Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·8 noiembrie 2001
other · adoptat
Vekov K‡roly J‡nos
Discurs
Domnule preºedinte, Stimaþi oaspeþi, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Stimate domnule ministru,
Ideile descentralizãrii, respectiv ale subsidiaritãþii sunt acele idei care guverneazã statele Uniunii Europene, dar
ºi statele membre NATO, comunitãþile, respectiv instituþiile din care dorim sã facã parte, cât de curând, ºi România. În egalã mãsurã, reprezentanþii actualului Guvern român ºi-au exprimat ataºamentul faþã de valorile ce circumscriu identitatea naþionalã atât a poporului român, cât ºi a minoritãþilor naþionale, inclusiv a comunitãþii naþionale a maghiarilor din România, dorinþa de a crea condiþii pentru pãstrarea ºi dezvoltarea identitãþii naþionale a tuturor minoritãþilor naþionale din aceastã þarã. Am crezut ºi dorim sã credem cã votarea Legii administraþiei publice a urmãrit aceste idei, inclusiv dorinþa de a menþine pretutindeni în România un climat de legalitate, de siguranþã ºi de respect faþã de orice valori proprii ºi specifice ale comunitãþilor ce trãiesc în România, totodatã, definirea României ca un factor de stabilitate în zonã.
În spiritul celor de mai sus, ne exprimãm nedumerirea faþã de cele ce s-au întâmplat la Cluj-Napoca, respectiv faþã de pasivitatea cu care priveºte administraþia centralã evenimentele din urbea transilvãneanã. Nu înþelegem cum se pot organiza acþiuni de genul ”Festivalului beriiÒ în preajma unor biserici, astfel încât aceste acþiuni, de exemplu funcþionarea unui carusel la 10 metri de zidurile Bisericii ”Sfântul MihaiÒ, funcþionarea unor bodegi de vândut bere cu difuzoare date la maximum sau organizarea unor concerte sau cvasiconcerte de muzicã uºoarã imediat în preajma aceleiaºi biserici catolice, cu un debit fonic demn de orice discotecã, respectiv organizarea unor meciuri de baschet în faþa bisericii amintite, toate acestea reuºind sã creeze o asemenea atmosferã încât vicarul arhiepiscopal, rezident la Cluj-Napoca, totodatã paroh al bisericii menþionate, sã fie nevoit sã suspende serviciul divin datoritã cauzelor menþionate.
Cum este posibil ca în ciuda repetatelor proteste, atunci când existã locuri ºi pieþe la fel de cuprinzãtoare în oraºul menþionat, acþiunile menþionate sunt autorizate de primarul Funar numai ºi numai în preajma Bisericii Catolice, creând o mizerie penibilã ºi de nedescris. Cum stãm cu libertatea conºtiinþei ºi cum stãm cu egalitatea dintre confesiuni? Nemaivorbind de bunul-simþ. Respectarea ºi avantajarea doar a anumitor confesiuni creeazã ideea unei inegalitãþi ce nu este cuprinsã în Constituþie. Nu înþelegem cum se poate organiza un bâlci în preajma aceleiaºi biserici Ñ de fapt în faþa statuii regelui Matias Corvinul, într-o piaþã ce, pe drept cuvânt, este în sine un monument istoric ºi arhitectural Ñ, un bâlci ce degradeazã nu numai cetatea culturalã a Transilvaniei, dar în egalã mãsurã ideea de monument istoric, ideea de valoare artisticã ºi respect faþã de vestigiile de valoare ale trecutului în România. Nu înþelegem cum pot sta cu mâinile în sân forurile competente, care trec cu vederea instalarea, în preajma statuii regelui Matias Corvinul, înconjurat de drapele ºi bãnci vopsite în culori naþionale româneºti, a unor toalete mobile, care denotã o crasã inculturã ºi un dispreþ total faþã de ideea de monument istoric, faþã de locuitorii, ºi nu numai cei maghiari, dar ºi români, ai oraºului Cluj-Napoca, luarea în derâdere a ceea ce este valoare ºi încununat pe plan universal. Neluarea în seamã a valorii culturale deosebite a statuii ºi pieþei centrale a Clujului ºi a Bisericii ”Sfântul MihaiÒ denotã nu numai pãrerea ºi atitudinea primarului faþã de un monument arhitectonic deosebit de valoros, de peste 600 de ani, respectiv faþã de una dintre cele mai reuºite statui ecvestre ale artei universale, dar implicit ºi a tuturor celor care ar putea împiedica asemenea acþiuni ºi totuºi nu o fac. Neluarea în seamã a repetatelor proteste ºi luãri de atitudine denotã nu numai desconsiderarea acestor opere de artã, dar ºi a celor care le-au creat sau a celor care le apreciazã ºi azi.