Stenogramă plen

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Deschidem lucrãrile ºedinþei plenului Senatului din 10 mai 2001.

ªedinþa este condusã de subsemnatul, Valentin-Zolt‡n Pusk‡s, vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Constantin Nicolescu ºi Sorin Adrian Vornicu, secretari ai Senatului.

La prezenþa electronicã sunt 84 de senatori prezenþi din totalul de 140, 4 senatori sunt absenþi motivat, unul bolnav ºi 3 învoiþi. Cvorumul de ºedinþã este de 71.

Cu acestea, trecem la aprobarea ordinii de zi, ordinea de zi aþi primit-o.

Aveþi observaþii în legãturã cu ordinea de zi?

Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi ordinea de zi pentru ºedinþa de astãzi.

Vã rog, votul dumneavoastrã!

Deci la început merge mai greu, trebuie sã ne antrenãm puþin.

Vã rog, încã o datã, votul dumneavoastrã. Mulþumesc. Cu 77 de voturi, în unanimitate, ordinea de zi a fost votatã.

Trecem la problemele organizatorice, în cadrul acestora, la aprobarea programului de lucru al Senatului în perioada 14Ð19 mai a.c.

Vã rog, dacã aveþi observaþii în legãturã cu programul de sãptãmâna viitoare, programul obiºnuit de fapt.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi programul pentru sãptãmâna viitoare. Cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivã, s-a aprobat programul pentru sãptãmâna viitoare.

Aveþi intervenþii la probleme organizatorice? Nefiind intervenþii la probleme organizatorice, trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi.

Notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Vã facem cunoscut cã în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-au depus la secretarul general al Senatului urmãtoarele legi:

1. Legea privind modul de acþiune împotriva aeronavelor care utilizeazã neautorizat spaþiul aerian al României.

2. Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 298/2000 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe.

3. Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 134/2000 pentru modificarea caracteristicilor unor titluri de stat emise pe bazã de legi speciale.

4. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/2000 privind transformarea titlurilor de stat seria 2001/VAL B.C.R., exprimate în valutã, în titluri de stat exprimate în lei, în condiþiile Ordonanþei Guvernului nr. 134/2000 pentru modificarea caractersiticilor unor titluri de stat emise pe bazã de legi speciale.

- Domnii senatori Oprescu Sorin Mircea, Iliescu Ion, Pop

- D. Popa Ioan, Popescu Laurenþiu-Mircea.

Partidul România Mare, un loc.

Domnul senator Cârciumaru Ion.

Mulþumesc. Partidul Democrat, un loc.

Domnul senator Vela Ion.

Mulþumesc.

U.D.M.R. Ñ un loc.

Doamna Vajda Borbala.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra componenþei comisiei de mediere.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 71 de voturi, în unanimitate, comisia de mediere a fost acceptatã de plenul Senatului.

Trecem la punctul urmãtor.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei SAPARD pentru implementarea tehnicã ºi financiarã a Instrumentului special de preaderare pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã.

Din comisia de mediere, din partea Senatului, au fãcut parte doamna senator Sporea Elena, domnii senatori Apostolache Victor, Matei Viorel, Codreanu Dumitru, Dinescu Valentin, Flutur Gheorghe ºi Pete ªtefan.

Rog pe unul dintre reprezentanþii Senatului în comisia de mediere sã vinã la pupitru sã susþinã textul. Poftiþi, domnule senator!

## Mulþumesc.

Comisia de mediere s-a întrunit în data de 8 mai 2001 în sala de ºedinþe a Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã de la Senat.

ªedinþa a fost condusã, alternativ, de doamna senator Elena Sporea ºi de domnul deputat Victor Neagu.

Au fost divergenþe la un singur articol, art. 3 alin. 4, ºi s-a votat în unanimitate textul de la Senat.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

## Vã mulþumesc.

Deci fiind textul Senatului nu trebuie sã

La punctul urmãtor, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/2000 privind Satutul personalului silvic.

- Din partea Senatului, domnule senator, poftiþi!

În aceeaºi zi ºi în aceeaºi salã a avut loc ºi medierea pentru aceastã ordonanþã a Guvernului. Medierea a fost condusã de doamna senator Elena Sporea ºi de domnul deputat Victor Neagu.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute la textele iniþiale s-a ajuns la concluzia cã la art. 23 s-a aprobat varianta Camerei Deputaþilor în unanimitate, iar la art. 25 alin. 1 s-a aprobat, în unanimitate, varianta Senatului.

Au participat din partea Senatului doamna senator Elena Sporea, domnii senatori Viorel Matei, Vasile Mocanu, Dumitru Codreanu, Nicolae Pãtru, doamna Simona Marinescu ºi domnul Pete ªtefan.

## Vã mulþumesc.

Deci la aceste texte, la primul punct, articolul unic, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Aveþi observaþii în legãturã cu acest text?

Dacã nu, vã rog, votul dumneavoastrã pentru textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi!

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a votat textul Camerei Deputaþilor.

La punctul 2 este textul Senatului.

Asupra raportului în întregime, vã rog, votul dumneavoastrã.

Vã rog sã votaþi!

Raportul comisiei de mediere a fost votat cu 88 de voturi pentru ºi o abþinere.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 291/2000 privind stabilirea de mãsuri referitoare la organizarea ºi funcþionarea unor ministere.

Din partea Executivului, poftiþi!

ªi din partea Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, deci din partea Executivului, vã rog sã susþineþi proiectul. **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº începe prin a aminti, foarte pe scurt, unul din punctele esenþiale ale reformei în administraþia publicã centralã ºi localã prevãzut în Programul de guvernare acceptat de Parlament, ºi anume punctul 4, care are ca obiect principal demilitarizarea treptatã, pânã cel mai târziu în anul 2002, a unor servicii comunitare.

În continuare e detaliat acest punct amintindu-se serviciile comunitare care urmeazã sã fie demilitarizate.

În aplicarea acestui obiectiv, a acestui punct important din Programul de guvernare, a fost emisã Ordonanþa nr. 291/2000 care vine ºi detaliazã prevederile din program ºi doreºte sã se constituie într-o primã încercare de demarare a activitãþii în ceea ce priveºte demilitarizarea unor servicii publice comunitare.

Vreau sã vã spun cã s-au ridicat fel de fel de probleme în legãturã cu aceastã ordonanþã. Aº vrea sã amintesc faptul cã activitãþile prevãzute a fi preluate de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale, mã refer la activitatea de protecþie civilã, mã refer la activitatea de evidenþã informatizatã a populaþiei ºi la paºapoarte, deci aceste activitãþi nu vor fi preluate în temeiul acestei ordonanþe, ci, aºa cum se aratã chiar în cuprinsul acesteia, la art. 8, preluarea se va face în mod treptat, pe baza aprobãrii unor acte normative care sã detalieze procedurile de preluare ºi care sã rezolve toate problemele legate de demilitarizarea acestor servicii comunitare.

Vã mulþumesc. Din partea comisiei, vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, în ºedinþa din 4.04.2001, au analizat proiectul de lege respectiv ºi au hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã adopte raport favorabil, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dacã aveþi intervenþiiÉ? Poftiþi!

Trebuie sã precizãm cã s-au primit avize favorabile de la Comisia juridicã ºi de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi, în cursul zilei de ieri, deci 9.05.2001, s-au primit amendamente de la Comisia pentru apãrare, amendamente care nu au putut fi luate în considerare, nu s-au putut discuta.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã are cineva intervenþii? Poftiþi, domnule senator Sergiu Nicolaescu!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ca preºedinte al Comisiei pentru apãrare, sunt obligat sã vã aduc la cunoºtinþã cã, în cadrul ºedinþei noastre s-au emis niºte amendamente pe care le-am înaintat, este corect, aºa cum a spus colegul meu, domnul senator, ieri, dar existã un material depus de comisia noastrã, dacã nu mã înºel, încã din ziua de 18 aprilie, tot o avizare, dar cu observaþii.

Deci din acest punct de vedere eu vreau sã spun cã existã observaþii fãcute de comisia noastrã ºi mã simt obligat, pentru cã au fost votate, sã le citesc.

Art. 3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului se completeazã cu un nou alineat, alin. 2, cu urmãtorul cuprins: ”Personalul preluat de cãtre Ministerul Administraþiei Publice de la Ministerul de Interne se considerã transferat, în interesul serviciului, se salarizeazã conform prevederilor Legii nr. 138/1999 ºi îºi pãstreazã drepturile de asigurãri sociale de stat prevãzute de Legea nr. 164/2001Ò.

Motivaþie: nu se poate crea o situaþie de inegalitate între personalul rãmas ºi cel transferat, având în vedere drepturile câºtigate legal.

Alin. 1 al art. 5 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului se modificã ºi va avea urmãtorul cuprinsÉ

Eu le citesc pe toate, domnule preºedinte, ºi am sã vã rog, dacã consideraþi, sã le supuneþi la vot pe rând, conform regulamentului.

În acest caz, domnule senator, dacã ajungem acolo, ºi aºa trebuie, pe articole sã votãm, cã nu reþinemÉ

Deci, în primul rând, trebuie sã facem altceva. Sã vedem, în principiu, cum vom discuta acest proiect de lege ºi, când am ajuns acolo, sã discutãm, eventual, ºi amendamentele. Atunci vom vedea la fiecare articol. Dacã aveþi la dezbateri generaleÉ

Deci noi suntem de acord cu aceastã ordonanþã, dar am avut ºi avem amendamente asupra a trei articole. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Alte intervenþii la dezbateri generale? Poftiþi, domnule senator Mircea Ionescu-Quintus.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur, nu ar fi trebuit sã mã amestec, dar, din punct de vedere procedural, cred cã se creeazã o situaþie puþin neobiºnuitã. Nu ºtiu dacã reprezentantul Guvernului cunoaºte aceste amendamente. Vrem sã ºtim ºi punctul de vedere al comisiei. În mod normal, poate cã, dacã se apreciazã, ar trebui trimis din nou proiectul de lege la comisie, pentru a se pronunþa asupra amendamentelor.

Pentru lãmurirea noastrã, vrem, în primul rând, sã cunoaºtem punctul de vedere al pãrþilor direct interesate.

Vã mulþumesc, domnule senator. Alte intervenþii? Domnul senator Szab—.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoraþi colegi,

Sigur cã la dezbaterea unei legi ca aceea care se aflã acum pe ordinea de zi ar fi de aºteptat sã se exprime cu multã pregnanþã ºi cu mult accent punctele de vedere asupra unei chestiuni fundamentale cu care societatea noastrã se confruntã chiar de la începutul erei care, mã rog, a început cu decembrie 1989, ºi anume demilitarizarea administraþiei publice ºi o reconsiderare a poziþiei unor autoritãþi ºi, respectiv, a persoanelor care reprezintã aceste autoritãþi în raport cu societatea.

Ar fi, de asemenea, util sã fie o prezenþã mai consistentã în salã, dar nu acesta este acum subiectul pe care aº vrea sã-l expun.

Pentru cã ne aflãm la dezbateri generale, nu voi intra în acele amãnunte, în amendamentele care au fost avansate de cãtre Comisia pentru apãrare.

Este cunoscut faptul cã ºi în legislatura trecutã Guvernul de atunci a încercat, timid ºi fãrã succes, sã efectueze anumiþi paºi în aceastã direcþie. Guvernul care a fost instalat în urma alegerilor din noiembrie 2000 a prevãzut în Programul de guvernare, Program de guvernare care a primit girul Parlamentului, la învestiturã, în mod expres, aceste teze privind demilitarizarea unor structuri ºi, respectiv, schimbãri, modernizãri în administraþia publicã.

Faptul cã s-au încercat, prin aceastã ordonanþã, primii paºi, dovedeºte cã Guvernul încearcã sã punã în practicã Programul de guvernare ºi, pe aceastã bazã, cred cã trebuie sã apreciem gestul. Pe de altã parte, sunt ºi eu de pãrere cã, datoritã faptului cã subiectele care fac obiectul acestei reglementãri þin de domeniul legilor organice, procedura de a uza de ordonanþa de urgenþã nu este cea mai nimeritã. Oricum, dezbaterea pe marginea subiectului, pe marginea fondului, nu poate fi ocolitã. Aici, nu numai interese organizaþionale se ciocnesc, într-un efort general de modernizare, ci ºi interese care decurg din soarta unor persoane, nu puþine.

Fãrã a transfera dezbaterile din cadrul Comisiei de apãrare în plenul Senatului, aº vrea sã spun cã impresia mea a fost cã, prealabil adoptãrii ordonanþei de urgenþã, probabil, cã aceste aspecte ar fi fost util sã fie aprofundate.

Vã mulþumesc, domnule senator. Vã mulþumesc. Domnule senator, aveþi imediat cuvântulÉ

Rog stafful tehnic ca, în viitor, sã fie verificaþi cei care au acreditare din partea mass-media ºi sã se intre într-o þinutã, cât de cât, decentã în sala Senatului ºi... îl rog pe reporter sã nu se supere, dar, în asemenea þinutã, nu putem primi reporterii, nici de la televiziuni, nici de la ziare. Este totuºi sala Senatului ºi eu vã rog sã respectaþi, în acest mod, cel puþin, activitãþile Legislativului. Vã mulþumesc.

