Smaranda Dobrescu

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã nu fac absolut nici o referire la cuvintele care depãºesc cadrul instituþiei în care ne aflãm, n-am fãcut-o niciodatã în presã, nu o voi face nici de acum înainte, dar aº dori sã reamitesc colegilor care sunt sumele ºi cum se pot obþine sumele pentru recalcularea din anul acesta. Am citit-o ieri, probabil cã era foarte târziu, îmi permit sã o fac ºi astãzi.

Operaþiunea de recorelare costã 3.087 de miliarde pentru 2000; cheltuielile totale necesare în 2000 pentru plata pensiilor recorelate sunt de 44.226 miliarde. În proiectul de buget pe 2000 este prevãzutã suma de 43.619 miliarde. Diferenþa de 607 miliarde va fi acoperitã prin

realizarea de economii la urmãtoarele capitole: 1. concedii medicale Ð 205 miliarde. Veþi întreba de ce? Pentru cã aºa ne-a arãtat cã s-a disciplinat chestiunea în urma intervenþiei Casei de Asigurãri de Sãnãtate, aºa ne-a arãtat execuþia bugetarã pentru concedii medicale din primul trimestru. Nu avem de ce sã credem cã o datã cu venirea primãverii, verii ºi a toamnei, lucrurile se vor înrãutãþi ºi vom avea parte de mai multe concedii medicale; deci o putem considera ca o medie a anului, media primului trimestru.

Indemnizaþiile acordate conform Legii 120/Õ97 duc, tot din evidenþa execuþiei, la economii de 145 miliarde lei. Cheltuielile cu viitoarea Casã Naþionalã de Pensii ºi Asigurãri Sociale erau prevãzute a fi peste 600 de miliarde, adicã: clãdiri, reparaþii de clãdiri, amenajãri º.a.m.d., cumpãrãri chiar. Întrucât legea a întârziat, iar procedura de achiziþionare a unor clãdiri, de cumpãrare este destul de împovãrãtoare din punct de vedere al timpului, destul de lungã, noi nu vom putea sã ne cheltuim toatã suma, iar, din acest motiv, considerãm, am evaluat o economie de 312 miliarde.

Deci, toate cele care vi le-am spus acum însumeazã 662 de miliarde, suficiente pentru a acoperi costurile recorelãrii pensiilor.

În plus, suntem hotãrâþi sã încasãm veniturile planificate din încasarea contribuþiilor de asigurãri sociale la categoriile pe care vi le-am mai spus ºi asearã. Încasarea creanþelor bugetare prin valorificarea de cãtre Ministerul Finanþelor a acþiunilor dobândite de la unitãþile debitoare, reglementate prin lege, iar în proiectul de buget nu s-au luat în calcul recuperãrile de debite prin aceastã metodã deoarece nu erau elemente de estimare. Execuþia primului trimestru al anului a adus încasãri de 200 de miliarde, dar nu putem extrapola aceastã sumã, întrucât ele se pot înmulþi sau pot dispare. Eliminarea fraudelor cauzate uneori de acordarea unor prestaþii nejustificate de mari pentru concedii de maternitate ºi pentru creºterea copilului pânã la vârsta de 2 ani. Dupã cum ºtiþi, am modificat legislaþia. ªi îmbunãtãþirea, dacã se poate, a gradului de colectare, deºi în primul trimestru am avut 91 pentru pensia suplimentarã, 90% grad de colectare pentru C.A.S.