Napoleon Pop

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

România a fost invitatã sã adere la NATO, moment de cotiturã ºi recunoaºtere a sensului evoluþiilor democratice, politice, sociale ºi economice interne de cãtre comunitatea euroatlanticã. Existã speranþa recunoaºterii de drept a apartenenþei civilizaþiei româneºti în rândul naþiunilor democrate, apartenenþã pentru care adevãratul drum al reintegrãrii structurate de abia începe.

Nimic nu trebuie neglijat din tot ce s-a fãcut în aceastã þarã pentru a ne aduce în faþa porþii integrãrii euroatlantice. Ani de eforturi considerabile, de la fiecare cetãþean, pânã la ultimul politician, ºi-au gãsit o certã împlinire.

Rezultatul ne este favorabil, însã componentele acestuia nu sunt în totalitate valori pozitive. Valorile negative le cunoaºtem, atât din analizele noastre proprii, cât ºi din cele ale membrilor clubului cãtre care aspirãm.

Tocmai pentru seriozitatea demersului nostru, intrând în anticamera NATO ºi U.E., neîmplinirile noastre trebuie sã ne dea de gândit mult mai mult acum, pentru cã nu ne mai putem permite soluþii ”originaleÒ la încercãrile de a explica la intern ºi la extern lentoarea reformelor, tranziþia cu jumãtãþi de mãsurã, dar, mai ales, nemulþumirile cetãþenilor pe care îi reprezentãm. Praga ºi Copenhaga ne-au oferit foi de parcurs clare, cu teme bine definite, care privesc societatea româneascã în ansamblu ºi pentru care atât Guvernul cât ºi Parlamentul au responsabilitãþi majore. Din pãcate, pe linia integrãrii euroatlantice, în cadrul ultimului tronson de a deveni membri deplini, principala provocare rãmâne, în continuare, economia ºi situaþia acesteia. Chiar dupã 3 ani de relansare economicã, impactul acestui proces asupra nivelului de viaþã al cetãþeanului este minim, factorul social rãmânând în continuare într-o stare de tensiune, iar acþiunea guvernamentalã este îndreptatã asupra efectelor acestei stãri ºi nu asupra cauzelor. Cheltuielile bugetare pentru protecþia socialã sunt insuficiente, ca urmare, rãmân circumscrise paliativului, dar, în schimb, dreneazã resurse greu de regenerat într-o economie nefuncþionalã. Consecinþa imediatã, cu efecte negative pe termen lung, este fiscalitatea excesivã ºi agresivã, cu sufocarea mediului economic ºi reducerea consumului individual.

În acest punct ne intersectãm cu ameninþãrile la securitatea naþionalã, aºa cum sunt definite în documentul aprobat de Parlament, ºi citez de la paginile 16 ºi 21 urmãtoarele: ”principalele probleme de securitate a României sunt cele de naturã economicãÒ, iar prin vulnerabilitãþile din situaþia internã pe primul loc se aflã ”persistenþa problemelor de naturã economicã, financiarã ºi socialã, generate de prelungirea tranziþiei ºi întârzierea reformelor structuraleÒ. Suntem în anul 2003 ºi ceea ce am aprobat în anul 2001 rãmâne de actualitate.

Într-o atare situaþie, ca membru al Comisiei pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, adresez rugãmintea ministerelor de resort sã ne prezinte în comisiile de profil parlamentare programele lor de acþiune în termenii foilor de parcurs pentru ultima etapã a integrãrii euroatlantice, tocmai pentru a ne implica activ ºi cu responsabilitate în realizarea acestora la termenele convenite cu partenerii noºtri. Nu cred cã acest moment mai poate fi monopolizat exclusiv de puterea executivã, în condiþiile în care Opoziþia, manifestându-ºi sprijinul pentru integrare, constatã cã dinamica ºi rezultatele festivist prezentate de Executiv nu sunt ºi consistente cu angajamentele asumate.