliminate din art. 5. Deci acest text Ð ”...precum ºi procedura de înscriere a datelor provizorii în cazierul fiscal...Ò urmeazã sã fie eliminat din textul alin. 1.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia este de acord?

Cine este pentru aceastã propunere? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat art. 14, fãrã sintagma care începe de la: ”...precum ºi procedura de înscriere...Ò.

La art. 14 alin. 2 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. 15. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs textele proiectului de Lege de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 75, pre- cum ºi ordonanþa. Urmeazã sã o

## **Domnul Dan Banciu Ñ** _consilier în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Mulþumesc.

Proiectul de aprobarea a Ordonaþei Guvernului nr. 88/1999 a apãrut ca urmare a necesitãþii armonizãrii legislaþiei în domeniul transporturilor cu cea a Uniunii Europene, pe de o parte, iar, pe de altã parte, avânduse în vedere avantajele transportului combinat, care nu fuseserã fructificate de-a lungul anilor la noi, ºi care au condus la folosirea inofensivã a mijloacelor de transport auto, cu consecinþele negative asupra stãrii drumurilor, poluãrii ºi celelalte.

În fond, acest transport din poartã în poartã are în vedere folosirea ºoselei numai pentru parcursul iniþial ºi final, iar a cãii ferate sau a cãilor navigabile interioare sau maritime, pentru cea mai mare perioadã parte a parcursului, transferul mãrfii între diferitele moduri de transport, realizându-se cât mai eficient posibil. Pentru aceasta, a fost nevoie de reglementãrile acestei ordonanþe care sã vinã ºi sã stimuleze, aºa cum se întâmplã ºi în Uniunea Europeanã, a acestui mod de transport care duce atât la economii, duce la o utilizare raþionalã a capacitãþilor ºi, mai ales, pãzeºte infrastructura rutierã ºi face ca poluarea mediului ambiant sã fie cât mai micã posibilã.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul vicepreºedinte Bivolaru. Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

O astfel de abordare este absolut necesarã în aceste momente, când cheltuielile externe cu transporturile ºi, în mod special cu transporturile rutiere, au atins cota alarmantã de 92% din total cheltuieli externe privind atât aglomerarea, poluarea ºi alte efecte nedorite în domeniu, ºi una din modalitãþile de reducere substanþialã a cheltuielilor externe în transporturile rutiere este transportul combinat.

Aceastã ordonanþã a fost emisã ºi pentru armonizarea legislaþiei naþionale cu legislaþia Comunitãþii Europene, în legãturã cu câteva directive referitoare la regulile comune privind transportul acesta combinat.

Comisia a dezbãtut varianta Senatului ºi înainteazã plenului amendamentele necesare, care sã alinieze prevederile Directivei Europene cu prevederile legilor naþionale din domeniul transporturilor, bineînþeles fãrã a aduce o atingere deosebitã a prevederilor directivelor europene.

## Domnule preºedinte,

Vã rugãm sã supuneþi aprobãrii aceste amendamente ale Camerei.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã urmãriþi întâi proiectul de lege.

La titlu, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 2. Nu aveþi obiecþiuni.

Amendamentul de la punctul 2 a fost adoptat.

Partea introductivã a art. I se modificã în mod corespunzãtor.

Raportul este încurcat, dar sã încercãm sã îl descurcãm.

Sã mergem întâi pe textul legii adoptate de Senat.

La linioara 1 de la articolul unic, cel cu privire la art. 6, pe care l-a modificat Senatul, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 6 din raport. Comisia propune, practic, menþinerea textului Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Rãmâne textul Senatului.

Dupã linioara 1 din proiectul de lege, vã rog sã urmãriþi amendamentul 8. Comisia propune introducerea unui art. II.

Vã rog!

