Oliviu Gherman

## Domnule preºedinte,

Trebuie sã menþionez cã, dupã pãrerea mea, din pãcate, în propunerea fãcutã, de menþinere a acestui alin. 3, existã o contradicþie în fond, ºi anume: de unde se poate anticipa de cãtre plen, dacã înainte de a se exprima o poziþie, de unde se poate exprima dacã este excepþionalã sau nu?

Deci, dacã pãstrãm acest text, înseamnã cã oricine poate vorbi, deoarece numai dupã ce a spus putem aprecia dacã a fost sau nu excepþionalã intervenþia. Prin urmare, textul ca atare, este un text autocontradictoriu, creând posibilitatea ca oricine sã poatã vorbi ºi numai dupã ce a vorbit sã putem spune dacã a fost excepþional sau nu ºi sã-i dãm dreptul sã vorbeascã, dupã ce-a vorbit. Dar aceasta este în structura formulãrii. Acuma, existã o soluþie care ar putea fi luatã în seamã, ºi anume: plenul Senatului poate hotãrî, în cazuri excepþionale, sã fie propuse ºi amendamente de cãtre comisie, amendamente ale senatorilor care au fost depuse la comisie dupã încheierea raportului. Asta este altceva.