S-a ascuns în spatele dumneavoastrã...

Oriunde s-a ascuns, eu rog foarte mult stafful tehnic ºi pe cel care rãspunde de relaþiile cu publicul ºi cu presa sã nu lase sã intre nimeni, în asemenea þinutã, în Senat.

Vã mulþumesc.

Corect!

Poftiþi, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Dumneavoastrã aveþi un stil direct, concret ºi persuasiv, însã v-aº ruga, respectuos, sã ne puneþi la dispoziþie o copie a intervenþiei colegului dumneavoastrã, Szab— K‡roly, ca s-o studiez în drum spre casã, pentru cã o jumãtate de orã l-am ascultat dar nu am înþeles nimic.

Din stenogramã, o sã puteþi citiÉ Vã mulþumesc. Doamna senator Norica Nicolai.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În intervenþia mea, las în urmã chestiunile procedurale.

Noi, Comisia de apãrare, am mai cerut un termen de prelungire a avizului, pentru cã, de comun acord, am considerat cã, în ceea ce priveºte reorganizarea structurilor din cadrul Ministerului de Interne, datã fiind importanþa deosebitã a problemei, trebuie sã ne documentãm ºi sã avem o discuþie cu reprezentanþii acestui minister ºi cu administraþia publicã localãÉ

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

## Doamna senator,

Vã rog sã vã opriþi, pentru cã vãd cã domnii colegi senatori sunt indignaþiÉ

Vã rog sã terminaþi cu filmãrile, pentru cãÉ

Rog pe domnul chestor sã vinã puþinÉ

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

Fii, te rog, amabil, vino cu mine!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Pot continua?

Doamna senator, Vã rog, continuaþi. Mã scuzaþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci am þinut sã avem aceastã discuþie, împreunã cu colegii, în plenul comisiei, pentru cã este o reformã foarte importantã, prin implicaþiile pe care aceasta le are, ºi cred cã nimeni, nici un om politic, indiferent de culoarea sa politicã, de partidul pe care-l reprezintã, nu doreºte sã procedeze la o reformã care sã aibã implicaþii negative pentru þarã.

În acest context, trebuie sã remarc cã toate structurile implicate, a cãror reorganizare se doreºte, în acest moment, sunt structuri implicate în procesul nostru de aderare la Uniunea Europeanã ºi, în special, în ceea ce priveºte securizarea frontierei ºi combaterea migraþiei ilegale, douã subiecte sensibile pentru Uniunea Europeanã ºi deosebit de sensibile pentru România, datã fiind, aþi vãzut, informaþia mediaticã cu privire la faptul cã România a devenit, din ce în ce mai mult, o þarã receptoare pentru migraþie în þãrile Uniunii Europene, ºi nu numai cã recepteazã, dar ºi tranziteazã spre Uniunea Europeanã persoane care doresc sã se stabileascã acolo ºi care nu sunt cetãþeni români, fiind din alte þãri.

În acest context, ordonanþa face doar, din punctul nostru de vedere, niºte declaraþii de principiu, fãrã sã analizeze conþinutul legislaþiei în materie.

În ceea ce priveºte Direcþia de evidenþã a persoanei, ea face parte dintr-o structurã care, în Ministerul de Interne, se numeºte Direcþia generalã informatizatã a persoanei ºi are un rol foarte important. Dincolo de rolul comun pe care toatã lumea îl ºtie, de eliberare a documentelor de identitate, a buletinului de identitate, are un rol foarte important, pe de o parte, în combaterea criminalitãþii ºi, pe de altã parte, în posibilitatea pe care o au organele de urmãrire penalã ºi, în special, Poliþia de frontierã, de a individualiza mai rapid persoanele care trec fraudulos frontiera sau care sunt urmãrite general, ºtiut fiind faptul cã România este parte a Acordului INTERPOL ºi parte a Acordului EUROPOL.

De altfel, într-un protocol adiþional al Acordului de la Geneva, ratificat în 1997, ne obligam sã menþinem aceastã direcþie în structura Ministerului de Interne ºi s-o corelãm cu acþiunile Uniunii Europene, desfãºurate prin EUROPOL, pentru securizarea frontierelor.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, poftiþi!

Eu aº vrea sã fiu cât mai bine înþeles ºi sã fiu cât se poate de clar.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã are niºte observaþii de fãcut. Considerãm însã cã aceastã ordonanþã vine sã facã un pas înainte, extrem de important. Deci noi nu cerem amânarea, cerem sã se þinã cont de observaþiile fãcute de cãtre Comisia de apãrare.

Deci nu cerem amânare, nu cerem întârziere, nu încercãm sã punem piedici acestei ordonanþe, dimpotrivã, suntem pentru aceastã ordonanþã, cu observaþiile pe care le-am fãcut în mod profesional prin comisia pe care o reprezentãm.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Alte intervenþii?

Încã ceva voiam sã adaug. Ceea ce am apreciat la întâlnirea cu reprezentantul Guvernului este cã ni s-a spus foarte clar, lucru care s-a repetat ºi aici, cã la fiecare va exista o lege care va întãri ºi va pune la punct detaliile anvizajate, deocamdatã, în ordonanþa de urgenþã. Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Deci, dacã mai sunt intervenþii? Nu sunt.

Având în vedere Regulamentul Senatului, vã supun atenþiei urmãtoarele probleme.

Comisia de apãrare are niºte amendamente care nu au ajuns la timp la comisiile care au întocmit raportul. Conform regulamentului, în plen se supune aprobãrii raportul comisiei care a întocmit acest raport, împreunã cu amendamentele care au fost depuse pânã la întocmirea raportului.

Având în vedere cã aceastã Comisie de apãrare are niºte amendamente Ñ ºi am sã-l întreb pe reprezentantul iniþiatorului care este ºi pãrerea dânsului Ñ avem douã posibilitãþi: sã retrimitem comisiei proiectul de lege, pentru discutarea acestor amendamente ale Comisiei de apãrare ºi includerea sau neincluderea lor în raport, ca amendamente acceptate de comisie, de asemenea, avem varianta de a nu lua în considerare avizul dat de Comisia de apãrare ºi, o a treia variantã Ñ plenul va hotãrî ce vom face Ñ, sã discutãm aici amendamentele, eventual Ñ lucru care este mai greu de fãcut, pentru cã este mai dificil Ñ sã discutãm aici ºi sã adoptãm aceste amendamente.

Înainte de a trece la discutarea ºi votarea acestor posibilitãþi, dau cuvântul iniþiatorului.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Desigur, am vãzut ºi eu amendamentele redactate ieri de Comisia de apãrare ºi, de la început, vreau sã vã spun cã, cu marea lor majoritate, nu suntem de acord sau chiar în integralitatea lor nu suntem de acord cu ele, pentru mai multe motive.

În primul rând Ñ ºi a arãtat ºi domnul senator Nicolaescu Ñ propunerea aceea fãcutã pentru a alinia art. 3, cu privire la preluarea personalului de la Ministerul de Interne de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale..., vreau sã fac precizarea cã Ministerul Administraþiei Publice nu preia nici un personal de la Ministerul de Interne. Structurile actuale din cadrul Ministerului de Interne se vor constitui într-un inspectorat naþional, ca organ de specialitate al administraþiei publice centrale, în subordinea Ministerului Administraþiei Publice. Asta este tot, iar acest inspectorat naþional va funcþiona Ñ repet Ñ ca un organ central al administraþiei publice. El va avea aproape poziþia unui minister, a unei agenþii, dacã doriþi, numai cã se aflã în subordinea Ministerului Administraþiei Publice.

Deci nu ministerul preia personalul despre care vorbea domnul senator ºi despre care vorbeºte un amendament propus de comisie.

Alte amendamente fãcute de Comisia de apãrare, dacã ar fi acceptate, vreau sã spun cã ar goli complet de conþinut Ordonanþa nr. 291/2000 pentru cã se propun soluþii contrare celor din Ordonanþa nr. 291. Bunãoarã, inspectoratul despre care vorbeam înainte sã rãmânã, în continuare, în subordinea Ministerului de Interne, iar structurile comunitare sã rãmânã în subordinea acestui inspectorat. Este tocmai ceea ce nu are ca prevedere Ordonanþa nr. 291. Ordonanþa nr. 291 prevede ca structurile comunitare, care se organizeazã la nivel judeþean sau local, sã fie subordonate consiliilor locale respective. Tocmai în asta constã descentralizarea ºi demilitarizarea.

S-a vorbit de faptul cã, mã rog, se vor pierde unele drepturi câºtigate de cãtre cei care lucreazã acum în cadrul Ministerului de Interne.

Repet prevederile art. 8, dacã-mi permiteþi sã-l citesc: ”Prevederile art. 5, 6 ºi 7 se aplicã în mod eºalonat, pe baza unor protocoale încheiate între Ministerul de Interne ºi Ministerul Administraþiei Publice, pe mãsura actualizãrii legislaþiei specificeÒ.

Vã mulþumesc.

Deci faþã de procedurile posibile, dacã aveþi intervenþii?

Poftiþi, domnule senator!

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Credem cã argumentele care au fost aduse aici de preºedintele Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul senator Sergiu Nicolaescu, sunt îndestulãtoare pentru a retrimite proiectul de lege la comisia de specialitate pentru a încheia raportul, ºi lucrurile care sunt de discutat în cadrul comisiei sã fie acolo precizate, ºi în plen sã putem adopta proiectul de lege în condiþii optime.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Alte intervenþii?

Este o solicitare de retrimitere a proiectului de lege la comisie, pentru discutarea amendamentelor Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. În legãturã cu aceastã problemã sunt intervenþii? Poftiþi, doamna senator Norica Nicolai!

ªi Grupul parlamentar P.N.L. susþine aceastã propunere. Cred cã avem toþi interesul sã scoatem o lege bunã, o lege aplicabilã ºi care sã fie utilã demersurilor pe care România le face.

Vom vota pentru aceastã propunere fãcutã de Grupul parlamentar P.D.S.R.

Alte intervenþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã faþã de propunerea de retrimitere a proiectului de lege la comisie pentru discutarea amendamentelor cuprinse în avizul Comisiei pentru apãrare.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 76 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 9 abþineri, s-a hotãrât retrimiterea la comisie a proiectului de lege. Vã mulþumesc.

Trecem la punctul...

Mai aveþi vreun punct pe ordinea de zi?

Mai avem punctul 20 referitor la Ordonanþa de urgenþã pentru modificarea...

Vã rog, atunci, sã facem ºi acest punct. Trecem la punctul 20.

Este vorba de Ordonanþa de urgenþã nr. 82/2000 privind modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, ºi am solicita restituirea ordonanþei la Comisia pentru administraþie publicã ºi administrarea teritoriului, comisie care este sesizatã în fond, întrucât, între timp, a fost numitã noua conducere a Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici. Aceastã nouã conducere are niºte amendamente la ordonanþã ºi ar fi bine ca acestea sã fie luate în discuþie, iar la discuþie sã participe ºi actuala conducere a agenþiei, care va fi chematã sã punã în aplicare Legea funcþionarului.

Vã mulþumesc. Comisia?

Având în vedere argumentele aduse de reprezentantul Guvernului, suntem de acord cu retrimiterea proiectului la comisie.

Mulþumesc.

Aveþi intervenþii, din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Atunci, vã rog sã vã pronunþaþi asupra acestei solicitãri de a retrimite ºi acest proiect de lege la comisie. Vã rog sã votaþi.

Cu 94 de voturi pentru ºi 3 voturi împotrivã, s-a retrimis proiectul de lege la comisie. Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 7, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51 din 1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor. Din partea Executivului, este cineva?

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat, sã ocupaþi loc! Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru privatizare?

Aici am ajuns la art. 36, domnule preºedinte? Art. 36 a fost votat, da?

Suntem la capitolul VI.

Deci, capitolul VI, pagina 26, capitolul VI, textul comisiei. Aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã asupra textului comisiei. Cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, s-a adoptat. La capitolul VII, textul comisiei.

Aveþi observaþii? Nu sunt.

La început, þineþi minte cã, din partea iniþiatorului, s-a enunþat cã acceptã toate amendamentele comisiei... ca sã nu mai revin...

Atunci, faþã de textul comisiei, vã rog sã vã pronunþaþi, vã rog sã votaþi.

- Cu 90 de voturi pentru ºi o abþinere, s-a votat capito-

- lul VII.

Art. 37, textul comisiei, aveþi observaþii?

Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 37.

Cu 93 de voturi pentru ºi o abþinere, s-a votat art. 37. Art. 38, aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 38, textul comisiei.

Cu 85 de voturi pentru ºi un vot împotrivã, s-a adoptat.

Art. 39, aveþi observaþii?

- Vã rog, votul dumneavoastrã pentru textul comisiei la

- art. 39.

Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 40, aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru art. 40. Cu 82 de voturi pentru ºi un vot împotrivã, s-a adoptat. Capitolul VIII, aveþi observaþii?

