Stenogramă plen

## **Domnul Cristian Sandache:**

## _ªedinþa a început la ora 8,35._

Vã propun sã începem. Bunã dimineaþa ºi o zi bunã la toatã lumea!

Având în vedere cã sunt 28 de înscrieri, vã rog foarte mult sã vã concentraþi intervenþiile, ca sã putem da posibilitate tuturor celor înscriºi.

Îl invit pe domnul Cristian Sandache sã ia cuvântul. Se pregãteºte domnul Vlad-Gabriel Hogea.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nicolae Titulescu scria în anul 1937 cã ”atitudinea României faþã de Rusia exclude dintr-un început ideea neutralitãþii. Nu putem fi decât ori duºmanii, ori prietenii uriaºului statÒ.

Pornind de la aceastã observaþie, relaþia dintre România ºi Republica Moldova trebuie interpretatã astãzi din perspectiva realismului politic ºi a interesului superior al statului român.

O astfel de relaþie nu poate, bineînþeles, sã excludã componenta afectivã, fie ºi pentru faptul cã suntem descendenþii aceluiaºi trunchi istorico-lingvistic.

Românii din Basarabia trec printr-o etapã istoricã nefastã. Sufleteºte nu putem sã rãmânem nepãsãtori vizavi de aceastã situaþie. În acelaºi timp, însã, diplomaþia presupune raþiune ºi spirit de prevedere, iar, de regulã, afectivitatea trebuie cenzuratã. Aceasta nu înseamnã mai puþin patriotism, cum greºit considerã unii.

Acelora care acuzã Partidul Social Democrat de absenþa sentimentului naþional când este vorba despre românii din Republica Moldova le reamintim exemplul vieþii lui Nicolae Titulescu, acuzat la vremea sa de prosovietism din simplul motiv cã dorea normalizarea relaþiilor cu Rusia.

Nu putem accede în structurile instituþionale ale Vestului, adoptând o atitudine belicoasã faþã de Est. Or, când spunem ”EstÒ ne gândim la influenþa geopoliticã a Rusiei în aceastã parte a Europei.

Nu suntem mai puþin români dacã acceptãm ca prioritate ideea integrãrii europene nu ca pe un moft, nu ca pe un lux inutil, ci ca pe o garanþie a reintrãrii în normalitate.

Cei care au murit în închisori au fost torturaþi sau marginalizaþi, cei care au stropit cu sângele lor strãzile oraºelor României în decembrie 1989 au visat, în fapt, la libertate, normalitate ºi prosperitate.

Politica externã a unei þãri nu poate fi orchestratã nici pripit, nici pasional. Istoria nu este o dogmã sacrosanctã, ci o permanentã încercare de a explica o anumitã realitate. Precum jucãtorul experimentat ºi abil în faþa unei table de ºah, astfel ºi diplomaþia româneascã a prezentului este nevoitã a concepe miºcãrile cele mai înþelepte, soldate cu cele mai mari avantaje pentru þarã.

Nici o revendicare fundamentalã nu se mai poate realiza astãzi prin fier ºi sânge. România nu este Prusia lui Frederic al II-lea, nici Germania lui Bismark, iar anul este 2002, ºi nu 1780 sau 1871.

Sã fim realiºti ºi chiar dacã nu ne manifestãm astãzi zgomotos ºi spectaculos, nu înseamnã cã ne iubim mai puþin þara decât alþii.

Nu putem sacrifica interesele pe termen lung ale statului român, pentru efemeridele politicianiste ale unui spectacol seducãtor, poate, dar inutil. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vlad-Gabriel Hogea. Se pregãteºte domnul Becsek-Garda Dezideriu.

## Domnule preºedinte, Onoratã adunare,

Þara în care trãim nu este România idealã la care visãm de ani ºi ani, ci România adusã în pragul dezastrului de cãtre o clasã politicã majoritar incompetentã ºi totalmente coruptã, care ignorã cu bunã ºtiinþã linia naþionalã ºi progresistã pe care ar trebui sã o urmeze.

Ar fi necesar pentru împrospãtarea memoriei nedemnilor noºtri guvernanþi de azi sã reamintim ce spunea marele doctrinar ºi om politic Bogdan-Petriceicu Hasdeu acum mai bine de un secol: ”Dictatura este o patimã necesarã a nulitãþilor. Lipsiþi de concepþiuni vaste ºi de cunoºtinþe solide, uzurpatorii de reputaþiune se tem, cu tot dreptul, a întâlni cumva în cale niºte capete mai fericite. Aceasta îi îndeamnã a suprima cu brutalitate orice manifestare de independenþã. Matematiceºte vorbind, nula este cea mai dictatorialã dintre toate cifrele!Ò

Actual este discursul lui Hasdeu ºi cu privire la magnifica antitezã dintre cosmopolitism ºi naþionalism. înaintaºul nostru scrie cã: ”ridicol în teorie, cosmopolitismul este în practicã un egoism rafinat. Este comod a iubi umanitatea, când aceasta ne scuteºte de a vedea altceva în lume, afarã numai de propria noastrã nulitate! (É) Duºmanul cel mai neîmpãcat al românismului este spiritul cosmopolit, rãspândit în þarã, mai mult sau mai puþin, sub diferite forme, când mai fine, când mai grosolane, când fãþiº, când îmbrobodit în larva libertãþii fãrã naþionalitate sau a oportunitãþii fãrã principii! (É) Românismul este umanitate, libertate ºi adevãr. Cosmopolitismul, egoism, sclavie ºi minciunã!...Ò

Magistralã anticipare a scenei politice actuale, unde dogmatismul totalitar P.S.D.-ist tinde sã cenzureze orice opinii critice venite din partea opoziþiei naþionale reprezentate de Partidul România Mare.

Brutalitatea partidului de guvernãmânt o putem explica pe deplin dacã vom apela la publicistica lui Hasdeu: ”Un om care nu se împiedicã în limbã îºi revarsã focul în vorbã ºi se liniºteºte; un gângav sau un mut, când se simte în neputinþã de a se rãzbuna prin cuvinte se aprinde ºi apucã mãciucaÒ.

Cum am putea sã rãspundem noi la torentul de invective care se revarsã dinspre imperiul mediatic controlat de P.S.D.? Cu ipocrizia pe care ne-o recomandã cele trei veacuri de fanariotism ºi neofanariotism dâmboviþean? Spune tot Hasdeu: ”Tinerimea este francã. Ea nu ºtie a se ascunde dupã perdeaua necunoscutuluiÒ, iar ”patriotismul nostru este nestrãmutata liniºte a unui cugetãtor ce priveºte cu ochii raþionamentului consecinþele viitoare în fenomenele momentului ºi, plin de încredere în previziunile ºtiinþei, se bucurã cu bucuria nu de astãzi, ci de mâineÒ.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Becsek-Garda Dezideriu. Se pregãteºte domnul Eugen Nicolicea.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În Cartea albã a guvernãrii care reprezintã, de fapt, bilanþul anului de guvernare 2001 se prevede necesitatea continuãrii procesului de privatizare a societãþilor comerciale la care A.P.A.P.S. este acþionar, prin atragerea de investitori români ºi strãini ºi care prezintã garanþii în realizarea de investiþii în perioada de postprivatizare.

În cadrul privatizãrii spaþiilor comerciale, însã, se fac numeroase abuzuri ºi ilegalitãþi, cum ar fi cazul Societãþii Comerciale Comtop S.A. Topliþa, unde nu numai cã nu s-a respectat legea, prin supraevaluarea valorii aportului adus de Societatea Comercialã ”BradulÒ S.R.L., prin introducerea unor active asupra terenurilor, asupra cãrora nu deþine titlul de proprietate, în timp ce patrimoniul Comtop S.A. rãmânea neevaluat.

Astfel, s-a diminuat valoarea acþiunilor A.P.A.P.S., de la 45,6% la 15,4%, fiind afectate interesele micilor acþionari, în special ale Societãþii Comerciale Gemarom Impex S.R.L.

Fenomenul de corupþie, numai la nivelul Societãþii Comerciale Comtop S.A. Topliþa, se ridicã la peste 10 mi-liarde lei, însã acest caz nu este singular. Aºa se întâmplã, în general, în întreaga þarã, acolo unde statul mai deþine prin A.P.A.P.S. acþiuni în mod minoritar din patrimoniul societãþilor comerciale care activeazã în domeniul comerþului. Astfel, prin devalizarea patrimoniului statului, în întreaga þarã, sute de miliarde lei ajung, fãrã just temei, în buzunarul escrocilor, indiferent de poziþia lor socialã sau de apartenenþã politicã.

Domnul Nicolae Râtea, din anul 1995 sesizeazã aspectele legate de fenomenul corupþiei de la Societatea Comercialã Comtop S.A. Topliþa. Însã, reprezentanþii organelor de control sesizate de cãtre Domnia sa, cu toate cã îi dau dreptate, dar sub masca ”nu vreau sã-mi rup capulÒ, ”sã nu mã pun rãuÒ sau ”tu nu ºtii cine este în spatele acestei acþiuniÒ, refuzã sã-ºi facã dreptate, conform legilor þãrii.

Eu sper cã A.P.A.P.S.-ul, în acest caz, îºi va face datoria, în scopul eradicãrii fenomenului de corupþie, iar domnii Puiu Miron Nicolae ºi Carabibu Mihail nu se vor mai lãuda de sprijinul primit de ei din partea unor oameni influenþi.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul Eugen Nicolicea. Se pregãteºte domnul Gheorghe Dinu.

