Stenogramă plen

Vã mulþumesc foarte mult. Eu vã propun sã ne oprim aici.

Dacã la ordinea de zi mai sunt alte observaþii? Nu sunt.

Pentru cã totuºi am dori sã lucrãm în aceastã zi, avem câteva lucruri importante de trecut prin Senat, stimaþi colegi, vã propun sã avem puþinã flexibilitate, sã putem lucra pe ordinea de zi, având în vedere cã unii iniþiatori sunt pe drum... Deci, cei prezenþi... chiar dacã luãm întâi punctul 8, sã fiþi de acord, spre exemplu, astfel încât sã operãm ceva astãzi. Da?

Deci s-a fãcut aceastã propunere Ñ ºi eu cred cã este corectã Ñ determinatã de faptul cã prezenþa efectivã a colegilor senatori nu este la nivelul cerut pentru dezbaterea unui raport al unei comisii de anchetã. Deci s-a propus ca aceastã dezbatere sã se facã luni, urmând ca Biroul permanent...

Marþi!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

...astãzi, la ora 13,00, sã ia o serie de mãsuri pentru mobilizarea pentru marþi... Marþi? Îmi cer scuze! ...Pentru mobilizarea colegilor senatori prin intermediul liderilor de grupuri parlamentare. Da?

Deci vã

Vã rog sã fiþi de acord... Daþi-mi voie mai întâi sã supun la vot ordinea de zi.

Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 87 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 3 abþineri, ordinea de zi a fost adoptatã de cãtre Senat. Domnul senator Gherman. Vã rog!

Domnule preºedinte,

De asemenea, se ºtie cã, în repetate rânduri, am criticat stafful nostru în privinþa modului în care au fost prezenþi, au fost mobilizaþi interlocutorii noºtri în aceste dezbateri legislative. De data aceasta, fac o pledoarie inversã. Avându-se în vedere cã era programatã aceastã dezbatere la raport, sã permitem ca, ordinea de zi fiind aprobatã, în funcþie de prezenþa iniþiatorilor, sã aranjãm lucrurile, astfel încât sã nu ne poticnim ºi, în funcþie de prezenþa lor, sã dezbatem punctele prevãzute în ordinea de zi.

De acord cu dumneavoastrã. Am propus acest lucru. Domnul senator Buruianã.

## Domnule preºedinte,

Era vorba ca, începând din aceastã sãptãmânã, sã se producã schimbãri semnificative în programul de lucru al Senatului. Dacã se cunoaºte ceva în legãturã cu aceastã chestiune, ca sã fim anunþaþi încã de pe acum, în aºa fel încât sã ºtim ce program avem în sãptãmânile urmãtoare.

Vã dau ºi un rãspuns direct. Astãzi, la ora 13,00, are loc ºedinþa Biroului permanent al Senatului, unde am convenit sã stabilim ºi programul nostru de lucru.

Sigur, noi vom modifica acest program ºi în funcþie de evoluþia în perioada care urmeazã Ñ mã refer la campania electoralã Ñ, dar vã vom aduce la cunoºtinþã din timp, pentru ca dumneavoastrã sã puteþi sã vã faceþi programul.

Eu vã propun, stimaþi colegi, sã fiþi de acord sã începem cu punctul 8, unde avem iniþiatorul Ñ proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea unor prevederi ale Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat.

Rog iniþiatorul, doamna deputat Afrãsinei, sã ia loc la pupitru.

Din partea comisiei, domnul senator Csap—, da? Vã rog frumos, luaþi loc la banca comisiei.

Sã ascultãm iniþiatorul. Doamna deputat Afrãsinei, vã ascultãm.

## **Doamna Viorica Afrãsinei Ñ** _deputat_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnã senator,

## Domnilor senatori,

Vã mulþumesc pentru cã mi-aþi îngãduit sã începem cu acest punct pe ordinea de zi ºi aº vrea sã încep prin a vã spune cã sunt onoratã sã prezint din partea iniþiatorilor acest proiect de lege, aceastã modificare a proiectului de Lege privind monopolul de stat.

Daþi-mi voie mai întâi sã vã prezint câteva considerente care au stat la baza acestei iniþiative legislative.

Aºa cum spuneam în Nota de fundamentare, printre activitãþile ce constituie monopolul de stat, Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat enumerã în art. 2 lit. g) ”organizarea ºi exploatarea sistemelor de joc cu mizã, directe sau disimulateÒ, iar la lit. h) a aceluiaºi articol Ñ ”organizarea ºi exploatarea pronosticurilor sportiveÒ.

Raþiunea calificãrii jocurilor de noroc ca fiind activitãþi ce constituie monopol de stat o gãsim în preocuparea tuturor statelor de a limita efectele negative pe plan economic, social ºi moral pe care desfãºurarea unor activitãþi nereglementate ºi nesupravegheate de stat în acest domeniu le poate genera.

Doresc, de asemeni, sã vã spun cã... Un lucru pe care noi l-am motivat ºi în Nota de fundamentare este

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul senator Csap—.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Comisia a întocmit raportul în data de 12 noiembrie 1998. Consiliul Legislativ ºi Comisia juridicã pentru numiri, disciplinã ºi imunitãþi a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a avizat favorabil proiectul de lege cu unele amendamente pe care comisia le-a reþinut ºi care se regãsesc în amendamentele prevãzute în anexa la raport.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele prevãzute la anexã, respectiv introducerea Comitetului Olimpic Român ca beneficiar de licenþã prin efectuarea prezentei legi pentru activitãþile prevãzute la art. 2 lit. h).

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, întrebãri sau luãri de cuvânt la dezbateri. Vã rog, domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte,

Stimatã colegã iniþiatoare a acestei iniþiative legislative, Stimatã colegã, Stimaþi colegi,

Problema care este adusã în faþa noastrã este extrem de importantã, deºi la prima vedere pare lateralã, adicã s-ar pãrea cã nu are nici o relevanþã, o analizã a unei chestiuni care este mai mult în afara spectrului preocupãrilor Senatului.

În realitate, este extrem de importantã aceastã discuþie. Cu atât mai mult cu cât în structura actualã, în primul rând, existã o disparitate enormã între organizatorii acestor activitãþi.

Dacã, pe de o parte, vedeþi dumneavoastrã, toate operaþiunile Loteriei Naþionale se fac sub controlul ºi conducerea Ministerului Finanþelor, se întâmplã o sumedenie de lucruri care sunt, dacã vreþi, în regim privat.

De aceea, aceastã iniþiativã legislativã este extrem de importantã. Apoi, mai þineþi minte discuþia care a avut loc pe marginea organizãrii unei loterii sportive sau a unui sistem de jocuri de noroc sportive sub conducerea Comitetului Olimpic Român, în care s-a spus atunci: ”De ce sã nu facem un fel de loterie sub conducerea Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþã ºi Tehnologie?Ò Sau pentru Ministerul Învãþãmântului sau pentru Sãnãtate. Cu exact aceeaºi argumentaþie.

Aceastã iniþiativã legislativã este un pas înainte. Aº vrea sã vã spun cã nu ºtiu dacã este un pas suficient de mare, dar, oricum, este un moment foarte important în care câteva dintre lucrurile care dereglementeazã întreaga aceastã activitate sunt eliminate prin aceastã iniþiativã legislativã.

Noi susþinem acest punct de vedere, evident, aºa cum am susþinut acelaºi punct de vedere ºi când a fost promovatã legea în 1996.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

Dacã mai doreºte vreun coleg sã ia cuvântul... Dacã nu, vã propun sã

Articolul unic, dacã sunt observaþii? În formularea comisiei, da? Doamna Afrãsinei, de acord cu comisia?

De acord cu comisia. Avem în vedere cã ºi în nota explicativã am pus aceeaºi motivaþie.

Mulþumesc foarte mult.

Articolul unic, deci preambulul la articol, practic alin. 1, în forma comisiei, da?

Da, domnule preºedinte.

Bun. Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Punctul 1 la articolul unic: abrogarea alin. 3, înþeleg, de acord cu Camera Deputaþilor... Nu este necesar sã supunem la vot.

La punctul 2 se propune ca dupã alin. 2 sã se introducã douã alineate, ºi nu unul, în formula datã de comisie.

Domnul Csap—, vã rog.

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi!

În textul anexei, alin. 3, deci textul iniþial din ordonanþã, este identic cu textul comisiei. Diferenþa este cã noi am semnificat cã este vorba despre alin. 3. Iar alin. 4 este un alineat nou care am propus sã fie introdus în ordonanþa de urgenþã.

Deci, abrogându-se alin. 3, deci, practic, alin. 4 devine 2...

Textul din ordonanþã devine 3...

ªi atunci, formularea datã de cãtre comisie este corectã.

Da.

Sã precizãm încã o datã pentru colegi. Ce apare ca noutate este acordarea Comitetului Olimpic Român dreptul de a organiza activitãþi numai în domeniul pronosticurilor sportive. Asta înseamnã hipodrom, Pronosportul, dacã doriþi.