În legãturã cu acest articol, o reformulare, în partea finalã, domnule preºedinte, ºi anume: ”va fi republicatã ordonanþaÒ, deci republicatã în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ, Partea I, eliminând partea finalã. Dându-se textelor numerotarea corespunzãtoare, propunem eliminarea.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceastã precizare redacþionalã,

urã de urgenþã.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este o ordonanþã de urgenþã, prevede modificarea ºi completarea Legii nr. 92/1996 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului de Telecomunicaþii Speciale. S-au primit avize de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; de asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, în data de 3 aprilie, a votat, cu 20 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de la Senat.

Vã propun, pentru dezbatere, 3 minute, în total, cu 1 minut intervenþia.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Titlul proiectului de lege, stimaþi colegi, dacã aveþi, în formularea Senatului. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Nu aveþi obiecþiuni.

- Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei, o s-o

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a dezbãtut, în data de 13 martie, acest proiect

de lege, l-a adoptat cu 20 de voturi pentru, ale deputaþilor prezenþi, în virtutea prezentãrii avizelor de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi, de asemenea, cu avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Vã propunem, pentru dezbatere 3 minute, cu 1 minut intervenþia.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi, stimaþi colegi, obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La preambulul articolului unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1 al comisiei. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Se adoptã, înseamnã, textul articolului unic, fãrã urmãtoarea modificare.

La cuprinsul articolului unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Înseamnã cã se va modifica în mod corespunzãtor cuprinsul articolului unic.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonanþei de urgenþã. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Am parcurs proiectul de lege ºi textele ordonanþei de urgenþã. E vorba de o lege cu caracter organic, o vom supune votului final la ºedinþa pe care o va stabili, în acest sens, Comitetul ordinii de zi.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2002 pentru protecþia animalelor folosite în scopuri ºtiinþifice.

Dacã din partea comisiei...

Poftiþi, domnule Nicolescu, aveþi cuvântul! Nu... Iniþiatorul cine este?

- Poftiþi!

Vã rog sã prezentaþi, din partea ministerului, acest proiect de lege. V-aº ruga sã fiþi foarte succint.

## **Domnul Ovidiu Ianculescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prezenta Ordonanþã a Guvernului are ca obiect de reglementare crearea cadrului instituþional pentru aplicarea mãsurilor necesare privind protecþia animalelor utilizate în scopuri experimentale, precum ºi armonizarea legislaþiei româneºti cu prevederile existente pe plan internaþional, respectiv Directiva Consiliului Europei nr. 86.

Prevederile ordonanþei se aplicã utilizãrii animalelor în urmãtoarele tipuri de experimente: obþinerea, fabricarea, testarea calitãþii, eficacitãþii ºi a siguranþei medicamentelor, alimentelor ºi altor substanþe, precum ºi protecþia mediului natural în interesul sãnãtãþii umane ºi animale.

Poftiþi, domnule Nicolescu!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, a fost sesizatã, în fond, spre dezbatere ºi avizare, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2002 pentru protecþia animalelor folosite în scopuri ºtiinþifice sau în alte scopuri experimentale, transmis cu adresa nr. 49/5 februarie 2002.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Proiectul de lege sus-menþionat reglementeazã cadrul instituþional pentru aplicarea mãsurilor necesare privind protecþia animalelor utilizate în scopuri ºtiinþifice sau în alte scopuri experimentale, precum ºi promovarea prevederilor legislaþiei internaþionale ºi comunitare ºi vine în completarea unui vid legislativ în domeniu.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37 pentru protecþia animalelor folosite în scopuri ºtiinþifice sau în alte scopuri experimentale face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constituþie.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modificãri, a proiectului de lege ºi supune Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi aprobare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu. Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea textelor legii ºi ordonanþei.

La titlul legii, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul 1 ºi se modificã, în mod corespunzãtor, textul articolului unic din lege.

Titlul ordonanþei. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 1 din ordonanþã. Urmãriþi amendamentul 2. Nu aveþi obiecþiuni.

Adoptat în unanimitate amendamentul 2.

Art. 2 se va modifica... Pardon!

La art. 2, urmãriþi amendamentul 3.

Adoptat în unanimitate amendamentul 3 ºi se modificã, în mod corespunzãtor, art. 2.