”Amneziile lui BãsescuÒ.

Traian Bãsescu nu ºi-a depus la sfârºitul mandatului de deputat declaraþia de avere. A încãlcat legea ºi este pasibil de pedeapsã. Acum toatã lumea aºteaptã cu sufletul la gurã rezultatul controlului averii lui Bãsescu. Deja circulã zvonuri despre o avere colosalã, despre conturi în bãnci strãine, avere obþinutã din vânzarea flotei ºi din afacerile încheiate la Ministerul Transporturilor ºi Primãria Capitalei. Toþi aºteaptã sã vadã ce ascunde Bãsescu, ce avere va declara, ºtiut fiind cã o declaraþie în fals se pedepseºte cu închisoarea.

S-ar putea însã sã fim dezamãgiþi, iar faptul cã Bãsescu a încãlcat legea, nedeclarându-ºi averea la sfârºitul mandatului, sã se datoreze doar unei amnezii cronice, pe fondul unui sindrom al dublei personalitãþi. Vom încerca acum ºi în urmãtoarele zile sã-i aducem aminte cine este ºi ce a fãcut.

A uitat Bãsescu cum a dispãrut flota în timp ce era ministru? O sã-i aducem aminte.

A uitat Bãsescu cã însuºi ºeful lui, Petre Roman, l-a fãcut pãrtaº la hoþie? Aceasta nu a uitat ºi s-a rãzbunat pe acesta, debarcându-l din funcþia de preºedinte al Partidului Democrat. Acum Bãsescu crede cã ºi noi ceilalþi am uitat.

A uitat marinarul Bãsescu cã judeþul Vaslui nu are nici un port? Se pare cã a uitat, din moment ce nu a avut curajul sã candideze la Constanþa ºi a devenit deputat de Vaslui.

A uitat marinarul Bãsescu cã în locul flotei a oferit doar o fabricã de îngheþatã? Cred cã a uitat. Dar acum când face pe campionul luptei anticorupþie minte de îngheaþã apele.

A uitat Bãsescu de ºmecheriile locative în care este implicat, obþinerea unor locuinþe pentru el ºi pentru acoliþii sãi, prin declaraþii false?

A uitat Bãsescu de afacerea SUNOIL? Îi vom aduce aminte.

A uitat Bãsescu de afacerile de la Ministerul Transporturilor, pe vremea când era ministru? Îi vom aduce aminte.

A uitat primarul Bãsescu de prelungirea contractului cu firma BETACONS?

A uitat primarul Bãsescu de preþurile derizorii prin care a concesionat terenuri?

Boala lui Bãsescu are manifestãri grave: se zbate, þipã, muºcã din colegi ºi omoarã câini, dupã proverbul: ”Þiganul când a ajuns împãrat, întâi pe tasuÕ l-a eutanasiatÒ.

Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Dinu. Se pregãteºte domnul Damian Brudaºca.

Declaraþia mea politicã este adresatã Guvernului României, partidului de guvernãmânt ºi poartã un titlu deja perimat, dar totuºi nou: ”Când va înceta atentatul la viaþa ºi demnitatea celor de vârsta a treia?Ò

Dupã evenimentele din decembrie 1989 asistãm sistematic la deprecierea fãrã precedent a vieþii celor care, fãrã voia lor, au intrat în categoria socialã a celor de vârsta a treia Ñ pensionarii. Guvernele care s-au succedat la putere nu au fãcut altceva decât sã scoatã legi, hotãrâri de guvern, acte normative care mai de care mai aberante, mai absurde, creând un haos general în sistemul de pensii.

Mult trâmbiþatele recorelãri, indexãri în funcþie de rata inflaþiei s-au dovedit în realitate praf în ochii acestor oameni, care au muncit, au asudat pentru a crea bunuri ºi care, nu din vina lor, într-un regim totalitar nu au reuºit sã-ºi acumuleze bani pentru zile mai negre.

Speranþa lor cã o datã pensionaþi vor putea sã-ºi ducã în condiþii onorabile zilele bãtrâneþii s-a dovedit deºartã. De la babilonia cu medicamentele Ñ când o zi, compensate, când alte 30, necompensate Ñ ºi pânã la pensia derizorie în comparaþie cu cheltuielile aberante de întreþinere, ºi pânã la ultimul ordin al ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale (oare cu cine solidaritatea?) prin care s-a dispus, fãrã anunþarea pensionarilor, de a le alimenta conturile din cardul BANCPOST (de ce numai cu BANCPOST aceastã dispoziþie a Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi nici cu o altã bancã? Ñ iatã o altã întrebare), obligându-i pe pensionari de a veni în fiecare lunã pe la BANCPOST pentru o declaraþie cã vor sã li se depunã banii prin cardul magnetic, reprezintã deci, dupã opinia mea, cea mai mare batjocurã pentru aceºti oameni. Sã mã rezum. Dupã ce nu îi anunþã nimeni cã pot sã-ºi scoatã banii prin sistemul electronic, cã mai pot sã-ºi scoatã banii prin sistemul electronic, eliberându-se bani doar la ghiºeele BANCPOST, dupã ore de aºteptare, de acum nu mai pot utiliza sistemul modern informatic, pentru cã Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nu mai vrea el.

Oare, pe perioada când miliardele de lei, la nivel naþional, cu banii pensionarilor au staþionat în BANCPOST, cine o fi încasat dobânzile?

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Damian Brudaºca. Se pregãteºte domnul ªtefan Baban.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Dupã cum se ºtie, în perioada 18 Ð 27 martie a.c., în întreaga þarã se desfãºoarã recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor, acþiune importantã ºi necesarã pentru o corectã cunoaºtere a situaþiei þãrii.

Din pãcate, pentru unele forþe reacþionare ºi antiromâneºti, cum este ºi actualul aliat al puterii, U.D.M.R., prilejul a fost folosit pentru incitarea la falsificarea adevãrului, spre a servi scopurilor iredentist-revanºarde pe care le reprezintã ºi promoveazã.

Încã de la începutul lunii ianuarie a.c., reprezentanþi ai etniei romilor din judeþul Cluj mi-au adus la cunoºtinþã acþiuni întreprinse inclusiv de emisari ai Guvernului de la Budapesta, pentru a-i determina pe romii din Transilvania ºi cu precãdere pe cei de pe raza municipiului ClujNapoca sã se declare unguri. Atât liderilor, cât ºi în mod individual romilor care au acceptat acest lucru le sunt oferite între 20 ºi 30.000 de forinþi. Acest fapt l-am adus

la cunoºtinþa opiniei publice ºi sper cã de el a aflat inclusiv prefectul judeþului Cluj. Mã îndoiesc însã cã acesta a informat în legãturã cu aceastã acþiune ilegalã, menitã a falsifica rezultatele recensãmântului, pe ºefii sãi ierarhici.

În perioada premergãtoare recensãmântului, U.D.M.R. ºi bisericile minoritãþii maghiare au distribuit în rândul populaþiei de origine maghiarã, dar ºi al romilor o serie de fluturaºi. Este clar pentru orice om de bunã-credinþã cã scopul unor asemenea acþiuni îl reprezintã dorinþa U.D.M.R. de a spori artificial ºi nejustificat cifra realã a populaþiei de origine maghiarã, spre a servi scopurilor diversioniste pe care ºi le propun în viitor.

În ultimele zile, în afara acestor acþiuni, constatãm implicarea tot mai activã a poliþiºtilor clujeni în perturbarea desfãºurãrii normale ºi legale a recensãmântului în municipiul Cluj-Napoca, precum ºi iniþierea de acþiuni de intimidare a unor recenzori ºi a unora dintre cetãþeni.

La cererea U.D.M.R. ºi P.S.D., în municipiul ClujNapoca a început o acþiune de teroare poliþieneascã, riscând sã aibã efecte negative asupra recenzorilor, dar ºi asupra persoanelor care încã nu au fost recenzate.

Mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului ªtefan Baban. Se pregãteºte domnul Sever Meºca.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, ”Reeºalonãrile Ð avantajul firmelor de statÒ.

Potrivit noii grile de eºalonare care conþine 20 de criterii, agenþii economici de stat ºi privaþi vor trebui sã obþinã un anumit punctaj pentru a se eºalona datoriile.

Întreprinderile de stat sunt, din start, avantajate pentru cã aici se aplicã automat eºalonãri ºi la datoriile bugetare ºi la energie, în momentul în care vor fi privatizate.

Societãþile de stat ºi cele private care au datorii la bugetul de stat vor putea beneficia de reeºalonarea acestora, în cazul în care vor acumula un punctaj corespunzãtor, bazat pe cele 20 de criterii, ca: proporþia datoriilor achitate din totalul datoriilor, vechimea acestora, vechimea agentului economic ce solicitã reeºalonarea, modul de respectare a reeºalonãrilor anterioare.

Grila este construitã pentru trei grade principale de risc: scãzut, mediu ºi ridicat, iar societãþile ce solicitã aceste reeºalonãri vor trebui sã prezinte programe de restructurare viabile.

Acest act normativ va fi, totuºi, pentru unii mumã, adicã pentru societãþile de stat, ºi pentru alþii ciumã, adicã pentru societãþile private, deoarece toate datoriile bugetare ale societãþilor cu capital majoritar de stat acumulate pânã la sfârºitul anului 2001 vor fi îngheþate. Penalitãþile aferente acestora vor fi anulate, restul fiind eºalonate pe baza acestor criterii. În acest timp, firma privatã va trebui sã facã tot posibilul pentru a-ºi strânge punctele necesare reeºalonãrii datoriilor.

