Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·8 noiembrie 2001
Camera Deputaților · MO 158/2001 · 2001-11-08
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de a sesiza Curtea Constituþionalã, a urmãtoarelor legi: Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 218/2000 pentru completarea pct. V al art. 17 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului de Interne; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitãrii cerealelor ºi seminþelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum ºi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit; Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 70/2000 pen- tru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice; Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 36/1999 pri- vind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli pentru achiziþiona- rea de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, precum ºi de instalaþii pentru irigat din producþia internã;
Dezbaterea ºi adoptarea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal ºi protecþia vieþii private în sectorul telecomunicaþiilor. 9Ð11
· other · informare
1 discurs
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din totalul celor 345 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 261, fiind absenþi 84, din care 26 participã la alte acþiuni parlamentare.
Vã prezint întâi informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate în Camera Deputaþilor care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente menþionate la fiecare propunere legislativã.
1. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea preþului naþional de referinþã pentru energia termicã furnizatã populaþiei prin sisteme centralizate, precum ºi pentru acordarea de ajutoare bãneºti pentru categoriile defavorizate ale populaþiei, iniþiatã de un numãr de patru deputaþi P.S.D.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Informare · informare
1 discurs
<chair narration>
#160192. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 129/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Fondului Român de Dezvoltare Socialã, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior (Bancorex) Ð S.A., cerere de reexaminare din partea Preºedinþiei României.
Cu acest proiect de lege a fost sesizatã în vederea reexaminãrii, în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/2001 privind reglementarea situaþiei creanþelor Bãncii Naþionale a României ºi Casei de Economii ºi Consemnaþiuni faþã de Banca ”Dacia FelixÒ Ñ S.A., adoptat de Senat în ºedinþa din 18 octombrie 2001.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz: Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/2001 privind unele mãsuri pentru privatizarea Societãþii Comerciale Combinatul Siderurgic SIDEX Ñ S.A. Galaþi, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 128/2001 privind înfiinþarea Universitãþii de Vest ”Vasile GoldiºÒ din Arad, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru aviz: Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/2001 privind înfiinþarea Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureºti, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret si sport; pentru aviz: Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2001 privind înfiinþarea Universitãþii ”EmanuelÒ din Oradea, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 131/2001 privind înfiinþarea Universitãþii ”Nicolae TitulescuÒ din Bucureºti, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#2092810. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 132/2001 privind înfiinþarea Universitãþii ”Titu MaiorescuÒ din Bucureºti, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· other
1 discurs
<chair narration>
#2149911. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2001 privind înfiinþarea Universitãþii ”George BacoviaÒ din Bacãu, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#2206412. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2001 privind înfiinþarea Universitãþii Creºtine ”Dimitrie CantemirÒ din Bucureºti, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#2264713. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 135/2001 privind înfiinþarea Universitãþii ”Constantin BrâncoveanuÒ din Piteºti, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 5 noiembrie 2001.
În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#2322414. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind constituirea Grupului de Cooperare Navalã în Marea Neagrã, semnat la Istanbul la 2 aprilie 2001, adoptat de Senat în ºedinþa din 18 octombrie 2001.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 27 noiembrie 2001.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#2371815. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 91/1996 cu privire la asigurarea facultativã a autovehiculelor deþinute de Preºedinþia României, Camera Deputaþilor, Senat, Guvern, ministere ºi celelalte autoritãþi ale administraþiei publice centrale ºi locale, Curtea Constituþionalã, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, Serviciul de Protecþie ºi Pazã, Curtea Supremã de Justiþie ºi celelalte instanþe judecãtoreºti, parchetele de pe lângã aceste instanþe, precum ºi de alte unitãþi din sistemul justiþiei, adoptat de Senat în ºedinþa din 18 octombrie 2001.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 27 noiembrie 2001.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#2453116. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor, adoptat de Senat în ºedinþa din 18 octombrie 2001.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã,
amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 27 noiembrie 2001.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#2516017. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare de evidenþã a persoanelor, adoptat de Senat în ºedinþa din 18 octombrie 2001.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 27 noiembrie 2001.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#2577018. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei europene pentru protecþia juridicã a serviciilor bazate pe acces condiþionat ºi a serviciilor de acces condiþionat, adoptatã la Strasbourg la 24 ianuarie 2001, primit de la Preºedinþie.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 27 noiembrie 2001.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#2625719. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi, adoptat de Senat în ºedinþa din 22 octombrie 2001.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termenul de depunere a raportului: 27 noiembrie 2001.
· other · adoptat
163 de discursuri
Domnule preºedinte,
Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, în ºedinþa din 17 octombrie 2001, a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat, precizând cã proiectul are caracter de lege ordinarã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mulþumesc.
S-au inversat puþin rolurile. Eu v-am invitat sã luaþi loc, dar nu-i nimic, pentru cã întâi trebuie sã prezinte proiectul iniþiatorul, dar reþineþi concluziile raportului Comisiei de apãrare.
Poftiþi, domnule ministru!
**Domnul Teodor Bobiº** _Ð secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**
Unanimitate.
La punctul 4, tot text comun ne propune comisia de mediere.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 4 din raportul de mediere, vã rog sã observaþi cã în primul rând a fost vorba de alin. 3, cu text comun. Pentru alin. 4 tot text comun ne propune comisia de mediere.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
La 27 octombrie 1997, miniºtrii apãrãrii naþionale au semnat la Bucureºti Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul militar.
În ºedinþa Guvernului României din 6 august 1998, la iniþiativa ministrului afacerilor externe, s-a amânat aprobarea supunerii spre adoptare în Parlament a propunerii de Lege privind ratificarea acordului, din cauza conjuncturii internaþionale existente la acea datã.
Având în vedere evoluþia favorabilã din acest an a situaþiei din Republica Federalã Iugoslavia, cu acordul Ministerului Afacerilor Externe, au fost reluate procedurile pentru ratificare. Acest acord se înscrie pe linia dezvoltãrii relaþiilor bilaterale cu statele din Europa Centralã ºi de Est, în general, ºi a bunelor relaþii pe care România le are cu statele vecine, în particular, prin crearea unui climat de pace, înþelegere ºi cooperare reciproc avantajoasã. De asemenea, Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia, care se impune a fi ratificat prin proiectul de lege supus aprobãrii dumneavoastrã, creeazã cadrul juridic necesar dezvoltãrii relaþiilor de colaborare dintre Guvernele celor douã state în domeniul militar, relaþii de colaborare întemeiate pe tradiþia unei colaborãri multiple între statele noastre.
Vã rugãm sã fiþi de acord cu ratificarea acestui acord. Vã mulþumim.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mulþumesc, domnule ministru.
Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã intervinã în cadrul dezbaterilor generale? Nu.
Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.
La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
La textul articolului unic, text care cuprinde ºi dispoziþia de ratificare a acordului pe care îl aveþi anexat proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
În consecinþã,
Vot · Amânat
Dezvoltarea interpelãrilor ºi primirea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului 18Ð32
Jumãtate plus unu. Pardon!
Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?
Unanimitate.
În continuare, proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Program pentru managementul deºeurilor în Piatra Neamþ, RomâniaÒ.
Din partea iniþiatorului. Poftiþi!
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vã rog sã fiþi de acord cu respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã pentru asistenþã financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Program pentru managementul deºeurilor în Piatra Neamþ, RomâniaÒ, având în vedere cã materia acestei ordonanþe a fost preluatã de Legea nr. 512 din 4 octombrie 2001, cu titlul acestei ordonanþe. Vã mulþumim pentru înþelegere.
Din partea comisiei.
Domnule preºedinte,
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în ºedinþa sa din 22 octombrie 2001, analizând proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2001, a supus spre dezbatere ºi a adoptat forma adoptatã de Senat, deci pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2001. Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri cu privire la aceastã propunere? Nu doreºte.
Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege.
Asupra titlului proiectului de lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2001 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Adoptat în unanimitate.
Asupra cuprinsului articolului unic, care conþine dispoziþia de respingere a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
În consecinþã,
Vot · Amânat
Dezvoltarea interpelãrilor ºi primirea de rãspunsuri la interpelãrile adresate membrilor Guvernului 18Ð32
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Prezentul addendum a fost realizat în baza înþelegerii þãrilor candidate la cel de-al 5-lea Program-cadru în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice. Memorandumul de finanþare RO9916 se modificã în conformitate cu condiþiile descrise în Anexa C a acestui addendum, la capitolele ”Costuri ºi planuri de finanþareÒ ºi la ”Aranjamente de implementareÒ.
Suma alocatã pentru acest program este de 2.950.000 euro ºi a fost semnat la data de 27 iulie 2000.
Vã rugãm sã fiþi de acord cu aprobarea acestui addendum.
Vã mulþumim.
## Mulþumesc.
Comisia pentru învãþãmânt, care a fost sesizatã în fond. Domnule preºedinte Stanciu, vã rog sã vã prezentaþi raportul.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vã rog sã-mi permiteþi, înainte de a da citire raportului comisiei, sã felicit pe noul secretar de stat de la învãþãmânt. Nu am ºtiut pânã acum cã dânsul lucreazã la învãþãmânt, dar sunt încântat sã colaborãm
ºi sã-mi permiteþi, domnule preºedinte, sã dau citire raportului.
Vã înaintãm alãturat raportul la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2001 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare PHARE Ð RO9916, dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la participarea la cel de-al 5-lea Program-cadru în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice, semnat la Bucureºti la 27 iulie 2000, trimis comisiei noastre pentru examinare în fond, cu adresa nr. 520/24 septembrie 2001.
La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere ºi avizele primite de la urmãtoarele comisii: Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. De asemenea, comisia a avut în vedere ºi avizul Consiliului Legislativ.
Ca atare, raportul este favorabil.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri la acest proiect? Nu.
Trecem, atunci, la dezbaterea pe texte a proiectului de lege.
La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
- La articolul unic, articol ce cuprinde dispoziþia de apro-
- bare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
- Votat în unanimitate.
- La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
- La art. 1 din ordonanþã dacã aveþi obiecþiuni? El
- cuprinde dispoziþia de ratificare a addendumului. Nu aveþi. Votat în unanimitate.
- La art. 2 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
- Votat în unanimitate.
Parcurgând textul proiectului de lege ºi al ordonanþei, urmeazã sã supunem proiectul de lege votului final al dumneavoastrã, amintindu-vã cã este vorba de o lege cu caracter ordinar, fiind aplicabile dispoziþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.
- Cine este pentru? Mulþumesc.
- Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.
Trecem la urmãtorul proiect: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.
Vã rog sã urmãriþi, în paralel, raportul de înlocuire din 15 octombrie, în paralel cu proiectul de lege ºi ordonanþa.
La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut amendamente.
Dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni? Nu. Adoptat în unanimitate.
La textul articolului unic, vã rog sã urmãriþi raportul, amendamentul 1 care adaugã, practic, articolului unic sintagma ”cu urmãtoarele modificãriÒ.
Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La amendamentul 2 comisia propune introducerea în legea de aprobare a unui punct 1, pe care îl aveþi inserat la paginile 1 ºi 2.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La amendamentul 3 comisia propune sã se introducã
Stimaþi colegi,
Vã rog sã-i permiteþi... Nu s-a observat din salã. La punctul 4, cel cu privire la art. 20 din lege, existau obiecþiuni.
Poftiþi, doamnã deputat!
Mulþumesc.
La art. 20 se introduce lit. e) cu urmãtorul cuprins: ”Activitatea desfãºuratã pe platformele petroliere marine, conform ordonanþei de urgenþã...Ò
Mulþumesc.
Doamna preºedinte Dobrescu. Poftiþi!
Acest amendament pe care l-a propus distinsa colegã se referã la introducerea platformelor maritime în grupa condiþiilor de muncã speciale.
În momentul în care, ºi trebuie sã recunoaºtem cã aceasta a fost ºi propunerea ordonanþei, în momentul în care comisia a judecat aceastã introducere, faþã de Legea nr. 19, de suplimentare a condiþiilor unei categorii, de condiþii speciale faþã de Legea nr. 19, nu a judecat-o doar pe aceasta, ci în paralel cu alte 20 de propuneri venite din multe alte domenii de activitate.
Având în vedere cã vârsta realã de pensionare, nu cea conform legii, vârsta realã din sistemul asigurãrilor de pensii sociale de stat este de 53 de ani la bãrbaþi ºi 51 de ani la femei, ceea ce înseamnã de departe vârsta de pensionare cea mai micã din Europa, noi am spus cã nu putem modifica spiritul reformei sistemului de pensii, spiritul Legii nr. 19, ºi sã revenim la o vârstã atât de micã de pensionare, acceptând încadrarea cât mai plenarã, cât mai largã a grupelor speciale de muncã.
Datoritã celor peste 1 milion de muncitori, din 1990 pânã în anul 2000, care au funcþionat încadraþi în grupe speciale, în condiþii deosebite de muncã, în grupele 1, 2 ºi 3, cum le cunoaºtem, s-a ajuns ca, în momentul de faþã, sistemul sã fie absolut dezechilibrat, sã nu mai facã faþã decât cu subvenþii enorm de mari de la stat, subvenþii pe care nici mãcar statele dezvoltate, puternice, bogate din Europa nu ºi le pot permite. De aceea comisia a judecat cã nu poate accepta grupe suplimentare în aceastã categorie.
Vã mulþumesc.
Mai doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi, domnule deputat!
## ªtefan Giuglea, P.S.D.
Pentru cã au apãrut o serie de probleme privind criteriile de acordare a pensiilor pentru condiþii speciale de muncã, propun returnarea proiectului de lege la comisie. Vã mulþumesc.
Din partea iniþiatorului, rog sã se pronunþe domnul ministru.
**Domnul Petre Ciotloº** _Ð preºedintele Casei Naþionale de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Numele meu este Petre Ciotloº, sunt preºedintele Casei Naþionale de Pensii ºi secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.
Aºa cum distinsa doamnã deputat a menþionat, aceastã referire la platformele marine a fost introdusã chiar în corpul ordonanþei, dar, în timpul discuþiilor, aºa cum spunea doamna deputat Smaranda Dobrescu, au
apãrut ºi alte cereri. Ca urmare, vreau sã reamintesc plenului cã existã un amendament, propus în comisie, care stipuleazã ca eventuale alte adãugiri de locuri de muncã în condiþii speciale sã fie fãcute prin lege, iar între timp Guvernul sã fie abilitat sã stabileascã normele care sã ducã la stabilirea unora sau altora dintre condiþiile speciale. Deci existã ºi acest amendament. Dacã aþi putea sã luaþi în considerare ºi acest amendament. Vã mulþumesc.