În cadrul Loteriei, aceastã activitate nu are pondere semnificativã, ponderea o reprezintã alte jocuri în cadrul Loteriei Naþionale. Deci aceasta este propunerea. Dacã sunt observaþii la formularea datã de cãtre comisie?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 5 abþineri, a fost adoptat articolul unic, alin. 2 la articolul unic.

Articolul unic, în ansamblu. Rog, votul dumneavoastrã. Cu 70 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Legea, în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, legea a fost adoptatã de cãtre Senat. Mulþumesc iniþiatorului.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/23.X.2000

Dacã îmi permiteþi câteva cuvinte...

Vã ascultãm, doamna deputat, dar foarte scurt.

Dacã îmi permiteþi, doar în final, aº vrea sã vã mulþumesc cã mi-aþi permis sã prezint la primul punct de pe ordinea de zi aceastã iniþiativã legislativã.

De asemenea, vreau sã vã asigur cã modificarea pe care aþi fãcut-o dumneavoastrã Ñ ºi care a fost votatã de dumneavoastrã, astãzi, aici, este în deplin acord cu poziþia majoritãþii colegilor mei iniþiatori, cã a fost discutatã în grupul parlamentar, suntem de acord cu punctul 4 din raportul comisiei senatoriale ºi sunt convinsã cã, deºi aceastã lege va ajunge la mediere, datã fiind diferenþa între cele douã rapoarte, sunt convisã cã în ºedinþa comunã a celor douã Camere, Camera Deputaþilor va fi de acord cu propunerea fãcutã de dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, nu pot sã trec la urmãtorul punct fãrã sã vã consult.

Deci pentru urmãtoarele puncte de pe ordinea de zi avem prezenþi aici aparatul tehnic ºi directori generali pentru a susþine aceste proiecte de acte normative.

Din pãcate, nu avem reprezentantul Guvernului, deci cel puþin în funcþia de secretar de stat.

Înþeleg cã este pe drum secretarul general de la Ministerul Industriei, domnul ªerban Teodorescu, probabil cã trebuie sã soseascã. Eu aº dori sã continuãm, pentru cã sunt câteva lucruri clare, câteva ordonanþe pe care le putem trece, dar, sigur, vã consult pe dumneavoastrã. Dacã sunt obiecþii sau... dacã putem începe sau nu? Vã rog, domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, regret cã sunt deosebit de activ astãzi, dar, în conformitate cu poziþia pe care am avut-o ieri ºi, în conformitate cu prevederile regulamentare ºi prevederile constituþionale, avându-se în vedere cã oricare iniþiator îºi asumã rãspunderea în numele Guvernului, evident, solicit ca pe acest scaun al iniþiatorilor, în cel mai rãu caz, sã fie acceptat un secretar de stat, pentru cã nici unul dintre funcþionari, oricât ar fi de proeminent din punct de vedere ºtiinþific, al unui minister, nu are dreptul sã-ºi asume responsabilitãþi în funcþie de obiecþiile sau de punctele de vedere exprimate în Senat, nu are dreptul sã-ºi asume responsabilitãþi în numele Guvernului la care el nu participã.

Deci sã promovãm acele proiecte în care avem secretar de stat, în cel mai bun caz...

Din pãcate, nu avem, domnul senator...

Atunci sã facem o pauzã ºi sã dãm posibilitate staffului...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dacã aº avea cât de cât semnale, în afarã de... Vedeþi, dumneavoastrã ridicaþi problema prezenþei a cel puþin unui secretar de stat. Noi aºteptãm de pe drum un secretar general.

Eu vã propun sã luãm o...

Din pãcate, nu am reuºit, deºi s-a insistat, vreau sã vã spun cã serviciul nostru tehnic al Senatului ºi-a fãcut datoria, au anunþat, din pãcate nu au reuºit sã aducã reprezentanþii Guvernului la masã... ºi nici chiar colegii noºtri, deputaþii, care au iniþiative legislative, le-am înscris pe ordinea de zi, dar iatã cã nu sunt prezenþi... Mã refer la proiectul de Lege privind eficientizarea exportului de fier vechi...

Vã propun sã aºteptãm... sã luãm o pauzã de cinci minute, poate vine domnul secretar general ªerban Teodorescu.

Acceptaþi domnul profesor Gherman?

Cu prezenþa secretarului general eu nu am nimic împotrivã, este o persoanã cu o responsabilitate în cadrul ministerului, dar în privinþa directorilor sau toate structurile de naturã... obiectez pe bazã de regulament...

Haideþi sã schimbãm regulamentul! Numai un articol!

Ce vã propun? Domnul ªerban Teodorescu a ºi sosit. Domnul ªerban Teodorescu, luaþi loc la prezidiu împreunã cu colegii!

Deci proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului privind instituirea unor mãsuri de stimulare a activitãþii titularilor de Acorduri petroliere ºi subcontractanþilor acestora care desfãºoarã acþiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone de adâncime de apã de peste 100 metri.

Din partea Comisiei economice, vã rog, domnul senator.

Vã rog, din partea iniþiatorului, cine prezintã? Vã ascultãm.

## _Ñ_ **Domnul Iulian Grãdiºteanu** _director general al_

_Direcþiei petrol ºi gaze din Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

Sunt Iulian Grãdiºteanu, directorul general al Direcþiei petrol ºi gaze din minister, iar în Consiliul de administraþie Ñ preºedintele Consiliului de administraþie al PETROM, iniþiatorul de fond al acestei ordonanþe de urgenþã care a fost discutatã miercurea trecutã.

Au fost o serie de întrebãri puse de dumneavoastrã de mare pertinenþã ºi mulþumim ºi pe aceastã cale domnilor senatori care, în cuvântul dumnealor, în cuvântul dumneavoastrã, aþi îmbunãtãþit ºi aþi reuºit sã creaþi un cadru care sã explice cu adevãrat importanþa ºi relevanþa acestei reglementãri.

Îmi permiteþi câteva sugestii sau detalii privind rãspunsul la o serie întrebãri puse de dumneavoastrã miercurea trecutã.

Vreau sã vã spun cã, în vederea susþinerii acestui proiect de lege, la dezbaterea lui în plenul Senatului...

**Ñ**

Domnule director general, noi am depãºit aceastã fazã. La acest proiect de ordonanþã, la aceastã ordonanþã colegii senatori au pus o serie de întrebãri. Rugãmintea este sã se rãspundã la întrebãri, poate simplificãm...

## Exact.

Prima întrebare care s-a pus ºi am sã rãspund: ordonanþa de urgenþã care este prezentatã dumneavoastrã instituie mãsuri de stimulare, în general, a operaþiunilor petroliere în perimetre marine cu ape mai adânci de o sutã de metri. Împreunã cu Ordonanþa nr. 168 din 1999 ºi alte reglementãri legale, a contribuit la conturarea cadrului legal necesar desfãºurãrii acestui tip de activitãþi în þarã, în România.

Ca urmare, ºi pe aceastã bazã, la începutul lunii octombrie, dupã negocieri îndelungate, s-a semnat primul contract cu firma ELF, Franþa, care face parte din concernul multinaþional TOTAL ELF FINA pentru prospectarea, dezvoltarea ºi producþia de hidrocarburi în perimetrul 19 Neptun din Marea Neagrã.

Am vrut sã spun cã acesta este un cadru general pe baza cãruia s-a reuºit sosirea primului investitor cu adevãrat de forþã, cu experienþã, cu tehnologie verificatã ºi pusã la punct. Concernul TOTAL ELF FINA este al doilea concern din Europa pe acest tip de activitãþi. Deci este un prim succes urmare a acestei prevederi a ordonanþei.

2. Printre principalele prevederi ale noului cadru legal Ñ care au determinat încheierea primului contract care se deruleazã acum, pentru care s-a semnat acordul petrolier cu Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi este în curs de aprobare la Guvern dacã dumneavoastrã aprobaþi astãzi aceastã ordonanþã de urgenþã Ñ se numãrã: constituirea de provizioane pentru dezafectarea sondelor ºi reabilitarea mediului, scutirea de plata impozitului de producþia de þiþei ºi gaze. Aceste facilitãþi, practicate absolut în mod similar pe plan mondial, absolut în toate concesiunile zãcãmintelor petroliere ºi de gaze, se justificã pe deplin având în vedere gradul mare de risc al investitorului ºi volumul de investiþii necesitat de acest tip de activitãþi.

3. La realizarea activitãþilor pe lângã contractanþii principali ELF ºi PETROM Ñ cã aceºtia vor fi Ñ vor participa un numãr important de subcontractori strãini ºi români Ñ ºi repet Ñ cel mai mare numãr de subcontractanþi vor fi firme, societãþi comerciale româneºti, atât la construcþia metalicã propriu-zisã a platformei, la magistralele de transport produse petroliere pânã la þãrm ºi care vor presta servicii de achiziþie seismicã, foraj, asigurare logisticã de suprafaþã sau echipamente necesare pentru infrastructura de producþie.