Un alt cadou fãcut firmelor de stat reprezintã îngheþarea ºi respectiv reeºalonarea datoriilor cãtre furnizorii de energii, precum ºi ºtergerea penalitãþilor aferente. De ce cadou? Pentru cã, dupã cum se ºtie, ºi sectorul energetic are nevoie de investiþii în valoare de 4 miliarde de dolari, bani care nu se vor mai putea regãsi ca platã pentru ceea ce a fost livrat.

Privaþii trebuie însã sã plãteascã, pentru cã la ei reeºalonãrile la energie nu se aplicã, astfel încât robinetul poate fi închis automat, dacã se întârzie termenul de platã. ªi aceasta, în timp ce societãþi cu capital majoritar de stat, mari consumatoare de energie ºi rãuplatnice sunt

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul Sever Meºca. Se pregãteºte doamna Mona Muscã.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prezenta declaraþie politicã, pe care o fac în nume propriu, se adreseazã fostului meu partid, Partidul România Mare, ºi este un mesaj de salut cu ocazia unui eveniment programat a avea loc sâmbãtã, 30 martie, plenara Consiliului Naþional al Partidului România Mare.

Stimaþi foºti colegi pentru totdeauna,

ªi stimaþi foºti colegi pentru puþinã vreme,

Vã salut la acest început de primãvarã care poate fi un nou început pentru noi toþi. Pentru mine va fi în maniera decisã de mine însumi, prin demisia fãcutã publicã prin mass-media pe 22 februarie, imediat dupã ce fusese transmisã preºedintelui dumneavoastrã.

Demisia este un act unilateral de voinþã. Eu am demisionat, nu mi-a cerut-o nimeni, nu am fost dat afarã de nicãieri.

Preºedintele dumneavoastrã, în deplinã cunoºtinþã de cauzã ºi împotriva a ceea ce cunoaºte o þarã întreagã, a afirmat altceva: cã am fost dat afarã din partid. Cum se numeºte o astfel de afirmaþie? O minciunã!

Preºedintele dumneavoastrã a evitat, în prealabil, sã discute problemele apãrute în partid, într-o astfel de plenarã a Consiliului Naþional în care un vicepreºedinte acuzat ar fi putut sã se apere în mod democratic, ºi a convocat, de teamã, Consiliul Naþional, numai dupã ce a scãpat în mod abuziv de acel vicepreºedinte.

V-a convocat acum pentru a vã impune, ca de atâtea ori înainte, propriul lui punct de vedere, la care nu admite replicã.

Fiþi atenþi la marcata sa instabilitate, la lipsa sa de consecvenþã!

Mai nou, ieri s-a declarat împotriva aderãrii la N.A.T.O., dupã ce nu cu mult timp în urmã a semnat documente oficiale în favoarea aderãrii.

Aveþi acum, stimaþi foºti colegi de partid, ocazia sã-l întrebaþi pe preºedintele vostru cum au fost întocmite listele de candidaþi ºi ce merite în partid au avut pânã în 2000 actualii deputaþi Irina Loghin, Ion Dolãnescu, Dan Puzdrea, Mircea Ifrim, Constantin Duþu, senatorii Mihai Lupoi, Dorel Onaca, Constantin Gãucan ºi alþii. ªi ce rol joacã în politica ºi deciziile de partid întâlnirile din strada Butoianu, de la Brad, de la Neptun, cu numai câþiva dintre apropiaþii ”tribunuluiÒ, fãrã a se þine cont de structurile partidului. Mai întrebaþi-l, dacã sunteþi curioºi ºi dacã nu vã este fricã, pe ”tribunÒ ce rol joacã Organizaþia centralã a P.R.M., dacã partidul este organizat în profil teritorial. Pânã la rãspunsul oficial al domnilor Tudor ºi Ciontu, vã spun eu: este o ”clocitoareÒ pentru cei care se declarã în secret membri ai partidului, de teama de a nu le fi afectare meschinele interese, fãrã adeziune, fãrã nici o rãspundere, fãrã nici o contribuþie ºi fãrã nici un risc, presupuse personalitãþi aºteptând momentul în care îi va culege de acolo ”tribunulÒ Tudor sau vicele Ciontu, sau fratele Marcu, sau surioara Lidia, pentru a-i aºeza, de ce oare, pe locuri eligibile, când voi, cei din judeþele þãrii ºi Capitalã, munciþi, alergaþi în vânt ºi ploi, îi ridicaþi osanale lui Vadim ºi vã alegeþi de fiecare datã cu încã 4 ani de aºteptare.

Mulþumim pentru grija pe care o manifestã domnul Meºca pentru partidul nostru.

O invit pe doamna deputat Mona Muscã la microfon ºi se pregãteºte domnul Mircea Costache.

## **Doamna Monica Octavia Muscã:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de o ”Declaraþie politicã privind abuzul comis la Consiliul Municipal Drobeta-Turnu SeverinÒ.

De mai mult de un an încoace, Guvernul încearcã sã ne obiºnuiascã cu practicile sale antidemocratice, menite a asigura controlul asupra opiniei publice, în principal prin acapararea mass-media. Acelaºi Guvern promoveazã o politicã ”originalãÒ cu privire la putere ºi opoziþie, anume, cã aceasta din urmã trebuie redusã la tãcere pentru ca puterea sã se desfãºoare în voie.

Dacã pânã nu de mult aflam cã proprietatea este un ”moftÒ, iatã acum cã ºi libertatea de exprimare, dreptul cetãþenilor la informare ºi, mai grav, ºi dreptul celor aleºi de a-ºi exprima liber opiniile au devenit niºte ”mofturiÒ supãrãtoare, pe care actuala putere nu mai este dispusã a le tolera. Cel mai recent caz de încãlcare a acestor

drepturi, dar ºi a Constituþiei României ºi a legilor în vigoare, inclusiv Legea liberului acces la informaþiile de interes public, s-a petrecut în ºedinþa din 21 martie 2002 a Consiliului Municipal din Drobeta-Turnu Severin.

Existã trei aspecte care mã îndreptãþesc sã afirm cã ne aflãm în faþa unui abuz fãrã precedent. Pentru prima datã în istoria postdecembristã a României, un consilier local, ales democratic de cãtre cetãþeni pentru a le reprezenta interesele ºi punctele de vedere, a fost exclus de la ºedinþa Consiliului, sub un pretext absurd, penibil chiar. Dupã ce în repetate rânduri intervenþiile sale au fost omise din procesul-verbal, consilierul Partidului Naþional Liberal Mariana Hoacã a fost pedepsit pentru îndrãzneala de a încerca repararea acestei nedreptãþi prin înregistrarea propriilor declaraþii din ºedinþa Consiliului. Majoritatea P.S.D. din Consiliul Local ”a votatÒ excluderea consilierului local din ºedinþa Consiliului.

ªi presa a fost pedepsitã de tirania majoritãþii pesediste din Consiliul Municipal Drobeta-Turnu Severin pentru îndãzneala de a participa la ºedinþa de consiliu local, care cuprindea pe ordinea de zi chestiuni de interes public, aºa încât a fost ºi ea trimisã afarã, împreunã cu consilierul local, cu excepþia unui singur cotidian ºi a unei televiziuni.

**:**

Ce conteazã legea pentru ãºtia?

Prin deciziile luate, consilierii puterii au reuºit performanþa deloc de invidiat sã încalce, într-o singurã ºedinþã, Constituþia României, principiul separaþiei puterilor în stat, Legea liberului acces la informaþiile de interes public ºi Legea administraþiei publice locale. Þin sã le reamintesc acestora cã art. 30 din Constituþia României garanteazã libertatea de exprimare, iar art. 31, dreptul la informaþie. De asemenea, art 15 din Legea liberului acces la informaþiile de interes public prevede, citez: ”Accesul mijloacelor de informare în masã la informaþiile de interes public este garantat.Ò Or, pe ordinea de zi a ºedinþei Consiliului erau doar chestiuni de interes public, precum informarea asupra activitãþilor edilitar-gospodãreºti desfãºurate în municipiul Drobeta-Turnu Severin.

Ne-am putea întreba retoric care este explicaþia pentru un astfel de comportament politic. Am putea crede cã majoritatea din Consiliul Local Turnu Severin funcþioneazã dupã vreun cod de legi din Evul Mediu, potrivit mentalitãþii sale, sau cã ºi-a creat propriul cod de legi sau, poate, pur ºi simplu, se considerã deasupra legilor în vigoare, ceea ce o absolvã de obligaþia de a le respecta.

Dacã într-un Consiliu Local care este un organism ales de cãtre cetãþeni ºi în slujba cetãþenilor, unde sunt reprezentate toate opiniile politice, s-a putut produce un astfel de abuz incalificabil, singurul lucru care le rãmâne de fãcut actualilor guvernanþi este sã voteze mâine în Parlamentul României excluderea de la dezbateri a celor care au altã opinie decât ei. ªi nici nu ar avea de ce sã ne mire acest lucru, dacã ne aducem aminte cã, nu demult, de la tribuna acestui for, cineva ne ameninþa, pe cei din opoziþie, cu condamnarea penalã pentru opiniile pe care le exprimãm cu privire la o anumitã lege, iar un distins oficial, într-un limbaj de cartier, indica opoziþiei: ”CiocuÕ mic!Ò

Probabil cã inspiraþi de aceastã sintagmã, cei aflaþi la putere au hotãrât sã construiascã sub semnul ei o întreagã stategie politicã, care nu înseamnã decât un pumn pus în gura adversarilor politici ºi a presei independente. Consider, cu toatã responsabilitatea, cã în cazul mai sus relatat s-a trecut graniþa dintre democraþie ºi tiranie (fie ea a majoritãþii, fie a unei entitãþi unice), s-a trecut graniþa dintre pluralism ºi impunerea unei singure voinþe, dintre respectarea drepturilor ºi libertãþilor individuale ºi îngrãdirea lor. Semnificaþia unui astfel de gest depãºeºte cadrul unei ºedinþe de consiliu local ºi este un simptom la nivelul întregii puteri.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Mircea Costache. Se pregãteºte domnul R‡duly R—bert K‡lm‡n.

