Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998 referitor la energia electricã ºi termicã este unul din proiectele de lege deosebit de importante care au fost aduse în atenþia Senatului, întrucât se referã la un domeniu strategic al economiei naþionale ºi are ca obiect de reglementare instituirea unor dispoziþii în domeniul energiei electrice ºi termice.
Aceste dispoziþii vizeazã, în principal, producerea, transportul, exploatarea, distribuþia, furnizarea ºi utilizarea energiei electrice ºi termice, activitãþi supuse, de altfel, autorizãrii, felurile ºi regimul acestora, precum ºi sancþiuni în cazul încãlcãrii prevederilor legale.
Þinând seama de importanþa deosebitã a domeniului reglementat, precum ºi de faptul cã nu se justificã motivaþia de urgenþã ºi situaþia excepþionalã invocatã de Executiv la momentul aprobãrii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului, Grupul parlamentar P.D.S.R. apreciazã cã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electricã
ºi termicã ar fi trebuit sã facã obiectul unei legi, poate chiar al unei legi organice, adoptatã cu procedurile specifice parlamentare.
Aceasta este, de altfel, una din observaþiile critice importante formulate ºi de Consiliul Legislativ în avizul sãu care constatã, de asemenea, alte necorelãri semnificative dintre prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998, aprobate în pripã, dupã pãgubosul obicei al Executivului pe care noi l-am criticat cu vehemenþã, dar Senatul continuã sã-l tolereze, ºi alte legi importante, cum ar fi Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia ºi Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.
Atenþia pe care am acordat-o proiectului de Lege privind Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998 determinatã, aºa cum menþionam mai sus, de importanþa deosebitã a obiectului reglementat a fost suplimentatã de faptul cã, în ultimii trei ani ºi jumãtate, a devenit acutã ineficienþa înregistratã în sectorul energetic românesc. Reducerea consumului este alarmantã, aceasta pe plan intern. Vizavi de angajamentele internaþionale luate de România, trebuie sã avem în vedere nerespectarea prevederilor protocolului Cartei energiei ºi ale Protocolului Kyoto privind schimbãrile climaterice.
În aceastã ordine de idei, când am purces la analizarea proiectului de lege sus-menþionat, a trebuit sã þinem seama de o serie întreagã de condiþii specifice, dintre care mai importante sunt urmãtoarele: resursele primare de energie ale României sunt într-un evident declin, ceea ce reclamã o atenþie deosebitã pentru utilizarea lor într-un mod cât mai raþional; importurile de energie, care reprezintã peste 30% din totalul importurilor româneºti, pot fi reduse semnificativ ca urmare a creºterii eficienþei în utilizarea energiei; pierderile din reþelele de transport de energie Ñ electricã, termicã, þiþei, gaze naturale Ñ sunt mai mari de 20%; cheltuielile cu energia pentru realizarea produselor româneºti sunt de 2 pânã la 4 ori mai mari decât cele înregistrate pentru produsele similare ale þãrilor Uniunii Europene; randamentele termocentralelor româneºti sunt de cel puþin 2 ori mai scãzute decât cele ale celor occidentale; pierderile de cãldurã din clãdirile din România sunt duble faþã de cele europene, ceea ce conduce la facturi ridicate pentru un confort redus; la nivelul actualului consum casnic de energie, în condiþiile eliminãrii totale a subvenþiei, factura de energie a devenit aproape insuportabilã pentru un segment foarte larg al populaþiei.
În structura economiei româneºti, sunt preponderente ramurile cu un consum ridicat de energie. În programul de aderare a României la Uniunea Europeanã, la capitolul energie, prima mãsurã prevãzutã este creºterea eficienþei energetice. Impactul negativ asupra mediului înconjurãtor al activitãþilor în domeniul energetic poate fi redus prin introducerea tehnologiilor cu un înalt grad de eficienþã.
De altfel, aceste condiþii specifice sectorului energetic românesc sunt menþionate ºi în documentul primit de la A.P.E.R., asociaþie care þine o legãturã activã cu Comisia economicã a Senatului ºi care, alãturi de alte unitãþi guvernamentale, societãþi, asociaþii, a manifestat un interes real pentru proiectul de lege aflat în discuþie.