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru titlul capitolului VIII. Cu 86 de voturi pentru, unanimitate, s-a adoptat. Art. 41, aveþi observaþii?

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru art. 41.

Cu 92 de voturi pentru, unanimitate, s-a adoptat. Art. 42, aveþi observaþii?

Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 42. Cu 94 de voturi pentru, unanimitate, s-a adoptat. Titlul capitolului IX, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 87 de voturi pentru ºi douã abþineri, s-a adoptat.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/21.V.2001

Art. 43, aveþi observaþii?

Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 43.

Cu 90 de voturi pentru ºi un vot împotrivã s-a adoptat.

...Nu s-a votat art. 55...

Mulþumesc, revin. Art. 56 s-a votat cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Am sãrit art. 55.

Vã rog, dacã sunt observaþii? Votul dumneavoastrã, vã rog, pentru art. 55.

Cu 91 de voturi pentru, unanimitate, s-a adoptat. Art. 57, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 57. Cu 84 de voturi pentru ºi un vot împotrivã, s-a adoptat. Art. 58, aveþi observaþii? Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 58.

Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Art. 59, aveþi observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 59. Adoptat cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Art. 60, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 60. Cu 88 de voturi pentru, unanimitate, s-a adoptat. Art. 61, aveþi observaþii? Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 61. Cu 84 de voturi pentru, o abþinere, s-a adoptat. Art. 62, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 62. Cu 92 de voturi pentru, unanimitate, s-a adoptat. Art. 63, aveþi observaþii? Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 63. Cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat. Art. 64, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 64. Cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat. Art. 65, aveþi observaþii? Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 65. Cu 82 de voturi pentru ºi un vot împotrivã, s-a adoptat. Art. 66, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 66. Cu 83 de voturi pentru ºi o abþinere, s-a adoptat. Art. 67, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 67. Cu 88 de voturi pentru ºi un vot împotrivã, s-a adoptat. Art. 68, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 68. Cu 91 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat. Art. 69, aveþi observaþii? Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 69. Cu 90 de voturi pentru ºi douã abþineri, s-a adoptat. Art. 70, aveþi observaþii? Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 70. Cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 6 abþineri, s-a votat. Art. 71, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 71. Cu 85 de voturi pentru ºi 9 abþineri, s-a adoptat. Art. 72, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 72. Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 9 abþineri, s-a adoptat. Art. 73, aveþi observaþii? Nu sunt Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 73. Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat. Art. 74, aveþi observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã asupra art. 74. Cu 88 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat. Titlul capitolului IX, aveþi observaþii? Vã rog, votul dumneavoastrã pentru capitolul IX... Mã scuzaþi, capitolul XI...

Da, vã mulþumesc. Comisia?

Comisiile reunite de buget, finanþe, bãnci ºi privatizare, constatând cã prevederile actului normativ supus dezbaterii acum au fost regãsite în legea discutatã anterior, au dat raport negativ, de respingere.

Deci raportul comisiei, având în vedere cã prevederile au fost cuprinse în actul normativ precedent, este un raport negativ, de respingere.

Aveþi observaþii? Vã rog, votul dumneavoastrã pentru raportul negativ al comisiei.

Raportul a fost adoptat cu 82 de voturi pentru ºi 3 voturi împotrivã.

Acum, având în vedere cã raportul comisiei este negativ, trebuie sã trecem ”proiect de Lege pentru respingerea ordonanþei de urgenþã...Ò

Da, domnule preºedinte?

Deci, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei nr. 55/1999.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Proiectul a fost adoptat cu 82 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

La punctul 9, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 55 din 1999 privind executarea silitã a creanþelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã.

Din partea iniþiatorului, domnule secretar, vã rog.

Situaþia este similarã.

Este o situaþie similarã. Comisiile?

Pentru aceleaºi considerente, comisiile reunite au dat raport negativ, de respingere.

Mulþumesc.

Dacã, în legãturã cu raportul întocmit de cele douã comisii, aveþi observaþii?

Este un raport negativ, bineînþeles, fiind cuprinse prevederile proiectului de lege adoptat de Senat.

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Raportul a fost adoptat cu 76 de voturi pentru ºi douã abþineri.

La fel ca în cazul precedent, vom avea un proiect de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2000.

Dacã, în legãturã cu aceasta, aveþi ceva de spus? Nu.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei nr. 25/2000.

Proiectul a fost adoptat cu 77 de voturi pentru ºi 3 voturi împotrivã.

Vã mulþumesc.

La punctul 10, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 45/2001 privind producþia de apã grea, în perioada 2001Ð2004 la Regia Autonomã pentru Activitãþi Nucleare ºi acumularea acesteia de cãtre Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat.

Din partea Executivului, vã rog, domnule secretar de stat.

Comisia economicã, de asemenea, sã ocupe loc. Domnule secretar de stat, vã rog sã expuneþi...

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul legislativ care vã este prezentat solicitã aprobarea dumneavoastrã pentru ca Uzina de producere a apei grele, necesarã reactoarelor nucleare, sã poatã sã producã o anumitã cantitate de apã grea, în perioada 2001Ð2004, care sã fie stocatã, practic, în zona administraþiei naþionale a rezervelor de stat.

Aceastã ordonanþã de urgenþã avea scopul de a pregãti, la momentul în care a fost elaboratã, de a pregãti stocul de apã grea necesarã reactorului nr. 2.

Cu atât mai mult, ea este astãzi actualã, deoarece, dupã cum, desigur, cunoaºteþi ºi dumneavoastrã, chiar sãptãmâna trecutã, Guvernul a dat mandat comisiei de negociere a contractului comercial pentru reactorul 2, deci acesta va deveni în circa 49 de luni operant.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul preºedinte al comisiei, domnul senator DanMircea Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aº adãuga la cele spuse de domnul secretar de stat faptul cã, la nivelul anului 2001, compensarea obligaþiilor de platã prevãzute a se realiza este limitatã la un nivel de 1.700 miliarde lei, reprezentând contravaloarea cantitãþilor de apã grea, ºi faptul cã pentru urmãtorii ani, respectiv, 2002Ð2004, plafonul maxim, în limita cãruia se va face compensarea, va fi aprobat pentru fiecare an prin hotãrâre a guvernului.

Vizavi de proiectul de act normativ, menþionez faptul cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci din Senat ºi faptul cã proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Faþã de toate aceste lucruri propunem plenului Senatului adoptarea, fãrã modificãri, a proiectului de lege.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale sunt intervenþii? Nu sunt.

Trecem la raport. Raportul este fãrã modificãri. Deci, vã rog, votul dumneavoastrã în legãturã cu raportul Comisiei economice.

Raportul a fost adoptat cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere. Este o lege ordinarã. Vã rog, votul dumneavoastrã pe proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanþei.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 11, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 60 din 2000 privind reglementarea activitãþilor din sectorul gazelor naturale.

Domnule secretar de stat, vã rog!

## Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În data de 31 ianuarie 2000 a fost emisã Ordonanþa Guvernului nr. 60 prin care s-au reglementat activitãþi specifice din acest sector, respectiv al gazelor naturale, în speþã producþia, transportul, distribuþia, înmagazinarea, importul ºi furnizarea. Ulterior acestei ordonanþe, în aprilie acelaºi an, s-a emis Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 44/2000 care aducea o serie de modificãri ordonanþei iniþiale, respectiv nr. 60/2000. Deoarece la ora actualã modificãrile pe care voia sã le aducã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 44/2000 la Ordonanþa Guvernului nr. 60/2000 au devenit caduce, prin introducerea în alte acte normative, care sunt în vigoare, a prevederilor lor, vã rugãm ca sã aprobaþi proiectul de Lege prin care aceastã ordonanþã, nr. 44/2000, se anuleazã.

Precizez, de asemenea, cã în cadrul Camerei Deputaþilor respingerea ordonanþei a fost discutatã, a fost acceptatã în plen, iar în cadrul Comisiei economice a Senatului, acelaºi lucru.

Vã mulþumesc. Domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Certific cã aceasta este situaþia în fapt. Faþã de aceastã realitate Comisia economicã din Senat vã propune adoptarea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/2000.

Menþionez cã existã în acest sens avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar prin natura reglementãrilor sale proiectul de lege supus dezbaterii face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc,

La dezbateri generale sunt intervenþii? Nu sunt. Atunci vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului comisiei.

Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi o abþinere, raportul a fost adoptat.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege. Este vorba de o lege ordinarã.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 85 de voturi pentru ºi 7 voturi împotrivã. Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 12, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 276/2000 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de combustibili pentru Societatea Comercialã ”TermoelectricaÒ Ñ S.A.

Poftiþi, domnule secretar de stat!

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori.

Aceastã Ordonanþã de urgenþã a Guvernului a fost emisã în data de 13 decembrie 2000 ºi a avut în vedere, pentru continuitatea procesului de producere a curentului electric ºi a energiei termice, scoaterea cu titlu de împrumut, subliniez, cu titlu de împrumut, pe un termen de 180 de zile, a cantitãþii de 1 milion de tone de cãrbune energetic ºi 150.000 de tone de pãcurã pentru a fi acordate Societãþii Comerciale ”TermoelectricaÒ Ñ S.A. Restituirea acestor cantitãþi se face pe perioada de primãvarã ºi varã a acestui an. În aceste condiþii, întrucât ºi, mai ales, cantitãþile respective au fost operaþionale, deci practic au fost consumate, sub aspectul folosirii, a arderii lor, v-aº ruga sã acordaþi votul dumneavoastrã acestei ordonanþe.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Faþã de situaþia expusã de domnul secretar de stat, Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea fãrã modificãri a proiectului de lege.

Menþionez cã existã avizul, în acest sens, al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar proiectul de lege supus discuþiei noastre, prin natura reglementãrilor sale, face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale sunt intervenþii? Nu sunt. Atunci vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului Comisiei economice.

Vã rog sã votaþi.

Raport adoptat cu 86 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege. Este vorba de o lege ordinarã.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 90 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

La punctul 13, proiectul de Lege privind evaluarea conformitãþii produselor.

Din partea iniþiatorului, domnule secretar de stat, vã rog!

## Vã mulþumesc.

Aº dori sã precizez cã aceastã Lege privind evaluarea conformitãþii produselor este în deplinã concordanþã cu prevederile europene ale acquis-ului comunitar, care ne aduce în felul acesta mai aproape atât de legislaþia vest-europeanã, cât ºi de credibilitatea produselor noastre pe piaþa internaþionalã. România a avut o experienþã, în permanenþã, în domeniul industrial, dar aceastã lege, ºi mai ales dupã anul 1990, blocheazã, totodatã, apariþia unor produse pirat, unor produse neconforme calitativ, imprimând de fapt acelaºi trend de certificare a calitãþii produselor care se realizeazã în România ºi prin recunoaºtere reciprocã a acestor activitãþi pentru piaþa vesteuropeanã.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu, vã rog!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aºa cum a arãtat domnul secretar de stat, iniþiatorul s-a inspirat în acest proiect de act normativ din practica Uniunii Europene, având în vedere reglementãrile adoptate la nivel comunitar cu privire la normalizarea tehnicã ºi la controlul circulaþiei produselor dintr-un stat în altul, astfel încât barierele tehnice în calea schimburilor comerciale dintre România ºi Comunitatea Europeanã sã fie cât mai reduse.

Vizavi de proiectul de lege existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar prin natura reglementãrilor sale proiectul se încadreazã în categoria legilor ordinare.

În plenul Comisiei economice a fost luat în discuþie proiectul de act normativ ºi s-au fãcut douã mici modificãri, în particular, la anexa nr. 1 a proiectului, punctele 13 ºi 17 din anexã s-au reformulat. Motivarea este uºor inadecvatã. Se spune exprimare ”mai corectãÒ. Îmi cer scuze! Corect nu presupune grade de comparaþie. Deci în viziunea membrilor comisiei cele douã puncte, 13 ºi 17, ale anexei nr. 1 au fost reformulate.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale sunt intervenþii? Nu sunt. Având în vedere cã sunt douã amendamente din partea comisiei, vom discuta aceste amendamente.

La anexa nr. 1 punctul 13 iniþiatorul este de acord?

Este adevãrat. Mai corect decât corect nu se poate spune.

## Mulþumesc.

Aveþi intervenþii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului comisiei de la punctul 13.

Cu 83 de voturi pentru ºi un vot împotrivã s-a adoptat. La punctul 17, tot o exprimare ”mai corectãÒ. Domnule secretar de stat, sunteþi de acord?

De acord.

Sunt observaþii din partea Senatului? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Amendament adoptat cu 86 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei, cu cele douã amendamente acceptate.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Raport adoptat cu 84 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege. Este vorba de o lege ordinarã.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 87 de voturi pentru ºi un vot împotrivã.

Vã rog sã fiþi de acord sã trecem la punctul 18, pentru cã iniþiatorul este acelaºi, ºi sã discutãm proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situaþiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al þiþeiului ºi al produselor petroliere, a staþiilor de pompare ºi a celorlalte instalaþii ºi echipamente aferente.