4. Acordul este semnat deocamdatã între PETROM ºi ELF, pe de o parte, ºi A.N.R.M., autoritatea care livreazã.

Acest acord petrolier prevede trei faze, dintre care o primã fazã de explorare, în care toate cheltuielile vor fi suportate de investitorul strategic ELF, deºi PETROM are participaþii la acest proiect între 30Ð70%, în funcþie de adâncimea apei. În cazul unor rezultate promiþãtoare, fiindcã trebuie sã vã spunem cã investitorul francez are un grad mare de risc în acest perimetru 19 Neptun, se prevede desfãºurarea fazei a doua de dezvoltare ºi apoi faza a treia de producþie în care statul român va beneficia de redevenþe însemnate.

Acordul semnat de ELF PETROM ºi A.N.R.M. este în prezent remis la avizãri, la Ministerul Industriei ºi Comerþului, la Ministerul Finanþelor, la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, Ministerul Culturii ºi Ministerul Justiþiei.

Dupã avizare se va emite o hotãrâre de Guvern de confirmare a acestui acord petrolier.

## Vã mulþumesc, domnule director general.

Au mai fost douã întrebãri pe care nu le-aþi abordat. Prima... Se prevede acolo scutirea de la plata impozitului pe þiþei ºi gaze. Colegii au întrebat despre ce impozit e vorba. Impozit pe profit, impozit pe salarii sau impozitul specific? Înþelegeþi, trebuia sã se scrie corect... când faci un act normativ... mã rog... asta e altã treabã.

ªi a doua, dacã nu mã-nºel, se referea la o problemã de principiu. Facilitãþile care se propun pentru aceastã activitate Ñ ºi eu, personal, nu sunt împotrivã, ºi nici colegii mei, sunt convins Ñ sunt facilitãþi care, primele douã, mã refer la amortizare ºi cheltuielile pentru investiþii Ñ sunt facilitãþi care sunt normale pentru orice societate comercialã. Aceste douã facilitãþi înseamnã sã nu se plãteascã impozit pe inflaþie. Restul, cheltuielile cu investiþiile, permanent, la sfârºitul exerciþiului, sã fie exprimate în euro, nu?, punct de plecare, data când s-au investit banii, deci în permanenþã diferenþele de curs sã nu afecteze pe cel care a investit. ªi amortizarea, bineînþeles, amortizarea va merge pe o formulã de amortizare acceleratã sutã la sutã pe unitatea de produs.

Sigur, la aceastã problemã nu pot sã vã pun sã rãspundeþi dumneavoastrã, pentru cã e o problemã de politicã generalã cãreia numai primul-ministru poate sã-i dea rãspuns, dar legat de impozit.

Da. Domnilor senatori, aºa este, dumneavoastrã aþi fãcut aceastã precizare. Vrem sã vã spunem cã, conform Legii nr. 134/1995 Ñ Legea petrolului, ºi în ordonanþã scrie, el trebuie sã se supunã acestei legi. Deci el va plãti taxa de exploatare ºi redevenþa. El nu înþelege Ñ ºi nici un investitor nu înþelege Ñ ce înseamnã o taxã suplimentarã care nu este prevãzutã în Legea petrolului, a fost anterioarã Legii petrolului.

Nu. Nu m-aþi înþeles. În ordonanþã se spune aºa: ”Pe întreaga duratã a acordului petrolier nu se datoreazã impozit la þiþeiul ºi gazele naturale din producþia internã.Ò În primul rând, exprimareaÉ Scuzaþi-mã, dar revin! Ce reprezintã acest impozit? Asta vor colegii sã ºtie.

Da. Acest impozit este un impozitÉ

La producþia internã ce impozit luãm noi la þiþei ºi gaze?

Domnule senator, astãzi noi plãtim taxã de exploatare, redevenþã ºi taxã pe þiþei.

Atunci aici de ce s-a introdus noþiunea de impozit? De ce nu se scrie ”taxeÒ? Nu se plãteºte taxa pe nu ºtiu ceÉ

Formal ea se numeºte ”impozit pe þiþeiÒ.

Pãi, cum? Deci repet. La produsul þiþei, ca ºi în orice produs din România, se regãseºte o gamã extrem de largã de impozite: impozit pe salarii, impozit pe profit, impozitÉ taxele pe care ni le-aþi spus dumneavoastrã, de asigurãri sociale, taxã suplimentarã, ajutor de ºomajÉ Deci despre ce este vorba concret? Ce le spunem noi, ce facilitate le dãm sã nu plãteascã impozit? Care impozit?

Este cel pe care îl plãtim noi astãziÉ

Care e ãla?

Se numeºte ”impozit pe þiþeiÒ. Este un impozit suplimentar, taxa de exploatare.

V-am înþeles. Deci taxa aia de exploatare trebuia scrisã aici ”taxa de exploatare care se plãteºte la þiþeiul din producþia internãÒ. Cât e nivelul ei? Ca sã avem ºi noi o dimensiune.

E taxã pe tonã. Domnule senator, toþi investitorii recunosc necesitatea alinierii la sistemul fiscal care este corespondent cu cel din strãinãtate. Deci taxã de exploatare. Alt impozit pe þiþei nu este de recunoscut nicãieri în Europa. Se spune numai: ”Vreau sã fiu tratat exact cum sunt tratat peste tot în lume.Ò Asta e tot!

Am înþeles.

Stimaþi colegi, dacã sunteþi mulþumiþi de rãspunsuri sau mai doriþi sã luaþi cuvântul? Domnul senator Bãdulescu!

Scuzaþi-mã! Înainte de asta vreau sã vã spun cã în fiscalitate existã o regulã. Existã o diferenþã mare între taxã ºi impozit. Taxa care se percepe la buget este ca urmare a unui serviciu. Deci aparatul public presteazã un serviciu ºi atunci se numeºte taxã. Celelalte sunt impozite ºi accize.

Domnul senator Bãdulescu!

Da. Domnule preºedinte, stimaþi colegiÉ Vã rog sã-mi permiteþi sã vorbesc dupã domnul vicepreºedinte Ulm Spineanu, cã îl vãd în picioare, dânsul îmi e superior în Senat ºiÉ

A luat loc, domnule senator.

OK! Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În legãturã cu acest proiect de lege, sigur, nu mai suntem la dezbaterea pe fond, de aceea vorbesc de la acest microfon.

Aº vrea sã reiterez de la bun început dorinþa Grupului parlamentar P.D.S.R. de a promova acest proiect de lege, întrucât acesta ºi altele de tip asemãnãtor sunt cele care ne pot permite atragerea de investitori care au o serie de capabilitãþi, capabilitãþi pe care în prezent economia româneascã nu le poate atinge singurã. Astfel, prin aceste proiecte de lege noi înþelegem ca sã promovãm atragerea tehnologiilor de vârf, înþelegem sã promovãm acea injecþie financiarã de care este nevoie mai ales în domeniile acestea sensibile, înþelegem sã promovãm managamentul performant, trainingul specialiºtilor noºtri pe echipamente ºi tehnologii avansate, de altfel, toate dintre acestea fiind Ñ dacã vreþi Ñ exigenþe pe care P.D.S.R. le-a avut în vedere pânã în Õ96 ºi le va avea în vedere ºi în mandatul urmãtor. Sigur cã aici era de dorit sã avem ºi punctul de vedere al Ministerului Finanþelor. Toate problemele legate de fiscalitate, toate cele legate de facilitãþile care se oferã privind scutirea de anumite impozite, taxe ºi aºa mai departe ar fi trebuit amendate ºi cu punctul de vedere al Ministerului Finanþelor ºi aºa discutasem sãptãmâna trecutã aici: sã fie prezent ºi reprezentantul Ministerului Finanþelor. Noi avem în mânã acest rãspuns al Ministerului Industriei ºi Comerþului ºi de aceea, stimaþi colegi, v-aº ruga sã aveþi îngãduinþa ca sã lucrãm pe acest material, întrucât, în nici un caz, intenþia noastrã Ñ a Grupului parlamentar P.D.S.R., cel puþin Ñ nu este de a amâna aceastã discuþie, ci numai de a clarifica anumite aspecte care sã ne permitã sã scoatem niºte legi utilizabile ºi viabile.

În legãturã cu acest rãspuns, sigur cã sunt niºte lucruri pe care trebuie sã le comentez în continuare, însã o fac tocmai în dorinþa de a facilita aprobarea.

Nu se poate însã sã nu amendez faptul cã ordinea în care ne-a prezentat-o reprezentantul Ministerului Industriei ºi Comerþului, ordinea în care ne-a prezentat aceastã atragere a investitorilor în þarã este exact inversã. Adicã nu ELF a venit dupã ce a ieºit aceastã ordonanþã, ci ELF a solicitat aceste facilitãþi, dupã care ele s-au prins într-o ordonanþã ºi dupã semnarea ordonanþei a urmat ºi semnarea acordului. Pentru cã, stimaþi colegi, aici aº vrea sã vã reamintesc faptul cã Ñ un aspect care este, de altfel, menþionat la punctul patru Ñ acest acord, ca ºi altele asemãnãtoare urmeazã sã fie aprobate printr-o hotãrâre de Guvern, am impresia cã aþi menþionat aici aceastã hotãrâre, urmând sã fie semnatã, potrivit uzanþelor, inclusiv de primul-ministru. Astfel de hotãrâri de Guvern, stimaþi colegi ºi invitaþi, au existat ºi pentru contractele pe care Guvernul României le angajase încã din 1992Ð1993 cu mari investitori, cum ar fi SHELL, AMOCO, ENTERPRISE CANADIAN OCCIDENTAL. Toate erau aprobate prin hotãrâri de Guvern. Toate erau pe o duratã

DomnuÕ senator Bãdulescu, sã ne concentrãm, sã sintetizãm.

