Vlad-Gabriel Hogea

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi, Principalul efect al câºtigãrii alegerilor din noiembrieÐ decembrie 2000 de cãtre P.S.D. a fost deteriorarea continuã a nivelului de trai.

Sãrãcia a devenit dominantã într-o þarã prãbuºitã sub greutatea preþurilor imense, a taxelor ºi impozitelor mereu în creºtere, a clanului mafiot care dominã viaþa politicã, economicã ºi culturalã a României.

Orice încercare de criticare constructivã a greºelilor puterii este înãbuºitã de mass-media aservitã intereselor oculte alte structurilor crimei organizate care ºi-au fãcut loc la masa oficialã ca un firicel de apã care o datã cu trecerea timpului reuºeºte sã erodeze cea mai tare stâncã, pãtrunzând acolo unde nici gândul nu visa odinioarã.

Cu atât mai mult neghina a putut sã se amestece în timp record cu grâul din hambarele þãrii, din momentul în care paznicii nu au mai ºtiut sau nu au mai vrut sã-ºi facã datoria.

Murdãria tinde sã acopere întreaga societate româneascã, iar numãrul celor nepãtaþi se micºoreazã de la un an la altul.

Politicieni nedemni din partide vândute intereselor strãinãtãþii sau cercurilor de putere ale lumii interlope ajung sã punã stãpânire pe tot ce a reuºit sã dureze de-a lungul sutelor de ani un popor harnic ºi rãbdãtor.

În ultima vreme, delãsarea ºi hoþia au înlocuit munca cinstitã ºi spornicã, iar prudenþa noastrã înnãscutã a dispãrut inexplicabil, lãsând drumul deschis pentru iresponsabilitate sinucigaºã.

Mesajul Imnului Naþional ”Deºteaptã-te, române!Ò s-a întors din nou în cãrþi, pentru cã acum e la modã somnul raþiunii ºi al naþiunii.

Douãzeci ºi douã de milioane de oameni sunt supuºi unui regim de exterminare rapidã, dar nimeni nu se grãbeºte sã-i condamne pe cei vinovaþi pentru sãvârºirea de crime contra pãcii ºi omenirii.

Ce altceva e genocidul îndreptat împotriva poporului român decât o sfidare supremã la adresa umanitãþii?

În schimb, Guvernul P.S.D. sau Guvernul Adrian Nãstase, cum scrie pe toate gardurile spoite cu vopsea de la buget, condamnã cu ”mânie proletarãÒ personalitãþile istoriei naþionale, prin intermediul unor ordonanþe de urgenþã profund abuzive, intrate prin efracþie în ”Monitorul OficialÒ.

Sunt vremuri tulburi la care cândva ne vom raporta cu uimire justificatã, pentru cã este puþin probabil sã fie mai greu decât e acum, sã fie mai întuneric decât în aceastã

lungã noapte a spiritului românesc, sã fie mai îngust drumul decât în acest început de mileniu.

Spuneam cã evenimentele cãrora noi le dãm astãzi inutil atâta importanþã vor fi tratate odatã ºi odatã la capitolul ”DiverseÒ, iar imensa sferã a minciunii în care ne-au închis ermetic ispravnicii planetari se va sparge în mii ºi mii de bucãþi.

Atenþie, deci, P.S.D.! Aveþi mare grijã sã nu cãlcaþi pe cioburi!