La art. 3 urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Se modificã, în mod corespunzãtor, art. 3. La art. 4 urmãriþi amendamentul 5. Nu aveþi obiecþiuni. Adoptat în unanimitate.

Se modificã, art. 4, în mod corespunzãtor. La art. 5 alin. 1, 2, 3, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi.

Votat în unanimitate, în formularea iniþialã.

Art. 5 alin. 4, urmãriþi amendamentul 6. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate amendamentul 6 ºi se modificã, în mod corespunzãtor, art. 5 alin. 4.

5 alin. 5 Ð nu aveþi obiecþiuni. Votat în formula iniþialã. Titlul capitolului II. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 6 alin. 1. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 6 alin. 2. Urmãriþi amendamentul 7. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate. Se modificã art. 6 alin. 2. Art. 6 alin. 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în formula iniþialã. Art. 6 alin. 4. Urmãriþi amendamentul 8. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Se modificã, în mod corespunzãtor, art. 6 alin. 4. Art. 7. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Capitolul III, titlul. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 8. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 9, 10 ºi 11. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 12 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 9? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Se modificã, în mod corespunzãtor, art. 12 alin. 1. Art. 12 alin. 2. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. 13 ºi 14. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul capitolului IV. Urmãriþi amendamentul 10. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 15, 16, 17. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 18 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 11. Nu aveþi obiecþiuni.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

În legãturã cu propunerea legislativã, comisia propune respingerea, pentru urmãtoarele motive. În domeniul vizat de propunerea legislativã, aºa cum a fost anunþatã, a fost promovatã Ordonanþa Guvernului nr. 37/2002 pentru protecþia animalelor folosite în scopuri ºtiinþifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în **Monitorul Oficial** Partea I, nr. 95/1 februarie 2001, ordonanþã care a fost dezbãtutã ºi aprobatã în cadrul comisiei. ªi, doi, o parte din prevederile propunerii legislative vor fi preluate în Normele metodologice de aplicare a ordonanþei.

Vã mulþumesc.

De aceea comisia propune respingerea ºi vã propune aceastã respingere. Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în legãturã cu propunerea comisiei de respingere? Nu aveþi.

Vom supune votului final, atunci, propunerea de respingere, o datã cu ordonanþa.

V-aº ruga sã mai luãm o singurã ordonanþã, fiind prezenþi, aici, ... ºi comisia.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrãrilor de montaj.

Iniþiatorul susþine proiectul.

Rog comisia sã..., domnule deputat Bivolaru, sã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilitãþii, siguranþei în exploatare, funcþionalitãþii ºi calitãþii construcþiilor, care reglementa ºi lucrãrile de montaj pentru instalaþii tehnologice, industriale ºi echipamente a fost abrogatã prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii, ºi aceastã lege este instrumentatã de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei. În consecinþã, Ministerul Industriei ºi Resurselor a preluat aceastã sarcinã de a lansa aceastã iniþiativã prin Ordonanþa de Guvern nr. 95 ºi, în condiþiile acestea, se reface cadrul de reglementare privind calitatea lucrãrilor de montaj pentru utilaje, echipamente ºi instalaþii tehnologice industriale, mai ales în condiþiile în care, în ultima vreme, s-au remarcat, în mod negativ, bineînþeles, o serie de accidente cu repercusiuni deosebite, din acest punct de vedere, în industrie ºi în economia naþionalã.

În consecinþã, domnule preºedinte, Comisia de industrii a preluat aceastã ordonanþã, a introdus ºi amendamentele necesare pentru a o realiza în mod coerent, cu necesitãþile de moment ºi vã rugãm sã supuneþi aprobãrii acest raport.

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei. Urmãriþi, vã rog , raportul.

La titlul legii, comisia nu a avut obiecþiuni. Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Urmãriþi amendamentul 2. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate amendamentul 2.

- Se modificã cuprinsul art. I. Deci articolului unic

- devine art. I.

- Titlul ordonanþei. Urmãriþi amendamentul 3. Nu aveþi

- obiecþiuni.

