Iuliu Pãcurariu

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Sunt la al doilea mandat de parlamentar ºi cred cã nu este nici unul dintre dumneavoastrã care sã spunã, chiar în cadrul Comisiei de buget, finanþe, unde am activat 4 ani de zile, la Camera Deputaþilor, cã trecuta putere nu a avut dialog cu opoziþia ºi nu a avut o þinutã de respect, în fapte, ºi nu declarativã.

Vreau sã vã spun cã preºedinþii vechilor Comisii de buget, finanþe þineau ºi fãceau orice compromis necesar ca proiecte de lege sau amendamente sã fie votate ºi de opoziþie. Este cazul domnului preºedinte Constantinescu, la Camera Deputaþilor, sau fostul ministru al finanþelor, domnul Remeº.

Vreau sã vã aduc aminte cã, în 1998, la dezbaterea bugetului, v-am acceptat un amendament fãcut de P.D.S.R. prin care am alocat suplimentar Ministerului Sãnãtãþii 300 de miliarde de lei. ªi nu am þinut ca acest amendament sã fie însuºit de putere, ci v-am lãsat ca dumneavoastrã sã-l propuneþi în faþa opiniei publice din aceastã þarã, pe care o reprezentaþi.

Dezbaterea principalã, legatã de aceastã lege este dacã, prin noile prevederi, Curtea de Conturi devine sau nu devine un instrument politic, la dispoziþia puterii.

În cadrul dezbaterii care a avut loc în ºedinþa comunã a Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, la Senat, am încercat timp de o orã ºi ceva sã-i conving pe reprezentanþii puterii ca exercitarea controlului Curþii de Conturi la o firmã privatã sã fie determinatã de un cadru obiectiv. Cu alte cuvinte, faptul cã o firmã nu ºi-a achitat obligaþiile faþã de statÉ Deci controlul Curþii de Conturi, pe prevedere constituþionalã, ºi anume, modul în care se realizeazã veniturile statului sã fie declanºat pe o informaþie care sã fie gãsitã în mod obiectiv, ºi nu la o comandã.

Cu alte cuvinte, o firmã care nu-ºi achitã obligaþiile la statÉ Cine constatã cã s-a creat aceastã situaþie? Aceastã situaþie poate fi constatatã doar la finanþele judeþene. ªi, prin amendament, care, mã rog, nu apare în raport, am cerut ca acest control al Curþii de Conturi la o firmã privatã sã fie determinat numai ºi numai când o asemenea informaþie este indubitabilã ºi apare în mod obiectiv. S-a refuzat acest lucru. Nu afecta schimbarea de fond pe care aþi dorit-o dumneavoastrã, privind atribuþiile Curþii de Conturi, nu modifica, pe fond, proiectul de lege. S-a refuzat, nu s-a doritÉ ªi de faþã era ºi ministrul pentru relaþia cu Parlamentul, domnul deputat Acsinte Gaspar.

Deci v-aº ruga, dacã cineva poate sã rãspundã, cã eu nu pot sã nu fiu suspicios într-o asemenea situaþie. Doriþi ca aceastã Curte de Conturi sã meargã sã verifice o firmã sau alta la comanda reprezentanþilor statului în teritoriu? Lãmuriþi-mã! Încercaþi sã-mi arãtaþi cum poate Curtea de Conturi sã citeascã bilanþurile a zeci de mii de întreprinderi, cum sã ajungã la informaþia care sã-i indice unde sã efectueze controlul privind încasarea veniturilor statului de la firma privatã?