Dan Constantinescu

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Poþi lichida un om sau o instituþie în mai multe feluri. De aceea cred cã a avut o circulaþie atât de largã butada potrivit cãreia ”poþi scãpa de multe lucruri, dar nu de moarte ºi nici de impoziteÒ.

De o bunã bucatã de vreme, Executivul încearcã sã ne convingã de faptul cã efectele favorabile ale politicii sale economice s-ar manifesta inclusiv sub aspectul reducerii fiscalitãþii.

În acelaºi timp, agenþii economici, asociaþiile patronale, profesionale ºi chiar simplii cetãþeni se încãpãþâneazã sã nu observe aceste binefaceri ale politicii fiscale promovate de actualul Cabinet.

Înþelegem din atitudinea narcisistã a unui guvern incapabil sã-ºi asume propriile eºecuri în materie cã, în dorinþa de a fi cât mai aproape de oameni, preferã sã stea cu mâna în buzunarele lor. ªi asta în condiþiile în care constrângerile financiare ºi cele bugetare existente la preluarea madatului erau infinit diminuate faþã de cele cu care s-au confruntat guvernele precedente, dacã avem în vedere, spre exemplu, numai depãºirea vârfurilor de sarcinã la plata datoriei externe, soluþionarea crizelor din sistemul bãncilor de stat, ºi diminuarea serviciului datoriei publice ca efect al legiferãrii destinaþiei veniturilor obþinute din privatizare. Guvernul Isãrescu a dat semnalul corect ºi concret pe linia relaxãrii fiscale ºi a egalizãrii tratamentului fiscal aplicat agenþilor economici ale cãror efecte favorabile s-au concretizat în sporirea veniturilor bugetare, pe fondul reluãrii unei creºteri economice sãnãtoase, deºi impozitul pe profit se redusese substanþial de la 38% la 25%, respectiv 5% pentru exportatori.

Un act de minimã coerenþã decizionalã l-ar fi reprezentat continuarea programului iniþiat de cãtre cabinetul anterior, program ale cãrui valenþe pozitive fuseserã probate în practicã. Nu a fost sã fie aºa, Guvernul preferând sã-ºi aducã propriile contribuþii, fãrã îndoialã creatoare ºi, bineînþeles, originale. Au fost astfel cosmetizate unele fonduri speciale, prin includerea lor în administrarea Ministerului Finanþelor Publice, dar cu menþinerea contribuþiilor existente, ca ºi cum problema era destinatarul, ºi nu cuantumul acestor contribuþii.

Obligaþiile de reducere a T.V.A. asumate prin Programul de guvernare au fost demult uitate. Mai mult. Prin noua lege a T.V.A. sunt impozitate ºi încasãrile în valutã din turism, anterior asimilate exporturilor, dar chiar ºi construcþiile de locuinþe. Se tolereazã o fiscalitate localã, deseori, excesivã. Cu titlu de exemplu, în consiliul local din judeþul pe care-l reprezint, consiliu dominat de reprezentanþii actualei puteri, s-a instituit o taxã de mediu de 1% aplicatã la fondul de salarii ºi una pentru sport de 2% aplicatã la aceeaºi bazã de referinþã. Inutil sã adaug cã aceasta din urmã este ilegalã, Legea finanþelor publice locale prevãzând cã orice impozit ºi taxã pot fi instituite numai pentru cetãþenii care beneficiazã, efectiv, de serviciul comunitar aferent contribuþiei nou-instituite. Dar de ce sã ne mai mirãm când însuºi Executivul revigoreazã ”eterna ºi fascinanta RomânieÒ pe seama exporturilor, de data asta, obligaþi sã contribuie la un nou fond de promovare a intereselor lor, probabil, la fel ca ºi bãtrânica ajutatã, deºi nu doreºte, sã treacã strada.