Oliviu Gherman

Domnule preºedinte, Stimatã colegã, Stimaþi colegi, Onoratã asistenþã,

Mãrturisesc cã, oarecumva certat de o distinsã corespondentã la un cotidian în legãturã cu intervenþiile mele prea dese la aceastã tribunã, eram hotãrât sã nu mai iau cuvântul la declaraþii politice, dar a intervenit un element prin care Comisia de privatizare sau mai bine-zis câþiva dintre membrii acestei comisii mi-au cerut sã intervin printr-o declaraþie politicã.

Aceasta se referã la afirmaþia premierului, distinsului premier, domnul Mugur Isãrescu, privitoare la intenþionata moþiune de cenzurã pe seama opririi privatizãrilor. Nu am adus ziarul, deoarece nu sunt convins cã aceste relatãri din ziare corespund exact exprimãrii Domniei sale, dar îmi permit sã rezum afirmaþia cum cã dacã se dorea într-adevãr o modificare a atitudinii faþã de privatizare, acest lucru trebuia sã fie fãcut printr-un proiect de lege care sã fie înaintat sau printr-o iniþiativã legislativã.

În aceastã privinþã vreau sã precizez cã toþi membrii Comisiei de privatizare au semnat o iniþiativã legislativã, care prevedea câteva dintre modificãrile esenþiale care erau propuse sã fie aduse la Legea privind privatizarea, care a fost introdusã prin angajarea rãspunderii Guvernului.

În esenþã, acestea erau legate de o administrare judicioasã a patrimoniului statului înaintea privatizãrii, dar mai ales, de introducerea în circuitul privatizãrii a Curþii de Conturi, ca un control al legalitãþii documentelor de privatizare, pentru a se evita pãgubirea statului, nu prin aspecte legate de o anumitã eficienþã, ci de aspecte legale. ªi ceea ce..., moþiunea de cenzurã pe care intenþionãm sã o introducem este tocmai, dacã vreþi, un act temporar care în absenþa acestei prevederi obligatorii de a verifica legalitatea acþiunilor în procesul de privatizare prevedea, deci, oprirea temporarã a acestui proces, pentru a evita ceea ce se petrece la ora actualã pe scena politicã româneascã.

Aspectele legate de menþiunile literare sunt bine cunoscute, ºtim de un împãrat care ºi-a fãcut..., sau se vorbeºte despre un împãrat care ºi-ar fi fãcut calul senator, ºtim ºi de afirmaþia distinsului rege, monarh al Franþei, Ludovic al XVI-lea care spunea cã: ”Dupã mine potopulÒÉ