Grupul parlamentar al P.D.S.R., prin reprezentanþii sãi în Comisia economicã, a susþinut cu promptitudine discutarea în comisie a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electricã ºi termicã, având în vedere atenþia pe care o acordã sectorului energetic, sector care, în strate-
gia politicã a partidului nostru, este de o importanþã capitalã pentru aºezarea întregii economii naþionale pe o bazã sãnãtoasã, menitã sã ofere o ºansã de evoluþie ºi prosperitate.
Exigenþele care au stat în faþa grupului nostru sunt cele profesionale, exigenþe care au guvernat prestaþia P.D.S.R. în perioada 1993Ð1996 ºi care sunt permanent în atenþia noastrã, a celor care tindem spre o integrare europeanã ºi euro-atlanticã armonioasã de pe poziþii de parteneriat, aºa cum o meritã o þarã cu forþa energeticã a României.
În consecinþã, am avut ºi avem în vedere, în principal, urmãtoarele exigenþe: creºterea eficienþei energetice în toate activitãþile din cadrul ciclului energetic; instituirea de obligaþii ºi stimulente pentru autoritãþile publice, instituþii, agenþi economici, persoane fizice, cu scopul de a îmbunãtãþi modul de utilizare a resurselor de energie; obligaþia Guvernului de a elabora ºi adopta o strategie naþionalã de utilizare eficientã a energiei ºi programe anuale de creºtere a eficienþei energetice; obligaþia autoritãþilor locale de a adopta, la rândul lor, programe anuale de creºtere a eficienþei energetice; obligaþia consumatorilor industriali cu un consum mare de a angaja manageri economici, de a realiza periodic audituri energetice ºi de a colabora cu Ministerul Industriei ºi Comerþului ºi cu Agenþia pentru a-ºi reduce consumurile specifice pe unitate de produs; stimulente de naturã fiscalã ºi financiarã, cum ar fi scutirea de taxe vamale pentru utilajele cu un grad de eficienþã energeticã sporit, scutirea de impozit pentru partea de profit investitã în proiectele de creºtere a eficienþei energetice, reducerea cu 50% a impozitului pentru companiile de servicii energetice.
Din pãcate, s-a constatat cã atitudinea cooperantã, constructivã, manifestatã, de altfel, de grupul parlamentar P.D.S.R. de-a lungul ultimilor patru ani, a fost din nou înºelatã, folositã, aº putea spune, în sens negativ, realitãþile vieþii arãtându-ne, în iarna 1999Ð2000, o situaþie care ne-a îngheþat la propriu ºi la figurat ºi, din pãcate, aceeaºi situaþie se prefigureazã ºi pentru iarna 2000Ð2001.
Aº vrea sã reamintesc numai faptul cã zeci de oraºe ºi municipii au fost aruncate în frig, peste 25% din apartamente, debranºate de la termoficare, costuri duble faþã de alte perioade, toate acestea dovedind incapacitatea evidentã a Guvernului, a ministrului de resort, a conducerii companiilor de stat de a gestiona un sistem naþional strategic de importanþã capitalã pentru þara noastrã.
Nu este posibil ca, în condiþiile în care vârful de consum s-a redus de la 9.500 MW aproximativ, în 1996, la doar 7.000Ð7.500, în 1999, datoritã distrugerii industriei, agriculturii, transporturilor naþionale, coaliþia actualã sã nu poatã asigura nici acel minim energetic cel mai redus din iernile ultimilor 30 de ani care a fost înregistrat în iarna 1999Ð2000.
Apreciem cã nu-i posibil ca întreaga conducere a statului Ñ dacã vreþi Ñ sã asiste neputincioasã la decizia aberantã a CONEL, pe vremea aceea Ñ acum s-a spart în unitãþile componente Ñ de a sista importurile de pãcurã, dacã vã mai amintiþi, pânã la 15 decembrie 1999, pentru ca, în iarnã, totul sã coste cu 50Ð60% mai mult.
Rezultã clar cã frigul îndurat de milioane de români din propriile lor locuinþe, la locul de muncã, în spitale, în ºcoli, epidemiile de gripã nu au altã cauzã decât lipsa totalã de preocupare a guvernanþilor pentru rezolvarea problemelor populaþiei.