Stimaþi colegi, vã reamintesc cã sunt 29 de înscrieri la cuvânt. Insist asupra concentrãrii expunerii!

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Am sã þin cont ºi sã concentrez pe cât posibil ceea ce am de spus. E vorba de reacþia unor categorii tot mai numeroase de cetãþeni la recenta asumare a rãspunderii privind accelerarea privatizãrii, care a stârnit în rândul cetãþenilor noi ºi îndreptãþite nedumeriri.

Vãzând ei cu ce efecte economice ºi financiare s-au finalizat ”accelerãrileÒ Guvernelor anterioare, au dreptate sã se întrebe dacã, ºi de data aceasta, se vor ”acceleraÒ, de fapt, satisfacerea clientelei politice, dinamizarea operaþiunii ”bani pentru partidÒ, dacã vom avea din nou parte de accelerarea ºomajului, a sãrãciei, accelerarea polarizãrii excesive a societãþii. Vom trece din nou pe lângã gardurile fostelor întreprinderi ca pe lângã niºte cimitire? Vânzarea pe 1 euro va duce la accelerarea redresãrii economice reale, prin infuzie de tehnologie, management performant, infuzie de capital circulant, ori se va revigora doar exportul de fier vechi, masã lemnoasã etc.? Dacã scumpirile fãrã precedent ale costului gazelor ºi energiei electrice, alãturi de fiscalitatea excesivã, au avut cumva scopul de a aduce în incapacitate de platã unele societãþi, numai pentru a fi trecute pe lista ”mireselorÒ neatractive, rãmase nemãritate din lipsã de ”bãrbaþiÒ curajoºi?

Atunci, dacã este aºa, strigãturile care se vor auzi curând sub fereastra celor care îºi asumã mereu rãspunderea, în timp ce singura lor melodie preferatã este fuga de rãspundere, vor suna cam aºa: ”Cei ce vând pe-un euro/ Trebuie duºi la neuro!Ò

Chiar aºa! Ce vor sã spunã guvernanþii ultimilor 12 ani? Cã nu puteam fi primiþi în N.A.T.O. ºi Uniunea Europeanã cu flotã, cu complexe zootehnice, cu sere, solarii, cu fabrici ºi uzine, adaptate noilor condiþii potrivit cerinþelor pieþei? Cui foloseºte deºertizarea ºi sãrãcirea continuã a României? Poporului român, sigur, nu! Partenerilor noºtri bogaþi, iarãºi, nu!

Pe ”autoriiÒ operei îi cunoaºtem, ”cobaiiÒ care o suportã se vãd. Cine sunt, totuºi, beneficiarii decadentismului programatic al societãþii româneºti? Cui prodest?

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat R‡duly R—bert. Se pregãteºte domnul ªtefan Giuglea.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Alãturi de ”PrimãvaraÒ de la Bucureºti, legat de N.A.T.O., al doilea eveniment important, fãrã doar ºi poate, în momentul actual este recensãmântul populaþiei ºi locuinþelor. O sã mã refer pe scurt la aceastã ultimã activitate care se defãºoarã în România.

În primul ºi în primul rând, desigur, existã un semn de întrebare Ð nu ºtiu cât de serios este el Ð legat de legalitatea acestui recensãmânt, atât timp cât Legea nr. 677/noiembrie 2001 pentru protecþia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ºi libera circulaþie a acestor date stipuleazã anumite prevederi care, în opinia mea personalã, duc la consecinþa ca acest recensãmânt sã fi fost prevãzut printr-o lege specialã. Acest lucru nu s-a întâmplat, drept urmare aceste semne de întrebare, legate de legalitatea recensãmântului, vor plana în continuare. Însã pot sã spun cã ele sunt secundare, din moment ce evenimentul va fi fost deja desfãºurat.

Mult mai importante cred cã au fost ºi rãmân lacunele organizatorice legate de acest recensãmânt. În primul ºi în primul rând, problemele legate de informarea corespunzãtoare a cetãþenilor recenzaþi. Aici, Guvernul a lãsat totul la voia întâmplãrii ºi trebuie sã spun cã, probabil, dezinformarea sau neinformarea cetãþenilor va avea serioase consecinþe asupra veridicitãþii datelor care vor fi înregistrate de recenzori.

Noi, Uniunea Democratã Maghiarã din România, n-am stat cu braþele în sân. Mai mult. A trebuit sã facem o campanie de informare, pentru a ajuta într-un fel Guvernul sau, mai bine zis, a face ce nu a fãcut Guvernul pe banii contribuabilului, campanie care, probabil, fiind dusã în limba maghiarã, nu a fost foarte bine înþeleasã de unii membri ai Executivului. Am fost chiar criticaþi în videoconferinþa de sãptãmâna trecutã. Însã, noi ne asumãm toatã rãspunderea, aºa cum ºi Guvernul ar trebui sã-ºi asume rãspunderea pentru activitatea ce n-a fãcut-o. Au fost probleme, tot aici, la capitolul organizatoric, legat de întrebãri. Dupã cum bine ºtim, au fost întrebãri de genul: ”Dacã aveþi relaþii extraconjugale?Ò Ceea ce, pe mine, cel puþin, m-a dus cu ideea cã nu ne aflãm în faþa unui recensãmânt, ci a unei spovedanii. ªi cred cã aceste probleme, legate de moralitatea celor care au fost întrebaþi, ar trebui lãsate la latitudinea forurilor tradiþionale ºi nu ar trebui preluate într-un recensãmânt. Probabil cã, dacã aceste întrebãri ar fi fost discutate nu numai cu liber-cugetãtori, ci ºi cu oameni de-ai bisericii, ar fi fost înlãturate.

Mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat ªtefan Giuglea. Se pregãteºte domnul deputat Leonãchescu.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Doresc sã atrag atenþia asupra unei probleme deosebit de importante ºi grave cu care se confruntã societa-

tea româneascã în ultimii ani. Statisticile realizate aratã o creºtere alarmantã a cazurilor de abandon familial, datorate în mod deosebit degradãrii condiþiilor economice ºi a valorilor morale, lipsei de educaþie ºi informare a familiilor cu risc de abandon, neimplicarea comunitãþilor locale în sprijinirea familiilor cu un astfel de risc.

În Constanþa, ca ºi în alte judeþe, se nasc copii care ajung sã nu afle niciodatã ce înseamnã sã trãieºti în familie, unii dintre aceºtia sunt pãrãsiþi la ghena de gunoi sau pe câmp, iar alþii sunt uitaþi în maternitãþi ºi spitale. Cei mai mulþi ajung în case de copii, iar alþii, ce-i drept, mai puþini, copii ai strãzii, posibili consumatori de droguri. Cu toate acestea, în ciuda problemelor existente, sunt familii sãrace care se luptã ca aceºti copii sã rãmânã în familie ºi a-i ajuta acum înseamnã a demonstra cã în þara noastrã familia a fost ºi va rãmâne o valoare.

Creºterea numãrului de abandonuri înseamnã pentru societate copii instituþionalizaþi, delincvenþã juvenilã, deteriorarea imaginii comunitãþii, alocarea de cãtre stat a unor fonduri mai mari pentru întreþinerea acestora.

Iatã de ce, în luna martie, în mod deosebit, se desfãºoarã în judeþul Constanþa campania ”Pentru o societate fãrã abandonÒ, prin care se doreºte ajutorarea familiilor sãrace ºi a copiilor, sensibilizarea opiniei publice ºi a autoritãþilor locale, o campanie care îºi propune sã gãseascã rezolvarea problemelor ce conduc la abandonuri. Printre modalitãþile de intervenþie derulate în scopul prevenirii abandonului au fost considerate ca fiind cele mai utile acelea care implicã sprijinul financiar acordat familiilor cu risc de abandon, repartizarea de locuinþe ºi gãsirea de locuri de muncã necesare familiilor respective.

Cât despre lipsa de implicare a comunitãþii în prevenirea abandonului, fenomenul este pus în primul rând pe seama lipsei banilor, pe indiferenþa faþã de problemele celorlalþi, pe lipsa mijloacelor legale de intervenþie, a educaþiei indivizilor în spiritul ajutorãrii familiilor cu situaþii dificile.

Vã mulþumesc. Îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae Leonãchescu. Se pregãteºte domnul Mihai Baciu.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Onorat auditoriu,

În zilele de 22, 23 ºi 24 martie 2002 am fãcut o deplasare în Republica Moldova, la invitaþia unor structuri ale societãþii civile.

Am fost primit de oameni ai ºcolii din Chiºinãu, precum ºi de reprezentanþi ai oamenilor de afaceri, cercetãtorilor, universitarilor, lucrãtorilor din presã, radio ºi televiziune. Am fost oaspetele unor colective de intelectuali din Transnistria ºi al unor activiºti din domeniul vieþii parlamentare ºi politice.