Domnule secretar de stat, vã rog!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº dori sã precizez cã în anul 1990, prin Hotãrârea Guvernului nr. 1200, a fost înfiinþatã Societatea Comercialã OIL TERMINAL din Constanþa, în patrimoniul acesteia fiind trecute, în lipsa unor alte prevederi legale, contrarii la acel moment, ºi bunurile aferente Sistemului naþional de transport al þiþeiului, respectiv rezervoarele, conductele de transport, staþiile de pompare ºi alte instalaþii ºi echipamente aferente, care, de la data intrãrii în vigoare a acelei hotãrâri de guvern, respectiv 1200 din noiembrie 1990, ºi pânã în prezent, figureazã ca fãcând parte din patrimoniul OIL TERMINAL Constanþa. Prevederile constituþionale, art. 6 ºi 7, statueazã însã cã bunurile ºi mijloacele fixe care alcãtuiesc Sistemul naþional de transport fãceau parte din proprietatea de stat. Acest regim juridic a fost menþinut ºi de Constituþia României din anul 1991, respectiv la art. 135, reluat ºi de Legea petrolului.

Prezenta ordonanþã încearcã sã rezolve aceastã problemã, în sensul celor spuse mai înainte, ºi anume cã Sistemul naþional de conducte ºi rezervoare ºi staþii de pompare fac parte din Sistemul naþional de transport ºi sunt în proprietatea statului. Aceasta este esenþa acestei ordonanþe. În aceste condiþii, v-aº ruga sã fiþi de acord cu aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15 din anul 2001.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu, vã rog!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Membrii Comisiei economice au luat în discuþie acest proiect de lege ºi în urma dezbaterilor a reieºit faptul cã la S.C. OIL TERMINAL Ñ S.A. sunt ºi alþi acþionari în afara statului român, respectiv persoane fizice sau juridice private, care ºi ele trebuie despãgubite pentru valoarea bunurilor care trec în domeniul public al statului ºi cu care se micºoreazã capitalul social. În acest sens, Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri din Senat propune completarea art. 2 din proiectul de lege cu un nou alineat, alin. 3, cu urmãtorul cuprins:

”Dupã stabilirea de cãtre o firmã de audit a valorii bunurilor care vor fi trecute în domeniul public al statului ºi a valorii terenului care va intra în capitalul social al S.C. OIL TERMINAL Ñ S.A. Constanþa, Autoritatea pentru Privatizarea ºi Administrarea Participaþiilor Statului va negocia soluþii de compensare ºi/sau de despãgubire a celorlalþi acþionariÒ.

Menþionez faptul cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi, de asemenea, faptul cã, prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastrã se încadreazã în categoria legilor organice.

Faþã de cele arãtate, membrii Comisiei economice a Senatului vã propun adoptarea acestui proiect de lege cu amendamentul pe care l-am citat.

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale sunt intervenþii? Nu sunt. Trecem la discutarea raportului. Raportul are un amendament. La articolul 2 se introduce un alineat nou, aºa cum a fost prezentat de domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Aveþi intervenþii faþã de acest amendament?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de Comisia economicã.

Amendamentul a fost adoptat cu 83 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

Raportul comisiei, cu amendamentul acceptat deja, vã rog, votul dumneavoastrã.

Raportul a fost adoptat cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Este o lege organicã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege, cu amendamentul Comisiei economice.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 86 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc.

Am vãzut cã urmeazã tot pentru Comisia economicã un proiect de lege. Deci la punctul 14, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activitãþii de asistenþã medicalã ºi psihologicã a personalului din transporturi cu atribuþii în siguranþa circulaþiei ºi a navigaþiei ºi înfiinþarea Casei Asigurãrilor Sociale de Sãnãtate a Transporturilor.

Din partea Executivului?

Poftiþi, domnule secretar de stat.

ªi din partea Comisiei economice ºi Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport?

Vã rog, iniþiatorul sã susþinã proiectul de lege.

## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Referitor la ordonanþa supusã atenþiei dumneavoastrã pentru dezbatere ºi adoptare vreau sã vã informez cã, la momentul elaborãrii acestei ordonanþe, în cadrul juridic existent se impunea o corelare a cerinþelor reformei din transporturi cu activitãþile medicale ºi psihologice specifice în domeniu, precum ºi pentru asigurarea armonizãrii reglementãrilor interne cu cele ale Uniunii Europene. Efectuarea de transporturi de cãlãtori, de mãrfuri ºi de alte bunuri în depline condiþii de siguranþã a impus reglementarea printr-un act normativ a activitãþii de siguranþa circulaþiei. Totodatã, existenþa reþelei proprii sanitare a Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, care a urmat întotdeauna normele de bazã ale Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, ca autoritate de stat cu privire la organizarea dispensarelor, policlinicilor ºi a spitalelor, a creat ºi norme proprii privind asistenþa medicalã ºi psihologicã a personalului cu atribuþii în siguranþa circulaþiei ºi a navigaþiei.

Specificul cu totul aparte al activitãþii medicale din domeniul transporturilor, tradiþia existenþei unei reþele proprii a transporturilor impunea reglementarea regimului asigurãrilor de sãnãtate în acest domeniu, finanþarea ºi continuarea acestei activitãþi de cãtre o Casã de Asigurãri de Sãnãtate a Transporturilor, care sã funcþioneze în mod asemãnãtor unei case de asigurãri sociale de sãnãtate judeþene, aºa cum este prevãzut în Legea nr. 145/1997, cu completãrile ºi modificãrile ulterioare.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnilor preºedinþi, vã rog!

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cu adresa nr. L 373, din 30 noiembrie 1998, Comisia economicã ºi Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport au fost sesizate în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41 din 1998 privind organizarea activitãþii de asistenþã medicalã ºi psihologicã a personalului din transporturi cu atribuþii în siguranþa circulaþiei ºi a navigaþiei ºi înfiinþarea Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor.

În ºedinþele din 21 martie Ð 27 martie, membrii comisiilor au dezbãtut acest proiect de lege împreunã cu reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi ai Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de cãtre Consiliul Legislativ, precum ºi de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Menþionãm cã pentru natura reglementãrilor sale proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotãrât cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege ºi întocmirea raportului favorabil cu amendamentele prevãzute în anexã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Vã mulþumesc. La dezbateri generale sunt intervenþii?

## Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi doar sã adaug un fapt, ºi anume cã existã, de asemenea, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci din Senat ºi, de asemenea, al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Vã mulþumesc.

Deci la dezbateri generale sunt intervenþii? Nu sunt. Trecem la discutarea raportului. Raportul are amendamente.

Din partea iniþiatorului, dacã cunoaºteþi ºi acceptaþi aceste amendamente?

## Domnule preºedinte,

Amendamentele comisiei sunt în spiritul îmbunãtãþirii acestui act normativ. Existã un singur punct de vedere divergent, sesizat în momentul de faþã de cãtre iniþiator, de cãtre reprezentanþii ministerului, la art. 10 alin. 5, unde am impresia cã dintr-o scãpare se trec douã atribute cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate: avizeazã o datã proiectul de buget, iar dupã aceea îl aprobã. Consider cã este normal...

Când ajungem acolo, atunci sã discutãm, ca sã înþeleagã toatã sala.

Deci trecem la amendamentele comisiilor.

La titlul legii, text modificat.

Sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Dumneavoastrã sunteþi de acord, da? Unde nu sunteþi de acord, sã-mi spuneþi, da?

Da.

Bine. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru textul modificat de cãtre comisiile Senatului.

Titlul legii, adoptat cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã.

La numãrul curent 2, art. I, textul propus de comisii. Sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Adoptat cu 89 de voturi, unanimitate.

La numãrul curent 3, art. 1, textul comisiei. Sunt observaþii? Nu sunt observaþii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Adoptat cu 85 de voturi, unanimitate.

La numãrul curent 4, art. 2, textul propus de comisie. Sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Adoptat cu 84 de voturi, unanimitate. La numãrul curent 5, art. 4, textul comisiilor. Sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Adoptat cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã.

La numãrul curent 6, art. 7, textul comisiilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Adoptat cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri.

La numãrul curent 7, art. 10, aici aþi avut observaþii, domnule secretar de stat?

La alin. 5, domnule preºedinte.

Deci atunci pânã la alin. 5 nu sunt observaþii. La alin. 5 are observaþie iniþiatorul.

Vã rog, acum expuneþi.

Cu permisiunea dumneavoastrã, textul propus de comisie este urmãtorul: ”Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Ministerului Lucrãrilor Publice, a Transporturilor ºi Locuinþei întocmeºte bugetul de venituri ºi cheltuieli propriuÒ, ºi aici apare inadvertenþa ”care se avizeazã de cãtre C.N.A.S. cu acordul ministrului lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei ºi se aprobã de cãtre ordonatorul principal de crediteÒ, C.N.A.S., conform prevederilor Legii nr. 145. Propunerea pe care o facem, ºi vã rog sã fiþi de acord cu aceastã propunere: ”Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei întocmeºte proiectul bugetului de venituri ºi cheltuieli propriu, care se avizeazã de Consiliul de administraþie ºi se aprobã de cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, în calitate de ordonator principal de credite, cu acordul ministrului lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþeiÒ ºi nu apare dubla suprapunere la Casa Naþionalã, cã avizeazã ºi tot ea aprobã.

Am înþeles.

Domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu?

Da. Cred cã se justificã din punctul nostru de vedere. Îl invit pe domnul preºedinte Pop D. Popa.

Da. Acceptãm propunerea iniþiatorului.

Domnule preºedinte,

Dumneavoastrã trebuie sã propuneþi. Iniþiatorul nu poate propune amendamente. Trebuie sã propuneþi din partea comisiei... atunci, textul reformulat dupã cum a spus domnul secretar de stat. Da?

Da.

Deci la art. 10 la alin. 5 comisia propune un text reformulat faþã de raport ºi atunci sã votãm acest alin. 5, cu reformularea propusã de comisie.

Dacã sunt observaþii? Vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu înþeleg exact care este atribuþiunea ministrului, ”cu acordulÒ. Ce înseamnã dacã nu este acordul ministrului? Asta e întrebarea.

Da. Vã rog, domnul secretar de stat, sã rãspundeþi.

## **Domnul Tudor Florescu:**

În textul propus de comisie apãrea, ”acordul ministruluiÒ, care era obligatoriu în viziunea ºi a iniþiatorului ºi a comisiei. Propunerea pe care am fãcut-o plenului Senatului se referea la o simplificare a procedurii. În cazul în speþã, ridicat de cãtre domnul senator, privind lipsa posibilã a acordului ministrului lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei asupra proiectului de buget, vreau sã vã informez, domnule senator, precum ºi pe colegii dumneavoastrã, cu toatã consideraþiunea, cã orice în lume se poate negocia, se poate ajunge la un acord. Deci existã varianta de a se gãsi formula amiabilã de a se da drumul la proiect.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Sã nu fie obligatoriu.

Da, domnule preºedinte.

Vã rog, domnule senator.

## Sunt senatorul Penciuc.

## Domnule preºedinte,

A fost o discuþie în cadrul comisiei, vizavi de formularea prezentatã de cãtre domnul secretar de stat. Se ºtie cã au fost o serie de probleme în ceea ce priveºte modul de funcþionare a casei transportatorilor, iar acest acord al ministrului a dus la imposibilitatea funcþionãrii Ñ spun eu Ñ în condiþii normale, adicã în spiritul Legii nr. 145, a acestei Case de Asigurãri de Sãnãtate. Pãrerea mea e cã, dacã acordul poate sã blocheze ordonatorul principal de credite, poate sã creeze probleme în ceea ce priveºte derularea în timp util a bugetului casei. Pãrerea mea Ñ ºi eu am prezentat-o ºi în cadrul comisiei Ñ este cã trebuie sã fie fãrã acest acord.

Domnul ministru sau ministerul are reprezentanþi în cadrul Consiliului de administraþie care îºi dau acceptul pentru buget, se revede în poziþia Consiliului de

administraþie ºi nu o poziþie separatã a domnului ministru, care nu are a face cu acest fond public, practic.

Am înþeles. Deci acum revenind laÉ Poftiþi, vã rog!

Pe procedurã, domnule preºedinte.

Nu se pot face modificãri faþã de raportÉ, acesta este regulamentul nostru, faþã de raport, comisia nu poate sau preºedintele comisiei nu poate face nici un fel de modificare.

Existã calea retrimiterii la comisie ºi dacã plenul este de acord... dar nu putem închide ochii la modificãri fãcute în plen.

## Vã mulþumesc.

În plen nu se pot face modificãri esenþiale, modificãri de redactare, de reformulare, de aceea am acceptat aceste propuneri. Bineînþeles, comisia trebuie sã gândeascã la ceea ce face în acest sens, orice propunere poate sã vinã din partea senatorilor în cadrul dezbaterilor, de aceea am vrut sã elucidãm ºi acest caz.

Din punct de vedere procedural, avem urmãtoarele posibilitãþi: textul raportului ºi o reformulare care a fost însuºitã de comisie. Aceste douã posibilitãþi existã. Am întrebat care sunt pãrerile dumneavoastrã, aþi expus, acum, ca sã nu pierdem firul, eu vã rog încã o datã, textul reformulat acceptat de comisie sã-l mai citiþi încã o datã, la alineatul 5.

