Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·12 martie 2001
Dezbatere proiect de lege
Ilie Neacºu
Discurs
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Peste Prut, fraþii noºtri barasabeni au optat pentru comunism, ºi nu oricum. Le-au încredinþat comuniºtilor lui Vladimir Voronin ºi puterea legislativã ºi puterea executivã ºi sceptrul prezidenþial.
Sãtui de ”binefacerileÒ democraþiei din ultimul deceniu, de promisiunile deºarte ale Vestului, ºi nu în ultimul rând de incompetenþa propriilor politicieni, basarabenii au votat duminicã pentru locuri de muncã, pentru susþinerea frontului anticorupþie, pentru o protecþie socialã realã, într-un cuvânt, pentru siguranþã.
Au procedat bine, au acþionat greºit? Vom vedea în lunile viitoare consecinþele unui astfel de vot.
Din pãcate, evenimentele petrecute acum câteva zile la Chiºinãu sunt analizate la Bucureºti de cãtre agenþii de influenþã ºi mercenarii Occidentului dupã criterii bizare, rupte de realitatea crudã ºi tragicã a locuitorilor din Basarabia.
Eu cred cã nu succesul comuniºtilor lui Voronin trebuie analizat în primul rând, ci politica lamentabilã a guvernelor care au condus Moldova în ultimul deceniu.
De altfel, multe din fostele þãri socialiste au avut parte de guvernanþi diletanþi. Ajunºi în ºaua puterii fãrã merite deosebite, pe criterii clientelare, sau pur ºi simplu datoritã hazardului, noii politicieni din Est au confundat de la început democraþia cu anarhia, economia de piaþã cu jaful ºi averea þãrii cu propriile societãþi comerciale.
Lipsiþi de experienþã politicã ºi de simþ pragmatic, aceºtia au cãzut rapid în cursele întinse de politicienii din Vest ºi de emisarii lor, devenind o pradã uºoarã pentru toþi cei ce le-au trecut pragul.
Percepþia populaþiei din estul Europei merge pânã acolo încât se considerã cã guvernele instalate dupã Õ89 în aceastã zonã geograficã au acþionat împotriva intereselor statelor pe care le-au reprezentat, distrugându-ºi industria ºi agricultura, subestimându-ºi cultura ºi istoria, lãsând pe drumuri milioane de cetãþeni, periclitând viitorul naþiunilor.
În tot acest timp au câºtigat biºniþarii ridicaþi la rangul de întreprinzãtori strategici ºi escrocii autohtoni.
Grosul popoarelor din zonã au sãrãcit ºi au flãmânzit!
Fondul Monetar Internaþional ºi Banca Mondialã, douã instrumente care-i îmbogãþesc pe unii ºi-i vlãguiesc pe alþii, au avut un rol nefast ºi în Republica Moldova. Dar nu-i oare momentul sã ne întrebãm ce au fãcut cei patru preºedinþi, doi din stânga ºi doi din dreapta Prutului: Snegur, Lucinschi, Iliescu ºi Constantinescu?
Cât despre introducerea limbii ruse, ca a doua limbã oficialã în Basarabia, eu cred cã mãsura are consecinþe mai mici decât decizia Guvernului Nãstase ºi a Parlamentului de la Bucureºti de a oficializa limba maghiarã în România. Cel puþin limba rusã este o limbã de circulaþie internaþionalã.
Nu este exclus ca votul de duminicã din Basarabia sã fi fost influenþat ºi de solicitãrile Occidentului de a securiza graniþa de est ºi de nord a României, inclusiv de a reintroduce vizele pentru cei ce doresc sã pãtrundã în þara noastrã din aceste direcþii. Sã intri cu paºaport din Basarabia în România, în condiþiile în care în Europa se circulã liber?! Este o mãsurã care i-a pus pe gânduri pe toþi cetãþenii de peste Prut, aceºtia simþindu-se abandonaþi de Guvernul de la Bucureºti.