Independent de faptul cã Ordonanþa de urgenþã nr. 63/1998 îºi produce efectele, este inacceptabil ca toþi factorii de decizie din Guvern, minister ºi din unitãþile fostului CONEL, care afirmã cã apariþia crizei în iarna 1999Ð2000 s-ar datora lipsei de fonduri necesare pentru cumpãrarea combustibilului... Nimic mai fals, deoarece întreaga cauzã este nepãsarea factorilor de decizie, dacã se are în vedere numai faptul cã preþurile de livrare la energia electricã ºi termicã au crescut în 1999, faþã de 1996, de 18 ori la populaþie, deºi la producãtori au crescut numai de 5 ori, iar pentru cumpãrarea combustibililor sunt necesare fonduri mai mici de trei ori decât fondul anual de salarii al fostului CONEL sau de cinci ori mai mici decât valoarea restanþelor la încasare din energia livratã.
Grupul parlamentar P.D.S.R. considerã cã numai printr-o abordare modernã, europeanã a problemelor energetice, prin renunþare la managementul defectuos se poate vorbi de posibilitatea ieºirii din crizã a sistemului energetic, asigurarea minimului necesar pentru traiul decent al populaþiei, pentru restabilirea rolului de importanþã strategicã pe care trebuie sã-l aibã sistemul energetic în România.
Comisia economicã a Senatului a manifestat maximã promptitudine o datã cu primirea proiectului de lege menþionat, astfel încât au avut loc, în interval de trei zile lucrãtoare, discuþii cu reprezentanþii iniþiatorului pentru adoptarea amendamentelor adecvate, armonizarea punctelor de vedere susþinute de membrii comisiei cu propunerile Executivului, astfel încât forma finalã a raportului nostru a fost elaboratã încã din decembrie 1999.
Considerãm cã raportul, cu amendamentele sale, în forma în care vi-l supune atenþiei Comisia economicã satisface scopul urmãrit, stipulând dispoziþii normative privind producerea, transportul, exploatarea, distribuþia, furnizarea ºi utilizarea energiei electrice ºi termice, autorizarea acestor activitãþi, regimul acestora, precum ºi sancþiunile de rigoare, oferind totodatã un cadru atractiv investitorilor autohtoni ºi strãini.
Subliniez încã o datã faptul cã existã atât bunãvoinþa, cât ºi timp suficient pentru a se putea adopta prin lege cu procedurile parlamentare specifice, poate chiar lege organicã, repet, dispoziþiile normative care privesc domeniul energiei atât de important pentru întreaga economie naþionalã.
Cu atât mai mare ne-a fost surprinderea sã constatãm cã, la vremea aceea, CONEL ne-a transmis o serie de observaþii la raportul Comisiei economice, deºi nu i se solicitase acest lucru. Formulãrile de la acea vreme de genul ”nu suntem de acordÒ sau ”suntem de acordÒ denotã o confuzie totalã în legãturã cu atribuþiile ºi obligaþiile CONEL Ñ acum, sigur, discutând atât de târziu acest proiect de lege, s-a spart în alte unitãþi Ñ care nu e abilitatã sã respingã sau sã aprobe rapoartele Comisiei economice, ci are cu totul alte sarcini, între care cea mai urgentã este aprovizionarea cu combustibil în aceastã perioadã pentru funcþionarea în siguranþã a sistemului energetic naþional ºi satisfacerea cerinþelor minime ale milioanelor de locuitori care, fãrã nici o vinã, îndurã frigul.
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Grupul parlamentar P.D.S.R. considerã cã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998 referitoare la energia electricã ºi termicã este un document de importanþã deosebitã ºi, de aceea, vã invit sã îi acordaþi atenþie sporitã.
Grupul parlamentar P.D.S.R., consecvent poziþiei sale constructive, cantonat în aria profesionalismului, îºi manifestã atitudinea favorabilã adoptãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electricã ºi termicã sub rezerva acceptãrii amendamentelor formulate, precum ºi a evitãrii utilizãrii acestui cadru legislativ pentru o restructurare ºi privatizare care sã nu serveascã economiei naþionale.
Mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.