## Domnule preºedinte,

Dacã îmi permiteþi, la obiecþiunile ridicate de domnul senator Penciuc cred cã vom merge pe formula pe care a adoptat-o comisia.

Da, deci mergeþi pe formularea comisiei?

Da.

Deci nimeni atunci nu a adoptat, nu a acceptat sã devinã iniþiator la reformularea care a fost propusã de domnul secretar de stat, pentru cã reformularea poate sã vinã numai din partea senatorilor.

Înseamnã cã rãmâne textul comisiei.

Poftiþi, domnule!

## Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi! Obiecþiunea ridicatã de iniþiator nu se referea la acordul sau neacordul ministrului, era vorba de avizul, de faptul cã o datã se menþioneazã în text cã se avizeazã de cãtre C.N.A.S. ºi o datã se aprobã. Deci nu era vorba de acordul sau neacordul ministrului.

Dacã am înþeles bineÉ

Da, domnule preºedinte.

Vã rog încã o datã sã expuneþi, ca sãÉ

## Domnule preºedinte,

Deci în textul propus de comisie apare o inadvertenþã, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate are douã atribuþii pe acelaºi proiect de buget de venituri ºi cheltuieli, o datã avizeazã, iar dupã aceea aprobã. Avizeazã cu acordul ministrului, iar dupã aceea aprobã.

Da, am înþeles.

Deci asta este inadvertenþa.

Este corect. Poftiþi, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Este corect sã fie acordul ministrului transporturilor, pentru cã aceastã Casã Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, care colecteazã banii de la toate societãþile comerciale, a lãsat toate dispensarele sau spitalele acestor societãþi fãrã nici un ban, iar la ora actualã toate societãþile comerciale din România fac cheltuieli duble, bani daþi la Casa Naþionalã ºi bani cu asistenþa medicalã, cu medici, medicamente, pe care îi plãteºte din alte surse.

Dacã se merge cu legea fãrã acordul ministrului transporturilor, existã riscul ca sã se întâmple acelaºi lucru ºi cu cele peste 145 de dispensare ºi policlinici din cadrul Ministerului Transporturilor.

Vã mulþumesc, domnule senator Bîciu.

Eu am înþeles cã aici se propune de fapt desfiinþarea unei atribuþii a C.N.A.S., ºi anume avizul, da?

Da, domnule preºedinte.

Deci asta este, pentru cã are douã ipostaze aici: ºi avizeazã, ºi aprobã.

Mi se pare cã este un lucru foarte corect, altceva nu, decât sã fie scoasã sintagma: ”se avizeazã de cãtre C.N.A.S.Ò Da, atât?

Da, domnule senator.

ªi va fi avizatã de cãtre Consiliul de administraþie, deci în loc de C.N.A.S. va aviza Consiliul de administraþie.

Da.

Mi se pare un lucru firesc ºi, dacã îmi daþi voie, eu, personal, îmi asum responsabilitatea pentru a propune acest amendament de reformulare, nu este un amendament de fond.

Deci sunteþi de acord cu acest amendament de reformulare? Vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog, votul dumneavoastrã pentru amendamentul de reformulare. Am apãsat greºit aici, vã rog, încã o datã.

Cu 69 voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, amendamentul a fost acceptat.

Cu acest amendament, acum, vã rog sã votaþi alin. 5 din art. 10. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Acceptat cu 78 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi douã abþineri.

ªi acum art. 10, în întregul sãu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Adoptat cu 72 voturi pentru, 7 împotrivã ºi douã abþineri. Vã mulþumesc.

La numãrul curent 8, art. 11, textul comisiei care a fost agreat ºi de cãtre iniþiator.

Sunt observaþii? Vã rog, votul dumneavoastrã. Adoptat cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã. Numãrul curent 9, art. 12, textul comisiei. Observaþii? Vã rog, votul dumneavoastrã. 75 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã. La numãrul curent 10, art. 14, textul comisiei. Observaþii? Votul dumneavoastrã.

Cu 72 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, o abþinere s-a adoptat.

La numãrul curent 11, art. 16, textul comisiei.

Observaþii? Votul dumneavoastrã, vã rog.

Text adoptat cu 80 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.

Numãrul curent 12, art. 19, textul comisiei. Votul dumneavoastrã.

Cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, s-a adoptat.

Numãrul curent 13, art. 21 care se abrogã conform raportului.

Vã rog, votul dumneavoastrã. Se eliminã, da.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere s-a eliminat.

Art. 21, la numãrul curent 14, art. 22, textul comisiei. Observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru ºi douã abþineri s-a adoptat. La numãrul curent 15É

Se eliminã art. 24.

Se eliminã, da? Se eliminã art. 24? ## Observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 3 abþineri s-a adoptat.

La numãrul curent 16, pe tot cuprinsul ordonanþei sintagma ”Ministerul TransporturilorÒ se înlocuieºte cu sintagma ”Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi LocuinþeiÒ.

Este conform legii, vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, în unanimitate, s-a adoptat.

La numãrul curent 17, articolul II, textul comisiei.

Sunt observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 82 de voturi pentru, o abþinere s-a votat.

Acum asupra raportului în întregime, vã rog sã vã pronunþaþi. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Raport adoptat cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Proiectul de lege, este vorba de o lege cu caracter ordinar, vã rog sã votaþi proiectul de lege. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte, Îmi permiteþi o respectuoasã rugãminte?

Vã rog.

Dacã putem lua Legea patronatelor, cu precãdere, este vorba de câteva articole, ea a fost pe ordinea de zi ºi în ºedinþa precedentã, ne-am pus de acord ºi lucrurile vor decurge în câteva minute cred.

Dacã sunteþi de acord ca sã luãm legea?

Bine, trecem atunci laÉ la vot, bine, haide sã votãm atunci.

Cine este pentru schimbarea ordinii de zi ca sã luãm acum proiectul de Lege a patronatelor.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 71 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat de plenul Senatului schimbarea ordinii de zi.

ªi acum trecem la punctul 19 de pe ordinea de zi, proiectul Legii patronatelor.

Iniþiatorul?

Prezent, comisiile prezente, aici zice... continuare..., dar... continuare... unde? Cã nu scrie.

La discuþii generale. Nu au început discuþiile generale.

Deci suntem atunci la nivelul discuþiilor generale. Vã mulþumesc domnule preºedinte.

Deci la discuþii generale, din partea domnilor senatori, dacã sunt intervenþii?

Vã rog, domnule senator, poftiþi!

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Intervin la aceastã lege pentru a încerca sã aduc niºte informaþii suplimentare distinºilor membri ai Senatului din interiorul patronatului, subsemnatul fiind de 9 ani preºedintele unei structuri patronale naþionale, ºi cred cã ar merita cunoscute niºte lucruri din acest punct de vedere.

În primul rând, patronatul este, din pãcate, în România, o instituþie cvasinecunoscutã.

Ea face parte dintr-o construcþie tripartitã: Guvern, patronat, sindicate, o instituþie care a fost creatã cu circa 80 de ani în urmã ºi care a fost gânditã ca orice structurã, are stabilitatea maximã în momentul în care se reazemã pe trei picioare.

Unul dintre acestea, respectiv patronatul, în România, o perioadã lungã de timp, a lipsit sau a fost nesemnificativ.

În timp ce sindicatele au avut în România o lege, de 10 ani, care a asigurat foarte multe lucruri, dintre care protecþia liderilor sindicali, patronatul nu s-a bucurat de un cadru legal adecvat.

Astãzi, patronatul din România se prezintã divizat, sunt circa 8 structuri naþionale, este veleitar, este ineficient, fãrã resurse financiare ºi, cum spuneam, nerecunoscut.

De fapt, el reflectã, în condiþiile României, evoluþia capitalului privat.

Statul este în continuare un proprietar majoritar în patrimoniul naþional, iar proprietatea privatã este nesemnificativã.

Patronatul autentic, care, sã spunem, urmeazã niºte reglementãri ale Organizaþiei Internaþionale a Patronilor sau a Patronatului European de la Bruxelles, este patronatul privat ºi nu cel de stat, cel de stat fiind, în general, supus ingerinþei Guvernului sau a agenþiilor, celor care numesc conducãtorii de instituþii.

El trebuie sã fie independent faþã de Guvern ºi sindicate, iar din punctul de vedere al reprezentãrii naþionale ºi internaþionale el trebuie sã fie unificat.

Sigur, aº putea sã anunþ faptul cã pe 4 iunie, peste mai puþin de o lunã, la Geneva, încercarea de a unifica acest patronat, care este parþialã, însã grupeazã un numãr foarte mare de membri, de federaþii, de circa 52 de federaþii de ramurã ºi teritoriale care urmeazã sã fie acceptate la Geneva, ca reprezentant al României, în cadrul Organizaþiei Internaþionale a Patronilor.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnul senator Dan-Mircea Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am þinut sã iau cuvântul asupra acestui proiect de lege supus dezbaterii noastre astãzi, pentru cã el meritã atenþia noastrã, aºa cum s-a subliniat aici, atenþia noastrã, a tuturor, fie cã reprezentãm puterea sau, dimpotrivã, opoziþia.

Importanþa proiectului depãºeºte cu mult aceastã împãrþire relativã, de aceastã datã, ºi cred cã sunteþi de acord cu acest punct de vedere atunci când este vorba de o Lege a patronatelor din România.

Este foarte adevãrat cã legea vine cu o întârziere de 10 ani, ceea ce denotã, o datã în plus, o lipsã cronicã de ierarhizare a prioritãþilor în România.

Nu am fost capabili din varii motive, fie interese divergente ale unor grupãri rivale ce s-au anihilat reciproc, fie orgolii mai mari sau mai mici, fie sindicate mult prea puternice, ce nu aveau, evident, nevoie de patronate la fel de puternice, nu am fost capabili sã dãm un cadru legal organizãrii ºi dezvoltãrii patronatelor în România.

Acest lucru a costat enorm la nivel de þarã, atât din punct de vedere economic, cât ºi social.

Cu siguranþã cã alta ar fi fost evoluþiei României de dupã 1989 cu sindicate ºi patronate la fel de puternice, ce ar fi putut negocia fãrã un amestec excesiv din partea statului, aºa cum, din pãcate, s-a întâmplat în detrimentul ºi al relaþiilor de muncã, dar ºi al ”performanþelorÒ, dacã le putem denumi aºa, economice ºi sociale ale þãrii.

Nu s-a înþeles sau, mai degrabã, nu s-a vrut sã se înþeleagã importanþa deosebitã a acestor patronate în progresul României, neglijându-se voit rolul de partener esenþial în cadrul dialogului social, golindu-se de conþinut, în acest fel, o valoare europeanã ºi mondialã, tripartitismul, aºa cum bine s-a subliniat aici, valoare pe care, de altfel, o invocãm de câte ori ni se oferã prilejul, atât în þarã, cât ºi în afara ei.

Dorim, prin proiectul de faþã, sã suplinim toate aceste neajunsuri, înlocuind o hotãrâre de guvern din 1991, Hotãrârea nr. 503, ce a guvernat aceastã materie, cu o lege, considerãm noi, bine structuratã, ce încearcã sã

asimileze acumulãrile practice ºi teoretice dupã aceastã prelungã perioadã de cãutare a unor forme de asociere, menite sã corespundã noilor forme de proprietate, dar ºi specificitãþii diferitelor segmente ale economiei româneºti.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Alte intervenþii la dezbateri generale, dacã sunt? Vã rog, doamna senator.

## Mulþumesc domnule preºedinte.

Grupul parlamentar liberal salutã aceastã iniþiativã legislativã. Este evoluþia unei dezbateri de 4 ani în vechiul Parlament, a unei dezbateri care a antrenat nu numai oameni politici, ci ºi reprezentanþi ai patronatelor, pentru cã a existat oportunitatea ca acest text, care este prezentat astãzi, sã fie dezbãtut de organizaþiile patronale, atât individual, cât ºi în cadrul Consiliului Economic ºi Social. Este o lege care sper cã va avea un impact pozitiv asupra vieþii economice româneºti ºi inexistenþa ei în aceºti 10 ani se reflectã într-o realitate economicã pe care încercãm s-o îmbunãtãþim cu toþii.

Cred cã adoptarea ei astãzi va permite organizaþiilor patronale, la Conferinþa Mondialã a Muncii de la Geneva care va fi în luna iunie, sã aibã posibilitatea sã fie un partener viabil pentru structurile europene, sã se încadreze în UNISE, care este organizaþia reprezentativã la nivel european, ºi patronatele noastre sã fie o forþã ºi sã fie un sprijin în obiectivul de integrare în Uniunea Europeanã.

Vom susþine acest proiect de lege.

Vã mulþumesc. Alte intervenþii? Vã rog, domnul senator Iorgovan.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Domnule preºedinte, Stimate colege,

Stimaþi colegi,

Aº vrea, înainte de toate, sã-mi îngãduiþi sã împãrtãºesc ceea ce s-a spus aici despre aceastã lege. Este, într-adevãr, un moment, fãrã nici un fel de exagerare, aparte în Parlamentul României. Noi suntem prinºi în procesul legislativ ºi de fiecare datã marcãm cã la un moment dat se finalizeazã o muncã la care au contribuit ºi alþii înaintea noastrã.

