Constantin Niþã

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Voi foarte scurt. Am iniþiat aceastã propunere legislativã de înfiinþare a comunei Crizbav prin desprindere din comuna Hãlchiu, judeþul Braºov. Localitatea Crizbav este aºezatã la 24 de kilometri nord-est de municipiul Braºov pe o terasã înaltã din nord-vestul Depresiunii Bârsei, la poalele sudice ale Munþilor Perºani. Zona de dispunere a localitãþii Crizbav se învecineazã cãtre nord-est cu comuna Mãieruº, la est cu Feldioara, la sud-est cu localitatea Satu-Nou, cãtre sud ºi sud-vest cu Dumbrãviþa. La nord ºi nord-vest se învecineazã cu comunele Veneþia ºi Comana. Suprafaþa circumscrisã viitoarei comune Crizbav este de 5.216 ha, din care teren intravilan 220 ha, repartizat astfel: Crizbav, 150 ha, ºi Cutuº, 70 ha.

Conform evidenþelor serviciilor de evidenþã informatizatã a persoanei, în Crizbav ºi Cutuº îºi au domiciliul un

numãr de 2.820 de persoane, din care femeile reprezintã circa 52%. Numãrul gospodãriilor din Crizbav se ridicã la 510, cu 2.050 de locuitori, iar Cutuº, 87, cu 770 locuitori.

Teritoriul localitãþii Crizbav a fost locuit încã din timpuri preistorice. În sprijinul acestor afirmaþii menþionez faptul cã în hotarul acestei comune s-au gãsit diverse obiecte care se regãsesc în inventarele muzeelor de istorie din Cluj, Braºov ºi Sibiu. Numele localitãþii a evoluat în timp, nefiind mereu acelaºi. Astfel, în anul 1434, o parte din populaþia de origine românã migreazã ºi se stabileºte între Cetatea Braºovului ºi ªchei, întemeind o localitate, Cacova Micã, dupã denumirea localitãþii din care plecaserã. În diploma domnitorului ardelean ªtefan B‡thory, din 30 octombrie 1484, se menþiona numele de Crizbav, la 24 iulie 1500 regele maghiar Vladislav amaneteazã Braºovului mai multe localitãþi printre care ºi Crisboc. Actuala denumire provine din limba germanã de la cuvântul Crisbac, tradus ca Valea Racilor.

Din punct de vedere al dotãrilor social-culturale, localitatea Crizbav a funcþionat ca sediu administrativ teritorial, în documentele de arhivã fiind atestatã o clãdire cu destinaþie administrativã, denumitã Curia, construitã în anul 1609. De-a lungul timpului, fenomenul educaþional a fost gestionat de cãtre cele douã parohii: ortodoxã ºi evanghelicã-luteranã. Prima grãdiniþã s-a deschis în anul 1898 ºi de atunci a funcþionat fãrã întrerupere. Primele menþiuni despre existenþa învãþãmântului sunt din anul 1778.

Activitãþi economice: în Crizbav funcþioneazã douã gatere, 5 tâmplãrii, o brutãrie, o instalaþie de prelucrare a laptelui ºi o moarã de mãcinat. Accesul în Crizbav se face prin 11 km de drumuri cu îmbrãcãminte asfalticã, de curând modernizate, ºi prin 13 km de drumuri neasfaltate. În cadrul celor douã localitãþi se gãsesc 16 km de strãzi neasfaltate ºi 2 km trotuare betonate. Localitãþile Crizbav ºi Cutuº sunt racordate la reþelele de alimentare cu energie electricã, apã ºi canalizare. De altfel, Crizbavul a fost printre primele localitãþi din zona Braºov care ºi-au realizat un sistem propriu de alimentare cu apã curentã.