Da. Este o problemã de fond aceea a stabilitãþii cadrului legislativ. Pentru cã, repet, în cele mai multe cazuri investitorii strãini nu doresc atât de mult facilitãþi, ci doresc stabilitatea unui cadru legislativ pe care sã construiascã. De aceea ºi în acest caz aº fi preferat, spre exemplu, ca Legea petrolului Ñ lege organicã Ñ sã rãmânã neatinsã ºi prin alte modalitãþi, normative, la Legea petrolului, eventual sã gãsim posibilitatea rezolvãrii unor situaþii punctuale. Aº fi preferat acest lucru ºi vã asigur cã ar fi dat ºi investitorilor strãini mai multã încredere în aceastã piaþã.

Un alt punct sensibil este acela la care dumneavoastrã încercaþi sã rãspundeþi la punctul trei, referitor la subcontractori. Aici am ridicat problema subcontractorilor români. Sigur cã nu putem sã nu avem în vedere faptul cã printre aceºti subcontractori români se pot strecura ºi unii care nu ar avea ce cãuta, nu ar atinge exigenþele pe care le menþionam ºi în consecinþã s-ar strecura, beneficiind de facilitãþile acestea, ºi la importuri, ºi la taxe, ºi la impozite ºi aºa mai departe. Sigur cã nu vreau, în acest moment, sã îi suspectez pe cei care se vor ocupa de astfel de contracte, cã vor ”strecuraÒ, vor permite unor astfel de subcontractori români, care nu sunt potenþi ºi care nu au capabilitãþi, sã intre în aceastã afacere. Însã existã, pe de altã parte, posibilitatea; de aceea doresc sã vã atrag atenþia cã trebuie selecþionaþi numai aceia care rãspund cerinþelor de aici. ªi cerinþele acestea sunt foarte clar precizate.

ªi nu în ultimul rând, doresc sã menþionez faptul cã problemele legate de taxe ºi de facilitãþi pe care le-am menþionat ºi eu aici rãmân nerezolvate, rãmân fãrã rãspuns acceptabil. Însã, cu toate acestea, domnule preºedinte, stimaþi colegi, eu v-aº ruga sã apreciem faptul cã Ministerul Industriei ºi Comerþului s-a strãduit ca sã asigure toatã documentarea necesarã pentru a putea dezbate corespunzãtor acest proiect de lege. Am avut toatã bunãvoinþa domnului secretar de stat Isbãºoiu care ne-a ºi rãspuns Ñ deºi nu este în þarã, s-a strãduit sã pregãteascã ºi aceastã ºedinþã.

În numele grupului nostru, eu vã propun aprobarea.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Gherman, vã ascultãm!

Domnule preºedinte, o observaþie punctualã legatã exact de întrebarea pusã de dumneavoastrã. Aº solicita ca în proiect termenul sã fie perfect explicitat ºi definit, pentru a nu se ascunde în spatele lui aspecte oneroase pe care nu dorim sã le promovãm prin aceastã lege. Mã refer la aspectul de impozit, care este mult prea larg ºi ar permite introducerea unor aspecte oneroase pe care nu dorim sã le promovãm prin lege.

Da. Vã mulþumesc foarte mult. Iniþiatorul, dacã ne daþi un rãspuns cu impozitul ãsta?!

## **Domnul Marius Velescu Ñ** _director al PETROM_ **:**

Domnule preºedinte,

Domnilor senatori,

Înainte de apariþia Legii petrolului, era reglementatã activitatea cu impozitul pe þiþei ºi gaze. Dupã apariþia Legii petrolului, titularii erau obligaþi sã plãteascã taxa de exploatare ºi redevenþã. Deci legea reglementeazã întreg sistemul Ñ titularii cu ANR. Pentru PETROM ºi ROMGAZ a rãmas în vigoare.

Stimate domn, sã ne fie foarte clar. Ce este impozitul ãsta pe þiþei? Cât este astãzi? Cât este impozitul pe tona de þiþei din producþia internã? Ce impozit e? Este impozit specific?

Este o taxã fixã.

Ori taxã, ori impozit. Adineauri v-am spus, taxa are o definiþie în fiscalitate, impozitul, altã definiþie. Deci care e denumirea lui? Aici scrieþi ”impozitul pe þiþei ºi gazeÒ. Denumirea realã este impozit sau e taxã? Sunt deosebiri. Sã ºtiþi cã aici nu ne jucãm. Punem azi la taxã impozit, la impozit taxã. E o deosebire radicalã între una ºi alta. ªi noi v-am întrebat: pe tona de þiþei din producþie internã ce impozite se plãtesc pe produsul ãsta? Sau o taxã pe produs. Cât este ea pe tona din producþia internã? Deci asta vrem sã ºtim concret. Când spui ”impozitÓÉ Care

impozit? Avem zeci de impozite. Avem 83 de impozite ºi taxe în România. Deci cât este nivelul taxei acesteia ºi cum se numeºte exact?

Domnule preºedinte, ea provine dinainte de Legea petrolului ºi s-a menþinut o datã cu Legea petrolului, iar investitorul strãin cere sã nu mai fie o dublã impozitare. La momentul ãsta este în jur de 7 dolari pe tonã.

Cât?

7 dolari pe tonã.

Când s-a introdus impozitul ãsta?

El vine dinainte de Legea petrolului ºi s-a menþinut din nevoi bugetare.

Domnule, Õ97, Õ98?

Nu, nu. E înainte de Legea petrolului ºi s-a perpetuat, deºi trebuia sã fie scos o datã cu introducerea Legii petrolului.

Domnule, m-am ocupat de fiscalitate pânã în Õ96. Eu nu îmi aduc aminte de un astfel de impozit pe produs.

Era, domnule preºedinte.

Daþi-mi actul normativ ºi mã combateþi. Poate sã fie, dar... Deci cum se numeºte el?

Impozitul pe þiþei ºi gaze.

Aºa, general, ”impozit pe þiþei ºi gazeÒ?

Da, aºa se chema, ”impozitul pe þiþei ºi gazeÒ, care era într-o sumã fixã pe mia de metri cubi ºi pe tona de þiþei.

Stimaþi colegi, haideþi sã depãºim momentul. Probabil colegii de la Ministerul Industriei ºi Comerþului au detalii. O sã vedem. Eu vã propun urmãtorul lucru: sã rãmânã ca sarcinã Ñ pentru cã dânºii încheie niºte acorduri petroliere Ñ ºi în acordul petrolier sã se scrie ºi sã se stabileascã exact ce reprezintã acest impozit ºi, bineînþeles, aplicat unitar pentru toþi, cã nu se poate altfel. Ca sã depãºim acest lucru. Nu are rost Ñ e o problemã prea importantã ca s-o þinem pe loc Ñ sunt în curs de încheiere noi acorduri ºi avem interes pentru a urgenta exploatarea în zona marinã. Dacã comisia are de intervenit?

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Comisia a primit aceste rãspunsuri, aºa cum afirma ºi domnul senator Bãdulescu, le-am analizat ºi îºi menþine în totalitate raportul. Se punea problema aici cã aceastã ordonanþã nu ar fi fost vizatã de organele în drept. Este viza ºi a Ministerului Finanþelor ºi a Ministerului Justiþiei. De altfel, se face menþiunea aceasta. Deci atunci când au fost menþionate aceste definiþii ele corespund...

Stimate coleg, o rugãminte sincerã din partea... cã suntem între noi, aici. Haideþi sã vã citesc, apropo de comisie. Sã vã citesc textul.

Nu, nu. Am nota aceasta, domnule!

Numai o clipã, cã nu ºtiþi ce vreau sã spun. Punctul b) uitaþi ce spune: ”Pe întreaga duratã a acordului petrolier, nu se datoreazã impozitul la þiþeiul ºi gazele naturale din producþie internã.Ò Deci, dacã eu fac cu un strãin un acord petrolier pentru mare pe toatã perioada asta, la toatã exploatarea þiþeiului din þarã nu mai plãtesc impozit? Eu vorbesc de redactare. Vreþi sã mai citesc o datã? ”Pe întreaga duratã a acordului petrolier, nu se datoreazã impozitul la þiþeiul ºi gazele naturale din producþie internã.Ò

ªi nici comisioanele vamale la exportul acestora.

Înþeleg greºit? La tot þiþeiul ºi gazele din producþia internã nu se mai plãteºte acest impozit.

Da.

Ce legãturã are cu acordul petrolier în zona marinã? De redactare.