Atât cât s-a putut am constatat cã viaþa social-politicã din Basarabia se desfãºoarã în condiþiile unei tensiuni alarmante, vecinã cu instabilitatea, generatã de politica antidemocraticã a comuniºtilor conduºi de Vladimir Voronin. Guvernul condus de premierul Tarlev recurge la metode condamnate de istorie spre a înãbuºi exprimarea liberã a tinerei generaþii, spre a elimina adversarii politici ascultaþi de electorat.

Cercuri tot mai largi de intelectuali se plâng de metodele teroriste de tip stalinist la care recurg tot mai des în ultimul timp autoritãþile de la Chiºinãu spre a bloca dorinþa oamenilor ºi cursul spre integrare europeanã al evenimentelor.

Domnul Sorin Petre, cetãþean român cãsãtorit cu Violeta Bucãtaru Ñ profesoarã de limba românã la Liceul Privat din Ungheni Ñ, a fost ridicat abuziv de pe stradã de lucrãtori ai poliþiei din localitate, bãtut fãrã motiv ºi apoi eliberat.

Doi haidamaci din garda personalã a preºedintelui Vladimir Voronin au luat doi tineri studenþi de la Universitatea Agrarã a Moldovei ºi i-au maltratat timp de trei ore fãrã nici un motiv plauzibil.

Liderii de frunte ai opoziþiei democrate sunt ameninþaþi cu moartea. Iulian Condur, liderul Comitetului de grevã de la Academia de ªtiinþe Economice a Moldovei, a fost ameninþat cu moartea în ziua de 14 martie 2002.

De altfel, ameninþarea prin telefon cu moartea a liderilor opoziþiei democrate reprezintã un element frecvent în peisajul politic actual din Basarabia.

Rãpirea de pe stradã în ziua de 21 martie a.c. a deputatului Partidului Popular Creºtin Democrat Vlad Cubreacov, directorul Editurii ”Alfa ºi OmegaÒ din Chiºinãu, a indignat opinia publicã.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Mihai Baciu. Se pregãteºte domnul Cãlin Popescu-Tãriceanu.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc frumos. Stimaþi colegi,

Deºi partea aceasta de marþi dimineaþã se numeºte partea rezervatã declaraþiilor politice, eu voi face astãzi o declaraþie de suflet. Mult mai puþin politicã, de suflet. Din aceastã cauzã, nici n-am scris un text anume, pentru cã atunci când scrii ceva pui mai multã logicã decât suflet. Nu stricã nici logica, fãrã îndoialã, dar ceea ce vreau sã vã spun eu astãzi, cum vã spuneam, este mai mult o declaraþie de suflet ºi se referã la tema pe care a abordat-o înaintea mea ºi profesorul Leonãchescu.

Mereu voi aborda puþin altfel aceastã chestiune. Vã invit pe dumneavoastrã ºi-i invit pe toþi cei care ne ascultã ºi întregul popor român sã nu uitãm cã mâine se împlinesc 84 de ani de la acel început al anului astral care a fost anul 1918 pentru români, este vorba de acea hotãrâre absolut istoricã, memorabilã, pe care nu trebuie sã o uitãm, a Sfatului Þãrii de la Chiºinãu, prin care s-a hotãrât, cum vã spuneam, revenirea Basarabiei la Patriamamã.

V-am promis cã nu voi face o declaraþie politicã, aºa încât voi aminti doar atât, cã nu cred cã existã teritoriu în partea asta a Europei (ºi, poate, chiar în toatã Europa), care sã fi avut o istorie mai dramaticã, cu momente deseori tragice, aºa cum a avut aceastã Basarabie, aceastã Republicã Moldova. Între 1918 ºi 1940 s-a încercat ºi s-a reuºit o anumitã democratizare, este adevãrat, destul de contradictorie, uneori chinuitã, a Basarabiei de atunci. A intervenit anul 1940, cu tragismul sãu, Pactul Riebbentrop-Molotov, intrarea forþatã a trupelor sovietice, al Doilea Rãzboi Mondial, dupã care, ºtiþi foarte bine ce a urmat: Basarabia a fost transformatã într-o provincie de graniþã, de margine, a imperiului sovietic ºi a avut loc acolo ceea ce se întâmplã în provinciile de graniþã: o încercare de rusificare, de deznaþionalizare, de colonizare masivã, de confiscare culturalã, de anulare a indentitãþii locuitorilor majoritari ai acestei provincii.

În 1991, Republica Moldova s-a declarat stat independent. Am recunoscut acest stat independent. Recunoaºtem ºi acum statalitatea Republicii Moldova, nu ne amestecãm în treburile sale interne. Sã fie clar: nu ne-am amestecat ºi nu ne amestecãm!

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Cãlin Popescu-Tãriceanu. Urmeazã domnul Ilie Neaºcu.

## Domnule preºedinte,

Îmi permiteþi sã dau citire declaraþiei politice referitoare la intervenþia primului-ministru Adrian Nãstase în problema limitãrii spaþiilor de publicitate la televiziunea publicã.

Sãptãmâna trecutã, premierul Nãstase, într-una din intervenþiile sale publice, a dat de înþeles în mod foarte explicit cã susþine ideea limitãrii spaþiilor de publicitate la televiziunea publicã. Din pãcate, aceastã iniþiativã vine din partea unor membri ai C.N.A. ale cãror legãturi cu unele grupuri de media sunt deja de notorietate.

Atât primul-ministru, cât ºi Consiliul Naþional al Audiovizualului au datoria sã apere interesul cetãþeanului la libera informare, la existenþa unei scene a audiovizualului echilibrate în care sã funcþioneze de o manierã complementarã sectorul privat ºi cel public. Constat însã cã în momentul în care Televiziunea publicã dã semne cã s-a trezit din letargia în care a funcþionat multã vreme, realizând programe de foarte bunã calitate, situaþie confirmatã de toate sondajele de audienþã, se încearcã diverse tentative de a aduce serviciul public de televiziune într-o situaþie de dependenþã de puterea politicã, prin diminuarea veniturilor sale din publicitate.

Este un lucru bine ºtiut cã, pe mãsurã ce finanþarea de la bugetul statului creºte, în aceeaºi mãsurã se vor diminua autonomia ºi implicit obiectivitatea Televiziunii publice.

De aceea, cred cã este normal, domnule prim-ministru ºi stimaþi membri C.N.A., sã lãsaþi publicul sã decidã ºi sã nu interveniþi Domniile voastre într-un fel în care, printr-o formulã aparent inocentã, daþi o loviturã mortalã TVR, pentru a sprijini diverse interese obscure.

Mã simt obligat, pentru corecta dumneavoastrã informare, sã vã aduc la cunoºtinþã câteva cifre care au menirea de a mai reflecta la justeþea ideilor pe care le promovaþi:

Ñ limitarea publicitãþii la TVR va reduce la jumãtate încasãrile actuale din publicitate, adicã o pierdere de 4 milioane de dolari anual;

Ñ în þãrile europene, publicitatea are o pondere mult mai ridicatã decât la noi în venitul televiziunilor publice. De exemplu: Franþa 31%, Italia 40%, ºi vecinii noºtri din zonã Ð Cehia 35%, Polonia ºi Ungaria 46%. Iar în România, numai 15%!

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ilie Neacºu. Urmeazã domnul Ioan Sonea.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urmã cu o sãptãmânã, un coleg deputat aparþinând încã Grupului P.R.M. a urcat la aceastã tribunã ºi a citit un material conceput cu siguranþã de altcineva, atacându-l dur pe camaradul nostru din Camera Deputaþilor, Raj Tunaru.

Domnul Mircea Purceld, cititorul acelui text, se coboarã la nivelul maidanelor din Ferentari, de unde ºeful sãu suprem îºi strânge, sãptãmânã de sãptãmânã, lãturile ºi dejecþiile pe care apoi, cu o satisfaþie specificã doar alienaþilor mintali incurabili, le combinã ºi le împrãºtie în drepta ºi în stânga, fãrã sã þinã seama cã gesturile sale pot rãni sufletele nevinovate ale unor copii, femei sau bãtrâni, ori pot deforma imaginea unor personalitãþi din politicã, culturã, presã, mediu de afaceri, sport etc.

Domnul deputat Mircea Purceld a fãcut douã greºeli de fond. Mai întâi, a vrut sã ne demonstreze cã nu a depus nici cel mai mic efort pentru a se coborî, de la statura sa arhicunoscutã pânã mai ieri de bãnãþean civilizat, la limbajul de mahala practicat de ani de zile de ”bãiatuÕ de cartierÒ Tudor V. C. Apoi, domnul deputat Mircea Purceld se erijazã în purtãtorul de cuvânt al P.R.M., deºi ºtiu cã altcineva a primit aceastã misiune, accentuând în douã rânduri: ”Nu ne dezicem de preºedintele partidului nostru, domnul Corneliu Vadim TudorÒ.

Excepþionalã atitudinea! Dacã eu v-aº fi solicitat o asemenea intervenþie parlamentarã, domnule Purceld, sunt sigur cã nu veneaþi atât de prompt în întâmpinarea cererii mele. Aþi fãcut-o deliberat.