Dacã îmi este îngãduit sã spun, acest proiect de lege scoate în evidenþã, înainte de toate, ceea ce se cheamã cooperare constructivã între opoziþie, între fosta opoziþie ºi fosta guvernare, ºi mã gândesc sã spun, ºi actuala opoziþie ºi actuala guvernare. Pe de o parte, aceastã lege Ñ ºi am sã dau câteva explicaþii tehnice Ñ, scoate în evidenþã necesitatea bicameralismului la noi, pentru cã versiunea Camerei Deputaþilor este din 1999 într-un anumit context, într-o anumitã situaþie.

Într-o anumitã poziþie erau patronatele atunci, noi am avut, în comisiile sesizate în fondÉ

Domnule senator, vã rog, continuaþi.

Începusem sã spun cã noi am avut, în comisiile sesizate în fond, discuþii repetate cu asociaþiile patronale, s-au fãcut, de asemenea, observaþii Ñ ºi este aspectul pe care aº dori sã-l subliniez Ñ, de cãtre specialiºti europeni, aceste observaþii au fost centralizate la nivelul ministerului de resort ºi, în urma acestui complex de observaþii, pânã la urmã am fost obligaþi sã regândim legea.

Este motivul pentru care veþi observa, în raportul pe care îl avem, o altã structurare a legii ºi v-am ruga sã fiþi de acord cu aceastã formulã, pentru cã este o formulã la care am achiesat, îndrãznesc sã spun, toþi cei care într-un fel sau altul am fost implicaþi, inclusiv comisia condusã de colega noastrã de la P.D., Comisia pentru muncã, ºi Comisia pentru agriculturã. Amendamentele care sunt cuprinse, într-o anexã, dupã regulament, zise ”amendamente respinseÒ, în realitate, în substanþa lor, ele se regãsesc în proiect, aºa cum vi-l prezentãm la ora actualã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt ºi alte intervenþii? Nu sunt.

Trecem la discutarea raportului ºi a raportului suplimentar.

Sunt amendamente ale comisiei ºi atunci vom urmãri textul pe baza acestor amendamente.

La art. 1, textul raportului suplimentar. Iniþiatorii sunt de acord?

Vã rog, când nu sunteþi de acord, sã-mi spuneþi, da? Vã mulþumesc, domnule deputat.

**Domnul Ion Giurescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

Da.

## Deci, sunt observaþii?

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru art. 1, conform raportului suplimentar.

Vã rog sã fiþi atenþi ºi la vot. Vã rog sã votaþi art. 1, conform raportului suplimentar. Mulþumesc.

Cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

La art. 2, textul comisiei. Sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Capitolul II, titlul, conform raportului. Sunt observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri, s-a votat.

Art. 3, textul comisiei. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere, s-a votat.

Art. 5, conform raportului suplimentar, se eliminã. Sunt observaþii?

Este vorba de alin. 5 la art. 4.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Vã mulþumesc. Eu am greºit aici, deci atunci revin la art. 4 ºi se eliminã, conform raportului suplimentar, alin. 5.

Dacã sunt observaþii?

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Alin. 5 din art. 4 a fost eliminat cu 90 de voturi pen-

tru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Art. 4, textul comisiei. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

- 89 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere. Art. 5, conform raportului. Sunt observaþii?

Vã rog sã votaþi.

- 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã

- abþineri.

- Secþiunea a II-a. Sunt observaþii? Vã rog sã votaþi.

- 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri. Art. 6. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

91 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri. Art. 7. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

86 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere. Secþiunea a III-a. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Art. 8. Observaþii? Vã rog sã votaþi.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/21.V.2001

Cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat.

Art. 9. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat.

Art. 10. Observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Art. 11. Observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Art. 12. Observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost votat. Art. 13. Observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost votat. Secþiunea a IV-a. Observaþii? Vã rog sã votaþi.

**:**

Trebuie inversat ”în condiþiile legii ºi potrivit raportuluiÒ.

Dacã iniþiatorul este de acord cu aceastã reformulare? Da. Cu reformularea propusã de domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, vã rog sã votaþi art. 16.

Cu 87 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Art. 17. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Capitolul III. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Art. 18. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri, a fost adoptat.

Art. 19. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat. Art. 20. Observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

- Capitolul IV.

Vã rog sã votaþi.

- Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi

- 5 abþineri, a fost adoptat.

- Art. 18É

Este o greºealã de numerotare. Este art. 21.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Art. 21. Observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 68 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Art. 22. Observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru ºi 5 abþineri, a fost adoptat. Trecem la votul raportului în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, raportul a fost adoptat.

Trecem la votul proiectului de lege. Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru proiectul de lege.

Cu 101 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, proiectul a fost adoptat.

Domnilor iniþiatori, vã mulþumesc. Poftiþi, domnule senator Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi, Este o chestiune proceduralã.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare propune o rocadã pe comisii: domnul senator Mircea Mihordea sã treacã de la Comisia pentru sãnãtate la Comisia pentru drepturile omului, iar domnul senator Ilie Ilaºcu, de la Comisia pentru drepturile omului, unde fusese desemnat iniþial, la Comisia pentru sãnãtate, în care noi propunem ca Domnia sa sã primeascã funcþia de preºedinte al acestei comisii permanente, care revine de drept Partidului România Mare. Fireºte, asta depinde de votul membrilor comisiei.

Acestea fiind spuse, profit cã mã aflu la acest microfon ºi vã anunþ cã în urmã cu jumãtate de orã s-a încheiat un îndelungat examen medical al Domniei sale la Spitalul Militar Central Ñ nu dau eu rezultatele, le vor da medicii Ñ vã pot spune doar cã distinsul general doctor Ion Þintoiu a spus cã, datoritã diabetului avansat pe care-l are colegul nostru ºi hipertensiunii arteriale, dacã mai zãcea un an în temniþa de la Tiraspol, s-ar fi prãpãdit. Aceasta este realitatea. Prin urmare, cred cã România i-a salvat viaþa, pentru cã temniþele ruseºti nu omoarã cu ºtreangul ºi cu glonþul, vedeþi bine, omoarã cu diabetul, cu pancreatita, cu toate bolile pãmântului.

Salutãm, din nou revenirea la viaþã a fratelui nostru Ilie Ilaºcu, care ni se datoreazã tuturor!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Salutãm în mijlocul nostru, în sala Senatului, pe domnul senator Ilie Ilaºcu, în numele Biroului permanent, ºi îi dorim succes în activitatea senatorialã, în folosul întregii þãri!

Acum propunerile care au fost enunþate.

Domnul senator Mihordea trece de la Comisia de sãnãtate la Comisia pentru drepturile omului.

Vã rog sã vã pronunþaþi dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere.

Cu 93 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, propunerea a fost acceptatã.

Domnul senator Ilie Ilaºcu trece la Comisia pentru sãnãtate.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere, vã rog sã votaþi.

Cu 101 voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, propunerea a fost acceptatã.

Rog pe membrii Comisiei pentru sãnãtate sã se retragã ºi sã discute în prima ºedinþã propunerea venitã din partea Grupului parlamentar România Mare.

Continuãm proiectele de legi aflate pe ordinea de zi. Trecem la pct. 15 de pe ordinea de zi Ñ proiectul Legii amenajãrii teritoriului ºi urbanismul.

Iniþiatorul este?

Da, vã rog.

Din partea Comisiei pentru administraþie publicã, domnul preºedinte Seres DŽnes.

Proiectul de Lege privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul creeazã cadrul legal de reglementare a ansamblului de activitãþi privind gestionarea spaþialã a teritoriului þãrii în interesul colectivitãþilor care-l folosesc, în concordanþã cu valorile ºi aspiraþiile societãþii, cu cerinþele integrãrii în spaþiul european.

Aceastã lege este necesarã pentru reglementarea unitarã, globalã ºi localã a desfãºurãrii activitãþilor de amenajare a teritoriului ºi urbanism, prin precizarea clarã a factorilor implicaþi ºi a responsabilitãþilor acestora, a instrumentelor avute la îndemânã ºi a relaþiilor dintre administraþia publicã centralã ºi localã, agenþi economici ºi organizaþii neguvernamentale.

Prin proiectul de lege se reglementeazã cadrul general instituþional, tehnic ºi financiar necesar desfãºurãrii activitãþilor specifice elaborãrii ºi aprobãrii documentaþiilor de amenajare a teritoriului ºi urbanism, instrumentele principale prin care se asigurã dezvoltarea armonizatã a echipãrii ºi amenajãrii teritoriului, precum ºi a reþelei de localitãþi.

Faþã de cele prezentate, supunem dezbaterii ºi aprobãrii dumneavoastrã prezentul proiect de lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinte Seres, vã rog!

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Comisia pentru administraþie publicã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege.

Conform hotãrârii plenului Senatului, din 5 aprilie 2001, proiectul a fost restituit comisiei în vederea reexaminãrii unor amendamente. În ºedinþa din 24 aprilie 2001 comisia a reanalizat aceste amendamente ºi a întocmit raportul în prezenþa reprezentantului Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

S-au primit avize favorabile de la Comisia juridicã ºi de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Conform obiectului de reglementare, legea are caracter ordinar.

S-a întocmit raportul suplimentar cu toate amendamentele fãcute la lege ºi rugãm Senatul a dezbate ºi adopta proiectul de lege în forma Camerei Deputaþilor, cu amendamentele Comisiei pentru administraþie publicã. Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã mai facem un efort ca sã discutãm ºi acest proiect de lege.

Trecem la dezbateri generale.

Din partea grupurilor parlamentare, dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Nu sunt intervenþii.

Trecem la discutarea raportului.

Raportul are amendamente.

Rog pe reprezentantul iniþiatorului sã intervinã acolo unde nu este de acord cu textulÉ sau dacã sunteþi de acord cu toate texteleÉ

De acord, domnule preºedinte, cu toate textele propuse de comisie.

Vã mulþumesc. Trecem la discutarea amendamentelor propuse de comisie.

Art. 2, textul comisiei. Intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Art. 18, textul comisiei. Intervenþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Art. 22. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 82 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Art. 27. Intervenþii?

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Art. 28, textul comisiei. Intervenþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Art. 31, textul comisiei. Intervenþii? Vã rog sã votaþi.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 74/21.V.2001

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Art. 36. Intervenþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Art. 38, textul comisiei. Intervenþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Art. 45, textul comisiei. Intervenþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat.

Art. 48. Observaþii? Vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Art. 49. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Art. 56. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Art. 62. Observaþii?

Domnule preºedinte, Avem ºi la anexe modificãri.

Mulþumesc. Anexa nr. 2, textul comisiei. Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Mai este ceva?

Luãm raportul comisiei în ansamblu. Observaþii. Vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, raportul a fost adoptat.

Legea, în ansamblu. Este o lege cu caracter ordinar. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori.

La punctul 16 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru protejarea monumentelor istorice.

Avem iniþiator?

Vã rog! Rog sã susþineþi proiectul.

## **Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Sunt însoþit de doamna arhitect Irina Rabagiu, director general, Direcþia patrimoniu cultural naþional.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul Legii protejãrii monumentelor istorice este un element esenþial al construcþiei juridice ºi instituþionale din domeniul culturii prevãzut în Programul nostru de guvernare.

Prin adoptarea acestei legi se va consacra astfel în sistemul naþional de valori importanþa deosebitã a protejãrii ºi punerii în valoare a monumentelor istorice.

Componentã importantã a patromoniului cultural naþional, cunoscutã în general sub denumirea genericã de ”patrimoniu cultural imobilÒ, monumentele istorice s-au aflat în þara noastrã sub protecþia legii încã din 1892. Mai târziu, în 1974, a fost adoptatã Legea nr. 63, care reglementa protecþia patrimoniului cultural naþional. Aceastã lege nu conþinea însã dispoziþiile exprese în legãturã cu patrimoniul cultural imobil.

Legea nr. 63/1974 a fost abrogatã în 1990 prin Decretul nr. 91 privind înfiinþarea Comisiei Naþionale a Monumentelor, Ansamblurilor ºi Siturilor Istorice ºi a Direcþiei monumentelor, ansamblurilor ºi siturilor istorice. Decretul reglementa numai atribuþiile acestor instituþii importante. Încercarea de a stabili mãsuri pentru protejarea patrimoniului cultural imobil s-a fãcut ulterior, prin Ordonanþa Guvernului nr. 27/1992 privind unele mãsuri pentru protecþia patrimoniului cultural naþional, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 11/1994, ºi prin Ordonanþa nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naþional, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 41/1995, precum ºi prin Ordonanþa nr. 24/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/1994.