## **Domnul Emilian Brânzan:**

Eu cred, aºa cum se face menþiunea ºi în articolul 2 din ordonanþã...

## **Domnul Doru Laurian Bãdulescu**

**:**

Pentru producþia aferentã acestui acord.

Sigur. Despre acest acord e vorba.

Bun. Haideþi sã depãºim... Deci, repet. Toate astea trebuie sã se precizeze strict în acordul care se încheie, ca sã eliminãm... Mai aveþi de adus completãri?

Nu. Vreau sã spun doar cã aceastã ordonanþã, dupã ce se aplicã în practicã, urmeazã sã fie revizuitã Legea petrolului. Se va completa probabil cu aceste texte noi, Ne menþinem raportul.

Eu nu vreau sã mai intrãm... Înseamnã sã facem mediere cu Camera Deputaþilor, nu ºtiu ce. Sã dãm drumul, ca sã finalizãm acordul.

Ceea ce aþi sesizat adineauri este foarte important. Nu putem s-o lãsãm aºa. Pentru cã, pe urmã, existã, într-adevãr, aceastã portiþã de scãpare ºi ne trezim cu alte interpretãri. Dumnealor, dacã le lãsãm sarcina sã prevadã în acordul cu ELF o asemenea chestiune, sã ºtiþi cã ne scapã de sub control, întrucât acolo sunt alþi doi parteneri. Noi nu putem pune aceastã condiþie decât în aceastã ordonanþã. Deci aici trebuie sã prevedem ”...pentru producþia aferentã acordului respectivÒ. Altfel, existã o ambiguitate de exprimare ºi asta poate da naºtere unei alte interpretãri.

Are dreptate!

Sigur cã da. Trebuie sã aducem modificarea Ñ aºa cum spunea ºi domnul preºedinte Brânzan din partea Comisiei economice, sunt de acord cu dânsul Ñ sã adãugãm aici ”pentru producþia aferentã acordului respectivÒ.

## **Domnul Iulian Grãdiºteanu:**

Domnule preºedinte, noi aºa am gândit: pentru acest acord petrolier.

Rog iniþiatorul ºi colegul de la comisie... Vã fac o propunere. La punctul b) Ñ dacã sunteþi de acord Ñ sã mergem pe urmãtoarea formulare: ”Pe întreaga duratã a acordului petrolier, pentru þiþeiul ºi gazele naturale extrase, nu se datoreazã impozitul la þiþeiul ºi gazele naturale perceput la cel provenit din producþie internã ºi nici comisioanele vamale la exportul acestora.Ò

## **Domnul Emilian Brânzan:**

Sã nu facem o repetare.

Rãmâne toatã fraza, formularea Executivului, o acceptãm, dar punem o virgulã acolo ºi spunem ”pentru producþia aferentã acestui acordÒ. ªi atunci, dacã citiþi toatã fraza, e...

Nu este gramatical, nu este româneºte.

Dar e mai simplu. E mult mai simplu ºi mult mai clar. Însã, înainte de asta, vã rog frumos, sã auzim punctul de vedere al iniþiatorului, cã s-ar putea tocmai asta sã fi urmãrit. Sã scape prin aceastã portiþã.

Nu, nu!

Nu, nu!

Vã rog, spuneþi în microfon, ca sã se consemneze în stenogramã.

Nici nu a fost vorba sã ne gândim la aºa ceva. Noi am gândit cã numai pentru acest acord petrolier care se semneazã ºi pe durata lui se dã aceastã facilitate. Atât. Despre asta. Nu pentru oricine.

Domnul senator Gherman!

Domnule preºedinte, dintr-o experienþã anterioarã foarte tristã, am constatat cã formulãrile care se fac ”pe piciorÒ sunt fie incomplete, fie sub o formã care este criticabilã. Eu vã propun urmãtorul lucru. Fiind înþeleasã semnificaþia acestei exprimãri, sã o votãm în forma în care va fi redactatã juridic impecabil. Pentru cã îmi e teamã cã vom face acum un vot, vom gãsi o soluþie criÑ ticabilã din punct de vedere juridic sau dãm o soluþie fie cea prevãzutã de domnul Bãdulescu, fie propusã de dumneavoastrã Ñ, urmând ca pânã la mediere sã gãsim o soluþie acceptabilã. De aceea, sã nu ne împiedicãm de acest aspect care pare-se cã este convenit ºi de iniþiator, ºi de comisie, ºi de plenul Senatului.

Nu putem sã ne dãm votul, când ºtim cã nu e bine. Domnul senator Aichimoaie!

Aici s-a fãcut referire inclusiv la Legea petrolului ºi cred cã ceea ce a vrut legiuitorul sã prevadã în acest acord vizeazã inclusiv celelalte acorduri care se vor face de cãtre Societatea Naþionalã a Petrolului cu alte societãþi care vor veni sã preia perimetre petroliere în Þara Româneascã. De aceste facilitãþi vor beneficia toþi cei care vor încheia asemenea acorduri. Nu putem sã restricþionãm numai la acest acord. Pentru cã aici votãm principii în cadrul unui acord. Restricþionarea ar însemna ca alt acord sã vinã în faþa Parlamentului, sã se voteze alt acord cu compania respectivã. Bãnuiesc cã acest acord încheiat pentru aceastã zonã are în vedere ca celelalte acorduri care se vor încheia pentru alte perimetre petroliere sã vizeze aceste facilitãþi. Cred cã e vorba de principiu aici.

Domnu[,] senator Aichimoaie, eu tind sã vã dau dreptate în ceea ce priveºte principiul, dar aici reglementarea e strictã. Se referã la acorduri petroliere în ceea ce priveºte exploatarea în zona marinã sub 100 metri pãtraþi. Cã, probabil, ulterior se va veni ºi cu extinderea Ñ cã aºa este corect Ñ este altceva. Eu vreau sã vã spun aici cã este o chestiune juridicã, pur ºi simplu de redactare. Dar, dacã aveþi un text... dacã începem sã povestim la microfon... Domnul senator Bãdulescu!

Cu textul în faþã. În primul rând ”acord petrolierÒ aici este generic. Nu este vorba de acordul dintre PETROM ºi ELF, TOTAL ELF FINA. Sã fie foarte clar. Dânºii au dat o explicaþie ºi au menþionat numele firmei aceleia. Însã aici este vorba de acord petrolier în general. Deci

acest proiect de lege satisface ºi alte afaceri de acest gen. În consecinþã, la punctul d) propun urmãtoarea formulare...

Domnu[,] senator Bãdulescu, încã o datã: eºti dumneata inginer, dar eu sunt economist. Te rog eu, nu face o astfel de... cã nu este real. Conþinutul articolului Ñ ºi alineatul de bazã ºi alineatele Ñ se referã la titlul legii. Titlul legii este foarte clar: ”Acorduri petroliere numai în exploatãri marine sub 100 de metri pãtraþiÒ. Faptul cã la un alineat nu i-a mai zis ”acord petrolier pentru zona marinã...Ò nu înseamnã cã se aplicã la tot.

Vã rog frumos, haideþi sã nu cãdem în aceastã greºealã! Nici nu este posibil.

Nu. La orice alt acord încheiat în aceastã zonã.

A, pot sã am zece acorduri în zona marinã cu adâncime mai mare de 100 metri.

Cu adâncimea mai mare de 100 de metri. Sigur cã da.

E altceva. Dar nu general Ñ ce spunea domnul Aichimoaie.

Da. ªi cu tot respectul, sunt ºi economist, nu numai inginer.

Da, dar partea a doua. Partea întâi e mai puternicã la dumneavoastrã.

Da. Vã rog! Deci la punctul d), dacã-mi permiteþi sã formulez pe text, domnule preºedinte, pe întreaga duratã a acordului petrolier pentru producþia extrasã nu se datoreazã Ñ ºi intrãm pe text: ”impozitul la þiþeiul ºi gazele naturale din producþia internã, nici comisioanele vamale la exportul acestoraÒ.

Cu o precizare, dacã sunteþi de acord. Deci: pe întreaga duratã a acorduluiÒ. Rog ºi iniþiatorul sã...

Da, vã ascultãm, domnule senator. Este formularea scrisã de domnul Pusk‡s.

”Pentru producþia extrasã nu se datoreazã impozitul perceput la þiþeiul ºi gazele naturale din producþia internã.Ò Care îl percep la acela care îl preia.

Este formularea la domnul Pusk‡s în mânã.

## Stimaþi colegi,

Poate cã mai urmãriþi ºi poate închidem discuþia.

Ce spunea domnul Bãdulescu, deci redactarea sã sune aºa: ”Pentru producþia extrasã pe întreaga duratã a acordului petrolier nu se datoreazã impozitul la...Ò De acord? Restul lãsãm textul. Pentru producþia extrasã pe întreaga duratã a acordului petrolier nu se datoreazã impozitul... De acord? Comisia?

Da, sigur cã da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Haideþi sã

Articolul unic, în formularea care este prevãzutã aici, cu urmãtoarea modificare... Ca sã facem modificarea, da?