Doamna deputat Afrãsinei.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Îmi cer scuze cã am solicitat intervenþia dupã domnul ministru, reprezentant al Guvernului, dar este firesc. Aici este o problemã, o chestiune care þine cont foarte mult de pãrerea iniþialã a Guvernului, prin faptul cã ordonanþa iniþialã prevede anumite categorii care au fost luate în dezbaterea comisiei.
Înþeleg cã în comisie s-au fãcut mai multe solicitãri, înþeleg, într-adevãr, spiritul reformei, aºa cum spunea doamna deputat, modificat, dar înþeleg, în aceeaºi mãsurã, cã nu putem lãsa deoparte anumite categorii care ar putea avea o încadrare chiar mai bunã, în anumite condiþii, care se încadreazã la condiþii mai dificile de muncã faþã de alte categorii care deja sunt prevãzute prin legea iniþialã.
Aºadar, domnule preºedinte, rog ºi eu, de asemenea, colegii sã fie de acord ca acest proiect de lege sã fie retrimis la comisie, pentru o nouã analizã a colegilor noºtri din comisie, desigur, în spiritul unei decenþe care se impune, pentru a nu fi incluse toate categoriile, deci toate solicitãrile, toate meseriile, categoriile profesionale care au solicitat încadrare în grupe de muncã, prin care sã aibã anumite facilitãþi la anumite încadrãri la pensionare.
Sunt categorii, aºa cum spunea ºi doamna deputat Liana Naum... o categorie este cea pe care dânsa a enunþat-o în propunerea pe care a fãcut-o. De asemenea, mai pot adãuga la aceasta o categorie a suflãtorilor în sticlã ºi altele, care, desigur, se justificã într-un fel. O analizã profundã în comisie este absolut necesarã.
Aºadar, revin cu propunerea de a o retrimite, pânã... ºtiu eu... sãptãmâna viitoare sau când va fi posibil, cât mai rapid, la o nouã dezbatere în plen. Vã mulþumesc.
Doamna preºedinte Dobrescu.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Suntem de acord sã rediscutãm aceste lucruri în comisie. Din pãcate, nu ne vom bucura de prezenþa domnului ministru, care, încã o datã, ºi-a reiterat pãrerea cã raportul coincide exact cu situaþia de fapt a bugetului asigurãrilor sociale de stat. Rugãmintea noastrã este, domnule preºedinte, dacã se poate, ca Comitetul ordinii de zi sã o punã pe ordinea de zi, spre a fi discutatã aceastã revenire de raport din partea comisiei lunea viitoare, întrucât raportul nostru are unele prevederi care au fost introduse în urma rezultatelor aplicãrii Legii nr. 19 începând cu 1 aprilie, prevederi care sunt foarte urgente în momentul de faþã.
Vã mulþumesc.
## Mulþumesc.
## Stimaþi colegi,
Având în vedere cã propunerea de includere în grupele de muncã a platformelor petroliere marine presupune o nouã abordare, având implicaþii deosebite, ºi, aºa cum aþi reþinut, ar fi ºi alte solicitãri de includere, socotesc îndreptãþitã, din punct de vedere al regulamentului, cererea colegilor noºtri ºi o supun la vot.
Cine este pentru a se restitui raportul comisiei ºi cu rugãmintea de a cere Comitetului ordinii de zi reprogramarea luni? Mulþumesc.
Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?
Un vot împotrivã? Nu.
Cu unanimitate, s-a decis restituirea proiectului la comisie, cu rugãmintea pe care o adresãm comisiei de a întocmi cât se poate de repede raportul suplimentar, cu consultarea, desigur, a Ministerului Muncii.
Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 107/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.
Rog pe doamna preºedinte Dobrescu sã ne propunã timpii de dezbatere, aflându-ne în procedurã de urgenþã.
Comisia vã propune respingerea acestui proiect de ordonanþã de urgenþã a Guvernului, întrucât toate prevederile sale au fost preluate în corpul proiectului de Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 49, acela pe care, tocmai ne-am oprit... ca sã-l rediscutãm lunea viitoare.
Vã propunem respingerea Ordonanþei nr. 107/2001. Este adevãrat cã aceastã respingere nu poate sã meargã decât împreunã cu propunerea de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49.
ªi atunci propuneþi sã amânãm?
Da. Trebuie sã meargã împreunã, pentru cã rãmânem fãrã text de lege.
amânãm dezbaterea, ºi soluþia pe care o sã o dãm acestui proiect rãmâne pentru luni, tot dupã Ordonanþa nr. 49.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Cu unanimitate, s-a votat amânarea dezbaterii acestui proiect pentru ºedinþa de luni.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naþionale de Pensii ºi alte Drepturi de Asigurãri Sociale ºi ale caselor teritoriale de pensii Ð procedurã de urgenþã.
Rog pe doamna preºedinte Smaranda Dobrescu sã ne propunã timpii de dezbatere.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vã propunem 10 minute total discuþii, cu un minut luãri de poziþie.
Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc.
Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Trecem la dezbaterea proiectului.
Sunt cumva intervenþii prealabile? Nu sunt.
Trecem la dezbaterea proiectului. Urmãriþi, vã rog, în paralel, raportul Comisiei de muncã ºi proiectul de lege ºi ordonanþa de urgenþã.
La titlul legii, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
La textul articolului unic dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
La punctul 1 din proiectul de lege, cel cu privire la art. 3, comisia nu a avut obiecþiuni, nici Senatul nu a avut.
Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
La punctul 2 din raportul comisiei, cel cu privire la art. 4, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1? Nu aveþi. Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, art. 4 va avea formularea rezultatã din votul dumneavoastrã.
Treceþi în continuare, vã rog, la textul ordonanþei de urgenþã. La titlul ordonanþei de urgenþã comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã dumneavoastrã aveþi? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
Bun.
## Stimaþi colegi,
În condiþiile acestei situaþii, legarea soluþiei, în cazul proiectului Ordonanþei de urgenþã nr. 107/2001, de aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 49/2001, vã propun sã
La art. 1, 2, 3 din cap.I dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.
Votate în unanimitate.
La cap.II, titlul dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.
Votat în unanimitate.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 158/8.XI.2001
La art. 4 ºi 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în unanimitate.
La art. 6, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2 de la pagina 3.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, art. 6 va avea alcãtuirea rezultatã din votarea amendamentului 2.
Art. 7, 8, 9 ºi 10 din ordonanþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.
Votate în unanimitate.
Cap. III. Dacã aveþi obiecþiuni? La titlu? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Art. 11, 12, 13, 14,15. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.
Titlul cap. IV. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Art. 16 din ordonanþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.
Votat în unanimitate.
La art. 17, vã rog sã urmãriþi amendamentul 3, pagina 4.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi. Votat în unanimitate, în consecinþã, noua alcãtuire a art. 17.
Art. 18 ºi 19. Dacã aveþi obiecþiuni, comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastrã.
Votate în unanimitate.
Titlul cap. V. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Votat în unanimitate.
Art. 20, 21, 22, 23, 24. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
final. Reamintesc cã este vorba de o lege cu caracter ordinar, pentru care sunt suficiente voturile majoritãþii simple. Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?
Votat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001, în unanimitate. Stimaþi colegi,
Domnule preºedinte,
Noi propunem 20 de minute per total ºi nu mai mult de douã minute de intervenþie.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Dacã sunteþi de acord cu aceste propuneri de defalcare a timpilor de dezbateri?
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Abþineri?
Aþi propus 20 de minute, dar se poate prelungi, deci 10 minute acuma pânã la sfârºitul ...
Deci se defalcã cele 10 minute care rãmân pentru ºedinþa urmãtoare.
Votate în unanimitate.
Titlul cap. VI. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Votat în unanimitate.
La art. 25 vã rog sã urmãriþi amendamentul 4, care se referã la alin. 6. Dar vã întreb dacã la art. 25 alin. 1, 2, 3, 4, 5, asupra cãrora comisia nu a fãcut propuneri, dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votate în unanimitate.
La alin. 6 deci vã întreb dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu aveþi.
Adoptat în unanimitate ºi, în consecinþã, alin. 6 va avea alcãtuirea rezultatã din amendamentul 4.
Art. 26. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
Titlul cap.VII. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votat în unanimitate.
Art. 27, 28, 29, 30, 31. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu aveþi.
Votate în unanimitate.
Art. 32, 33, 34, 35, 36. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.
Votate în unanimitate.
Titlul cap. VIII. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.
Art. 37, 38. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.
Parcurgând textul proiectului de lege ºi al ordonanþei de urgenþã, urmeazã sã supunem proiectul de lege votului
Procedurã!
Procedurã?! Nu suntem în domeniul învãþãmântului. Poftiþi, domnule deputat! Existã o problematicã specificã ºi în domeniul învãþãmântului, înþeleg.
Domnule preºedinte,
Ca unul care v-am solicitat, la un moment dat, cu Ordonanþa nr. 206, sã prelungim puþin programul peste ora 16,30 Ñ 16,30 era atunci, acum este 18,00 Ñ, v-aº ruga sã vedeþi în ce mãsurã putem noi, Camera, sã schimbãm chiar în interiorul aceluiaºi program, fãrã sã trecem peste prerogativele distinsului Comitet al ordinii de zi. Eu aº vota ”pentruÒ, deoarece, aºa cum spune colegul, sunt pe dinafarã.
Nu aº vrea sã vã las sã persistaþi într-o micã eroare, stimate coleg. Deci noi n-am votat acuma prelungirea programului, cã nu puteam.
Nu, domnule preºedinte. Dacã am înþeles bine, în cadrul aceluiaºi program, sã glisãm 10 minute din...
## Nu, nu, nu.
Ceea ce am hotãrât aici, începem dezbaterea, continuãm 10 minute pânã la terminarea programului fixat ºi ce rãmâne reprogramãm în ºedinþa urmãtoare ºi în continuare. Potrivit programului aprobat de Comitetul ordinii de zi, trecem la interpelãri ºi... Deci suntem în altã situaþie decât cea la care faceþi dumneavoastrã referire.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
## Domnule preºedinte,
Dacã este aºa, sunt de acord cu dumneavoastrã, pentru ca nu aº îndrãzni sã permit Comitetului ordinii de zi sã vã apostrofeze cã nu i-aþi respectat decizia.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc pentru grija ce mi-o purtaþi. Domnul R‡duly are altã problemã de procedurã. Aceasta intrã în cele 10 minute, sã ºtiþi.
R‡duly R—bert K‡lm‡n
#77350Cartografie, însã, în mod evident, din raport, la partea din ”amendamente respinseÒ au fost unele omise. Deci rãmâne la latitudinea plenului, pentru cã, de fapt, acolo unde se ajunge la un amendament respins, noi nu contestãm cã existã, dar acel amendament respins sã fie susþinut în faþa plenului ºi supus votului.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Vã mulþumesc.
Poftiþi! Faceþi parte din Comisia...
De asta a mers învãtãmântul aºa de bine atunci, cã eraþi la altã comisie. Poftiþi!
## Domnule preºedinte,
Vreau sã vã declar cã sunt întru totul de acord cu distinºii noºtri colegi, deoarece regulamentul prevede cã acele amendamente care nu au fost trecute în raport, din diferite motive, chiar prin omisiune, sã poatã fi susþinute în plen. Chestiunea care se pune, însã, este dacã acele amendamente se gãsesc înregistrate la sediul comisiei.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Doar aº vrea sã vã informez, domnule preºedinte, stimaþi colegi, legat de un fapt, ºi anume cã la acest proiect de lege am depus ºi noi amendamente care, din pãcate, nu au apãrut în raport. Vã pot prezenta, domnule preºedinte, s-au înregistrat la comisie pe data de 26 septembrie 2001, iar raportul a fost întocmit pe 10 octombrie 2001, deci comisia ar fi avut timp sã dezbatã aceste amendamente, drept urmare, în conformitate cu prevederile alin. 2 al art. 101, care spune în felul urmãtor: ”În cursul dezbaterilor, deputaþii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuþie amendamentele respinse de comisia sesizatã în fond sau amendamentele depuse la comisie...Ò, textul curge în continuare, aº dori sã pun în discuþie aceste amendamente, pentru cã este regulamentar.
Vã mulþumesc.
Din partea comisiei, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la situaþia de fapt, când s-au depus amendamentele.
## Domnule preºedinte,
S-a discutat acest proiect de lege în comisie în data de 10 octombrie 2001, împreunã cu reprezentanþii Oficiului Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie. Într-adevãr, amendamentele au fost depuse, au fost discutate, au fost respinse. Din câte am înþeles, mai mulþi colegi din comisie au invocat faptul cã au avut amendamente respinse. În raport, din pãcate, nu apare decât un singur amendament respins, însã toate amendamentele au fost luate în discuþie ºi toate amendamentele care nu apar la cele ”acceptateÒ au fost respinse în comisie, mai ales cã apare un aspect destul de pronunþat tehnic ºi practic. S-a mers mult pe ceea ce susþineau reprezentanþii Oficiului Naþional de Cadastru, Geodezie ºi
Au confirmat cã au fost.
Deci noi n-am putea acum, _de facto,_ sã acceptãm pânã nu vin cu ele, cu numãr de înregistrare º.a.m.d., pentru cã este posibil ca intenþionat cineva sã le fi rãtãcit ºi sã fie Ð Doamne fereºte! Ð acuzat un distins membru P.R.M., deoarece avem ºi noi un vicepreºedinte acolo.
Deci noi zicem ºi propunem sã se amâne discuþia de acuma, pentru cã ºi aºa mai sunt douã minute, ºi sã prezinte dânºii lista cu amendamentele, cu numãr de înregistrare, spre a le da posibilitatea, democratic, sã se exprime ºi sã Ñ de ce sã nu o spunem Ñ, sã îi determine pe colegi sã voteze.
A trecut minutul care a fost aprobat de plen pentru fiecare intervenþie.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Deci rãmânem cu acea precizare cã nu are sens, în grabã, sã scãpãm vreun amendament pe jos...
