Antonie Iorgovan

## Domnule preºedinte, Stimat Senat,

Înainte de toate, sigur cã aici este o problemã, pânã la urmã, de principiu. Este o chestiune, indiferent cum votãm astãzi, însã trebuie, undeva, sã ne punem o carte de-o parte ºi, poate, cândva, fie ºi atunci când vom face reforma Constituþiei, sã avem curajul sã mergem pânã la capãt, indiferent ce argumente aducem pentru ideea de a respinge acest amendament. De altfel, amendamentul nu face altceva decât sã reia o soluþie care a fost, într-un text iniþial, promovatã chiar de Guvern. O soluþie mai radicalã, îndrãznesc sã spun.

Problema de principiu este aceea de a ºti. Dar când o autoritate a administraþiei publiceÉ pentru cã orice s-ar spune, consiliul acesta nu este, ca naturã juridicã, decât o autoritate a administraþiei publice, care este supusã controlului parlamentar. ªi dupã ce controlul parlamentar se finalizeazã printr-un raport negativ respectiva structurã rãmâne la fel, în aceeaºi posturã? Rãspunsul meu ca om, ºi cer ºi eu credit în acest sens, care mai ºtie ceva

carte în zonã este _nu_ . Deci, categoric, nu! Rãmâne pânã la urmã la voinþa legiuitorului, fie ºi a legiuitorului constituant, ca sã gãsim un text corespunzãtor, ºi atunci când Parlamentul dã un vot negativ, dupã pãrerea mea, nimic nu împiedicã sã spunem cã respectiva structurã îºi înceteazã de drept mandatul. Dar, sigur, vine Consiliul Europei, deocamdatã, care spune cã noi am greºi, deºi eu pot sã vã dau soluþie din dreptul comparat, întotdeauna la noi este ceva ”mai catolic decât PapaÒ, dar îmi place sã cred cã mai devreme sau mai târziu vom depãºi acest stadiu de lume a treia ºi vom putea ºi noi sã ne aºezãm instituþiile într-o matcã a firescului.

Mulþumesc.