Corneliu Bichineþ

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Revin cu problema spinoasã ºi complexã a Fabricii de rulmenþi Bârlad. Vã aminteam în urmã cu o lunã ºi jumãtate cã prin metode nu tocmai ortodoxe, aceastã fabricã a fost achiziþionatã de firma ”CombasanÒ, o firmã turceascã, firmã care în þara ei producea bolduri ºi pioneze. Se înþelege, în urma unui management deficitar, catastrofal, fabrica a înregistrat regrese de la etapã la etapã, acum rulmenþii româneºti, cei din Bârlad, nemaiputând fi prezenþi pe aproape nici o piaþã din lume, fapt ce a determinat ca ºi cei 4.000 de oameni care au mai rãmas angajaþi la firmã sã se afle în pragul ºomajului.

De asemenea, cãldura, care venea în Bârlad de la Fabrica de rulmenþi, a fost sistatã începând de acum o sãptãmânã, iar locuitorii Bârladului, cei care mai au serviciu, dupã ce se întorc acasã, cei care mãnâncã ºi mai au deprinderea de a servi masa la domiciliu se îmbracã în paltoane, fac un duº, dupã care ies în stradã unde temperatura este doar de Ñ15 grade, mult mai ridicatã decât în apartamente.

Vã semnalez aceastã problemã, problemã gravã, pentru cã am primit sãptãmâna trecutã un rãspuns din partea Guvernului, Guvern care se intereseazã de problema Bârladului însã cer ºi ajutorul celor care sunteþi la putere pentru a veni în ajutorul unui oraº ºi înfometat, ºi îngheþat.

În vechime, stimaþi colegi, în ºcoala ezotericã pitagoreicã era un obicei foarte sãnãtos: tinerii pânã la 35 de ani aveau un singur drept, sã asculte. De la 35 pânã la 50 de ani, puteau pune întrebãri, urmând ca rãspunsuri sã poatã da numai dupã 50 de ani. Ei bine, noi nu ne aflãm într-o astfel de ºcoalã, ci în Senatul României, loc unde, iatã, sunt senatori din diferite zone ale þãrii, din diferite partide, înzestraþi mental ºi sufleteºte corespunzãtor, însã cu eficienþã diferitã.

Eu sunt la vârsta când pot adresa întrebãri, mai târziu o sã risc ºi rãspunsuri. Vreau sã vã întreb: s-a constituit, fãrã sã ºtim noi, un fel de burghezie a Senatului, un fel de senatori de rangul 1 care pot vorbi din orice poziþie, pe orice temã, oricât ºi nelimitat, ºi altã categorie de senatori care sunt fericiþi când prind o pauzã între douã luãri de cuvânt alte altor colegi? Dacã aºa stau lucrurile, este foarte grav. Eu am avut bunul obicei sã lecturez ”PoliticaÒ lui Platon, carte pe care o sugerez tuturor celor care au de-a face cu politica, în care se sugereazã cã trebuie sã fie împiedicaþi toþi cei care vor sã ajungã la putere în mod deosebit.

Sigur, în anii care au trecut, în þara noastrã s-au întâmplat minuni mari, minuni care nu trebuie sã se mai repete. Prin ceea ce facem noi aici ar trebui sã-i împiedicãm sã ajungã la putere pe cei care doresc în mod deosebit, pentru cã în þara aceasta s-a mers dupã

lozinca haiducului Branteº, pe care ºi dumneavoastrã îl ºtiþi. El când îºi începea activitatea dimineaþa, sugera tovarãºilor: ”Bãieþi, luaþi de la fiecare câte ceva ºi nu daþi la nimeni nimic!Ò Sigur, acele vremuri trebuie sã apunã pentru totdeauna ºi în þara noastrã, prin noi sã instituim normalitatea.