## Stimaþi colegi,
Nu avem decât sã ne supunem regulamentului ºi sã constatãm cã au fost, într-adevãr, depuse, aºa cum confirmã comisia, amendamente, ºi când va veni rândul acelor texte asupra cãrora au fost formulate amendamente respinse ele vor putea fi susþinute în plen, pentru cã aºa decide regulamentul nostru.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Întâi asupra titlului dacã aveþi observaþii? Comisia nu a avut. Titlul se aprobã.
În continuare, la articolul unic, vã rog sã constataþi cã existã un amendament ºi, pentru cã, probabil, el va presupune discuþii, vã propun sã ne oprim aici, dar, oricum, am început dezbaterea legii.
Vreau sã-mi permiteþi sã vã anunþ, pentru cã nu mai avem ºedinte, faptul cã un proiect de lege care a fost adoptat, de fapt raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 124/1998, a fost pregãtit ºi se aflã depus la secretarul general al Camerei pentru ca, în conformitate cu art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, dumneavoastrã sã vã exercitaþi dreptul de a contesta acest proiect la Curtea Constituþionalã.
Cu aceasta trecem la partea a doua a ordinii de zi de astãzi: rãspunsul la interpelãrile ºi întrebãrile care au fost adresate Executivului.
V-aº ruga, înainte de a începe aceastã parte a ordinii noastre de zi, sã vã reamintesc necesitatea de a respecta procedura interpelãrilor ºi întrebãrilor potrivit regulamentului, pentru cã, în mod repetat, colegii noºtri nu o respectã, punând în aceeaºi întrebare câte 5 întrebãri, unele adresate unui minister, altele altor ministere, astfel încât nu numai cã nu se respectã regulamentul, dar punem ºi Guvernul într-o situaþie foarte delicatã, dacã nu chiar imposibilã. Pânã la termenul prevãzut de regulament, nu se pot aduna în cadrul unui singur rãspuns rãspunsurile de la 4 sau 5 ministere. Deci vã rugãm sã vã limitaþi întrebarea efectiv la o singurã întrebare, nu la un ºir de întrebãri, o întrebare sã fie adresatã unui singur minister.
Cu aceste precizãri, trecem întâi la interpelãri. Prima a fost adresatã domnului Tudor Florescu de cãtre domnul deputat Nicu Cojocaru.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Mã adresez domnului prim-ministru Adrian Nãstase. Prin anularea cursei aeriene Arad-Stuttgart judeþul Arad pierde peste 100 de milioane de mãrci germane. Începând cu 1 noiembrie 2001, Ministerul Transporturilor a hotãrât: cursa aerianã Arad-Stuttgart se suspendã. Aceastã cursã va fi preluatã de Aeroportul Timiºoara. În urma acestei hotãrâri, potrivit unor calcule, judeþul Arad pierde peste 100 de milioane de mãrci germane. Putem spune cã anumite interese de la centru sunt pe cale de a distruge, încet ºi iremediabil, economia judeþului Arad. Trebuie sã amintim cã majoritatea regiilor din judeþul Arad au fost furate ºi date timiºorenilor. Dar sã revenim la aceastã cursã aerianã.
Recent, într-o conferinþã de presã, reprezentanþii Cercului ”BanatiaÒ, prin doamna Pompilia Þiler, preºedinte, ºi secretarul Forumului germano-român din Berlin, au deplâns delãsarea Consiliului Judeþean Arad, fapt ce va avea implicaþii deosebit de negative asupra cooperãrii judeþului Arad cu partenerii de afaceri din Germania.
Cursa aerianã Arad-Stuttgart a fost înfiinþatã datoritã celor douã instituþii. În plus, au reuºit sã obþinã reduceri la taxe aero-portuare pe aeroportul din Stuttgart. Mai mult, este de subliniat ºi faptul cã atât Consiliul Judeþean Arad, cât ºi TAROM nu au fãcut reclamã, iar nemþii, pe banii lor, pe cheltuiala lor, au susþinut înfiinþarea acestei curse ºi prin reclama necesarã. Acum, la nici 3 ani, se pierde cursa în favoarea Timiºoarei.
Iatã ce ne spune preºedinta Cercului cultural ”BanatiaÒ din Berlin: ”Cu ce suntem noi vinovaþi, cei peste 8.000 de etnici germani din judeþul Arad? Putem sã ne mutãm în alte judeþe, unde suntem respectaþi de aleºii locali, sau chiar sã emigrãm în Germania, dar, dacã am hotãrât sã rãmânem aici, vã rog sã respectaþi ºi sã ne ajutaþi în aceastã problemã de rezolvat, în special, de a rãmâne cursa la Arad, ºi nu la TimiºoaraÒ.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc, domnule coleg, dar vreau sã rog insistent pe ceilalþi colegi care dezvoltã interpelãri sã aibã în vedere ceea ce am spus: o interpelare se dezvoltã succint, în douã minute. Dacã fiecare ne prezentãm interpelarea compusã cu asiduitate ºi cu extensie, nu îi mai lãsãm pe ceilalþi colegi ai noºtri sã îºi prezinte, ºi ei, la rândul lor, interpelarea.
Aveþi cuvântul, domnule Tudor Florescu!
## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Stimate domnule deputat,
Decizia Companiei TAROM de a suspenda escala Arad la zborul cãtre Stuttgart are la bazã, în primul rând, rezultatele obþinute din operarea acestei curse în ultimii 3 ani. De asemenea, studiile de piaþã efectuate de cãtre TAROM demonstreazã cã, în comparaþie cu Arad, Timiºoara este evidenþiatã ca un punct mult mai important în ceea ce priveºte traficul potenþial de pasageri. Aceastã decizie are în vedere ºi perspectiva în care Compania TAROM doreºte sã dezvolte un al doilea ”hubÒ în România, ºi anume la Timiºoara.
În concluzie, precizãm cã decizia de mutare a escalei intermediare, repet, calea intermediarã de la Arad la Timiºoara, are la bazã motive de ordin pur economic ºi, chiar mai mult, se doreºte creºterea numãrului de frecvenþe spre Stuttgart. În aceste considerente, considerãm cã nu se aduc prejudicii legãturilor de afaceri românogermane, ci dimpotrivã, prin dezvoltarea produselor oferite în zonã, se poate spune cã se încurajeazã schimburile dintre cele douã þãri. Mediul concurenþial internaþional în care Compania TAROM evolueazã în prezent, cu atât mai mult în urma tragicelor evenimente care au avut loc în Statele Unite la 11 septembrie 2001, face ca criteriile de ordin economic sã fie prioritare în stabilirea reþelei de rute a unei companii aeriene, iar TAROM face eforturi deosebite pentru eficientizarea operãrii sale. Cu deosebitã consideraþie primiþi rãspunsul nostru. Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Doriþi sã faceþi vreun comentariu? Vã reamintesc rugãmintea ce am fãcut-o, ca sã nu se spunã...
## 30 de secunde.
Total nemulþumit de rãspunsul respectiv. Mai mult, cred cã Aradul va pierde în continuare ºi alte regii, ºi datoritã modului în care am fost înþeleºi ºi s-a rezolvat aceastã problemã. Efectiv îmi este ºi ruºine sã rãspund alegãtorilor din judeþul Arad. Nu ºtiu dacã domnul care a dat acest rãspuns ºtie cã centrul de dirijare a zborurilor din România este la Arad, ºi nu la Timiºoara.
În privinþa urmãtoarei interpelãri, domnul deputat Nicolae Enescu a cerut în scris.
Întreb, domnule ministru, a sosit domnul Gheorghe Sin? Pentru domnul Damian Brudaºca amânãm puþin rãspunsul.
Pentru domnul Adrian Mãrãcineanu, domnul Sorin Aurel Encuþescu.
Staþi puþin!
Domnule Mãrãcineanu, doriþi sã dezvoltaþi puþin interpelarea dumneavoastrã? Vã rog.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al apãrãrii naþionale.
În conformitate cu prevederile art. 31 alin. 1 din Legea nr. 138/1999, la trecerea în rezervã sau direct în retragere cu drept la pensie, cadrele militare au drept la un ajutor neimpozabil în raport cu solda lunarã brutã avutã. De asemenea, Legea nr. 37/2001 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/1998 prevede cã personalul militar ºi civil disponibilizat în perioada de restructurare a armatei beneficiazã de plãþi compensatorii în termen de cel mult 60 de zile de la data trecerii în rezervã, respectiv a desfacerii contractului de muncã. Existã, însã, numeroase semnale cã prevederile acestei legi nu au fost respectate de cãtre organele competente, în sensul cã sunt restricþii mari în acordarea drepturilor mai sus menþionate.
Solicitãm Ministerului Apãrãrii Naþionale sã explice cauza acestor întârzieri la plata ajutoarelor ºi plãþile compensatorii, cât ºi sã gãseascã soluþii pentru remedierea acestei situaþii.
Vã mulþumesc.
Domnule ministru, aveþi cuvântul!
## **Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale:_
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
La interpelarea adresatã de domnul deputat Adrian Mãrãcineanu, referitor la cauzele întârzierii la plata ajutoarelor ºi a plãþilor compensatorii, doresc sã vã informez urmãtoarele.
Pentru anul 2001 a fost prevãzutã o reducere a efectivelor forþelor armate cu 4.000 de ofiþeri ºi 416 maiºtri militari ºi subofiþeri. Pentru realizarea acestui obiectiv inclus în Programul-cadru privind continuarea procesului de restructurare ºi modernizare a Armatei Române în anul 2001, la Legea bugetului de stat pe anul 2001 au fost prevãzute sumele necesare acordãrii ajutoarelor ºi plãþilor compensatorii pentru cele 4.416 cadre militare care urmau sã pãrãseascã sistemul. Ca urmare a intrãrii în vigoare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 90/2001 privind modificarea Statutului cadrelor militare, pânã la sfârºitul lunii iulie a.c. au fost disponibilizate peste 5.000 de cadre militare, care au luat cunoºtinþã, sub semnãturã pe rapoartele de trecere în rezervã, cã sumele necesare plãþii drepturilor bãneºti cuvenite vor fi asigurate în limita creditelor deschise lunar de Ministerul Finanþelor Publice cu aceastã destinaþie. S-a intervenit în mod repetat la Ministerul Finanþelor Publice cu cereri suplimentare pentru asigurarea fondurilor necesare achitãrii drepturilor restante.
Ca urmare, în cursul lunii octombrie s-au achitat, în totalitate, plãþile compensatorii ºi în proporþie de 80% ajutoarele cuvenite personalului cu drept de pensie, precum ºi pentru cel disponibilizat.
În cursul lunii noiembrie vor fi achitate integral ajutoarele tuturor cadrelor militare, în termenul stabilit de 60 de zile de la data trecerii lor în rezervã. Vã mulþumesc.
Doriþi sã faceþi un comentariu? Da. Bun.
În continuare, pentru domnul deputat Emil Boc, tot domnul Sorin Aurel Encuþescu.
Domnule Boc, doriþi sã dezvoltaþi? Poftiþi!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Ioan Mircea Paºcu ºi vizeazã numirea domnului general de brigadã Florian Caba în funcþia de locþiitor al comandantului Corpului 4 Armatã, mareºal Constantin Prezan. Este a doua interpelare pe aceastã temã.
În prima interpelare am solicitat ministrului Ioan Mircea Paºcu sã revoce ordinul de numire a generalului Caba, întrucât domnul general de brigadã se face vinovat, în calitate de ºef al secþiei de pregãtire a luptei, cã a coordonat în Cluj represiunea care a avut drept urmare mai mulþi morþi ºi rãniþi în municipiul Cluj-Napoca. Mi s-a rãspuns la acea interpelare, prin domnul Sorin Encuþescu, cã domnul general Florian Caba este în regulã, neexistând nici un fel de dosar penal la adresa Domniei sale ºi, în consecinþã, nu se impune nici un fel de mãsurã. Faþã de aceastã situaþie, am solicitat Secþiei Parchetelor Militare de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie sã ne precizeze dacã existã sau nu un dosar penal ºi o începere a urmãririi penale în legãturã cu domnul general Caba.
Recent, Secþia Parchetelor Militare de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a menþionat expres faptul cã generalul de brigadã Caba Florian este cercetat penal, în Dosarul nr. 40/1998, în legãturã cu evenimentele ce au avut loc în luna decembrie 1989 în municipiul ClujNapoca ºi, potrivit legislaþiei militare în vigoare, atunci când un înalt ofiþer este pus sub urmãrire penalã, se dispune mãsura punerii lui la dispoziþia Ministerului Apãrãrii Naþionale.
În consecinþã, domnule ministru, vã rog sã precizaþi cine se face vinovat de aceastã dezinformare a opiniei publice, în sensul cã nu ar exista un dosar penal, când toate datele confirmã cã existã acest dosar. Ce mãsuri preconizaþi sã luaþi în legãturã cu numirea domnului general în funcþia de locþiitor al comandantului Corpului 4 Armatã ºi cine sunt persoanele care au fãcut propunerea de numire a generalului Caba în funcþia amintitã?
ªi, în funcþie de rãspuns, ne rezervãm dreptul de a face ºi alte comentarii.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Urmãtoarea interpelare.
Înainte de a solicita cuvântul, domnule coleg, vã rog sã citiþi art. 167; doar în cazul interpelãrilor adresate primului-ministru se fac comentarii la rãspuns, la cele adresate miniºtrilor nu se fac comentarii. Vã rog sã luaþi regulamentul ºi sã-l citiþi.
## **Domnul Emil Boc**
**:**
Nu existã o asemenea É
Stimate coleg, vã rog! Tocmai pentru cã se fac numeroase încãlcãri ale regulamentului, la începutul dezbaterilor v-am invitat clar la regulament.
Poftiþi, domnule ministru!
## **Domnul Sorin Encuþescu:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Generalul de brigadã Florian Caba, în perioada 1 martie 1994 Ð 1 august 2000, a îndeplinit funcþia de comandant al Corpului 7 Armatã Dej, gradul funcþiei fiind de cel de general-locotenent cu trei stele.
Acesta a fost numit în funcþie de cãtre domnul general Nicolae Spiroiu, pe atunci ministrul apãrãrii naþionale, ºi menþinut la conducerea Corpului 7 Armatã de cãtre miniºtrii care au urmat, printre care putem sã enumerãm ºi pe domnii Victor Babiuc ºi Sorin Frunzãverde.