Declaraþia dumneavoastrã, domnule Purceld, face parte de astãzi din dosarul pe care îl pregãtesc juriºtii noºtri pentru a demonstra opiniei publice cã în P.R.M. nu doar liderul sãu este extremist, un rasist, mai sunt ºi alþii, precum distinsul coleg din Timiºoara, care vorbeºte, referindu-se desigur la domnul deputat Raj Tunaru, de nãravurile castei din care provine ºi cã îl va apãra pe Vadim ”... indiferent de cãruþele cu coviltir care stârnesc praful...Ò

În definitiv, cu ce a greºit colegul nostru Raj Tunaru, domnule Mircea Purceld? El nu a fãcut altceva decât sã completeze adevãrata faþã a celui care a cheltuit de-a

lungul a 12 ani miliarde de lei pentru a-ºi construi o cu totul altã imagine.

Ca preºedinte de ºedinþã, vã mulþumesc. Ca fost coleg, vã deplâng, domnule Neacºu. Are cuvântul domnul deputat Ioan Sonea. Se pregãteºte domnul Dan Coriolan Simedru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Zi de zi, cu îngrijorare ºi înfrigurare urmãresc presa, radioul, TV, sã mai aflu despre un nou atac asupra românilor, asupra României, acum, când suntem în anul marii promisiuni.

Mai deunãzi se cerea urmãrirea unioniºtilor ºi condamnarea lor ca trãdãtori. Delegaþia parlamentarã în Germania avea sã se plângã de greul luptei duse în România de actuala putere cu extremismul. Atunci, de ce sã ne mai mire încã o palmã datã românilor de un strãin?

Cu prilejul deschiderii unui curs de istoria Holocaustului, ambasadorul american spune: ”Este uºor sã punem tragedia istoriei pe seama unor forþe externe, aºa cum încearcã unele voci din România.Ò Nu ne spune ce voci. Chiar nu ºtie istoricul de ocazie nimic despre soarta României, pãrãsitã de toþi prietenii din vest care aveau propriile lor probleme ºi lãsatã pradã la douã fiare care au muºcat aproape deodatã din trupul rotund al þãrii? Apoi spune: ”România a participat la Holocaust nu doar prin deciziile ºi acþiunile generalului Antonescu ºi ale Gãrzii de Fier, ci ºi prin cetãþenii care au sprijinit acele evenimente în mod deschis sau prin tãcerea lor.Ò Nimeni nu a negat cã în România acelor vremi nu ar fi avut loc drame dureroase ale cãror victime au fost evrei, la fel cum au fost ºi români ºi þigani. Dar nu ºtim ca în România populaþia sã fi participat la vânãtoare de evrei, aºa cum americanii au pus la cale vânãtoare de piei roºii sau de negri. Chiar sã nu ºtie onorabilul ambasador cã în România se refugiau evreii din Ardealul de Nord ocupat, tocmai pentru a scãpa de urgie?

Ce sã înþelegem prin expresiile ”În mãsura în care greºelile trecutului sunt mai bine înþelese...Ò. Putem sã luãm decizii corecte pentru viitor? Sã înþeleg cã bunicii mei, care au luptat pe front pentru întregirea României, trebuie condamnaþi? Cã pãrinþii mei ºi noi suntem urmaºii unor criminali, cã trebuie sã ne considerãm vinovaþi noi ºi urmaºii noºtri ºi tot poporul pentru un rãzboi trecut?

Are vreo remuºcare poporul american sau americanii pentru seminþiile dispãrute prin rezervaþii, pentru Hiroºima, pentru morþii din Vietnam, pentru cei din Iugoslavia ºi de pe toate locurile de pe pãmânt unde au fost trimiºi de conducãtorii lor împotriva cãrora nu s-au revoltat niciodatã? Pentru cã nu ºtiu de vreo revoluþie de acest fel în America, dar ºtiu cã pe mulþi i-au asasinat.

## Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Dan Coriolan Simedru. Se pregãteºte domnul Radu Ciuceanu.

Vreau sã vã spun cã la ora 10,00 vom încheia aceastã ºedinþã pentru declaraþii politice. Puteþi depune la Secretariat sau, cei care nu reuºiþi, vi le reþineþi pentru sãptãmâna viitoare. Aþi fost foarte mulþi înscriºi.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

În spiritul politicii clientelare ºi de compromis ce caracterizeazã guvernarea P.S.D., se înscrie ºi Ordonanþa de urgenþã nr. 90 din 2001, prin care se modificã prevederile unei legi organice, nr. 80 din 1995, privind statutul cadrelor militare.

Cele douã acte normative au fãcut ca în România sã avem, din pãcate, douã categorii de militari: unii, marginalizaþi Ñ cei din structurile M.Ap.N. Ñ ºi alþii privilegiaþi Ñ cei din structurile M.I., S.R.I., S.T.S., S.P.P. ºi S.I.E.

Iatã cã în plinã guvernare aºa-zis social-democratã apar diferenþieri evidente între militari, bineÎnþeles în favoarea celor din structurile sus-menþionate ºi în defavoarea militarilor din M.Ap.N. Probabil cã aºa înþelege P.S.D.-ul sã recompenseze eforturile Armatei Române aflate în prim-planul integrãrii în N.A.T.O., în special prin rezultatele obþinute de militarii români în acþiunile internaþionale de menþinere a pãcii.

În continuare, voi prezenta câteva situaþii concrete care demonstreazã discriminarea militarilor din structurile M.Ap.N. faþã de militarii din celelalte structuri. De exemplu, un locotenent-colonel din M.Ap.N., dacã nu reuºeºte avansarea în grad pânã la 53 de ani, trebuie sã iasã la pensie; în schimb, un locotenent-colonel aparþinând celorlalte structuri este supus aceluiaºi tratament de pensionare, dar la o vârstã de 55 de ani. Care este criteriul care a produs aceastã diferenþiere? Un ofiþer din structurile M.I. sau S.T.S. este mai puþin obosit sau mai puþin afectat de stres decât un ofiþer de acelaºi nivel din structurile M.Ap.N.? Nu cred!

Alt exemplu elocvent: un cãpitan din M.Ap.N. care împlineºte vârsta de 42 de ani ºi, din motive independente voinþei lui, motive de restructurare de exemplu, trebuie sã iasã din structurã, sã fie trecut în rezervã, va avea, conform Legii nr. 138 din 1999, art. 1 alin.1, un numãr de 12 solde ca ajutor, ºi am folosit terminologia din lege. Un cãpitan aparþinând celorlalte structuri supus unui tratament similar beneficiazã de 16 solde în plus ca ajutor faþã de cãpitanul M.Ap.N., deci 12 plus 16. Sã explicitez: pentru cã limita de pensionare pentru un ofiþer M.I., de exemplu, dacã nu avanseazã la un grad superior, este de 50 de ani ºi, deci, diferenþa pânã la vârsta de pensionare este, 50 minus 42, de opt ani. Înmulþind cei opt ani cu douã solde anual, vom obþine 16 solde ca ajutor, avantaj pe care cel din M.Ap.N. nu îl are, pentru cã domnul cãpitan M.Ap.N. trebuie sã avanseze la gradul superior la 42 de ani, altfel va fi trecut în rezervã.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul Radu Ciuceanu ºi, în mãsura în care va mai fi timp, va mai fi un vorbitor.

Domnule preºedinte,

Cu titlul ”Unde ne sunt Robespierrii?Ò sau, mai corect, ”Unde ne mai sunt Robespierrii?Ò, încerc sã fac un demers cãtre cei care sunt obligaþi sã ne audã ºi sã ne vadã.

ªi, totuºi, pentru avocatul din Arras, Maximilien Robespierre, poreclit ºi ”IncoruptibilulÒ, sufletul Comitetului Salvãrii Publice, asasinul din Danton ºi al altor eroi ai Revoluþiei Franceze, pãstram un sentiment de admiraþie nu numai pentru faptul cã, în plinã ascensiune a puterii, locuia într-o pensiune modestã, dar mai ales pentru consecvenþa sa de neclintit.

Existã în lumea gazetarilor de la noi un personaj evident controversat. ªi cine dintre noi, încãlcând mãcar cu vârful botinelor edificiul vieþii politice româneºti, nu este pãcãtos? Personajul este Cristian Tudor Popescu, care, prin numeroasele sale prestãri televizate, dar ºi prin articolele de fond scrise nu numai cu o competenþã ireproºabilã, dar ºi printr-un stil justiþiar ºi abrupt, a dobândit un similis cu temutul Robespierre.

A fost prezent, prin ziarul sãu de mare circulaþie, în toate momentele de frunte ale þãrii noastre, dar ºi cele care se desfãºurau în apropierea graniþelor, pornind din Bosnia ºi sfârºind cu Kosovo, ca sã nu mai vorbim de punctul sãu de vedere curajos în conflictul izbucnit între mineri ºi Radu Vasile, cu tristele episoade de la Cozia ºi Stoeneºti. A fost însã un moment peste care ºi Domnia sa a trecut de parcã nici nu ar fi fost prezent, parcã nici nu ar fi existat Ð afacerea ROMTELECOM Ñ, sãptãmânile când Senatul parcã luase foc, ca într-un veritabil teatru de operaþie.

ªtim prea bine acum cum s-a sfârºit aceastã, în fond, dramã a poporului român Ð neputinþa crasã a democraþiei noastre de a decela, urmãri ºi, mai ales, sancþiona pe cei care au borfãºit statul cu o sumã pe care noi am apreciat-o ºi pe care de atâtea ori am spus-o aici ºi în þarã Ñ de aproximativ 67,5 milioane de dolari.

