Dumitru Bãlãeþ

## Domnule preºedinte,

## Stimate iniþiator al acestei propuneri legislative, Stimaþi colegi,

Îmi pare foarte rãu cã aceastã lege de o importanþã deosebitã nu a aºteptat sã aibã ºi avizul Comisiei de culturã, care ar fi trebuit sã fie ºi comisia de fond a Camerei Deputaþilor care sã-ºi exprime pãrerea ºi sã ne arate cum ar fi trebuit sã procedãm în aceastã privinþã.

Comisia se întruneºte abia astãzi dupã-amiazã ºi va examina _post factum_ acest act legislativ.

Dupã pãrerea mea, opinia iniþiatorului este cea mai bunã ºi conformã cu procedurile în cazul instituþiilor de acest tip. În Academia Românã ºi în toate academiile din lume existã un numãr limitã în care se încadreazã ºi pot fi promovaþi cei care aºteaptã sã fie promovaþi în acele posturi; în mãsura în care ele sunt completate ºi se întâmplã sã disparã unul dintre membri, el devine liber ºi se dã altuia ce urmeazã.

De aceea zic eu cã fixarea numãrului de oameni care rãmâne fix ºi nu se schimbã de la an la an este o procedurã normalã ºi este o consacrare pentru niºte oameni; cã el este ºi un ajutor social pentru aceºti oameni care au fãcut atât de bine þãrii este evident, dar este o consacrare, aceasta trebuie sã ne fie clar, o recunoaºtere a meritelor de excepþie pe care aceºti oameni le-au avut în viaþa culturalã, sportivã ºi ºtiinþificã a României ºi un mod de a îndemna pe cei tineri sã procedeze ca atare.

Deci mi se pare absolut obligatoriu ca în acest articol sã se prevadã un termen fix care sã nu se schimbe de la an la an, ci sã fie o procedurã permanentã, cãruia sã i se supunã bugetul anual de stat cu modificãrile respective în raport de, sã zicem, indicele de inflaþie ºi alte schimbãri care se petrec pe parcurs în acordarea acestei indemnizaþii, în aºa fel încât ea sã nu devinã o nimica toatã ºi omul sã poatã lua din aceastã indemnizaþie un pumn de fãinã.

Vã rugãm foarte mult sã fiþi de acord cu propunerea iniþiatorului în acest sens. Mulþumesc.