Începând cu data de 1 august 2000, ca urmare a procesului de restructurare a Armatei, Corpul 7 Armatã s-a transformat în Comandamentul 7 Operaþional, în care generalul de brigadã Florian Caba a fost numit comandant, cu funcþie inferioarã celei avute anterior, respectiv de general cu douã stele.
Funcþia în care a fost numit recent generalul Caba este de locþiitor al comandantului Corpului 4 Armatã Cluj ºi gradul acestuia este, de asemenea, de general cu douã stele, ceea ce, practic, nu constituie o promovare, ci doar o mutare dintr-o garnizoanã în alta.
Candidatura la actuala funcþie a fost analizatã în comisia de selecþie a Ministerului Apãrãrii Naþionale pentru funcþiile de general, la data de 24 iulie 2001.
În rãspunsul la interpelarea anterioarã având acelaºi subiect s-a menþionat cã actuala conducere a Ministerului Apãrãrii Naþionale nu a fost înºtiinþatã de faptul cã s-a dispus începerea urmãririi penale în cazul domnului general de brigadã Florian Caba.
Ulterior prezentãrii rãspunsului, Secþia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie a comunicat cã domnul general de brigadã Florian Caba este urmãrit penal.
Statul Major General a întreprins deja mãsurile necesare prevãzute de lege în acest gen de situaþii. Vã mulþumesc.
## **Domnul Emil Boc**
**:**
Daþi-mi voie, pe procedurã, atunci! Procedurã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Procedurã la interpelãri nu existã.
## **Domnul Emil Boc**
**:**
Domnule preºedinte, este vorba de chestiuni de procedurã legate de procedura interpelãrii.
Poftiþi!
## Domnule preºedinte,
Dacã cãutaþi acul în carul cu fân, atunci, vã rog sã mi-l prezentaþi pe domnul ministru Mircea Paºcu, aici prezent, care trebuia sã rãspundã la aceastã interpelare. Acolo se spune cã vine ministrul ºi primul-ministru sã rãspundã interpelãrilor, ºi nu secretarul de stat.
Dacã dumneavoastrã mi-l prezentaþi pe domnul Mircea Paºcu în aceastã salã, atunci ºi eu sunt de acord cu pãrerea dumneavoastrã. ªi vã rog sã nu obstrucþionaþi acest proces democratic. ªi aºa nu v-aþi respectat promisiunea cu privire la mutarea perioadei dedicate întrebãrilor ºi interpelãrilor la o orã rezonabilã. ªi aºa am obstrucþionat, încã de multã vreme, acest proces. Aºa cã, vã rog sã nu vã formalizaþi atunci când este vorba de o procedurã parlamentarã ºi sã daþi dreptul opoziþiei de a se exprima.
Domnule deputat, nu mai cred cã este cazul sã dramatizãm situaþiile, sã extrapolãm lucrurile ºi sã trecem direct la critici, la faptul cã nu vã lãsãm sã vã exprimaþi.
De câte ori este în imposibilitate primul-ministru sau ministrul respectiv sã vinã sã rãspundã unei chestiuni în faþa Parlamentului, nu este o practicã, în toatã lumea respectatã, de a veni locþiitorii acestora sau delegaþii lor? Poftiþi!
Chiar aceasta este esenþa practicii parlamentare: ca, o datã pe sãptãmânã, primul-ministru, o datã pe lunã, cel puþin, sã vinã în faþa Parlamentului ºi sã rãspundã la întrebãrile ºi interpelãrile adresate. La fel ºi miniºtrii au obligaþia sã se prezinte în faþa Parlamentului, pentru a da rãspuns la solicitãrile Parlamentului. Aceasta este esenþa funcþiei de control a Parlamentului.
Domnul Encuþescu vine, citeºte un comunicat pe care l-a citit ºi acum douã sãptãmâni, fãrã a-ºi putea asuma o responsabilitate. Noi cerem prezenþa ministrului aici, nu a secretarului de stat. Alta este forþa, alta este puterea unui ministru, decât a unui secretar de stat, fãrã a-i ignora competenþa domnului Encuþescu. Nu am nimic personal cu dânsul.
## Stimate domnule coleg,
Toate activitãþile parlamentare Ð ºi cele de dezbateri, ºi cele de interpelãri, de control Ð se desfãºoarã dupã un regulament. Regulamentul acela mã obligã pe mine, ca preºedinte, sã chem pe toþi cei care vorbesc la obiect. Aici nu era vorba de prezenþa primului-ministru. Era vorba de o interpelare pe care dumneavoastrã aþi adresat-o ministrului apãrãrii naþionale, da? Ministrul n-a putut sã vinã ºi a trimis un delegat.
Pãi, dacã regulamentul spune cã ministrul trebuie sã fie prezent É
Sã ne cantonãm la aceastã discuþie cu privire la interpelarea dumneavoastrã, nu la alte reflecþii cu privire la prezenþa primului-ministru o datã la o lunã É
Atunci, vã rog sã-mi daþi voie sã adresez, în limita timpului de trei minute, aºa cum existã în acest Parlament o cutumã, ºi nu puteþi sã spuneþi cã nu este cutumã, potrivit cãreia la o interpelare are dreptul acela care o susþine la un rãspuns ºi la o contrareplicã. Sã-mi daþi voie sã-mi exercit acest drept. Atât am cerut.
## Domnule coleg,
Vã dau cuvântul, însã îmi pare foarte rãu cã dumneavoastrã, un distins jurist, vorbiþi împotriva regulamentului ºi împotriva oricãror proceduri. Înþeleg dacã altcineva miar face asemenea teorii, dar dumneavoastrã, un distins profesor universitar, nu aveþi dreptul sã vorbiþi pe lângã lege ºi pe lângã regulament, sã solicitaþi lucruri împotriva regulamentului ºi împotriva legii. Dar, dacã solicitaþi, vã dau cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Vã reamintesc cã la interpelarea care a avut loc înaintea mea, în urma rãspunsului formulat de cãtre un anu-
mit minister, l-aþi invitat pe colegul meu É nu ºtiu cine a fost, dacã are ceva de comentatÉ ºi dânsul a spus cã nu mai are altceva decât sã solicite un rãspuns scris. Deci judecaþi cu douã unitãþi.
Acolo, întâmplãtor,É
## Domnule preºedinte,
Daþi-mi voie sã termin. Vã rog sã nu judecaþi aceeaºi situaþie cu douã unitãþi de mãsurã, ci sã aplicaþi acelaºi standard, nu dublu standard, ca de obicei.
Întâmplãtor, acolo era titlul adresat primului-ministru.
Este regulamentul, nici o întâmplare, nu este nici o întâmplare, este acelaºi regulament!
## Mã ascultaþi puþin?
Colegul dumneavoastrã fãcuse interpelarea adresatã primului-ministru; cã a venit în locul lui un ministru, asta este altceva.
## Domnule preºedinte,
Eu puteam sã adresez interpelarea primului-ministru, cã tot nu vine. ªi eu puteam sã fac primului-ministru aceastã interpelare, dar ºtiam cã, oricum, nu vine. Dar mãcar daþi-ne voie sã ne exprimãm!
Poftiþi!
## Vã mulþumesc.
## Domnule Encuþescu,
Am cerut în aceastã interpelare mai multe rãspunsuri. Dumneavoastrã n-aþi formulat nici un rãspuns cu privire la problemele solicitate.
1. Cine se face vinovat de dezinformarea opiniei publice cu privire la cercetarea penalã a generalului Florian Caba? Vreau un rãspuns.
Sã nu fi ºtiut Ministerul Apãrãrii Naþionale, pânã în 2001, cã din 1998 existã un dosar penal? Cine era competent sã afle acest lucru? Trebuie sã vinã presa? Trebuie sã vinã un deputat ºi sã spunã cã este un dosar penal pe numele unui general?
2. Am cerut sã menþionaþi cine sunt persoanele care au fãcut propunerea de numire în funcþie a generalului Caba ºi nu am auzit nici un fel de rãspuns la aceastã întrebare. ªi aceastã formulã, de genul cã s-au luat mãsurile necesare, ...eu vreau sã le aud aici, în plenul Parlamentului, ºi nu la colþ de stradã sau în alte foruri. Aici este tribuna Parlamentului, aici este locul unde trebuie sã dezbatem aceste probleme. Vã mulþumesc.
Poftiþi, domnule ministru!
Actuala conducere a Ministerului Apãrãrii Naþionale este dispusã sã ofere cele mai corecte informaþii în legãturã cu acest caz. Noi nu avem a ne ascunde în legãturã cu domnul general Caba, cu atât mai mult cu cât, dupã cum aþi înþeles, candidatura dânsului la aceastã funcþie a fost analizatã într-o comisie de selecþie. Este o comisie instituitã în baza noului Statut al cadrelor militare ºi al Ghidului carierei militare, deci se respectã proceduri legale. Iar dacã ar trebui cineva sancþionat, cred cã ar trebui sã vã informez cã din anul 1998 s-a trimis la Ministerul Apãrãrii Naþionale o sesizare în legãturã cu inculparea sau cu urmãrirea penalã a domnului general Caba.
Deci, dacã trebuie cãutaþi vinovaþii, trebuie cãutaþi cei care erau la conducerea Ministerului Apãrãrii Naþionale în anul 1998. Noi, când am venit la conducerea ministerului, când am cerut date pentru a vã formula rãspunsul la interpelarea trecutãÉ nimeni nu a ºtiut. Secþia Parchetelor Militare s-a sesizat dupã ce, din presã, a vãzut rãspunsul pe care actuala conducere a Ministerului Apãrãrii Naþionale a prezentat-o. ªi, dacã doriþi, orice rãspuns la întrebare este formulat pe baza unei documentaþii pe care Direcþia de relaþii cu Parlamentul o primeºte de la celelalte structuri. Or, la data respectivã, noi nu ºtiam despre aceastã începere a urmãririi penale. ªi, de altfel, aþi vãzut cã am ºi menþionat cã, dacã Ministerul Apãrãrii Naþionale sau conducerea ministerului ar fi ºtiut de acest lucru, încã de la început, l-ar fi pus la dispoziþie. ªi acum sunt declanºate procedurile pentru punerea domnului general la dispoziþie.
Potrivit listei întocmite de secretariat, urmeazã interpelarea formulatã de domnul Mircea Costache tot domnului ministru al apãrãrii.
Domnul Mircea Costache este aici? Poftiþi!
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Aºa cum am precizat în ºedinþa anterioarã, doream niºte precizãri în legãturã cu eventuale mãsuri, demersuri întreprinse de Ministerul Apãrãrii Naþionale, ºi nu numai de Ministerul Apãrãrii Naþionale, pentru a preveni adunãri, manifestãri, alte evenimente sãrbãtorite pe teritoriul României de cãtre personalitãþi din þara vecinã, Ungaria.
Deci am sintetizat ºi am înaintat în scris obiectul interpelãrii, la care aºtept un rãspuns cât mai precis.
Poftiþi, domnule ministru!
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În legãturã cu interpelarea adresatã, doresc sã vã informez urmãtoarele.
Cu privire la vizita domnului Demeter Ervin, ministru fãrã portofoliu în Guvernul Ungariei, însãrcinat cu supravegherea serviciilor secrete, efectuatã în þara noastrã în perioada 5-6 octombrie 2001, menþionez cã aceasta a fost o activitate cu caracter particular, nefiind inclusã în planul de relaþii militare bilaterale ale Ministerului Apãrãrii Naþionale pe anul în curs ºi nici stabilitã în urma vreunei înþelegeri oficiale între cele douã pãrþi.
Ministerul Apãrãrii Naþionale nu a primit nici un fel de notificare sau cerere referitoare la aceastã activitate. În perioada respectivã, prin intermediul ataºatului militar ungar de la Bucureºti, s-a primit numai o solicitare pentru acordarea sprijinului în vederea bunei desfãºurãri a activitãþilor comemorative organizate la Arad, la Monumentul celor 13 generali maghiari cãzuþi în Revoluþia de la 1848.
Vizita pe care demnitarul ungar a efectuat-o la Sovata nu a inclus în program nici o activitate în care sã fie angrenat organismul militar, iar în zona respectivã nu sunt amplasate obiective de interes militar, situaþie care nu justifica luarea unor mãsuri specifice de monitorizare din partea structurilor specializate ale Ministerului Apãrãrii Naþionale.
Referitor la Concernul ”MallÒ în România, firma ungarã acþioneazã prin intermediul Societãþii Comerciale ”MallÒ România-Petrolium Prodax Ñ S.R.L., precum ºi prin intermediul unor firme mici.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
În continuare, pentru Ministerul de Interne, domnul deputat Emil Boc.
Poftiþi!
Ca sã preiau litera regulamentului, interpelãrile se adreseazã ministrului, domnule preºedinte Ð aºa cum mi-aþi solicitat mai înainte Ð ºi trebuie sã constat, cu regret, cã, ºi de aceastã datã, o practicã parlamentarã este ignoratã ºi sfidatã de Guvernul României.
Este o interpelare adresatã domnului ministru de interne Ioan Rus ºi, când spun acest lucru, îl spun cu toatã seriozitatea, întrucât problema pe care am sesizat-o este una care stã chiar în centrul recentelor preocupãri ale Domniei sale. La Cluj, a afirmat, sâmbãtã, cã existã un pericol de maghiarizare în Transilvania, cã acest lucru nu trebuie sã fie ocolit ºi, în consecinþã, interpelarea mea se adreseazã exact acestei probleme.
Mã întreb: unde este domnul ministru de interne atunci când, potrivit prevederilor regulamentare, prevederilor legale, ar trebui sã fie aici, ºi nu doar la tribuna unui partid politic, sã dea rãspunsuri la problemele cu care se confruntã Ardealul? Obiectul interpelãrii este foarte simplu. La Târgul de la Negreni, din luna octombrie 2001, din judeþul Cluj, s-au vândut în vãzul tuturor steaguri cu stema Regatului maghiar ºi hãrþi ale Ungariei Mari, hãrþi care includeau ºi Ardealul.
Potrivit relatãrilor celor prezenþi la târg, doi tineri au sosit în Negreni vineri noaptea, 12 octombrie, cu un Ford transit înmatriculat în Ungaria, iar a doua zi dimineaþã, sâmbãtã, 13 octombrie, au început sã vândã steagurile ºi hãrþile produse în þara vecinã. Amatorii puteau cumpãra hãrþi la preþul de 100.000 lei ºi steaguri la preþul de 150.000 lei.