Se împlineºte o lunã de când Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºi pentru petiþii a Camerei Deputaþilor a hotãrât reluarea anchetei parlamentare asupra afacerii ROMTELECOM. Mai bine zis, a fost vorba de preluarea raportului alcãtuit de comisia senatorialã din toamna anului 1999 ºi care a fost înmormântat o datã cu iminenþa alegerilor din 2000.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Cu regretul cã nu toþi colegii înscriºi au putut sã-ºi prezinte declaraþia politicã, îi rog pe cei care considerã necesar sã lase la secretariat declaraþia pentru a fi înregistratã sau, dacã nu, sã se înscrie pentru marþea viitoare.

Probleme care frãmântã pensionarii Mehedinþiului.

Pensionarii din judeþul Mehedinþi, al cãror standard de viaþã pentru mulþi a atins pragul subsãrãciei, unii ajungând cerºetori muþi la uºile magazinelor alimentare, scormonitori în containerele de resturi menajere, iar cei mai mulþi nefericiþi, boschetari sau sinucigaºi dupã o viaþã de muncã cinstitã, sunt supuºi în continuare presiunii unui sistem de taxe ºi impozite locale, înrãutãþindu-le ºi mai mult situaþia. Rãspunsurile autoritãþilor locale la repetatele solicitãri ale acestora de a li se reduce impozitul pe clãdire cu pânã la 75% pentru cei cu venituri de pânã la 2.000.000 lei au fost negative invocându-se prevederile Legii nr. 27/1974, de care beneficiazã doar veteranii de rãzboi, revoluþionarii din Decembrie 1989, urmaºi ai eroilor-martiri din Decembrie 1989 ºi persoanele persecutate politic. Sunt însã ºi unii aºa-ziºi revoluþionari care fac afaceri de sute de milioane sau persoane persecutate politic care câºtigã zeci de milioane lunar, dar ºi de efectele legii amintite.

Sunt cunoscute ºi de mare actualitate costurile aberante ºi nejustificate în acelaºi timp, cu perspective de a

fi din nou mãrite de la 1 aprilie 2002 ale serviciilor care, aºa cum a recunoscut ºi domnul prim-ministru Adrian Nãstase, se apropie sau depãºesc salariul mediu pe economie, fãrã a mai adãuga impozitele, taxele ºi coºul zilnic.

O problemã care frãmântã pe pensionari ºi nu numai, sunt impozitele pe apartamentele de bloc care, pe lângã faptul cã s-au dublat în anul 2002, prezintã ºi curiozitatea cã pentru aceeaºi suprafaþã de teren plãtesc impozit trei, cinci, zece familii, un fel de impozit pe verticalã care, cifric, se poate rezuma astfel:

|Tip apartament<br>Garsonierã<br>2 camere<br>3 camere<br>4 camere|Un nivel<br>582.000<br>920.000<br>1.305.000<br>1.620.000|Bloc<br>patru etaje<br>2.910.000<br>4.600.000<br>6.525.000<br>8.100.000|Bloc<br>cinci etaje<br>5.238.000<br>8.280.000<br>11.745.000<br>14.580.000|Bloc<br>zece etaje<br>6.402.000<br>10.120.000<br>14.355.000<br>17.820.000| |---|---|---|---|---|

Acest sistem de impozitare pe verticalã pentru aceeaºi suprafaþã de teren este un atentat la buzunarele contribuabililor sãraci ºi, dacã va continua, poate deveni genocid. Toate pagubele, greºelile, hoþiile sunt suportate de contribuabilul simplu; ca ºi gãurile negre ale economiei de mii de miliarde de lei, sunt acoperite cu uºurinþã de Guvern.

Politica externã a României a intrat în ”Zodia MangaliþeiÒ.

Potrivit ziarului ”AdevãrulÒ din 22.03.2002, ”aflatã într-o vizitã oficialã în Germania, delegaþia parlamentarã românã condusã de Valer Dorneanu, preºedintele Camerei Deputaþilor, a avut miercuri o serie de întâlniri, atât la nivel politic, cât ºi economic...Ò. Valer Dorneanu a declarat cã ”existã o bunã conlucrare a P.S.D. cu celelalte partide din Opoziþie, pentru a contracara partidele naþionaliste cu mesaje extremisteÒ. ”Reprezentantul P.N.L. în delegaþie, Andrei Chiliman, a precizat cã existã într-adevãr aceastã preocupare a partidelor democratice pentru a împiedica o eventualã ascensiune a P.R.M. ºi punerea în pericol din partea acestui partid a valorilor democraticeÒ.

Ne surprinde poziþia duplicitarã a preºedintelui Camerei Deputaþilor, domnul Valer Dorneanu, perceput pânã în prezent, cel puþin, ca un om calculat ºi echilibrat în declaraþii. Ne-am înºelat, deoarece, cu toate cã a efectuat vizita în strãinãtate ca ºef al unei delegaþii parlamentare reprezentând tot spectrul politic, a dat dovadã de slugãrnicie ºi oportunism, de aceastã datã atacând în mod josnic, la curþile europene, un partid parlamentar românesc.

Faþã de astfel de declaraþii care constituie, de fapt, secvenþe dintr-un scenariu complex al marginalizãrii ºi neantizãrii Partidului România Mare, dorim sã facem urmãtoarele precizãri:

Puterea de la Bucureºti simte în spate vântul rece al eºecului integrãrii în N.A.T.O. ºi U.E., motiv pentru care cautã cu disperare un þap ispãºitor. ªcoliþi sub stindardul ”Proletari din toate þãrile, uniþi-vã!Ò, guvernanþii de la Bucureºti pun, mai presus de interesele românilor, propriile lor interese. Pentru a împuºca doi iepuri dintr-un foc, ”Întâiul vânãtor al þãriiÒ vrea sã-ºi justifice eºecul total al guvernãrii prin culpabilizarea celui mai mare partid din opoziþie. În mintea lui, aburitã de sondajele comandate, preºedintele P.S.D. confundã scena politicã internaþionalã cu domeniul personal de la Corbu. Numai aºa se pot explica gafele monumentale pe care le face, trimiþându-ºi ”supuºiiÒ sã-i proslãveascã ”realizãriliÒ pe la curþile europene. Constatând cã, de fapt, ”regele este golÒ, emisarii se dedau la criticarea ºi condamnarea unui partid parlamentar românesc, al doilea în topul preferinþelor electoratului, ”punându-se caprãÒ în faþa Occidentului.

Declaraþia mea politicã se referã la situaþia în care a ajuns astãzi majoritatea populaþiei municipiului Reºiþa, datoritã eºecului înregistrat în acþiunea de privatizare a Combinatului siderurgic din localitate.

Combinatul Siderurgic Reºiþa împreunã cu Uzinele Constructoare de Maºini Reºiþa aveau înainte de anul de graþie 1989 peste 25.000 de salariaþi care asigurau, aproape în totalitate, hrana pentru cei peste 80.000 de locuitori ai municipiului.

Graþie politicilor economice promovate de guvernãrile de dupã 1989, situaþia acelora care trãiesc în acest municipiu a devenit dramaticã. Combinatul siderurgic, de la 10.500 de salariaþi, a ajuns astãzi la doar 3.200, prin restrângerea, în mod treptat, a celor mai importante activitãþi, datoritã unui management total defectuos.

Adevãrata ºi marea dramã s-a produs în luna septembrie 2000, când fostul F.P.S. a vândut Combinatul unui investitor strategic de care pânã atunci nu mai auzise nimeni în Europa, unui investitor fãrã bani care pânã astãzi a reuºit sã plãteascã numai avansul de 500 de mii de dolari.

Privatizarea Combinatului Siderurgic Reºiþa este o operaþiune extrem de gravã. În acest caz, s-a încredinþat soarta unui întreg oraº în mâinile unor aventurieri care au reuºit sã convingã Executivul sã recurgã la acordarea, în mod repetat, a unor ajutoare sociale, pentru a potoli foamea familiilor celor care astãzi nu mai luptã pentru nimic altceva decât numai pentru supravieþuire.

În urma repetatelor presiuni ale sindicatelor, datoritã neachitãrii salariilor, în mod repetat, statul a trebuit sã intervinã prin acordarea, în patru rânduri, a unor ajutoare sociale, de fiecare datã suplimentând bugetul Consiliului Local Reºiþa cu tranºe de câte: 18 miliarde de lei, 9 miliarde de lei, 13 miliarde de lei, iar în aceastã sãptãmânã cu încã 15 miliarde de lei, pentru a se acorda fiecãrui angajat circa douã salarii medii pe economie, plus 820 milioane de lei pentru angajaþii care lucreazã în sectorul energetic al combinatului, în cadrul celor douã centrale hidroelectrice Grebla ºi Crãinicel.

Trebuie sã mai subliniem cã nici pânã astãzi nu s-a reuºit externalizarea gospodãririi alimentãrii cu apã a municipiului Reºiþa, activitate care se realizeazã în continuare în cadrul Combinatului Siderurgic Reºiþa care, din pãcate, încã este în proprietatea acestei fantome NOBLE VENTURES.

