Antonie Iorgovan

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Stimaþi reprezentanþi ai Guvernului,

Noi avem pânã la urmã, înþeleg din câte s-au spus aici, de a alege între urmãtoarele variante: deci sã alegem între o lege cu care unii nu suntem de acord, dar cei care nu sunt de acord cu legea nu au spus, pânã la urmã, cã nu ar fi nevoie de aceastã lege, ci dânºi vor, ºi este un sentiment firesc, sã fie mai bunã aceastã lege. Aºadar, sã alegem între ceva pe care unii îl vrem mai bun ºi ceva care trebuie, care este necesar, în condiþiile în care Ñ ºi daþi-mi voie sã amintesc acest lucru, vã vorbeºte un profesor de drept administrativ care scrie de câþiva ani în zonã Ñ nu ºtiu când noi vom face o socotealã cu trecutulÉ Ieri am spus sã ne împãcãm, dar totuºi cu trecutul recent nu cred cã trebuie sã ne împãcãm cu una, cu douã.

Cine a avut interes în 1990 sã punã pe rãbojul decretului-lege care abroga o grãmadã de acte normative din vechiul regim ºi Legea patrimoniului? Deci s-a cãrat din þara româneascã peste tot ºi de toate. Noi avem acum de ales: punem ceva ca sã oprim acest haos ºi acest dezastru? Dacã vrem sã rezolvãm aceastã problemã, atunci trebuie sã legiferãm, pentru cã, o datã ce avem un zãgaz la aceste puhoaie care nu se mai opresc, atunci putem sã discutãm mâine-poimâine ºi la perfecþionarea acestui mecanism.

În concluzie, propun, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot sistarea discuþiilor generale ºi sã trecem la discuþia pe articole.