Faþã de aceste acþiuni de propagandã antinaþionalã, antiromâneascã, ce intrã sub incidenþa legii Ð ºi menþionez aici art. 30 alin. (7) din Constituþia României Ð, se pune întrebarea: de ce poliþiºtii ºi gardienii publici prezenþi la târg n-au întreprins nici un demers legal în vederea identificãrii fãptuitorilor ºi, eventual, confiscãrii materialelor antinaþionale?
Repet, aº fi dorit, cu toatã sinceritatea, ca ministrul de interne, care are un anumit limbaj la Cluj, sã fie prezent ºi aici, pentru a da curs aceluiaºi tip de limbaj. Pentru cã, pe de o parte, asistãm la o anumitã formulã de prezentare a problemei naþionale la Bucureºti ºi cu totul ºi cu totul altceva se vorbeºte la Cluj de cãtre partidul de guvernãmânt.
Domnule secretar de stat, vã rog sã rãspundeþi la aceastã interpelare.
## **Domnul Toma Zaharia Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne:_
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În legãturã cu interpelarea distinsului deputat, domnul Emil Boc, fac urmãtoarele precizãri.
Pentru buna desfãºurare a activitãþii la care s-a referit Domnia sa ºi pentru menþinerea ordinii în zonã, efective ale Poliþiei oraºului Huedin, ale birourilor ºi posturilor de poliþie comunale din zonã, precum ºi alte forþe, în speþã jandarmi, au acþionat în baza unui plan de mãsuri aprobat de comanda Inspectoratului de Poliþie al judeþului Cluj pentru menþinerea ordinii în zonã.
Efectivele poliþiei de ordine publicã care au acþionat în Târgul din localitatea Negreni nu au constatat ºi nu au raportat nici un aspect deosebit, de natura celor cuprinse în cursul interpelãrii.
Verificându-se o informaþie referitoare la faptul cã o familie din comuna Ciucea, judeþul Cluj, a primit un geamantan în care se aflau mai multe cãrþi din literatura universalã, tipãrite în limba maghiarã, s-a constatat cã, la terminarea târgului, doi tineri care vorbeau româneºte, fãrã accent unguresc, ºi care au afirmat cã sunt din
Cluj-Napoca l-au rugat pe cetãþeanul în cauzã sã pãstreze cãrþile respective pânã în anul viitor când, poate, vor veni din nou la târg, iar, dacã nu, sã le arunce în râul Criº.
Din discuþiile purtate cu reporterii ziarului ”Monitorul de ClujÒ, care au semnat articolele în cauzã, rezultã faptul cã nu deþin date despre persoane care au valorificat în târg astfel de bunuri ºi nu pot nominaliza martori care sã cunoascã persoane ce au cumpãrat ori deþin materiale cu caracter iredentist, de felul celor menþionate în articolele din presã.
În plus, vreau sã vã informez cã nu existã nici un fel de activitate de genul celei menþionate, în care organele de poliþie ºi de jandarmerie sã nu asigure mãsuri speciale, îndeosebi de natura celor care fac obiectul prezentei interpelãri.
Vã mulþumesc.
Am creat precedentul, trebuie sã-l urmãm.
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Eu nu am întrebat ºi nu am cerut sã fie investigaþi reporterii ”Monitorului de ClujÒ. Nu ei aveau datoria de a sesiza faptele petrecute acolo. Eu am întrebat unde au fost forþele de ordine, unde au fost jandarmii, cei care aveau datoria, potrivit legii, sã facã aceste sesizãri?
ªi dacã ministrul de interne nu crede acest lucru Ð domnul ministru nu crede acest lucru Ð o sã încerc sã-i fac rost de aceste steaguri ºi hãrþi ale României Mari vândute acolo, poate, aºa, se vor convinge cã, într-adevãr, acolo s-au petrecut aceste lucruri.
Este regretabil faptul cã Ministerul de Interne, organismele de poliþie nu au luat cunoºtinþã de asemenea incidente, relatate în toatã presa din Ardeal ºi chiar în presa naþionalã, ºi noi venim aici ºi spunem cu nonºalanþã cã asemenea acte n-au existat.
Nu am pus nici o întrebare în legãturã cu anumite cãrþi de literaturã universalã. Nici nu m-au interesat. M-au interesat acele acte, m-au interesat acele produse, acele dovezi care au constituit ºi constituie propagandã antinaþionalã.
Regret, dar o sã persist în continuare, pe baza documentelor pe care le voi prezenta în continuare, cu un rãspuns de altã naturã.
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Mircea Costache, tot pentru Ministerul de Interne.
Stimate domnule deputat,
Vreau sã vã reamintesc cã, potrivit regulamentului, se pot face de cãtre o persoanã cel mult douã interpelãri. De fapt una, douã cu aprobarea Biroului.
În consecinþã, în afarã de aceasta, o sã vã mai dau cuvântul dupã epuizarea interpelãrilor, pentru ca toþi colegii sã poatã sã-ºi prezinte interpelarea.
Prin urmare, domnule preºedinte, nu ne mai putem exprima nici pãrerea asupra calitãþii rãspunsului primit ºi nici mãcar sã mai adresãm unele întrebãri. O sã ajungem sã vorbim în Parcul ”IzvorÒ pânã la urmã, pentru cã aici nu se mai poate.
Mã obligaþi sã vã repet ceea ce am spus ºi colegului nostru Boc.
Toþi trebuie sã se exprime. Toate partidele trebuie sã se exprime, nu numai un singur om.
Eu am fost, totuºi, înþelegãtor ºi am spus cã, dacã vom avea timp, dupã ce se vor exprima ceilalþi colegi Ð sã-ºi exprime ºi ei dreptul de opinie, dreptul de a formula interpelãri Ð, pot sã vã dau cuvântul ºi la celelalte patru, care au mai rãmas.
Vã mulþumesc foarte mult pentru înþelegere. Nu am fixat eu termene. Pot sã adresez câte interpelãri doriþi ºi mi se rãspunde când se poate. Eu nu fixez limite de timp É
Dar regulamentul acela pentru cine este fãcut, stimate coleg, în care se spune cã cel mult o interpelare? Pentru mine sau pentru toþi?
Cel mult o interpelare pe ºedinþã.
Înseamnã cã mi se pot repartiza interpelãrile formulate pentru a primi rãspuns în mai multe ºedinþe. Dar aºtept rãspuns la toate. ªi nu accept sã fiu limitat din acest punct de vedere. Nu am auzit pe cineva cã nu poate adresa interpelãri, mãcar atât, unei sãli É
ªi eu nu am auzit de cineva care nu vrea sã respecte regulamentul, nu vã supãraþi. Poftiþi!
Vã rog sã-mi spuneþi dacã, în momentul acesta, am dreptul de a prezenta o interpelare sau nu.
V-am spus, poftiþi ºi prezentaþi!
Vã mulþumesc.
Interpelarea mea a fost adresatã mai multor ministere: domnului ministru al finanþelor publice, domnului ministru al administraþiei publice ºi domnului ministru de interne. Dumneavoastrã aþi fãcut referire doar la ministrul de interne.
Obiectul interpelãrii se referea la gestionarea dubioasã a finanþelor publice de cãtre Executivul local al municipiului Buzãu.
Aºa cum am precizat în ºedinþa anterioarã, solicit ministerelor amintite sã facã luminã ºi, eventual, sã deschidã o anchetã în cazul ingineriei financiare instrumentate de primarul Constantin Boºcodealã ºi viceprimarul Nicolae Frânculescu, aceºtia cumpãrând, pe banii municipalitãþii, cu suma de 1,5 milioane de dolari, Centrala electrotermicã de încãlzire a municipiului Buzãu, printr-un credit efectuat la Banca ”ÞiriacÒ, în valoare de 25 de miliarde de lei, cu o dobândã negociatã de 17 miliarde lei.
Facem acest demers cãtre autoritãþile centrale responsabile, deoarece, prin maniera dubioasã de gestionare a banilor publici de cãtre Executivul local, a fost îndatorat statul ºi, implicit, cetãþeanul, cu suma de 32 de miliarde lei. Centrala electrotermicã a fost vândutã o datã cu Fabrica de zahãr din localitate, în 1998, în timpul primului mandat al sus-numiþilor, cãtre Firma austriacã ”Agrana ZuckerÒ ºi cumpãratã tot de la aceasta, doi ani mai târziu, la o sumã de trei ori mai mare decât a fost vândutã.
Domnule general, aveþi cuvântul sã rãspundeþi la aceastã interpelare.
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Rãspunsul este foarte scurt.
La nivelul Inspectoratului General al Poliþiei, s-a constituit un colectiv de ofiþeri din cadrul Direcþiei pentru combaterea criminalitãþii economico-financiare ºi Direcþiei cercetãri penale, care a început deja documentarea în vederea efectuãrii de cercetãri pentru clarificarea situaþiei.
În cazul în care se vor descoperi aspecte de naturã penalã, vor fi solicitate organismele specializate ale statului, pentru efectuarea de verificãri financiar-contabile.
La terminarea acestora, stimate domnule deputat, veþi primi un rãspuns concludent. Vã mulþumesc.
## Stimaþi colegi,
Pentru cã am creat deja un precedent, de a admite intervenþii procedurale cu privire la procedura interpelãrilor, a cerut cuvântul ºi domnul secretar BorbŽly, care rãspunde din partea Biroului de interpelãri.
## **Domnul BorbŽly L‡szl—:**
## Domnule preºedinte,
În timpul mandatului meu, între 1992 ºi 1996, am fost unul dintre iniþiatorii acestor capitole. ªi eu cred cã, ºi din partea noastrã ºi din partea Guvernului, sunt unele probleme de respectare a regulamentului.
În primul rând scrie regulamentul foarte clar cã în ºedinþa consacratã dezbaterii interpelãrilor Ð deci nu când aþi depus interpelarea Ð un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. Deci un grup parlamentar, de exemplu P.R.M.-ul, conform regulamentului, astãzi are dreptul la o singurã interpelare. Dacã vreþi sã modificãm regulamentul, putem sã-l modificãm.
Deci aceasta este o problemã de regulament.
În al doilea rând, când se prezintã interpelarea, în timpul consacrat interpelãrilor se dezvoltã interpelarea, rãspunde reprezentantul Guvernului, ºi numai un singur reprezentant din partea Guvernului, nu trei ministere, chiar dacã dumneavoastrã trimiteþi la trei ministere. Aºa cum este formulat regulamentul, trebuie sã vinã un singur reprezentant care sã-l reprezinte pe primul-ministru.
Deci aceasta este o problemã de fond ºi care este în atenþia Guvernului ºi a ministrului care rãspunde de relaþia cu Parlamentul.
Dupã ce se rãspunde, de cãtre Guvern, de cãtre reprezentantul Guvernului, la interpelare, nu mai au loc discuþii la interpelãri; au loc numai când ar trebui, într-adevãr. Aici dau perfectã dreptate domnului deputat Boc, sã vinã din douã în douã sãptãmâni primul-ministru, sã rãspundã la interpelãri. ªi aceasta am introdus-o separat, pentru a decela ceea ce este foarte important ºi se dã o interpelare. Deci interpelarea se adreseazã primului-ministru, ºi o interpelare adresatã GuvernuluiÉ nemaivorbind de faptul cã aceste interpelãri trebuie sã atingã probleme importante ale activitãþii interne sau externe ale Guvernului. Restul merg la întrebãri, unde fiecare deputat poate sã punã întrebãri în legãturã cu activitatea sa în teritoriu sau alte probleme mai puþin importante.
Am vrut sã fac aceastã clarificare, pentru a ruga, evident, atât colegii noºtri care pregãtesc interpelãrile, cât ºi reprezentanþii, de fapt ministrul care se ocupã cu relaþia cu Parlamentul, sã încercãm sã respectãm regulamentul votat de noi, de Camera Deputaþilor.
**:**
O sã ne rugaþi sã mai adresãm niºte interpelãri ºi nu o sã mai aveþi cui.
Poftiþi!
Tot procedurã? Poftiþi!
Mã bucur cã veniþi ºi cu regulamentul.
## Domnule preºedinte,
Vã rog sã mã scuzaþi cã intervin, dar referitor la ceea ce spune domnul secretar BorbŽly, aºa cum nici dumneavoastrã n-aþi putut, din motive temeinice, aþi fost în strãinãtate, sã conduceþi aceste ºedinþe lunea seara, tot aºa ºi domnul prim-ministru, în sãptãmânile trecute, a fost plecat din þarã.
Deci este logic ca în aceastã ºedinþã de rãspunsuri sã se dea rãspunsuri la mai multe interpelãri, pentru cã dânsul n-a putut sã fie aici la momentul respectiv.
Vã mulþumesc.
Domnule coleg,
Aveþi perfectã dreptate, dar logica câteodatã trebuie pusã de acord ºi cu regulamentul.
Haideþi sã lãsãm pe cei care au depus interpelãri ºi pe colegii din minister care au de rãspuns sã rãspundã la întrebãri, pentru cã altfel ocupãm timpul cu dezbateri procedurale.
Domnul Damian Brudaºca, dacã este aici? Nu este. În consecinþã, cei care urmeazã sã-i rãspundã domnului deputat pot sã plece. Pentru Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, Intreprinderile mici ºi mijlocii ºi Ministerul Finanþelor a avut domnul Damian Brudaºca. Dar dacã nu aveþi ºi la ceilalþi colegi...
În continuare, vã rog sã-mi permiteþi sã dau totuºi cuvântul celor care n-au putut pânã în prezent sã se exprime. Sã dãm astãzi, totuºi, în mod excepþional, cuvântul ºi la celor care au depus douã sau trei interpelãri.
Domnul Ludovic Mardari pentru Ministerul de Interne.
## Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Eu, de fapt, am douã interpelãri. Una care este adresatã unui numãr de 3 miniºtri ºi cea de-a doua este adresatã domnului prim-ministru.
Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte, aº putea sã le prezint rapid pe amândouã ºi urmeazã sã primesc dupã aceea rãspunsurile.
Poftiþi!
Prima interpelare este adresatã unui numãr de 3 miniºtri: al justiþiei, al sãnãtãþii ºi al internelor.