- Adoptat în unanimitate.

- Se modificã titlul corespunzãtor.

Titlul capitolului I rãmâne nemodificat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- Art. 1 din ordonanþã. Urmãriþi amendamentul 5. Nu

- aveþi obiecþiuni.

- Adoptat în unanimitate.

Art. 1 devine art. 1 alin. 1.

- Dupã alin. 1, comisia propune un alin. 2, prin amen-

- damentul 6. Poftiþi!

Vã rugãm ca sã acceptaþi sã eliminãm partea finalã, respectiv ”din punct de vedere al calitãþii lucrãrilor de montajÒ, pentru cã aceastã autorizare se realizeazã, din punct de vedere al funcþionãrii instalaþiei, ºi nu din punct de vedere al calitãþii lucrãrii de montaj, care este cu totul altceva. Deci sã acceptaþi eliminarea respectivã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Se pune punct dupã ”urmeazã sã fie autorizateÒ. Stimaþi colegi,

Amendamentul 6 îl

Votat în unanimitate.

Art. 8. Urmãriþi, pentru alin. 1, amendamentul 28. Votat în unanimitate.

Se modificã, în mod corespunzãtor, art. 8, alin. 1. De fapt, art. 8 devine 8 alin. 1, dupã amendamentul 28.

Dupã alin. 1, comisia introduce un alin. 2, prin amendamentul 29. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 29? Nu.

Votat în unanimitate. Prin amendamentul 30 se introduce un alin. 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 9, urmãriþi amendamentul 31. Votat în unanimitate. Se modificã art. 9. Art. 10, amendamentul 32. Votat în unanimitate. Dupã art. 10 alin. 1, comisia propune, prin amendamentul 33, un alin. 2.

Votat în unanimitate amendamentul, introdus alin. 2. Art. 11, urmãriþi amendamentul 34. Votat în unanimitate. Titlul capitolului III. Urmãriþi amendamentul 35. Votat în unanimitate. Art. 12, partea introductivã. Comisia pãstreazã textul. Dacã aveþi obiecþiuni? Votat în unanimitate textul iniþial. Art. 12 lit. a). Urmãriþi amendamentul 37. Admis amendamentul 37. Lit. b), amendamentul 38. Votat în unanimitate. Pentru lit. c), d), comisia nu are obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Votat în unanimitate textele iniþiale la lit. c) ºi d). Lit. e), amendamentul 41. Votat în unanimitate. Se modificã lit. e) corespunzãtor. Lit. f), urmãriþi amendamentul 42. Votat în unanimitate. Se modificã lit. f). Art. 13. Urmãriþi amendamentul 43. Votat în unanimitate. Dupã art. 13, reformulat ºi renumerotat 13[1] , comisia propune un alin. 2, la art. 13, prin amendamentul 44. Dacã aveþi obiecþiuni? Votat amendamentul 44 în unanimitate. Amendamentul 45 propune o reformulare, încã un text 13, alin. 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Votat în unanimitate amendamentul 45, la 13, alin. 3. Prin amendamentul 46, urmãriþi art. 13 alin. 4. Votat în unanimitate amendamentul 46. La amendamentul 47 se propune un alineat nou, 5, la art. 13. Votat în unanimitate. Titlul capitolului IV nemodificat de comisie. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 14. Urmãriþi amendamentul 49. Votat în unanimitate. Art. 15. Urmãriþi amendamentul 50. Votat în unanimitate amendamentul 50. Art. 15 devine 15 alin. 1.

Dupã art. 15, alin. 1, prin amendamentul 51, comisia propune un alineat nou, 2. Adoptat în unanimitate. Titlul capitolului V rãmâne nemodificat. Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate. Art. 16. Dacã aveþi obiecþiuni la partea introductivã? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate partea introductivã de la art. 16. Punctul 1 de la art. 16. Urmãriþi amendamentul 54. Votat în unanimitate.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 62/26.IV.2002 conþine 44 de pagini.**

Preþul 40.876 lei