Prevederile acestor acte normative s-au dovedit a fi incomplete, întrucât nu s-au prevãzut reglementãri speciale ºi concrete pentru protecþia monumentelor istorice, inclusiv mãsuri economice ºi financiare pentru conservarea, restaurarea ºi punerea în valoare a monumentelor istorice, indiferent de proprietar ºi deþinãtor, precum ºi pentru sprijinirea proprietarilor persoane fizice, juridice sau comunitãþi locale, în demersurile lor de salvgardare a acestei avuþi; sancþiunile ºi mãsurile punitive care sã determine prevenirea degradãrii ºi distrugerii acestui patrimoniu. Mai multÉ

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Menþineþi proiectul, ca sã fim operativi.

Da!

Domnul vicepreºedinte Zanc. Vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este proiect de lege asupra cãruia, într-adevãr, au fost foarte multe discuþii. În cele din urmã, cu amendamente consistente, Comisia pentru culturã s-a pronunþat în favoarea acestui proiect.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale, dacã sunt intervenþii? Domnul senator Ungheanu.

## Domnilor senatori,

Este necesarã o introducere, evident, dezbatere generalã în legãturã cu o lege de protejare a monumentelor istorice, pentru cã ne aflãm în faþa unui eveniment. Dupã 11 ani apare în Parlament un proiect de lege care este menit sã protejeze aceste elemente de patrimoniu imobil ºi este bine ca Parlamentul, ca Senatul sã fie informat în legãturã cu ceea ce este legea, cum aratã ea la ora actualã, cum a fost iniþial, când a intrat în Comisia pentru culturã.

Vreau sã vã spun, pentru ca sã fie limpede ce tip de intervenþie am, cã am cerut respingerea legii în comisie de douã ori, fãrã a obþine majoritatea voturilor.

Dupã pãrerea mea era bine ca acest proiect de lege sã fie respins, iar noua forþã conducãtoare sã revinã la propriul proiect de lege din 1996, ministeriatul Grigore Zanc, pentru cã consider filosofia acelui proiect de lege a patrimoniului, partea privind monumentele istorice, foarte adecvat acestui moment.

Acum am sã prezint obiecþiile principale în legãturã cu aceastã lege care are foarte multe amendamente acceptate de comisie ºi are unele neacceptate de comisie, în urma punctului de vedere al Ministerului Culturii.

Regretabil ºi mai mult decât atât este cã legea s-a desfiinþat în anul 1990, când s-a transferat dreptul de a decide asupra patrimoniului unor comisii de monumente ºi de muzee, cã aceste comisii au fãcut practic legea, fãrã ca legea sã fie scrisã, cã au deschis ºantiere de patrimoniu ºi cã au repartizat sume stabilind ºi relaþiile cu firme de patrimoniu. S-a început cu 172 de ºantiere de patrimoniu. Astãzi, din câte ºtiu dintr-un document oficial, sunt peste 300, aproape toate aceste obiective sunt în curs, se lucreazã, foarte puþine sunt finalizate, nu existã decontãri în legãturã cu aceastã situaþie.

Un raport al fostei Comisii de culturã, raport din precedenta legislaturã, a fost lãsat moºtenire noului Parlament, noului Senat, dar, paradoxal, între atâtea documente legislative introduse în dezbaterea Parlamentului, acest raport nu a intrat, deºi prezenta foarte multe anomalii, gestionãri incorecte, iar unele privitoare chiar la monumentele istorice. S-a grãbit însã introducerea acestei legi, lege care are câteva deficienþe asupra cãrora mã voi opri ºi de aceea m-am prezentat în faþa dumneavoastrã, pentru ca sã ºtiþi cã avem nevoie de o lege de protejare a monumentelor istorice, dar cã aceastã lege, aºa cum a fost conceputã, aºa cum a fost revizuitã, este o lege cârpitã, care are foarte multe insuficienþe.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Procedurã, domnul preºedinte! Procedurã!

Vã rog!

## Domnule preºedinte,

Cu tot respectul pe care îl am faþã de domnul senator, cu care am colaborat în momentul în care a lucrat în Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi a dovedit atunci ºi profesionalism, ºi dragoste, ºi dorinþa de a îmbunãtãþi lucrurile, vreau sã atrag atenþia cã a spune în plenul Senatului cã o lege este tâmpitã este a jigni o comisie ºi îl rog pe Domnia sa ºi v-aº ruga, în calitatea pe care o aveþi, sã-l rugaþi sã-ºi retragã acest calificativ care nu se poate acorda unei comisii a Senatului României.

Domnul senator Ungheanu, poftiþi!

ªi eu respect pe colegii mei destul de mult. Am vorbit în modul cel mai exact ºi mai politicos. Cuvântul ”tâmpitÒ nu-mi aparþine. N-am caracterizat comisia, ci numai legea.

N-am pronunþat cuvântul pe care dumneavoastrã îl folosiþi cu plãcere, domnule senator. Vã aparþine. Dacã vreþi sã-l retrageþi, îl retrageþi. Acest cuvânt nu-mi aparþine mie ºi, în general, nu-l folosesc la adresa unei persoane sau la adresa unui text de lege.

Textul de lege existã, eu am spus cã trebuie vãzut ce este cu el, este nemulþumitor, foarte nemulþumitor, dar niciodatã n-am spus despre el cã ar fi un textÉ

## **Domnul Grigore Zanc:**

Domnul Ungheanu s-a referit la textul pe care l-am primit la comisie.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu**

**:**

IndiferentÉ

Domnilor, vã rog, aºteptaþi sã vã dau cuvântul! Are cuvântul domnul senator Solcanu...

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Eu am spus cã este o lege ”cârpitãÒ. Poate cã asta ar justificaÉ ”cârpitãÒ.

Vã rog, vã rog, domnilor senatori! Haideþi sã nu ne certãm!

Domnul senator Solcanu are cuvântul. Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Noi am plecat de la premisa cã ºi actualul cabinet Nãstase, ºi actualul Parlament al României pot prelua ceea ce este pozitiv de la guvernarea anterioarã ºi de la Parlamentul anterior.

Pe domeniul patrimoniului au existat o serie de realizãri în perioada guvernãrii 1997Ñ2000, adoptate de Parlamentul României, dupã cum trebuie sã recunoaºtem cã au fost o serie întreagã de realizãri pozitive, dincolo de lucrãrile care constituie obiectul ºi subiectul anchetei pe care a fãcut-o Comisia de culturã la ministerul de resort.

Fireºte cã multe dintre aceste lucruri consemnate în raportul de anchetã sunt veridice, dar nu cred cã trebuie sã aducem în discuþie astãzi un raport al comisiei care nu a fost dezbãtut în plenul Senatului.

Pe de altã parte, sã observãm cã noi am preluat un proiect de lege venit de la Camera Deputaþilor. Acest proiect de lege venit de la Camera Deputaþilor a suferit în cadrul comisiei modificãri substanþiale.

Foarte puþine dintre articolele legii nu au suportat vreun amendament. Majoritatea covârºitoare a acestora Ñ ºi stã dovadã raportul pe care dumneavoastrã îl aveþi în mânã Ñ au suportat asemenea modificãri în cadrul comisiei cu larga participare a tuturor membrilor comisiei, indiferent de orientarea politicã, ºi, trebuie sã recunosc, cu participarea substanþialã ºi remarcabilã a colegilor de la România Mare.

Fireºte, nu toate amendamentele pe care dumnealor le-au propus au fost acceptate în comisie, dar majoritatea acestor amendamente sunt incluse în raportul pe care noi îl dezbatem astãzi.

Fireºte cã legea a plecat cu o anumitã filosofie, cu o anumitã gândire care nu a putut fi schimbatã în totalitate pe durata dezbaterilor din comisie, dar dincolo de faptul cã legea pãstreazã o anume filosofie, aºa cum a gândit-o vechiul cabinet, ea a suportat Ñ spuneam Ñ amendamente extrem de importante.

Aº vrea sã fie de acord cu mine ºi distinsul coleg senator Ungheanu, cã nu puteam introduce într-o lege a patrimoniului organe de control speciale, pentru cã, pe de-o parte, ministrul culturii are el un corp de control, iar, pe de altã parte, organele celelalte specializate, de control financiar, le gãsim în legislaþia pe specialitate din domeniul financiar. ªi existã, apoi, auditul.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Bindea are cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea doar sã mã refer la una din criticile esenþiale pe care le-a adus domnul senator, ºi anume, aceea a instituirii controlului banului public. Se aratã cã nu existã posibilitatea unui asemenea control.

## Domnule preºedinte,

Cred cã este nefondatã critica. Existã organe financiare care fac control financiar în toate zonele în care se consumã, se cheltuie ban public.

Pãi aceste organe nu trebuie sã fie nici Curtea de Conturi a Ministerului Culturii ºi Cultelor, nici CurteaÉ Sunt organele financiare care fac control ºi iau mãsuri, peste tot, acolo unde au competenþã, respectiv unde existã distribuit banul public pentru a fi folosit.

Eu cred ºi reiterez ceea ce a spus domnul senator Nicolaescu, eu repudiez acest mod de a privi ºi de a critica o lege. Eu cred cã trebuie sã se supunã dezbaterilor toate amendamentele, inclusiv ale colegilor de la România Mare, sã le dezbatem ºi, procedural, prin vot, sã se pronunþe plenul Senatului asupra acestor amendamente.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Zanc.

## Stimaþi colegi,

Aº începe prin a vã spune cã intervenþia domnului Ungheanu este la obiect din multe puncte de vedere.

Noi am avut discuþii în comisie cu privire la adoptarea sau amendarea proiectului pe care l-am primit, renunþarea la el, ºi raportul consemneazã acest lucru, sau sã aºteptãm un alt proiect de lege.

Fireºte, cel la care s-a referit domnul Ungheanu era un proiect care viza reglementãrile din domeniul culturii în ansamblu, întregul patrimoniu cultural naþional.

Am lucrat împreunã la acel proiect. Cu atât mai mult, n-aº putea spune decât cã a fost infinit mai bun decât ceea ce am primit acum, dar pe parcurs s-a produs un proiect, respectiv o Lege a patrimoniului cultural mobil. Însemna ca doar cealaltã parte s-o reglementãm, preluând o anumitã filosofie.

Vreau sã înþelegeþi cã atât concepþia, cât ºi conþinutul legii în forma actualã, pe care v-o propunem analizei ºi votului dumneavoastrã, este diferitã aproape în proporþie

de 80Ð90% de ceea ce am primit iniþial, proiectul iniþial, lucrat ºi cu ministerul, ºi în comisie cu foarte multã seriozitate, cu foarte multã aplicare din partea colegilor de la P.R.M., a domnului Constantinescu, cu precãdere, dar ºi a celorlalþi colegi, domnul Radu Alexandru Feldman, care a participat, domnul Kereskenyi, de la U.D.M.R., ºi aºa mai departe.

A fost luat articol de articol cu toatã seriozitatea, s-au adus amendamentele necesare. În afarã de cele douã puncte care au rãmas Ð numai la vot au cãzut Ð propuse de domnii de la P.R.M., aproape toate celelalte amendamente au fost cu majoritate sau în unanimitate acceptate.

Cred cã avem un text bun, îmbunãtãþit, un text în care ceea ce sesiza cu temei domnul Ungheanu este eliminat, respectiv punerea totuºi sub controlul ministerului a instituþiilor care nu aveau nici o rãspundere faþã de nimeni.

În acelaºi timp, ideea descentralizãrii a funcþionat ºi este prezentã peste tot în texte, controlul sau comisiile zonale. Am convenit ca aceste comisii, pentru cã existã aceastã structurã conceputã la nivelul administraþiei zonelor ºi la nivel de zone, am gândit cã ºi comisiile acestea ale monumentelor pot sã funcþioneze mai bine, tocmai pentru ceea ce spunea aici domnul senator Solcanu, având specialiºti care sã acopere toatã suprafaþa problemelor care derivã din activitatea de protejare a monumentelor.

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Având în vedere cã unii colegi doresc sã mai ia cuvântul la dezbateri generale, conform regulamentului, art. 93 alin. 2, pot lua cuvântul cu aprobarea plenului.

Vã rog sã fiþi de acord. E legea prea importantã sã nu dãm cuvântul tuturor celor care doresc sã ia cuvântul.

Vã rog sã votaþi dacã sunteþi de acord ca, în afara grupurilor parlamentare, sã ia cuvântul ºi senatori care doresc sã mai spunã, la dezbateri generale, câte ceva. Cu 60 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a aprobat.

Domnul senator Constantinescu, poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Legea protejãrii monumentelor istorice, care, de fapt, ar trebui sã se cheme ”Legea privind protejarea monumentelor istoriceÒ sau ”Legea pentru protejarea monumentelor istoriceÒ Ð acesta este un titlu corect Ñ, este una dintre cele mai importante legi din domeniul cultural pe care le abordãm în aceastã sesiune. Obiectul principal al legii este protejarea eficientã a monumentelor istorice.

Vreau sã precizez cã, dacã în România aceastã activitate revine Ministerului Culturii ºi Cultelor prin instituþiile pe care ºi le creeazã, în alte þãri, în multe þãri, existã ministere specializate pentru monumentele istorice ºi, în general, ministere pentru patrimoniul cultural.

N-am reuºit ºi datoritã inclusiv acestei des amintite filosofii a legii sã mergem pânã la a crea un Departament al monumentelor istorice ca nucleu al unui viitor Minister al Monumentelor Istorice.

