Titu-Nicolae Gheorghiof

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Rar mi-a fost dat sã aud motivaþiile care s-au spus astãzi pentru un act de clemenþã; dacã este un act de clemenþã graþierea. Pentru cã m-am întors în trecut, în Õ78, atotputernicul legiuitor a încercat ºi el sã revoluþioneze instituþia graþierii ºi instituþia amnistiei, dacã bine îmi amintesc, domnule ministru. Atunci era cât peaci, de fapt, s-a ºi împlinit, printr-o voinþã unicã ºi de neluat atunci în considerare ºi ca sã poatã fi criticatã. Dar astãzi, aici, printr-un act de clemenþã, în motivaþie, ni s-a spus în felul urmãtor: graþierea este un act de clemenþã pentru oamenii care se comportã frumos, bãieþi cuminþi în puºcãrie. Graþierea noi trebuie sã o dãm, acest act de graþiere, pentru cã sunt suprapopulate. Monitorul european vine ºi ne spune: ce faceþi voi? În puºcãrii sunt oameni care trãiesc în condiþii inumane. Este adevãrat, condamnarea înseamnã privare de libertate. Luãm libertatea omului ºi nu-l ducem la o condiþie subumanã, aºa cum se petrece astãzi în România.

Dacã aceste douã motive sunt motivele care au împins iniþiatorul sã solicite Parlamentului României un act de graþiere, atunci nu vãd de ce acum, când noi vrem sã facem un act de clemenþã, când noi vrem sã nu mai fie aglomerate, supraaglomerate ºi duºi oamenii la un tratament inuman ºi numai sã-i privãm de libertate, noi rãmânem cantonaþi acum un an ºi jumãtate sau un an în urmã, de un an ne chinuim sã dãm un act de clemenþã, noi, care suntem, practic, legiuitorii acestei þãri.

S-a mai pus ºi o problemã: cum sã lãsãm un om care poate sã i se achite fapta pe care a fãcut-o ºi sã i se aplice, practic, un act de clemenþã care este graþierea?

ªi atunci, mã întreb ºi eu, oare nu cumva omul acela, care ar fi achitat pentru faptã, ar prefera sã intre în puºcãrie, poate sã fie graþiat pentru cã în puºcãrie este mai bine decât afarã?!

Vã mulþumesc.