Deci se aprobã ordonanþa, nu citesc mai departe, cu urmãtoarea modificare, iar modificarea este cea pe care v-am spus-o, respectiv articolul 1 litera d) sã aibã urmãtoarea formulare: ”Pentru producþia extrasã pe întreaga duratã a acordului petrolier nu se datoreazã impozitul la þiþeiul ºi gazele naturale din producþia internã ºi nici comisioanele vamale la exportul acestora.Ò

De acord? Deci aceasta este modificarea. În rest înþeleg cã nu sunt observaþii la ordonanþã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru legea în ansamblu.

Cu 78 voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 205/1999 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de hârtie de ziar prin exceptarea de la prevederile Legii nr. 82/1992 privind rezerva de stat.

Deci este o continuare, am fãcut dezbateri generale, s-au pus o serie de întrebãri, aºteptãm rãspunsuri, dupã care

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi...

Comisia de buget, finanþe. Vã rog, domnul Csap—.

Voiam sã vã mulþumesc pentru toate observaþiile ºi vom þine seama de ele.

Sãnãtate ºi dumneavoastrã, vã doresc numai bine. Domnul secretar general rãmâne pe loc, acolo.

Deci nu faceþi expunere, c-am fãcut-o, s-au pus întrebãri legate de acest împrumut la rezerva de stat. Dacã s-a restituit, vã rog, vã dau cuvântul.

## **Domnul Victor Mocanu Ñ** _director general în Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

Toatã cantitatea de hârtie împrumutatã a fost restituitã în termenul de 180 de zile, aºa cum a fost stabilit.

Restituirea s-a fãcut în condiþii de calitate ireproºabile ºi acest lucru a fost confirmat de cãtre directorul general Gurãu din cadrul Administraþiei Naþionale a Rezervelor de Stat.

Mulþumesc.

Deci problema este ºi închisã, este un lucru bun, s-a restituit, eu cred cã putem merge mai departe.

O rugãminte am, dacã comisia insistã pentru amendamentele pe care ºi le-a propus acolo?

Precizez faptul cã sunt amendamente care nu atacã fondul, ci forma, dar asta le împinge spre divergenþe, iar titlul legii pe care dorim sã-l modificãm, ºi, ca urmare, ºi restul, în alte cazuri l-am acceptat aºa cum este.

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi, având în vedere cã termenul a expirat deja în data de 29 iunie 2000, comisia renunþã la amendamentele propuse.

Aº dori sã menþionez, totuºi, o eroare materialã la articolul 2, când textul ordonanþei se referã la articolul 1.562 din Codul civil, iar referirea exactã ºi corespunzãtoare ar fi referirea la articolul 1.576 din Codul civil, pentru cã articolul 1.562 se referã la comodat, iar articolul 1.576 se referã la împrumut.

Deci referirea exactã ºi corespunzãtoare ar fi fost la articolul 1.576 din Codul civil.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci, vrem nu vrem, trebuie sã mergem pe amendament.

Bun. Vã propun atunci... Dacã mai sunt întrebãri, scuzaþi-mã?!

Dacã nu, vã rugãm sã

Vã mulþumesc foarte mult.

Articolul unic suferã o micã redactare, deci se aprobã ordonanþa privind... ºi urmeazã... cu urmãtoarea modificare. În rest, rãmâne ordonanþa, iar modificarea se referã la articolul 2, deci rog sã ascultãm textul propus de comisie.

Vã ascultãm, domnul senator Csap—.

Textul comisiei se referã numai la, acum, în aceastã fazã, numai la modificarea la articolulÉ deci, în loc de articolul 1.562 din Codul civil, articolul 1.576 din Codul civil.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 140/23.X.2000

Este textul comisiei. Dacã sunt observaþii?

Domnule preºedinte, textul ordonanþei, cu modificarea referitoare la articolul din Codul civil.

Deci: ”Împrumutul se acordã în condiþiile articolului 1.576 din Codul civil, iar valoarea produsului ºi a T.V.A.-ului aferent se va stabili la preþul pieþei de la termenul prevãzut pentru restituire.Ò

Vã mulþumesc.

Bun. Deci reþineþi încã o datã, ca sã ºtim ce votãm.

Domnul senator Csap— propune din partea comisiei modificarea la articolul 2 din iniþiativa Guvernului ºi o citez, ca sã fie clar: ”Împrumutul se acordã în condiþiile articolului 1.576 din Codul civil, iar valoarea produsului ºi a T.V.A.-ului aferent se va stabili la preþul pieþei de la termenul prevãzut pentru restituire.Ò

Corect? Deci, dacã sunt observaþii, iniþiatorul?

De acord. Vã rog sã votaþi.

- Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere,

a fost adoptat acest text.

- În rest, se menþin în ordonanþã formulele prezentate

- de cãtre Guvern.

Vã rog, votul pe ansamblul legii.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat. Urmeazã sã-l înaintãm la Camera Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2000 privind acordarea unui credit Companiei Naþionale de Electricitate Ñ S.A. de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat prin Banca de Export-Import a României Ñ EXIMBANK Ñ S.A. pentru asigurarea finanþãrii parþiale a importurilor de pãcurã, gaze naturale ºi cãrbune energetic necesare realizãrii Programului energetic 1999Ð2000.

De asemenea, a fost abordatã aceastã problemã în dezbateri generale, s-au pus o serie de întrebãri, aºteptãm rãspunsuri.

Scuzaþi-mã un moment.

Deci vã reamintesc, rãspunsuri care trebuie sã le dea iniþiatorul ºi un rãspuns pe care trebuie sã-l dea comisia.

În faþa comisiei s-a pus problema cã, din totalul membrilor comisiei, 5 membri au votat împotriva acestei ordonanþe ºi au cerut respingerea ei.

Domnul preºedinte al comisiei, domnul Andreiu Oprea, a spus: Comisia a vizat favorabil. ªi atunci s-a rãspuns: Domnule, cum favorabil când 5 din 7Ñ8 câþi au fost prezenþi au votat împotrivã?

ªi s-a cerut comisiei sã se pronunþe. ªi sã ne spunã acum, în mod corect, câþi membri ai comisiei au fost acolo, câþi au fost prezenþi ºi din prezenþi câþi au fost pentru, câþi au fost împotrivã.

Acest proiect de lege contravine Legii bugetului de stat, faptul cã F.P.S. nu este abilitat sã facã aceastã operaþiune.

Se dã rãspuns ºi la aceastã problemã.

Legea bancarã, operaþiuni de creditare.

Da, sigur cã este afectat bugetul de stat, pentru cã o sumã a rãmas în depozit.

Deci ascultãm rãspunsul din partea iniþiatorului. Normal, trebuia sã fie rãspuns ºi din partea Ministerului de Finanþe, pentru cã problemele se leagã aici, iar dacã lucrurile stau aºa cum bãnuiesc ºi bãnuim noi, în calitate de senatori, este o problemã de Parchet General.

Vã ascultãm.

## **Domnul Mihai Marius Voronca Ñ** _director general în Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

## Stimate domnule preºedinte,

Stimate doamne senatori ºi stimaþi domni senatori, Daþi-mi voie sã mã prezint. Mã numesc Mihai Marius Voronca, sunt director general la Direcþia generalã energie din cadrul Ministerului Industriei ºi Comerþului.

În momentul în care am primit aceastã însãrcinare de a susþine punctul de vedere al iniþiatorului referitor la proiectul de ordonanþã de urgenþã transformat în Ordonanþa de urgenþã nr. 3/2000, am fost informat, mi s-a adus la cunoºtinþã faptul cã s-a rãspuns în scris la întrebãrile pe care Domniile dumneavoastrã le-aþi transmis iniþiatorului, repectiv Ministerului Industriei ºi Comerþului.

Trebuie sã mã regãsesc în situaþia în care nu sunt în mãsurã sã vã furnizez rãspunsuri la întrebãrile despre care am auzit cã au fost menþionate aici de domnul preºedinte de ºedinþã Vãcãroiu.

Sã ºtiþi cã nu sunt ale mele.

Domnul secretar de stat Isbãºoiu a fost pe acest scaun pe care staþi dumneavoastrã, din salã s-au pus aceste întrebãri, eu, în calitate de preºedinte de ºedinþã, le-am reluat.

Înseamnã cã dânsul nu v-a informat, nu v-a dat întrebãrile în cauzã.

Deci dânsul mi-a spus cã a transmis un material scris domnului senator Bãdulescu... Acum dânsul nu este în salã.

Înseamnã cã Comisia economicã, domnul Csap—, aþi primit dumneavoastrã rãspunsurile acestea?

Domnule preºedinte,

În acest interval de timp, comisia nu a redactat un raport suplimentar. În ceea ce priveºte Comisia economicã, avizul Comisiei economice, Comisia economicã a propus printre altele majorarea capitalului Companiei Naþionale de Electricitate cu suma de 16 milioane de dolari, cu care Comisia de buget, finanþe ºi bãnci nu a fost de acord ºi de aceea nu a cuprins în raportul iniþial pregãtit ºi prezentat plenului.

