Mihai Baciu

Domnule preºedinte, vã mulþumesc frumos. Stimaþi colegi,

Deºi partea aceasta de marþi dimineaþã se numeºte partea rezervatã declaraþiilor politice, eu voi face astãzi o declaraþie de suflet. Mult mai puþin politicã, de suflet. Din aceastã cauzã, nici n-am scris un text anume, pentru cã atunci când scrii ceva pui mai multã logicã decât suflet. Nu stricã nici logica, fãrã îndoialã, dar ceea ce vreau sã vã spun eu astãzi, cum vã spuneam, este mai mult o declaraþie de suflet ºi se referã la tema pe care a abordat-o înaintea mea ºi profesorul Leonãchescu.

Mereu voi aborda puþin altfel aceastã chestiune. Vã invit pe dumneavoastrã ºi-i invit pe toþi cei care ne ascultã ºi întregul popor român sã nu uitãm cã mâine se împlinesc 84 de ani de la acel început al anului astral care a fost anul 1918 pentru români, este vorba de acea hotãrâre absolut istoricã, memorabilã, pe care nu trebuie sã o uitãm, a Sfatului Þãrii de la Chiºinãu, prin care s-a hotãrât, cum vã spuneam, revenirea Basarabiei la Patriamamã.

V-am promis cã nu voi face o declaraþie politicã, aºa încât voi aminti doar atât, cã nu cred cã existã teritoriu în partea asta a Europei (ºi, poate, chiar în toatã Europa), care sã fi avut o istorie mai dramaticã, cu momente deseori tragice, aºa cum a avut aceastã Basarabie, aceastã Republicã Moldova. Între 1918 ºi 1940 s-a încercat ºi s-a reuºit o anumitã democratizare, este adevãrat, destul de contradictorie, uneori chinuitã, a Basarabiei de atunci. A intervenit anul 1940, cu tragismul sãu, Pactul Riebbentrop-Molotov, intrarea forþatã a trupelor sovietice, al Doilea Rãzboi Mondial, dupã care, ºtiþi foarte bine ce a urmat: Basarabia a fost transformatã într-o provincie de graniþã, de margine, a imperiului sovietic ºi a avut loc acolo ceea ce se întâmplã în provinciile de graniþã: o încercare de rusificare, de deznaþionalizare, de colonizare masivã, de confiscare culturalã, de anulare a indentitãþii locuitorilor majoritari ai acestei provincii.

În 1991, Republica Moldova s-a declarat stat independent. Am recunoscut acest stat independent. Recunoaºtem ºi acum statalitatea Republicii Moldova, nu ne amestecãm în treburile sale interne. Sã fie clar: nu ne-am amestecat ºi nu ne amestecãm!

Este stat suveran, independent, dar aceasta nu înseamnã cã noi nu am avut relaþii, avem relaþii speciale cu acest stat, relaþii recunoscute ºi de conducerile succesive ale Republicii Moldova, în virtutea comunitãþii noastre: de limbã, de culturã ºi, de ce sã nu o spunem, de istorie. Deci aceste relaþii speciale au fost, sunt ºi eu zic cã vor fi.

Nu ne amestecãm ºi nu putem sã ne amestecãm, pentru cã ºtiþi foarte bine cã noi azi sperãm ºi ne-am îndreptat spre altã direcþie, iar aceastã altã direcþie, spre care noi mergem, ne-a pus aceastã condiþie: sã avem relaþii bune cu toþi vecinii, indiferent care este acel vecin, indiferent de relaþiile istorice cu acel vecin. ªi respectãm întru totul aºa ceva.