Nicolae Popa

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã vã prezint câteva date ºi elemente legate de oraºul Sebeº.

Prima atestare documentarã dateazã din 1245, 22 februarie, prin înscrisul emis de Papa Inocenþiu al IV-lea, la Lyon, cãtre preotul Teodosie. Deci oraºul, în anul 2000, deci anul acesta a împlinit 755 de ani.

În anul 1301, localitatea este numitã în documente Sebus ºi, întrucât denumirile de mai sus sunt anterioare, în anul 1303 este reºedinþã a Scaunului sãsesc de Sebeº, unitate administrativã de dimensiunile unui judeþ mai mic, plasã. În anul 1345, apare cu rang de oraº, Civitas Sebus. În 1387, obþine dreptul de a ridica ziduri de apãrare, fiind primul oraº din Transilvania întãrit cu ziduri.

Tot aici, în Lancrãm, sat aparþinând oraºului Sebeº, în anul 1895, se naºte marele nostru poet, filolog ºi dramaturg Lucian Blaga, de la naºterea cãruia s-au sãrbãtorit de curând 100 de ani. Tot în Lancrãm, s-a nãscut cel care va primi numele de pãrintele hidroenergeticii româneºti, Dorin Pavel.

Îndeletnicirile preponderent agricole au evoluat mai ales în secolul XX spre sectorul industrial, adãugat atelierelor meºteºugãreºti ºi micilor manufacturi, astfel: în 1843 este menþionatã manufactura de piele ”DahintenÒ, dezvoltatã în 1895 ca fabricã, de astãzi, ”CaprisÒ; în 1852, Fabrica de hârtie Petreºti; în 1869, construirea liniei ferate Vinþ Ð Sebeº Ð Sibiu; în 1873, ia fiinþã Fabrica de cherestea, astãzi S.P.L.; în 1924, intrã în funcþiune Fabrica de ciorapi, astãzi, ”CiseromÒ; în 1970, ia fiinþã Combinatul de prelucrare ºi industrializare a lemnului, astãzi, ”MobisÒ; în 1980, se pulseazã curent pe reþeaua naþionalã.

Zestrea industrialã a Sebeºului s-a îmbogãþit, dupã Revoluþia din 1989, cu societãþi comerciale industriale, la care s-a adãugat una de foarte mare importanþã din punct de vedere economic S.C. ”FraterÒ S.A., cu capital italian.

Astãzi populaþia oraºului numãrã 30.847 de locuitori, din care 12.870 ocupatã în activitãþi productive.

Reþeaua de învãþãmânt este formatã din 4 licee, din care unul teoretic, unul sportiv, cu profil de handbal ºi fotbal. Învãþãmântul general este asigurat de 7 þoli generale, iar învãtãmântul preºcolar de o reþea de 10 grãdiniþe.

Analizând programul naþional de amenajare teritorialã, aprobat de Parlament, constatãm cã Sebeºul va deveni un important nod rutier, în apropierea lui unindu-se cele douã autostrãzi, respectiv Oradea-Cluj-Sibiu-Bucureºti ºi Arad-Deva-Sibiu-Bucureºti. De asemenea, în apropierea Sebeºului este proiectat un aeroport internaþional, Balomir-Aurel Vlaicu.

În oraºul Sebeº funcþioneazã un numãr de 5 bãnci, o trezorerie organizatã conform Legii nr. 78/1992, iar începând din 1996 s-au înfiinþat judecãtoria, notariatul ºi parchetul, aprobate conform Legii nr. 92/1992. Având în vedere vechimea atestatã documentar, tradiþiile învãþãmântului ºi culturii, potenþialului economic, Sebeºul fiind al doilea oraº din judeþul Alba din acest punct de vedere, se poate afirma cã Sebeºul din judeþul Alba îndeplineºte condiþiile ºi poate fi organizat ca municipiu, aºa cum prevede Legea nr. 2/1968.