În anul 1994, imobilul din Timiºoara, str.Trandafirilor nr. 5, a fost solicitat de cãtre proprietar, care a chemat în justiþie consiliul local, obþinând o sentinþã definitivã la Curtea de Apel. Imediat dupã ce a intrat în posesia imobilului, fostul proprietar l-a vândut. Cele 8 familii care locuiau cu chirie, fãrã sprijinul Primãriei Timiºoara, au înaintat un memoriu la procurorul general, obþinând judecarea procesului la Curtea Supremã de Justiþie, în anul 1997, instanþã care le-a admis recursul. Dosarul a fost trimis pentru rejudecare la Timiºoara, unde cumpãrãtorul a câºtigat pe motiv cã a fost de bunã-credinþã. Din cele 8 familii care au locuit cu chirie, 7 au fost convinse de cumpãrãtor sã pãrãseascã apartamentele. Pentru cea de-a opta, familia lui Dragoºin Veniþius, noul proprietar a deschis proces de evacuare, dar nu a mai aºteptat pronunþarea unei sentinþe definitive. Cu ajutorul a doi inspectori de la Direcþia de sãnãtate publicã a judeþului Timiº, fãrã aviz de la Parchet, a violat domiciliul în cauzã, evacuând bunurile familiei lui Dragoºin Veniþius ºi depozitându-le într-un garaj. La sesizãrile lui Dragoºin Veniþius nu au întreprins nimic nici poliþia, nici Parchetul ºi nici Direcþia de sãnãtate publicã. Vã rog sã analizaþi acest caz de încãlcare a legii ºi de neimplicare a instituþiilor statului.
Cea de-a doua interpelare este adresatã domnului prim-ministru.
## Domnule prim-ministru,
Prin aceastã interpelare vã aduc la cunoºtinþã cã la Timiºoara se pregãteºte o bombã socialã, care prin implicarea dumneavoastrã ar putea fi dezamorsatã. Este vorba de 188 de locatari care urmeazã a fi evacuaþi dintr-un bloc de locuinþe al Întreprinderii ILSA. Blocul de locuinþe în cauzã reprezintã fostul cãmin de nefamiliºti al S.C. ”Industria LâniiÒ Ð S.A. construit în anul 1973 pentru cazarea unor salariaþi. Dacã iniþial locatarii acestui imobil au avut statut de nefamiliºti, cu timpul ºi-au întemeiat familii, au copii, au responsabilitãþi pe care societatea este obligatã sã-i ajute sã le îndeplineascã. Pericolul rãmânerii fãrã locuinþe a început sã se întrevadã o datã cu declinul activitãþii întreprinderii menþionate ºi cu demararea procesului de privatizare al acesteia. Atât timp cât fostul Fond al Proprietãþii de Stat deþinea majoritatea acþiunilor îngrijorarea locatarilor privind evacuarea lor era relativ redusã. Iatã cã Firma S.C. ”Grup TenderÒ Ð S.A. a reuºit realizarea majorãrii de capital social, prin aport de numerar, fiind în prezent acþionarul majoritar. Rezolvarea situaþiei disperate în care se aflã locatarii blocului ILSA ar putea avea loc prin douã modalitãþi:
Da. La prima interpelare o sã vã rãspundã domnul general Zaharia.
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În legãturã cu cazul amintit aici, vã informez cã în 1994 imobilul menþionat a fost revendicat de fostul proprietar, a fost câºtigat în instanþã, dupã care a fost vândut în 1995, conform unui contract de vânzare-cumpãrare, familiilor Stancu Milivoi ºi Cârpas Salatov.
Ca urmare a schimbãrii proprietarului, cei 8 locatari ai imobilului au acþionat în instanþã, la toate gradele de jurisdicþie, obþinând o hotãrâre defavorabilã, în sensul cã s-a dat câºtig cumpãrãtorului, care e de bunã-credinþã.
În luna septembrie 1999 familia petentului Dragoºin Veniþius pãrãseºte imobilul, dar îºi lasã în apartament bunurile. Celelalte 7 familii au pãrãsit imobilul în urma înþelegerii cu noii proprietari.
La 25 iulie 2000 ºi 28 iulie 2000 lucrãtori ai Direcþiei de sãnãtate publicã ai judeþului Timiº au procedat la efectuarea unui control la adresa imobilului, ocazie cu care au întocmit procese-verbale de constatare a condiþiilor igienico-sanitare, în care au recomandat dezinfecþia de urgenþã a spaþiului.
La data de 31 iulie 2000, aceiaºi funcþionari ai Direcþiei de sãnãtate publicã a judeþului Timiº au încheiat un nou proces-verbal de constatare a condiþiilor igienicosanitare, prin care se constatã cã spaþiul în cauzã a fost igienizat ºi dezinfectat conform recomandãrilor.
Familia ale cãrei bunuri au fost evacuate a depus ulterior mai multe plângeri la diferite instituþii, unele dintre acestea fiind înregistrate la Secþia 1 de Poliþie Timiºoara sub nr. P2.329 din 14 noiembrie 2000. În acest sens s-au efectuat cercetãri, acte premergãtoare cercetãrii, iar la 16 ianuarie 2001 s-a propus soluþia de neîncepere a urmãririi penale, soluþie infirmatã ulterior de Parchet, dosarul fiind restituit cu unele îndrumãri. S-au continuat cercetãrile în aºa fel încât, la 25 iulie 2001, în urma unei analize la Parchet, s-a înaintat dosarul cu aceeaºi propunere de neîncepere a urmãririi penale, fiind avute în vedere documentele de la dosar, din care a rezultat cã familia evacuatã nu prezentase nici un act care sã justifice locuirea în acel imobil. Ulterior, dosarul penal a fost restituit Poliþiei cu indicaþii privind completarea cercetãrilor.
Vã mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
Nu sunt mulþumit de rãspuns, eu mã aºteptam sã se refere la faptul cã s-a pãtruns în domiciliul unui cetãþean fãrã aviz de la Parchet ºi fãrã o sentinþã definitivã judecãtoreascã. La acest aspect trebuia sã se refere, în special, domnul secretar de stat ºi n-a fãcut-o.
La urmãtoarea interpelare a domnului Ludovic Mardari, domnul Iacob Zelenco.
V-aº ruga, dacã ºtiþi, sã vã referiþi ºi la aspectul evacuãrii din bloc, pentru a primi un singur rãspuns.
**Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului:_
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În urma verificãrii aspectelor semnalate, au fost constatate urmãtoarele.
Pachetul de acþiuni de 62Ð89% al S.C. ”Industria LâniiÒ Timiºoara a fost scos la vânzare de cãtre Sucursala Timiºoara a fostului Fond al Proprietãþii de Stat, prin negociere directã, în conformitate cu normele legale în vigoare.
Privatizarea societãþii în cauzã a eºuat datoritã unor deficienþe de organizare a vânzãrii pachetului de acþiuni de cãtre fosta sucursalã teritorialã F.P.S. Timiº, a proceselor în instanþã, ca urmare a acþiunii introduse de adjudecatarul pachetului de acþiuni, în persoana fizicã Niculina Carasec, procese care, de regulã, sunt de lungã duratã. Contractul de vânzare-cumpãrare de acþiuni nr. 27 din 30 martie 2000 s-a încheiat ca urmare a unor sentinþe ºi decizii ale instanþelor de judecatã, care au anulat Hotãrârea nr. 26 din 7 mai 2000 a Comisiei de analizã ºi rezolvare a contestaþiilor ºi reclamaþiilor privind vânzãrile de acþiuni, organizate la nivelul fostului Fond al Proprietãþii de Stat, central, ºi a obligat pârâta F.P.S. sã încheie contractul de vânzare-cumpãrare de acþiuni cu S.C. ”Industria LâniiÒ Timiºoara cu doamna Carasec Niculina. Ulterior, contractul a fost reziliat ca urmare a neplãþii preþului de cãtre cumpãrãtor. Dupã rezilierea contractului de vânzare-cumpãrare, Fondul Proprietãþii de Stat nu a mai scos la vânzare societatea în cauzã, datoritã situaþiei economico- financiare dificile în care se afla societatea.
În cursul anului 2000 au fost luate mãsuri organizatorice de restructurare ºi restrângere a activitãþii societãþii ºi au fost schimbaþi administratorii pentru deficienþã în administrare. Pentru datoriile neachitate la termen creditorii bugetari au pus sechestre asiguratorii pe toate bunurile societãþii, iar terþii creditori au acþionat în instanþã societatea, solicitând declanºarea procedurii de faliment ºi dizolvarea societãþii.
Vã mulþumesc. Domnul deputat Ilie Merce. Nu este.
Domnul deputat Vekov K‡roly, pentru Ministerul Administraþiei Publice, vã rog sã vã prezentaþi interpelarea. Domnule Fleºariu, vedeþi cã vi se pune o interpelare.
Vekov K‡roly J‡nos
#137102Domnule preºedinte, Stimaþi oaspeþi, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Stimate domnule ministru,
Ideile descentralizãrii, respectiv ale subsidiaritãþii sunt acele idei care guverneazã statele Uniunii Europene, dar
ºi statele membre NATO, comunitãþile, respectiv instituþiile din care dorim sã facã parte, cât de curând, ºi România. În egalã mãsurã, reprezentanþii actualului Guvern român ºi-au exprimat ataºamentul faþã de valorile ce circumscriu identitatea naþionalã atât a poporului român, cât ºi a minoritãþilor naþionale, inclusiv a comunitãþii naþionale a maghiarilor din România, dorinþa de a crea condiþii pentru pãstrarea ºi dezvoltarea identitãþii naþionale a tuturor minoritãþilor naþionale din aceastã þarã. Am crezut ºi dorim sã credem cã votarea Legii administraþiei publice a urmãrit aceste idei, inclusiv dorinþa de a menþine pretutindeni în România un climat de legalitate, de siguranþã ºi de respect faþã de orice valori proprii ºi specifice ale comunitãþilor ce trãiesc în România, totodatã, definirea României ca un factor de stabilitate în zonã.
În spiritul celor de mai sus, ne exprimãm nedumerirea faþã de cele ce s-au întâmplat la Cluj-Napoca, respectiv faþã de pasivitatea cu care priveºte administraþia centralã evenimentele din urbea transilvãneanã. Nu înþelegem cum se pot organiza acþiuni de genul ”Festivalului beriiÒ în preajma unor biserici, astfel încât aceste acþiuni, de exemplu funcþionarea unui carusel la 10 metri de zidurile Bisericii ”Sfântul MihaiÒ, funcþionarea unor bodegi de vândut bere cu difuzoare date la maximum sau organizarea unor concerte sau cvasiconcerte de muzicã uºoarã imediat în preajma aceleiaºi biserici catolice, cu un debit fonic demn de orice discotecã, respectiv organizarea unor meciuri de baschet în faþa bisericii amintite, toate acestea reuºind sã creeze o asemenea atmosferã încât vicarul arhiepiscopal, rezident la Cluj-Napoca, totodatã paroh al bisericii menþionate, sã fie nevoit sã suspende serviciul divin datoritã cauzelor menþionate.
Cum este posibil ca în ciuda repetatelor proteste, atunci când existã locuri ºi pieþe la fel de cuprinzãtoare în oraºul menþionat, acþiunile menþionate sunt autorizate de primarul Funar numai ºi numai în preajma Bisericii Catolice, creând o mizerie penibilã ºi de nedescris. Cum stãm cu libertatea conºtiinþei ºi cum stãm cu egalitatea dintre confesiuni? Nemaivorbind de bunul-simþ. Respectarea ºi avantajarea doar a anumitor confesiuni creeazã ideea unei inegalitãþi ce nu este cuprinsã în Constituþie. Nu înþelegem cum se poate organiza un bâlci în preajma aceleiaºi biserici Ñ de fapt în faþa statuii regelui Matias Corvinul, într-o piaþã ce, pe drept cuvânt, este în sine un monument istoric ºi arhitectural Ñ, un bâlci ce degradeazã nu numai cetatea culturalã a Transilvaniei, dar în egalã mãsurã ideea de monument istoric, ideea de valoare artisticã ºi respect faþã de vestigiile de valoare ale trecutului în România. Nu înþelegem cum pot sta cu mâinile în sân forurile competente, care trec cu vederea instalarea, în preajma statuii regelui Matias Corvinul, înconjurat de drapele ºi bãnci vopsite în culori naþionale româneºti, a unor toalete mobile, care denotã o crasã inculturã ºi un dispreþ total faþã de ideea de monument istoric, faþã de locuitorii, ºi nu numai cei maghiari, dar ºi români, ai oraºului Cluj-Napoca, luarea în derâdere a ceea ce este valoare ºi încununat pe plan universal. Neluarea în seamã a valorii culturale deosebite a statuii ºi pieþei centrale a Clujului ºi a Bisericii ”Sfântul MihaiÒ denotã nu numai pãrerea ºi atitudinea primarului faþã de un monument arhitectonic deosebit de valoros, de peste 600 de ani, respectiv faþã de una dintre cele mai reuºite statui ecvestre ale artei universale, dar implicit ºi a tuturor celor care ar putea împiedica asemenea acþiuni ºi totuºi nu o fac. Neluarea în seamã a repetatelor proteste ºi luãri de atitudine denotã nu numai desconsiderarea acestor opere de artã, dar ºi a celor care le-au creat sau a celor care le apreciazã ºi azi.
Poftiþi, domnule Fleºariu!
## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_
Stimate domnule deputat,
Rãspunsul nostru are la bazã relaþiile primite de la inspectorul de teren din judeþul Cluj-Napoca, inspector care este angajat al Ministerului Administraþiei Publice, precum ºi relaþiile primite de la domnul prefect, ºi, dupã cum prea bine ºtiþi, relaþiile dintre domnul prefect ºi domnul Funar sunt departe de a fi cordiale.
Procesul de gestionare a problemelor vieþii unitãþilor administrativ-teritoriale se deruleazã pe baza legii. În ultima perioadã de timp s-au fãcut paºi importanþi pe linia reglementãrii prin lege a raporturilor dintre cetãþeni ºi dintre cetãþeni ºi autoritãþile publice. Interesaþi sã realizãm cât mai repede exigenþele formulate de organismele Uniunii Europene privind înfãptuirea reformei în domeniul administraþiei publice locale, cadrul legal adoptat de Parlamentul României susþine aceste obiective. Descentralizarea a devenit, potrivit Legii administraþiei publice locale, un principiu de bazã care determinã în mod riguros realizarea administraþiei locale în România. În acest cadru legal, principiul autonomiei locale administrative ºi financiare conferã autoritãþilor administraþiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, sã aibã iniþiative în toate domeniile, cu excepþia celor date în mod expres în competenþa altor autoritãþi publice.