Nu am alte competenþe de a mã referi la raportul suplimentar, pentru cã încã nu am discutat ºi nu este redactat.

Vã mulþumesc.

Asta spun, nu a ajuns. Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, situaþia, dupã opinia mea, este extrem de clarã. Avându-se în vedere cã noi nu am primit un rãspuns la întrebãrile care nu sunt deloc întrebãri de natura redactãrii textului, ci sunt întrebãri de fond, eu propun sã scoatem de pe ordinea de zi aceastã discuþie. Domnul director general nu este deloc vinovat de faptul cã nu a fost informat asupra întrebãrilor puse.

Acestea sunt întrebãri esenþiale, care, aºa cum spuneaþi dumneavoastrã, transferã discuþia din plenul Senatului eventual într-o discuþie în instanþã.

Deci eu propun sã amânãm acest punct de pe ordinea de zi, deoarece suntem în situaþia în care nu avem rãspunsuri ºi aceasta nu din vina domnului director general, ci datoritã conexiunii dintre Domnia sa ºi domnul secretar de stat.

Eu vã propun, deci pe formula care ne-a dat-o domnul senator Gherman, puþin însã diferitã, sã reîntoarcem materialul la comisie ºi Comisia de buget, finanþe ºi bãnci, þinând seama de toate întrebãrile puse de cãtre dumneavoastrã în ºedinþa anterioarã, sã solicite fundamentãri ºi sã facã raportul în consecinþã.

Un raport suplimentar. Am în vedere ºi acea disputã care ºtiþi cã a fost legatã de faptul dacã comisia a votat sau nu favorabil acest proiect de lege.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã formulã, vã rog sã votaþi.

Cu 67 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri s-a acceptat aceastã formulã, deci se reîntoarce proiectul de lege cu ordonanþa la comisie.

Ordonanþa este în funcþiune, nu ridicã probleme deosebite, banii au fost ºi cheltuiþi, de restituit sunt probleme.

Sã vedem cum îi recuperãm. Sã vedem cine plãteºte potul.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electricã ºi termicã.

Rog iniþiatorul sã facã prezentarea.

Din partea Comisiei economice, vã aºteptãm, domnule senator Brânzan.

Stimaþi colegi, reprezentanþi ai Guvernului, aveþi cuvântul.

Stimate domnule preºedinte, Stimate doamne senatori,

Stimaþi domni senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi sã spun câteva cuvinte referitoare la importanþa pe care Ordonanþa nr. 63/1998 o are.

Aceastã ordonanþã este consideratã de cei din domeniu, din sectorul producerii, transportului ºi distribuþiei de energie electricã ºi termicã drept Legea energiei.

O serie de elemente care au fost prezentate în cadrul articolelor prezentei ordonanþe de urgenþã au fãcut obiectul analizei Comisiei economice a Senatului, astfel încât în momentul de faþã sunt în posesia unor comentarii care se referã aproape integral la articolele care fac parte componentã din ordonanþa de urgenþã a Guvernului aflatã în discuþie.

Dacã domnul preºedinte este de acord, eu v-aº propune sã colaborãm direct pe text, astfel încât sã vedem dacã propunerile pe care iniþiatorul le are, în raport de sugestiile Comisiei economice a Senatului, pot fi adoptate sau nu.

Da, bine. Vã mulþumesc. Din partea comisiei?

Comisia economicã a fost sesizatã în fond cu adresa din 6.01.1999. S-au primit multiple amendamente de la Asociaþia Naþionalã a Consumatorilor de Energie din România, Compania Naþionalã de Electricitate, Agenþia Românã pentru Conservarea Energiei ºi altele.

S-au primit avize favorabile la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, de la Comisia de buget, finanþe ºi bãnci, iar de la Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport s-a primit aviz negativ.

Datoritã numãrului mare de amendamente, analiza acestui proiect de lege s-a fãcut pe parcursul mai multor ºedinþe la care au participat specialiºti din Ministerul Industriei ºi Comerþului, reþinându-se multe din amendamentele propuse.

Printre amendamentele cele mai importante, preluate de comisie, menþionãm urmãtoarele.

Furnizorul rãspunde ºi va plãti consumatorilor daunele provocate de nerespectarea parametrilor de calitate privind tensiunea, frecvenþa, continuitatea în alimentare, regimul de format etc., la valorile stabilite de A.N.R.

Se introduce contractul de furnizare a energiei care se încheie între furnizor ºi client, care cuprinde obligaþiile ºi rãspunderile pãrþilor contractante.

Pentru prima datã un client poate sã-ºi aleagã furnizorul de energie electricã ºi termicã, definindu-se acesta drept client eligibil.

Referitor la plata apei utilizate de centralele termoelectrice ºi de Centrala nuclearo-electricã de la Cernavodã, analizându-se propunerile de amendare a articolului 42 primite de la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, precum ºi de la Societatea Naþionalã a Apelor, Comisia economicã a ajuns la concluzia cã beneficiarul trebuie sã plãteascã pentru întreaga cantitate de apã prelevatã, iar dupã utilizare sã o revândã la rândul sãu furnizorului de apã la parametrii stabiliþi prin contract. În acest fel, beneficiarul are interesul sã aibã pierderi minime ºi sã deverseze apa folositã la parametri de calitate cât mai buni.

S-a dezvoltat partea de ordonanþã care se referã la utilizarea eficientã a resurselor în sectorul energetic, urmând ca în viitor sã se elaboreze o lege specialã pentru acest domeniu.

Deci dezbateri generale. Domnul senator Gherman.

Iertaþi-mã, domnule preºedinte, numai o clipã, dacã îmi daþi voie, dacã îmi permiteþi!

Aº vrea sã subliniez faptul cã toate amendamentele transmise nouã de cãtre Comisia economicã a Senatului sunt deosebit de importante, astfel încât Ordonanþa nr. 63 devine dintr-un instrument care, practic, era avansat legiuitorilor de cãtre Ministerul Industriei ºi Comerþului, devine, dupã pãrerea noastrã, un instrument deosebit de modern care reglementeazã activitatea într-un domeniu deosebit de important al economiei naþionale, respectiv, sectorul energetic.

Dacã nu veneaþi cu ordonanþã ºi veneaþi cu lege, era, într-adevãr, aºa cum spuneþi.

Din pãcate, ordonanþa ºi-a produs efectele, se fac corecþii din mers ºi aceasta ne costã. Nu este vina dumneavoastrã.

Aº vrea dacã se poate...

Ce vã rog: dacã aveþi probleme de fond, nu de proceduri, de mângâieri, ce bine a lucrat comisia, nu asta ne intereseazã.

Intrãm pe articole ºi discutãm.

Dacã îmi permiteþi, aº avea mici sugestii.

Pe articole sau pe fond? Pe fond?

Nu, eu zic sã vã abþineþi, nu aveþi dumneavoastrã competenþa sã daþi sugestii Senatului.

Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, nu este vorba aici de o chestiune formalã, ci de o chestiune de fond.

În principiu, conform regulamentului, în timpul dezbaterilor iniþiatorul nu are drept de amendamente ºi nu are drept de a modifica textul.

Prin urmare, noi nu putem discuta pe punctul de vedere care este exprimat aici de iniþiator, ci pe un punct de vedere care este exprimat, însuºit de un senator care sã susþinã aceastã propunere a iniþiatorului.

Este foarte înþeleaptã aceastã prevedere, în primul rând.

În al doilea rând, permiteþi-mi sã pun o întrebare retoricã. Dacã, într-adevãr, se doreºte un text care sã fie supus discuþiei Senatului, nu înþeleg de ce nu s-a procedat la urmãtoarea variantã: ca onorata comisie sã invite iniþiatorul ºi toate punctele de vedere care sunt puncte de vedere convergente între comisie ºi iniþiator sã ne fie propuse ca amendamente ale comisiei.

Deoarece acum noi vom fi puºi în situaþia... chiar dacã un coleg îºi va însuºi punctul de vedere prezentat de iniþiator ºi nu mã îndoiesc cã este un punct de vedere extrem de competent ºi profesionist.

Mã întreb dacã, aºa cum a spus domnul director general, se stabileºte un text oarecumva acceptat de cele douã pãrþi. Dacã textul, dacã iniþiatorul este de acord cu textul adoptat de comisie este în ordine. Discutãm textul aºa cum este propus de comisie.

Dar nu putem discuta acum eventuale convergenþe între comisie ºi iniþiator pe picior, în plenul Senatului.

Da, vã mulþumesc mult. Numai o secundã, cã vã dau cuvântul imediat.

Dacã din salã colegii senatori au vreun punct de vedere?

Domnul Dobrescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ne aflãm oarecum în situaþia anterioarã, pe care aþi sesizat-o ºi dumneavoastrã, numai cã s-a ajuns la divergenþe între iniþiator, sau la propuneri care ar trebui sã fie suplimentate, ºi comisie.

ªi, întrucât comisia nu se poate întruni ad-hoc, pentru a lua în discuþie aceste puncte de vedere ale iniþiatorului, credem cã ar trebui sã fie plasate aceste amendamente ale iniþiatorului la comisie ºi pentru o datã ulterioarã sã discutãm aceastã ordonanþã.