Este, cred, una din problemele care rãmâne de rezolvat în viitor în acest domeniu.

Precizând de la început cã legea nu se face pentru un an, legea nu se face pentru doi ani, nici pentru aceastã legislaturã, iar dacã aceastã lege nu va rezista mãcar 10Ð15Ð20 de ani sau, aºa cum este în alte pãrþi, sunt legi de la 1895, sunt legi de la 1902 care sunt în funcþiune ºi la ora actualã, înseamnã cã nu privim cu toatã seriozitatea problemele pe care le ridicã aceastã lege ºi, de fapt, problemele acestui domeniu ºi, repet, esenþa legii este protejarea eficientã a monumentelor istorice, protejarea eficientã a acestei zestre pe care am moºtenit-o ºi pe care, dacã nu o vom menþine într-o stare de sãnãtate corespunzãtoare ca sã o putem trasmite cel puþin la nivelul actual, pe care l-am moºtenit noi, generaþiilor viitoare, înseamnã cã suntem de condamnat.

În esenþã, _volens-nolens_ , va trebui sã repet câteva lucruri. Deja s-a spus aici, legea care a venit de la Camera DeputaþilorÉ Ne-am aflat în faþa unui text care n-avea cap, n-avea coadã, n-avea gramaticã, multe lucruri nu avea. Îmi pare rãu cã trebuie sã spun acest lucru, fiindcã dincolo de ceea ce spun se aflã, totuºi, niºte colegi care au discutat aceastã lege, dar aceasta este realitatea Ð a spus ºi domnul vicepreºedinte al comisiei, domnul Zanc Ð, a trebuit deci sã lucrãm foarte serios pe aceastã lege.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Pe procedurã, domnul senator Ioan Pop D. Popa.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Permiteþi-mi sã vã aduc la cunoºtinþã, în numele Comisiei de sãnãtate, faptul cã ne-am întrunit ºi am ales pe domnul senator Ilie Ilaºcu în calitate de preºedinte al acestei comisii.

Cu aceastã ocazie, îi doresc mult succes în aceastã activitate, multã sãnãtate ºi realizarea tuturor dorinþelor în aceastã funcþie!

Vã mulþumesc. ( _Aplauze._ )

Vã mulþumesc. Continuãm dezbaterile generale. Domnul senator Mircea Quintus-Ionescu, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Am sã vã rog sã îmi îngãduiþi sã nu cobor în amãnuntele unei dezbateri, pentru cã suntem în cadrul unor dezbateri generale. Dacã vom discuta toate amãnuntele unui act normativ în dezbaterile generale, probabil cã nu vom avea ce face atunci când facem dezbaterea pe articole.

Aº vrea sã spun însã cã, în cadrul dezbaterilor generale, trebuie sã ne pronunþãm asupra importanþei sau a lipsei de importanþã, a necesitãþii sau a lipsei de necesitate a unor reglementãri. ªi cred cã nimeni din aceastã salã nu poate sã creadã cã reglementarea protejãrii monumentelor istorice, reglementarea legalã nu este de un interes major.

ªi vreau sã spun cã, parcurgând Ñ nu am crezut cã vom ajunge sã dezbatem aceastã lege, am fost luat prin surprindere Ñ, dar parcurgând, totuºi, amendamentele ºi observând munca pe care comisia de specialitate a fãcut-o, trebuie sã felicit modul absolut responsabil prin care aceastã comisie a îmbunãtãþit incontestabil un proiect, chiar dacã venea din partea unei puteri din care ºi partidul meu a fãcut parte. Un proiect care, în momentul acela, nu era suficient de motivat ºi de aceea s-a ºi Ñ dacã vreþi Ñ împotmolit.

Ceea ce a fãcut acum comisia noastrã de specialitate ne dã posibilitatea unor dezbateri responsabile, vom putea sã apreciem ºi asupra amendamentelor, nu numai a celor admise, ci ºi a celor respinse, ºi nu vãd dacã ar folosi cuiva. Ba, din contrã. Sã mai încercãm, nu ºtiu, sã restituim la comisie? Mai mult decât a fãcut comisia nu se poate. Se poate, în final, dacã votul majoritar va fi de acest fel, ca aceastã lege sã fie respinsã.

Cred însã cã avem datoria sã o dezbatem ºi sã adoptãm aceastã lege la timp ºi nu prea târziu, când probabil cã nu ar mai fi ce sã protejãm. Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Alte intervenþii? Domnul senator Antonie Iorgovan.

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Stimaþi reprezentanþi ai Guvernului,

Noi avem pânã la urmã, înþeleg din câte s-au spus aici, de a alege între urmãtoarele variante: deci sã alegem între o lege cu care unii nu suntem de acord, dar cei care nu sunt de acord cu legea nu au spus, pânã la urmã, cã nu ar fi nevoie de aceastã lege, ci dânºi vor, ºi este un sentiment firesc, sã fie mai bunã aceastã lege. Aºadar, sã alegem între ceva pe care unii îl vrem mai bun ºi ceva care trebuie, care este necesar, în condiþiile în care Ñ ºi daþi-mi voie sã amintesc acest lucru, vã vorbeºte un profesor de drept administrativ care scrie de câþiva ani în zonã Ñ nu ºtiu când noi vom face o socotealã cu trecutulÉ Ieri am spus sã ne împãcãm, dar totuºi cu trecutul recent nu cred cã trebuie sã ne împãcãm cu una, cu douã.

Cine a avut interes în 1990 sã punã pe rãbojul decretului-lege care abroga o grãmadã de acte normative din vechiul regim ºi Legea patrimoniului? Deci s-a cãrat din þara româneascã peste tot ºi de toate. Noi avem acum de ales: punem ceva ca sã oprim acest haos ºi acest dezastru? Dacã vrem sã rezolvãm aceastã problemã, atunci trebuie sã legiferãm, pentru cã, o datã ce avem un zãgaz la aceste puhoaie care nu se mai opresc, atunci putem sã discutãm mâine-poimâine ºi la perfecþionarea acestui mecanism.

În concluzie, propun, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot sistarea discuþiilor generale ºi sã trecem la discuþia pe articole.

Vã mulþumesc. Alte intervenþii? Domnul senator Mihai Ungheanu.

Dupã aceea, domnul senator Ioan Pop D. Popa.

## Stimaþi colegi,

Intervenþia mea era absolut necesarã. Am subliniat caracterul de eveniment al intrãrii acestei legi în Senatul României, am subliniat cã este necesarã, am arãtat cã este o lege cu foarte multe lacune, cã s-a lucrat foarte mult la ea, dar anumite lacune nu au fost acoperite. Ceea ce am dorit eu sã fac Ñ nu a fost scris, dar am propus aceasta Ñ, sã retragem legea, pentru cã este nevoie de o lege de patrimoniu ºi este mai bine sã fie una care poate sã fie remediatã, nu atât aici, cã nu se mai poate, se poate prin cele douã amendamente sau trei, cât mai târziu, ºi vreau sã fie foarte bine înþeles acest lucru. Cuvântul meu însã a vrut sã sublinieze importanþa evenimentului, nu o importanþã festivã, pentru cã nu e deloc festiv. În patrimoniul României existã un dezastru ºi trebuie sã fim conºtienþi de aceasta. Desfiinþarea decretului-lege Ñ ºi noi ºtim cine sunt autorii, eu, de pildã, îi ºtiu la ora de faþã, dacã dau numele lor voi fi dat în judecatã ºi preferÉ

Vã rog sã vã referiþi la lege.

Da, exact. Eu vreau sã vã spun cã desfiinþarea Legii patrimoniului s-a fãcut în mod interesat, cã amânarea proiectului s-a fãcut tot interesat, iar Ordonanþa Guvernului nr. 68 din 1994 ºi Legea nr. 41/1995 nu au fost aplicate în mod intenþionat. Dar, fiindcã am pãtimit pentru lucrurile acestea, ca sã zic aºa, alãturi chiar de domnul ministru Zanc, sã îmi permiteþi sã vorbesc aºa cum am vorbit, pentru cã eu am dorit ca cei din aceastã salã sã ºtie cã se aflã în faþa unei legi, încã o datã, foarte importante prin practica ºi experienþa unora. Eu nu am numai o practicã de cabinet în legãturã cu acest pro-

iect sau aceastã lege, ci am ºi o practicã de teren. Vãd lucrurile, de multe ori, aºa cum le-a vãzut ºi colegul meu dinspre teren, ºi vreau sã spun cã nu se poate vorbi uºor despre un proiect de lege care nu satisface toate necesitãþile. E un zãgaz, dar e un zãgaz cu fisuri mari ºi ele trebuie în viitor acoperite.

Organele de control ale ministerului au rost de a controla patrimoniile ºi asupra acestui lucru s-a referit colegul meu.

Închei spunând cã am vorbit pentru a sublinia caracterul de eveniment, dar ºi pentru a sublinia gravitatea legii, ca ºi a rãspunderii pe care o avem votând-o. Sã ºtim cã votãm o lege care are nevoie de completãri, unele chiar foarte importante.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Ioan Pop D. Popa, vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori sã subliniez faptul cã, în ultima perioadã de timp, respectiv cam de prin anii 1990Ñ1992 încoace, s-a remarcat o ”hemoragieÒ substanþialã privind valorile artistice ºi de patrimoniu din þarã.

Ca urmare a acestui fapt, mã declar întru totul de acord cu problemele ridicate de domnul Antonie Iorgovan ºi sã le dãm curs ca atare, întrucât sunt emise de un profesionist în problemã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Nemaifiind alte intervenþii, declar încheiate dezbaterile generale.

Domnule secretar de stat, faþã de cele ridicate la dezbateri generale, vã rog.

Domnule preºedinte, fãrã îndoialã cã obiecþiile ridicate, unele întemeiate, vor fi abordate ºi elucidate în cursul dezbaterii pe articole.

Sunt de acord cu domnul senator Mihai Ungheanu cã aceastã lege va reprezenta ºi reprezintã un eveniment care va conduce la eliminarea haosului din acest domeniu ºi a vidului legislativ coerent din acest domeniu. Sigur cã eu nu sunt atât de important sã reprezint aici ministerul, dupã opinia Domniei sale, dar domnul ministru Rãzvan Theodorescu este plecat în zona Clujului, pentru a pregãti serbãrile dedicate lui Mihai Viteazul.

În legãturã cu organele de control ale ministerului, care ar trebui sã supravegheze modul în care circulã banii ºi au loc lucrãrile, aº vrea sã spun cã Ministerul Culturii ºi Cultelor dispune de un serviciu propriu de audit, de un corp de control alcãtuit din juriºti, economiºti ºi specialiºti care ºi-au exercitat competenþele în ultima vreme controlând modul în care a avut loc investiþia la ”Coloana fãrã SfârºitÒ ºi ilegalitãþile care s-au sãvârºit la Opera Naþionalã, fãrã ca pentru aceasta sã fie necesar un corp propriu de control al Operei Naþionale sau al ”Coloanei fãrã SfârºitÒ. Legea prezentatã, care ajunge acum în dezbaterea dumneavoastrã, este realmente o lege nouã, deoarece în comisie, alãturi de reprezentanþii ministerului ºi cu toatã buna-credinþã a membrilor Comisiei de culturã, indiferent de componenþa politicã, s-au depus 86 de amendamente la 71 de articole de lege, ceea ce a condus totuºi la configurarea, mãcar în stadiu de proiect, a unei legi noi, care va fi îmbunãtãþitã, sunt convins, în dezbateri.

Descentralizarea nu înseamnã, domnule senator Constantinescu, fãrâmiþare, ci este un principiu al reformei în culturã, pe care guvernarea noastrã îl aplicã nu numai în culturã, ci ºi în alte domenii ºi corespunde, apropo de filosofie, unei filosofii de administrare a treburilor publice în România.

În legãturã cu lista monumentelor restaurate, cu ”Complexul MarghilomanÒ de la Buzãu, sunt de acord cu dumneavoastrã, domnule senator, ca buzoian ºi ca râmnicean. La ”Complexul BrâncovenescÒ s-au cheltuit mai mult de 10 miliarde lei în ultima vreme. Aripa care s-a reconstruit este cea mai importantã, ea a fost refãcutã în totalitate.

Vã mulþumesc.

Domnule senator Ungheanu, v-aþi pronunþat, în cadrul intervenþiei dumneavoastrã, cã solicitaþi respingerea proiectului de lege.

Nu.

Nu mai solicitaþi?

În comisie am cerut.

Eu am reþinut greºit. Bine. Era necesar sã clarific acest lucru, pentru cã trebuia sã procedez ca atare.

Deci, dezbaterile fiind încheiate, constat cã nu se întruneºte cvorumul pentru a lua hotãrâri în cadrul Senatului. Continuãm la urmãtoarea ºedinþã cu dezbaterea raportului.

Declar încheiate lucrãrile de astãzi.

Vã doresc activitate cu succes în circumscripþiile electorale ºi week-end plãcut!

Vã mulþumesc.

## _Lucrãrile s-au încheiat la ora 12,45._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 74/21.V.2001 conþine 32 de pagini.**

Preþul 23.648 lei