Guvernul României urmãreºte respectarea ºi aplicarea acestor principii în interesul comunitãþilor locale, indiferent de structura etnicã a acestora ºi fãrã nici o discriminare. Autorizarea, respectiv interzicerea sau suspendarea unor manifestãri sunt de competenþa primarului unei localitãþi,
care este obligat, însã, sã respecte legea ºi hotãrârile consiliului local. Stã în puterea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, format din consilieri aparþinând atât formaþiunilor politice româneºti, cât ºi celor aparþinând etniei maghiare, de a adopta hotãrâri care sã stabilescã locurile publice unde se pot organiza ºi desfãºura diverse manifestãri, inclusiv cele de tipul ”Festivalului beriiÒ care a avut loc la Cluj. Soluþionarea unora dintre problemele care pot apãrea în derularea vieþii sociale trebuie fãcutã prin colaborare între toþi factorii de rãspundere ºi numai în spiritul legii.
Domnul Adrian Moisoiu? Tot Ministerului Administraþiei Publice se adreseazã colegul nostru.
Poftiþi!
În primul rând, daþi-mi voie sã-l felicit pe domnul secretar de stat Fleºariu pentru pledoaria pe care a þinut-o, ºi cred cã ºi-a greºit locul. Cred cã ar trebui ca în diplomaþie sã lucreze Domnia sa.
În al doilea rând, în legãturã cu interpelarea pe care am fãcut-o eu m-aº repeta puþin, pentru cã mã gãsesc într-o situaþia similarã cu cea ridicatã de colegul deputat, domnul Boc, pentru cã m-am adresat domnului primministru într-o problemã de o deosebitã importanþã ºi chiar am fost amânat cu rãspunsul, de sãptãmâna trecutã pentru sãptãmâna aceasta, exact din motivul cã domnul prim-ministru, la momentul respectiv, era în Finlanda.
Obiectul discuþiei sau interpelãrii era Raportul Harghita Ð Covasna ºi întrebarea a pornit de la românii din zona Topliþei, din judeþul Harghita, unde, deplasându-mã, Domniile lor m-au întrebat, pentru cã de 5 ani nu au mai avut un reprezentant în Parlamentul României, cum s-a valorificat ºi ce se întâmplã cu acest Raport Harghita Ð Covasna, mai ales în situaþiile în care, în cele din urmã, în ultima perioadã, s-a început sã se dea crezare ºi fel de fel de iertãri unor asasini notorii ai unor oameni care, atunci, în decembrie 1989, au fost omorâþi cu bestialitate.
Domnul Fleºariu.
Stimate domnule deputat,
Raportul Harghita-Covasna a fost elaborat de o comisie specialã aprobatã de Parlament, care s-a deplasat în aceste judeþe pentru a verifica unele informaþii cu privire la raporturile interetnice existente în acea vreme. E vorba de perioada 1992. Pe baza acestui raport, au avut loc dezbateri parlamentare consemnate în stenogramele ºedinþelor plenului Parlamentului, care au fost publicate în Monitorul Oficial, Partea a II-a, ºi am numerele în care au fost publicate aceste stenograme. Dezbaterile din Parlament s-au finalizat prin adoptarea Hotãrârii nr. 3 din 12 februarie 1992 cu privire la raportul Comisiei parlamentare de audiere a persoanelor care dupã 22 decembrie 1989 au fost nevoite sã-ºi pãrãseascã locul de muncã ºi domiciliul din judeþele Harghita ºi Covasna. Pentru informarea dumneavoastrã, vã transmitem în copie Hotãrârea nr. 3 din 12 februarie 1992.
Vreau sã vã spun cã în hotãrârea respectivã, dacã-mi permiteþi, la punctul 3, Guvernul avea sarcina sã analizeze, la cererea celor interesaþi, actele emise de autoritãþile administraþiei publice locale care au dus la încãlcarea drepturilor cetãþenilor, cu intenþia de a provoca pãrãsirea locului de muncã, a domiciliului sau a unitãþilor ºcolare din cele douã judeþe, luând mãsuri de restabilire a legalitãþii.
Guvernul ºi guvernele P.S.D., prin reprezentanþii sãi în cele douã judeþe, au acordat ºi continuã sã acorde o atenþie deosebitã analizãrii actelor emise de autoritãþile administraþiei publice locale din zonele respective, care, prin conþinutul lor, ar putea încãlca drepturile cetãþenilor, indiferent de etnia acestora.
Guvernul a luat ºi va continua sã ia toate mãsurile legale care stau la îndemânã pentru respectarea legii ºi a drepturilor recunoscute de lege tuturor cetãþenilor þãrii.
Vã asigurãm, stimate domnule deputat, cã nu vom permite nimãnui ca populaþia de naþionalitate românã sã se simtã strãinã în România. Dacã sunt unele elemente care necesitã verificarea lor ºi stabilirea de mãsuri corespunzãtoare, le puteþi semnala ºi fiþi convins cã Guvernul României, prin instituþiile specializate, va analiza ºi va impune mãsurile corespunzãtoare.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vã mulþumesc.
Domnul Dan Coriolan Simedru, interpelare pentru ministrul administraþiei publice. Nu este.
Transmiteþi rãspunsul în scris.
Pentru domnul Valentin Vasilescu, la interpelarea adresatã primului-ministru, Guvernul rãspunde cã, în raport cu complexitatea problemelor ridicate prin interpelarea aceasta, va fi elaborat un rãspuns scris ce vã va fi transmis.
Tot un rãspuns scris va fi transmis ºi domnului Constantin Bucur.
Revenim la interpelãrile formulate de domnul Mircea Costache ºi Ilie Merce, adresate Ministerului Finanþelor
Publice. Având în vedere cã întreaga conducere a acestui minister este implicatã în procedurile cu Legea bugetului de stat, vã cerem acordul pentru ministerul sã vã rãspundã în scris.
O altã interpelare a domnului Mircea Costache este adresatã Ministerului Justiþiei.
Poftiþi! Sã vã rãspundã direct, da?
**Domnul Costache Mircea**
**:**
Ministerul a solicitat o amânare. La ce sã rãspundã?
Cu privire la casa de culturã din Buzãu. Puteþi sã rãspundeþi acum?
Nu. Cerem o amânare de o sãptãmânã, pentru cã sunt mai multe dosare care nu au fost cercetate.
S-a reþinut. O sã rãspundeþi altã datã.
Tot pentru domnul Costache Mircea, rãspuns din partea Ministerului Culturii.
Domnule Ivanov, rãspundeþi data urmãtoare.
Staþi puþin, cã am trecut de dânsul ºi acum revenim. Pentru Ministerul Culturii?
Ministerul Culturii. Da.
Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
În reþeaua aºezãmintelor de culturã din þara noastrã existã ºi 51 de case de culturã ale sindicatelor, administrate de principalele centrale sindicale, prin Asociaþia Naþionalã a Caselor de Culturã ale Sindicatelor din România. Prin statutul acestei asociaþii, casele de culturã ale sindicatelor sunt instituþii publice de culturã nonprofit, în regim de autofinanþare, dotate cu sãli de spectacole, de conferinþe, cu sãli de cursuri, de repetiþii, cu biblioteci publice de mare audienþã, cu un bogat fond de carte.
Casele de culturã desfãºoarã o gamã diversã de activitãþi cultural-artistice, apreciate de public ºi de specialiºti. Sunt convins cã Departamentul de specialitate din cadrul Ministerului Culturii ºi Cultelor este la curent cu activitatea desfãºuratã de aceste instituþii, mai ales cã foarte multe acþiuni sunt organizate în colaborare cu direcþiile judeþene pentru culturã, culte ºi patrimoniu.
Tocmai de aceea ne surprinde lipsa de receptivitate a Ministerului Culturii în recunoaºterea utilitãþii publice a caselor de culturã ale sindicatelor, membre ale A.N.C.C.S.R., conform Ordonanþei de urgenþã nr. 26/2000, la mai multe solicitãri înregistrate cu nr. 6.119 din 16 ianuarie 2001, nr. 7.704 din 7 iulie 2001 ºi urmãtoarele.
Aºtept un rãspuns pertinent de la domnul Dumitru Pâslaru prezent în aceastã searã aici.
Poftiþi, domnule ministru! ## **Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_
## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,
## Stimate domnule deputat,
Prin interpelarea pe care ne-aþi adresat-o v-aþi exprimat surprinderea faþã de lipsa de receptivitate a Ministerului Culturii în recunoaºterea utilitãþii publice a Asociaþiei Naþionale a Caselor de Culturã ale Sindicatelor din România.
Referitor la aceastã problemã vã aducem la cunoºtinþã urmãtoarele. În conformitate cu prevederile art. 40 din Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii, instituþia noastrã, prin compartimentele de specialitate, a procedat la examinarea cererii formulate de cãtre Asociaþia Naþionalã a Caselor de Culturã ale Sindicatelor din România ºi a îndeplinirii condiþiilor prevãzute de art. 38 alin. 1 ale aceluiaºi act normativ.
Din analiza statutului ºi a raportului de activitate ale acestei organizaþii, am constatat cã nu este îndeplinitã condiþia prevãzutã de art. 38 alin. 1 lit.c) din Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii. Astfel, în ceea ce priveºte raportul de activitate al asociaþiei prezentat instituþiei noastre, am considerat cã acesta nu este în mãsurã sã releve desfãºurarea de cãtre asociaþia respectivã a unei activitãþi anterioare semnificative, prin derularea unor programe ºi proiecte culturale cu impact deosebit asupra vieþii culturale româneºti.
În acest sens, nu ne-au fost prezentate date despre calitatea ºi nivelul cultural-artistic ºi educativ al manifestãrilor derulate de asociaþie, care sã fie atestate ºi concretizate în aprecieri la nivel local sau naþional din partea specialiºtilor, ale reprezentanþilor administraþiei publice locale sau centrale în obþinerea unor premii sau altor distincþii, în mediatizarea favorabilã a manifestãrilor menþionate prin intermediul mijloacelor de informare în masã.
Precizãm cã în culturã, ca ºi în alte domenii, conteazã nu numai cantitatea, dar ºi calitatea care, de cele mai multe ori, trebuie sã prevaleze, corespunzãtor principiului primordialitãþii valorii, consacrat, de altfel, ºi de art. 2 lit.e) din Hotãrârea Guvernului nr. 28/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Culturii.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mulþumesc.
Pentru domnul Mircea Costache, Ministerul Administraþiei Publice. Gestionarea dubioasã a fondurilor Executivului local al municipiului Buzãu.
Domnule Mircea Costache, mai aveþi o interpelare adresatã Ministerului Administraþiei Publice cu privire la gestionarea dubioasã a finanþelor publice de cãtre...
## **Domnul Costache Mircea**
**:**
Am prezentat ºi am primit un rãspuns din partea ministerului. Celelalte ministere, al administraþiei ºi al finanþelor, sunt aºteptate sã-mi prezinte un rãspuns, dacã existã. Domnul general a prezentat un rãspuns scris. Noi vom cerceta ºi vã vom þine la curent.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule deputat, veniþi puþin!
## **Domnul Costache Mircea**
**:**
Interpelarea era adresatã, în primul rând, Ministerului Administraþiei Publice ºi Ministerului Finanþelor.
Am înþeles cã v-a dat un rãspuns scris.
## **Domnul Ionel Fleºariu:**
Nu. Astãzi a plecat rãspunsul scris la cabinet la domnul Gaspar ºi mâine probabil îl aveþi.
## **Domnul Costache Mircea**
**:**
Asta e altceva!
Dacã vreþi, vã dau ºi eu un rãspuns scris. Mai am un exemplar.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Prezentaþi rãspunsul aici.
## **Domnul Costache Mircea**
**:**
Nu vreau neapãrat sã fie prezentat aici. Îl vreau în scris.
Da. Vreþi sã vã dau rãspunsul?
Îl vreau în scris ºi, eventual, semnat. Celelalte...am vãzut cã se poartã anonime, de la Ministerul Apãrãrii ºi de la Ministerul de Interne.
Domnule Mircea, mai aveþi atunci o interpelare adresatã Ministerului de Interne, cu privire la strategia serviciilor secrete maghiare. S-a rãspuns?
Da. S-a rãspuns de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale. Dar, dacã este posibil, aº vrea un rãspuns ºi din partea Ministerului de Interne.
Domnule Zaharia! Domnule general, poftiþi!
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În ceea ce priveºte vizita efectuatã în România de domnul Demeter Ervin, ministrul fãrã portofoliu pentru supravegherea serviciilor secrete din Ungaria, aºa cum a menþionat ºi colegul meu de la Ministerul Apãrãrii Naþionale, vizita a avut un caracter eminamente privat, nu a vizat participãri la activitãþi oficiale, ci numai participãri la douã activitãþi cu caracter pur cultural.
Vã informez cã a fost monitorizatã în permanenþã nu numai de cãtre Ministerul de Interne, care nu are sarcinã principalã acest lucru, ci ºi de alte instituþii ale statului care au sarcinã de a veghea la siguranþa statului român.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Cu aceasta, tema interpelãrilor de astãzi a fost epuizatã.
Declar închisã ºedinþa.
## **Domnul Valentin Vasilescu**
**:**
Ne-am înscris ºi noi ºi nu am apãrut cu întrebãri ºi interpelãri!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule Vasilescu, eu am crezut cã sunteþi atent când v-am menþionat expres ºi am spus cã veþi primi un rãspuns scris.
## **Domnul Valentin Vasilescu**
**:**
Aceea a fost pentru perioada respectivã.
Dacã nu e cazul, nu mai pun nici o întrebare. Oricum, eu am depus întrebãrile. Când o sã fie cazul, o sã mi se rãspundã. Nu este nici o problemã. Altã datã.
Cu aceasta, încheiem ºedinþa de astãzi. Vã mulþumesc.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,25._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#158827Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 158/1.XI.2001 conþine 32 de pagini.**
Preþul 23.648 lei
- în legea de aprobare un text nou, ca punct 2. Urmãriþi, vã rog, amendamentul 3.
- Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
- Urmãriþi, în continuare, amendamentul 4, prin care
- comisia ne propune introducerea unui punct 3.
- Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.
- La amendamentul 5 comisia ne propune un punct 4,
- care sã fie introdus în legea de aprobare ca text nou. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
- La amendamentul 6 comisia ne propune un text nou,
- numerotat 5.
- Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 6? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
- La amendamentul 7, de la pagina 4, comisia ne
- propune în legea de aprobare un punct 6 al cãrui conþinut îl gãsiþi, repet, la pagina 4.
- Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 7? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
- În continuare, comisia ne mai propune, tot în legea de
- aprobare, un alt text nou, numerotat 7, pe care îl gãsiþi ca amendament 8, paginile 4Ð5.
- Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 8? Nu aveþi... Deci amendamentul 8, de la pagina 4, prin care comi-
- sia ne propune un text nou, numerotat 7.
- Dacã aveþi obiecþiuni la acest text? Urmãriþi raportul
- de înlocuire. Nu aveþi.
- Adoptat în unanimitate.
Amendamentul 9. Urmãriþi la pagina 5. Comisia ne propune un punct 8, deci ca punct nou, care vizeazã modificarea punctului 6, art. 37.
Începem..., mai sunt 10 minute, dar sã începem dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii cadastrului ºi a publicitãþii imobiliare. Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic este aici?
Poftiþi! Vã rog sã propuneþi, domnule coleg, timpii de dezbatere, pentru cã ne aflãm în procedurã de urgenþã.
Dacã domnul deputat Nicu Cojocaru este în salã? Da. Aveþi cuvântul sã vã susþineþi sintetic interpelarea.
În consecinþã, deºi respect rãspunsul oferit de cãtre reprezentantul Ministerului de Interne, o sã revin cu atâtea interpelãri câte vor fi necesare pânã ministrul de interne va fi prezent aici.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Costache Mircea**
1. Verificarea, cu posibilitãþile de care dispuneþi, a legalitãþii mãririi de capital social efectuatã de firma S.C. ”Grup TenderÒ Ð S.A. În cazul în care aceastã mãrire de capital social a fost ilegalã, în mod firesc se va reveni la situaþia anterioarã, în care A.P.A.P.S. era acþionarul majoritar, existând astfel posibilitatea dezmembrãrii blocului de locuinþe de restul activelor ILSA ºi vânzãrii acestuia persoanelor care îl locuiesc.
2. Dacã mãrirea de capital social s-a fãcut în mod legal, sugerez ca Guvernul sã negocieze cu acþionarul majoritar S.C. ”Grup TenderÒ Ð S.A. ºi sã-i ofere altceva în schimb, astfel ca, în final, sã se ajungã la aceeaºi modalitate de soluþionare a dramei sociale în care se aflã 188 de cetãþeni timiºoreni, ºi anume vânzarea cãtre aceºtia a imobilului în cauzã. Menþionez cã în eventualitatea evacuãrii locatarilor din blocul ILSA Primãria Timiºoara nu are soluþii, confruntându-se în prezent cu numeroase alte cazuri de solicitãri ale unor locuinþe sociale.
Sper cã veþi acorda atenþia necesarã acestei sesizãri ºi fãcând abstracþie de faptul cã provine de la un deputat aflat în opoziþie, de la P.R.M., exprim întreaga gratitudine ºi rog respectuos ca rãspunsul la interpelare sã se comunice în scris ºi oral.
Vã mulþumesc.
La data de 1 octombrie 2001, cu ocazia controlului efectuat la nivelul Inspectoratului de Poliþie al judeþului Timiº pe linia dosarelor aflate în lucru, s-a analizat ºi acest dosar, concluzia fiind aceeaºi, ºi anume de neîncepere a urmãririi penale, soluþie despre care a fost informat ºi petentul Dragoºin Veniþius. Acesta a revenit la 18 octombrie 2001 cu plângere la Poliþia Municipiului Timiºoara, susþinând în continuare ilegalitatea evacuãrii, fãrã sã prezinte noi documente ºi probe faþã de cele prezentate în plângerile anterioare. Aceastã din urmã plângere, deci cea din 18 octombrie, a fost înregistratã la nr. P2.330 din 18 octombrie, urmând a se efectua cercetãri faþã de funcþionarii Direcþiei de sãnãtate publicã Timiº sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de abuz în serviciu.
De asemenea, vã informez cã veþi primi rezultatele cercetãrilor în momentul în care acestea vor fi confirmate de Parchetul Timiºoara.
La începutul anului 2001, societatea în cauzã, cu sprijinul acþionarului semnificativ S.C. ”TenderÒ Timiºoara care deþinea 25,8% din acþiunile societãþii, a reuºit stoparea unei acþiuni de declanºare a falimentului, promovatã de creditorul ”RominexÒ Ð S.A.
În acelaºi timp, acþionarul semnificativ S.C. ”TenderÒ Ð S.A. a solicitat Sucursalei Regionale Vest Timiºoara a Autoritãþii pentru Privatizare sã majoreze capitalul social prin emisiune de noi acþiuni, în vederea atragerii de lichiditãþi necesare pentru achitarea datoriilor restante, a creanþelor pentru firmele creditoare care solicitaserã în instanþã falimentul societãþii, precum ºi pentru reluarea producþiei de stofe, care reprezintã obiectul principal de activitate a societãþii.
Majorarea de capital social s-a fãcut prin hotãrârea adunãrii generale a acþionarilor ºi s-a înregistrat la oficiul registrului comerþului cu cererea de înscriere de menþiuni nr. 3.231 din 18 aprilie 2001. Prin aceasta, Societatea ”TenderÒ Ð S.A. Timiºoara a devenit acþionar majoritar, deþinând un pachet de acþiuni de 56,3%, iar A.P.A.P.S.-ul, acþionar semnificativ, cu un procent de 36,9% din acþiuni.
În ceea ce priveºte legalitatea majorãrii capitalului social, având în vedere timpul scurt avut la dispoziþie de la primirea interpelãrii ºi faptul cã verificarea legalitãþii majorãrii acestuia necesitã cercetãri mai ample, care au fost declanºate ºi sunt în curs de finalizare, urmeazã sã formulãm un rãspuns scris la aceastã problemã, în termenul stabilit de 15 zile, pe care vi-l vom transmite, domnule deputat, prin intermediul Cabinetului ministrului pentru relaþia cu Parlamentul.
În legãturã cu situaþia semnalatã cu privire la evacuarea a 188 de locatari ai cãminului de nefamiliºti, s-au pus în evidenþã urmãtoarele.
Imobilul a fost construit la cererea Întreprinderii ”Industria LâniiÒ Timiºoara, din fonduri proprii, în anul 1972 ºi a fost dat în folosinþã în anul 1974, având o capacitate de 460 locuri de cazare, în camere de 4 sau 6 locuri, camere care nu beneficiau de bucãtãrie. Conform destinaþiei sale de cãmin de nefamiliºti, imobilul a fost utilizat de cãtre Întreprinderea ”Industria LâniiÒ Timiºoara în vederea cazãrii tinerilor care erau angajaþi ai întreprinderii, prin repartizarea unui loc, conform legii în vigoare la acea datã, respectiv Legea nr. 5 din 1973, loc pentru care aceºtia achitau o taxã conform aceleiaºi legi. Imobilul este în proprietatea S.C. ”Industria LâniiÒ Timiºoara, fiind înscris în Cartea funciarã cu nr. 102/1970, ºi ºi-a pãstrat destinaþia de cãmin de nefamiliºti.
La ora actualã în cãmin mai locuiesc doar 11 angajaþi ai societãþii, restul fiind foºti angajaþi ºi un numãr apreciabil de persoane care nu au lucrat niciodatã în întreprindere ºi care nu au avut nici aprobarea conducerii pentru a ocupa aceste spaþii. Pentru aceste din urmã persoane s-a decis acþionarea în justiþie pentru evacuare, conform legii.
În perioada 1996-1997, un numãr de 70 de angajaþi, rãmaºi singuri în spaþiu, au cerut în justiþie obligarea societãþii la încheierea unor contracte de închiriere pentru camerele grupate în apartamente, dintre care 65 de acþiuni au fost respinse de instanþã, iar pentru ceilalþi 5 locatari s-a încercat punerea în executare a sentinþelor, prin oferirea unor spaþii echivalente, în condiþiile legii. Dintre cei 65 de foºti angajaþi care aveau cereri respinse de justiþie în anii anteriori, un numãr de 13 au acþionat din nou societatea în judecatã pentru acelaºi motiv, deºi Justiþia se pronunþase anterior ºi exista, conform legii, autoritatea de lucru judecat, astfel cã acþiunile acestora se aflã ºi în prezent pe rolul instanþelor de judecatã.
La solicitarea expresã a A.P.A.P.S., S.C. ”TenderÒ Timiºoara, cu scrisoarea nr. 800 din 26 octombrie 2001, declarã cã nu are intenþia evacuãrii forþate a locatarilor cãminului de nefamiliºti ºi cã a purtat mai multe runde de discuþii cu Primãria Municipiului Timiºoara în vederea soluþionãrii cazurilor sociale ale persoanelor care nu sunt salariaþi ai S.C. ”Industria LâniiÒ Timiºoara.
De altlfel, atât S.C. ”TenderÒ, cât ºi ”Industria LâniiÒ precizeazã cã acestea sunt cazuri sociale ale municipiului Timiºoara ºi nu fac obiectul numai al preocupãrilor administraþiei S.C. ”Industria LâniiÒ Timiºoara. Preºedintele consiliului de administraþie al S.C. ”TenderÒ Timiºoara declarã, de asemenea, cã s-a oferit sã sprijine material amenajarea unor spaþii de locuit, identificate de cãtre Primãria Muncipiului Timiºoara, pentru a fi puse la dispoziþia persoanelor care locuiesc temporar, dar ºi ilegal, în Cãminul de nefamiliºti al S.C. ”Industria LâniiÒ Timiºoara.
Faþã de cele prezentate, concluzionãm cã actualul acþionar majoritar al Societãþii ”Industria LâniiÒ Timiºoara nu a procedat la evacuãri forþate ale persoanelor care locuiesc ilegal în cãminul de nefamiliºti ºi, a decis acþionarea în justiþie a acestora, conform legii, ºi, de asemenea, cã acþionarul principal S.C. ”TenderÒ Timiºoara declarã cã a început colaborarea municipalitãþii Timiºoara în vederea soluþionãrii cazurilor sociale ale persoanelor care nu sunt salariaþi ai respectivei societãþi, dar care locuiesc ilegal în cãmin. Problema cãminului de nafamiliºti fiind o problemã de administrare, Autoritatea pentru Privatizare ºi Administraþia Participaþiilor Statului, ca acþionar semnificativ la Societatea ”Industria LâniiÒ, va acþiona în continuare, prin reprezentantul sãu în consiliul de administraþie, pentru soluþionarea legalã a celor semnalate în interpelarea dumneavoastrã. Vã mulþumesc.
Întorcându-ne cu faþa spre cei ce ar putea curma o atare stare a lucrurilor la Cluj-Napoca, ne întrebãm, precum întreba celebrul orator antic Ð pânã când Ð ”Quousque tandem abutere, Catilina, patientia nostra?Ò De ce nu s-au autosesizat autoritãþile competente, de ce nu s-au luat ºi de ce nu se iau mãsurile de rigoare menite sã asigure un climat normal, bazat pe respect reciproc, un climat care sã dea dovadã de ataºamentul forurilor competente centrale ºi locale faþã de adevãratele valori europene. Dacã Legea administraþiei publice suferã de anumite lipsuri, de ce nu intervin cei cãrora le-ar sta în putinþã?
Vã mulþumesc.
Dacã populaþia Clujului ºi autoritãþile alese de cetãþeni ºi împuternicite de lege sã administreze treburile comunitãþii vor trata cu bunã-credinþã nevoia de realizare a unui climat de viaþã normal ºi civilizat, unele aspecte care pot nemulþumi anumite segmente ale populaþiei pot fi evitate sau eliminate din viaþa localitãþii.
Valorile culturale deosebite ale Municipiului ClujNapoca sunt realizate în decursul istoriei ºi ele nu aparþin numai unei anumite perioade ori unei anumite etnii. Ele sunt parte componentã a patrimoniului cultural naþional al poporului român, fapt ce obligã la o susþinere comunã de cãtre comunitatea localã ºi de reprezentanþii acesteia. Cu stimã, semneazã ministrul administraþiei publice, Octav Cozmâncã.
Semneazã domnul ministru Octav Cozmâncã.
Am remarcat ºi apreciat pozitiv capacitatea organizatoricã a asociaþiei, care ºi-a organizat în teritoriu 51 de filiale adecvate realizãrii scopului organizaþiei ºi pentru desfãºurarea activitãþilor de interes general sau comunitar.
Deºi semnificative prin numãrul lor, manifestãrile desfãºurate nu s-au ridicat la un nivel care sã le impunã în centrul vieþii culturale locale ºi naþionale, astfel cã, pe alocuri, în lipsa unor dovezi care sã le ateste calitatea, multe dintre ele n-au depãºit stadiul unor simple activitãþi de recreere.
În plus, nu au fost prezentate date despre mijloacele materiale, financiare ºi umane implicate în desfãºurarea activitãþii culturale a organizaþiei.
Faþã de cele expuse, am considerat cã în lipsa unor documente, date ºi informaþii concludente, care atestã
calitatea programelor ºi proiectelor organizaþiei, valoarea resurselor financiare, materiale ºi umane implicate în desfãºurarea acestor manifestãri, nu putem vorbi de o activitate cu adevãrat semnificativã pentru viaþa culturalã româneascã a Asociaþiei Naþionale a Caselor de Culturã a Sindicatelor ºi care sã îndreptãþeascã recunoaºterea sa ca fiind de utilitate publicã.
Vã pot pune la dispoziþie, stimate domnule deputat, copie dupã raportul de activitate al acestei asociaþii, extrem de sumar, ca ºi întreaga corespondenþã dintre conducerile ministerului ºi asociaþiei, prin care, în repetate rânduri, li s-a cerut completarea documentaþiei necesare pentru obþinerea avizului de utilitate publicã. Vã mulþumesc.