De aceea cred cã trebuie sã amânãm dezbaterea acesteia ºi s-o trimitem la comisie, pentru a lua în discuþie toate punctele de vedere.

Vã rugãm ca propunerea noastrã sã fie luatã în dezbatere.

**Domnul ªerban Teodorescu Ñ** _secretar general în Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

Domnule preºedinte, având în vedere faptul cã...

Nu v-am dat cuvântul, domnule secretar. Aici sunt niºte proceduri stricte. Mai veniþi pe la noi. Domnul senator Bãdulescu.

## Domnule preºedinte,

Suntem la dezbateri generale, deci intervenþia pe fond poate fi fãcutã, nu?

Era o problemã... Clarificarea... Sigur cã da. Vã ascultãm.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte!

Înainte de dezbateri? Vã ascultãm. Numai o secundã, domnule senator.

Domnule preºedinte, eu am impresia cã n-am fost înþeles. Eu am citit clar în raport. Aceste amendamente au fost fãcute în faþa comisiei, comisia le-a propus ºi tot acest top de hârtie este al comisiei, cu acordul, bineînþeles, al iniþiatorului, al Guvernului, la vreo 6 întâlniri. Deci aceste amendamente au fost însuºite de dumnealor ºi sunt ale noastre. Toate amendamentele sunt ale comisiei noastre. Asta este problema.

Asta voiam sã subliniez ºi eu, domnule preºedinte.

Încã o datã, eu nu cred cã a fost confuzie aici. S-a înþeles doar cã sunt o serie de lucruri cu care iniþiatorul nu este de acord. Poate greºesc.

Scuzaþi-mã, domnul senator Bãdulescu, sã clarificãm aceasta.

Domnul secretar general ªerban Teodorescu, vã ascultãm.

A fost o exprimare greºitã. Ceea ce s-a afirmat aici corespunde întru totul realitãþii. Suntem de acord cu textul definitivat ºi prezentat în faþa dumneavoastrã de cãtre comisie.

Mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Bãdulescu, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998 referitor la energia electricã ºi termicã este unul din proiectele de lege deosebit de importante care au fost aduse în atenþia Senatului, întrucât se referã la un domeniu strategic al economiei naþionale ºi are ca obiect de reglementare instituirea unor dispoziþii în domeniul energiei electrice ºi termice.

Aceste dispoziþii vizeazã, în principal, producerea, transportul, exploatarea, distribuþia, furnizarea ºi utilizarea energiei electrice ºi termice, activitãþi supuse, de altfel, autorizãrii, felurile ºi regimul acestora, precum ºi sancþiuni în cazul încãlcãrii prevederilor legale.

Þinând seama de importanþa deosebitã a domeniului reglementat, precum ºi de faptul cã nu se justificã motivaþia de urgenþã ºi situaþia excepþionalã invocatã de Executiv la momentul aprobãrii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului, Grupul parlamentar P.D.S.R. apreciazã cã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electricã

ºi termicã ar fi trebuit sã facã obiectul unei legi, poate chiar al unei legi organice, adoptatã cu procedurile specifice parlamentare.

Aceasta este, de altfel, una din observaþiile critice importante formulate ºi de Consiliul Legislativ în avizul sãu care constatã, de asemenea, alte necorelãri semnificative dintre prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998, aprobate în pripã, dupã pãgubosul obicei al Executivului pe care noi l-am criticat cu vehemenþã, dar Senatul continuã sã-l tolereze, ºi alte legi importante, cum ar fi Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia ºi Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.

Atenþia pe care am acordat-o proiectului de Lege privind Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998 determinatã, aºa cum menþionam mai sus, de importanþa deosebitã a obiectului reglementat a fost suplimentatã de faptul cã, în ultimii trei ani ºi jumãtate, a devenit acutã ineficienþa înregistratã în sectorul energetic românesc. Reducerea consumului este alarmantã, aceasta pe plan intern. Vizavi de angajamentele internaþionale luate de România, trebuie sã avem în vedere nerespectarea prevederilor protocolului Cartei energiei ºi ale Protocolului Kyoto privind schimbãrile climaterice.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul la dezbateri generale?

Domnul senator Ninosu, vã rog.

Domnule preºedinte,

Cred cã ºi acest proiect de Lege ne oferã ocazia sã ne referim la obligaþiile pe care le are întotdeauna Guvernul, indiferent care este compoziþia acestuia, indiferent care este gândirea politicã în elaborarea legislaþiei ºi, mai ales, obligaþia ca aceastã legislaþie sã fie concordantã în primul rând cu Constituþia þãrii.

Poziþia P.D.S.R. a fost foarte clar exprimatã. Vreau sã adaug la ea ceea ce este specific profesiunii mele, anume, aceastã obligaþie constituþionalã ori de câte ori ne aflãm în faþa unui asemenea proiect de lege.

Nu întâmplãtor în art. 1 din Constituþia României, alin. 3, la principii generale ºi în primul articol din Constituþie se prevede cã România este un stat de drept, democratic ºi social.

Deci România trebuie sã îndeplineascã aceste trei obligaþii: aceea de a fi un stat de drept, de a fi un stat democratic ºi de a fi un stat social. Trebuie sã îndeplineascã cumulativ aceste obligaþii ºi trebuie sã se reflecte în toate proiectele de lege pe care le avanseazã Guvernul Parlamentului.

Faþã de cele discutate anterior, mã întreb Ñ în condiþiile în care în faþa populaþiei sunt puse motivele pe larg prezentate anterior, faþã de obligaþiile, posibilitãþile ºi realitatea în care trãieºte populaþia României Ñ dacã sistemul de preþuri practicat în acest domeniu aratã cã România ar fi un stat de drept. Oare este drept cã pe acest monopol care aparþine acestor regii care, de fapt, sunt cu capital de stat Ñ din fericire, deocamdatã, acest monopol aparþine statului, el devine ºi mai nemilos în momentul în care devine un monopol particular Ñ oare se poate reþine cã sistemul de preþuri care este adresat unei populaþii care trebuie sã trãiascã într-o largã majoritate în sistemul urban, cu specificul de încãlzire, de aprovizionare cu apã caldã, de aprovizionare cu energie electricã Ñ nu existã o altã variantã Ñ se poate spune cã România este un stat de drept, se poate spune cã este un stat democratic, cã este asigurat un echilibru în societatea româneascã, în condiþiile de adâncã nemulþumire pe care îl trezeºte, pe drept cuvânt, sistemul de preþuri ºi, nu în ultimul rând, se poate spune cã România este un stat social?

Vã mulþumesc foarte mult.

Cine mai doreºte sã ia cuvântul? Ne oprim aici. Stimaþi colegi, vã propun sã intrãm pe text. Titlul legii. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Titlul legii a fost votat cu 68 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri.

Articolul unic. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Deci articolul unic, completat cu amendamente... Vã rog sã votaþi.

Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 7 abþineri,

a fost adoptat.

Intrãm pe amendamente. Domnul Csap—, vã ascultãm.

Domnule preºedinte, nu vã supãraþi, dãm o impresie foarte neplãcutã. Suntem douãzeci ºi ceva în salã...

Da, dar valoroºi.

Deci, în interesul prestigiului Senatului, v-aº ruga frumos sã constataþi lipsa de cvorum. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, ca sã fiu sincer, e o lege importantã ºi noi ar trebui sã o parcurgem. Este adevãrat cã cvorumul îl asigurãm electronic cu foarte mare greutate. Sunt 50 sau 40 de amendamente, deci este ceva de lucru, dar, din câte ºtiu, din informarea comisiei, colegii senatori n-au fãcut alte amendamente la acest proiect de lege.

Eu vã propun, nu vreau sã fac nici apel, nu mai e cazul nici la ora aceasta, este ora 12,00, dacã e vreun coleg lider de grup... Haideþi sã încercãm puþin sã intrãm pe amendamente! Dacã ne împotmolim, mai vedem.

Deci la art. 1 alin. 1, redactarea propusã de comisie.

Mã scuzaþi, domnule preºedinte, stimaþi colegi, eu am ridicat niºte întrebãri la care ar fi trebuit sã vinã cu rãspuns. Nu ºtiu dacã e pregãtit domnul director general pentru asta.

Ce vã propun, în calitate de preºedinte de ºedinþã, am rãmas 20 de inºi în salã, ca sã fim sinceri, deci nu mai avem cvorum.

Rog iniþiatorul sã se pregãteascã pentru rãspunsurile la întrebãrile care s-au pus, rog colegii sã facem un efort sãptãmâna viitoare sã trecem acest proiect de lege, sã fim prezenþi, sã-i mobilizãm pe ceilalþi, cã noi suntem, astfel încãt sã reuºim, totuºi, în aceastã sesiune sã facem câþiva paºi înainte.

Cu aceasta, declar închisã ºedinþa de astãzi. Dupãamiazã urmeazã, în continuare, comisii.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 140/23.X.2000 conþine 20 de pagini.**

Preþul 9.580 lei