Declaraþie privind unele mãsuri dispuse de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor nr. 144 din 27 aprilie 2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de supraveghere, profilaxie ºi combatere a pestei porcine clasice prevede în Anexa nr. 1, capitolul I, art. 2 cã: ”Strategia sanitarã veterinarã a serviciilor veterinare din România constã în stoparea vaccinãrii antipestoase pe întregul teritoriu al þãrii. În funcþie de rezultatul analizei de risc, Agenþia Naþionalã Sanitarã Veterinarã poate decide menþinerea vaccinãrilor în zonele de risc, cu indicarea tipului de vaccin.Ò

Prin Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor nr. 486 din 17 decembrie 2001 pentru aproba-

rea Normei sanitare veterinare privind acþiunile sanitare veterinare obligatorii în domeniul sãnãtãþii animalelor, ale cãror cheltuieli sunt suportate de cãtre proprietarii animalelor, la anexã, capitolul 3, punctul A.I.2, lit.c) se stabileºte cã: ”vaccinarea porcinelor aflate pe teritoriul judeþelor Caraº-Severin, Timiº, Arad, Bihor, Satu Mare ºi Sãlaj este interzisã.Ò

Ca urmare a intrãrii în vigoare a acestui act normativ, producãtorii de porcine din judeþele de la graniþa vesticã a þãrii au intrat în alertã, dat fiind cã pesta porcinã clasicã este o boalã infecto-contagioasã viroticã care, o datã declanºatã, duce la decimarea efectivelor de porcine. În cazul acestei boli, tratamentul este ineficient ºi costisitor, singura metodã de combatere rãmânând profilaxia prin vaccinare, fapt care s-a realizat în România printr-o campanie susþinutã a autoritãþilor în domeniu, desfãºuratã de-a lungul timpului, ale cãrei efecte cu greu consolidate sunt acum distruse.

Considerãm cã nu se pot lua mãsuri vestice în condiþii estice, în sensul cã suprimarea vaccinãrii contra pestei porcine clasice în statele comunitãþii europene nu genereazã efecte negative, deoarece mãsura intervine în contextul a douã condiþii (care în þara noastrã nu sunt îndeplinite): 1) nivelul ridicat al parametrilor igienico-sanitari ai mediului în care se dezvoltã efectivele de porcine; 2) sistemul de asigurare ºi de despãgubire a producþiei de animale în cazul unei epizootii.

”Eu, Agache Aurel Dionisie, nu-l voi ierta niciodatã!Ò Procesul ucigaºilor colonelului post-mortem Aurel I. Agache, ºeful Biroului economic al Miliþiei Târgu Secuiesc, absolvent a douã facultãþi, Drept ºi IstorieÐ Filozofie, cãsãtorit cu o localnicã maghiarã ºi tatã a cinci copii, ucis la Târgu Secuiesc la 22 decembrie 1989, a durat peste 10 ani. Mai bine de 6 ani, între 1991-1997, în timpul când preºedinte al României era tot domnul Ion Iliescu, i-au fost necesari justiþiei române pentru a face luminã într-un proces extrem de clar. La 26 martie 2001 Curtea Supremã de Justiþie, prin sentinþã definitivã, a condamnat pe Filip Orb‡n Daniela Kamilla la 7 ani, Paizs Octavian la 4 ani, HŽjja Dezideriu la 4 ani, Reiner Anton la 3 ani ºi Konr‡d Ioan la 3 ani.

Justiþia românã s-a dovedit ºi de aceastã datã mult prea blândã cu niºte bestii umane care l-au ucis pe bravul ofiþer cãzut pe trotuar într-o baltã de sânge sub ploaia de lovituri, cãruia nu i s-a permis acordarea unui ajutor medical, deºi douã salvãri erau sosite la faþa locului. A fost lovit cu mâinile ºi picioarele, a fost cãlcat cu tocul de la pantofi, au sãrit cu ambele picioare pe cap, torace, abdomen, organe genitale, l-au dezbrãcat ºi batjocorit, l-au scuipat ºi în final au vrut sã-l incendieze. În cavitãþile oculare i-au înfipt o monedã ºi respectiv efigia de la caschetã, iar în gurã i-au pus un ºobolan mort. Subliniez, corpul i-a fost incendiat, dar din cauza hainelor îmbibate de sânge, focul s-a stins aproape imediat.

Deoarece justiþia a omis de a lua mãsura interdicþiei de a pãrãsi teritoriul României, trei condamnaþi s-au refugiat imediat în Ungaria ºi doar HŽjja Dezideriu ºi Reiner Anton au fost închiºi la Miercurea-Ciuc. La câteva zile dupã pronunþarea sentinþei, Paizs Octavian a fost arestat în Ungaria la 20 km de graniþa României, dar ministrul de justiþie maghiar, David Ibolya, a refuzat extrãdarea pe ”motive umanitareÒ ºi l-a eliberat.

În timpul procesului început la Sfântu Gheorghe în anul 1998, într-o atmosferã tensionatã ºi ostilã, cu inculpaþi în stare de ebrietate, Reiner Anton s-a exprimat: ”Trebuie spânzuraþi cu toþii, ºi Iliescu, ºi Constantinescu, ºi Roman.Ò Datoritã terorii la care era supusã familia Agache, la cererea acesteia, procesul a fost strãmutat la Tribunalul Municipiului Bucureºti, care a dat o pedeapsã prea blândã de condamnare pentru actele de violenþã ºi barbarism comise.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Cu aceasta prima parte a ºedinþei s-a încheiat. A sosit ora votului final.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Stimaþi colegi, Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã declar deschisã ºedinþa ºi sã rezolvãm câteva probleme organizatorice. Vã anunþ prezenþa înregistratã: din cei 343 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 282, sunt absenþi 61.

Înainte de a intra în ordinea de zi sã dezbatem proiectele anunþate, daþi-mi voie sã vã prezint câteva comisii de mediere pentru aprobare.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 98/2000 pentru modificarea Ordonanþei nr. 45/1997 privind înfiinþarea Societãþii Comerciale TAROM S.A. Sunt propuºi domnii: Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel Ð P.S.D., Buzea Cristian Valeriu ºi Miclea Ioan Ð P.R.M., Boagiu Daniela Ð P.D., Anton Marin Ð P.N.L.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale. Sunt propuºi domnii deputaþi Smaranda Dobrescu, Iliescu Adrian, Suditu Gheorghe, de la P.S.D., Enescu Nicolae Ð P.R.M., Ivãnescu Paula Ð P.D., Bšndi Gyšngyike Ð U.D.M.R., Dorian Dorel Ð Grupul parlamentar minoritãþi.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 73/2000 privind fondul de mediu. Sunt propuºi domnii deputaþi: Lazãr Maria, Þibulcã Alexandru, Zgonea ªtefan Ð P.S.D., Pleºa Eugen Lucian, Dinu Gheorghe Ð P.R.M., Dobre Victor Ð P.N.L., Makkai Grigore Ð U.D.M.R..

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului. Sunt propuºi domnii deputaþi: Nicolescu Mihai, Neagu Victor, Ionel Adrian ºi Sbârcea Sergius de la P.S.D., Sadici Octavian Ð P.R.M., Viºinescu Marinache Ð P.R.M., Popescu-Bejat Ð P.D.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Referitor la proiectul de Lege privind regimul juridic al precursorilor care pot fi folosiþi la fabricarea ilicitã a drogurilor, comisia a analizat, în fond, acest proiect. Este un proiect care vine sã punã legislaþia noastrã în acord cu legislaþia europeanã, ºi aº spune chiar mondialã, în completarea Convenþiei semnate în 1998 la Viena, contra traficului ilicit de stupefiante ºi substanþe psihotrope.

În acest context, precursorii care pot fi folosiþi în sinteza unor droguri trebuie sã aibã un regim special, sã existe un control, tocmai pentru a preveni rãspândirea ºi folosirea stupefiantelor ºi substanþelor psihotrope.

Comisia a analizat acest proiect, a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ ºi vã rugãm ca sã votaþi acest proiect, la care, de asemenea, comisia a fost într-un acord deplin cu iniþiatorul, cu Ministerul Sãnãtãþii. Propunem 30 minute total dezbateri ºi 3 minute pentru intervenþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Sunteþi de acord cu timpii propuºi pentru dezbatere. Împotrivã?

Mulþumesc. Unanimitate.

Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului. Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei ºi proiectul legii.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 1 ºi 2 din capitolul I, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

art. 3, 4 ºi 5. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate.

La Capitolul II, art. 7 ºi 8. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Art. 9 ºi 10. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 11, 12 ºi 13. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Art. 14, 15 ºi 16. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Art. 17, 18 ºi 19. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Art. 20, 21. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

## **Domnul Mihai Baciu:**

Domnule preºedinte,

Vã mulþumesc pentru cã mi-aþi dat cuvântul. Onoraþi colegi,

Este vorba de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 174/2001, care are, de fapt, un singur articol important. Restul sunt mãrunþiºuri. Este vorba de acea taxã de 10%...

Art. 22. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 23, 24, 25 ºi 26. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Capitolul III, art. 27. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 28, 29, 30, 31 ºi 32 de la pag.10 a proiectului. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Art. 33, 34. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate. Capitolul IV, art. 35, 36, 37. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Art. 38, care este ultimul. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi anexele.

La anexa 1 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Anexa 2. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Anexa 3 ”Declaraþia de utilizareÒ. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Anexa 4 ”Certificatul de exportÒ. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Anexa 5 A ”Declaraþia cumpãrãtorului privind utilizarea sau utilizãrile concreteÒ. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Anexa 5 B. Numãrãtoarea este neobiºnuitã, are 5 A) ºi 5 B) ºi nu are 5.

La Anexa 5 B, nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimi-

tate.

Anexa 6. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Anexa 7 ”Ordinul de transportÒ. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vã rog, în consecinþã, sã constataþi cã am parcurs, dezbãtut ºi adoptat textele acestei legi. Urmeazã s-o

Da.

Vã rog sã prezentaþi propunerile de dezbatere în procedurã de urgenþã.

Stimate coleg,

Numai puþin! Mi se semnaleazã cã doamna ministru Andronescu nu este ºi ne roagã sã aºteptãm, pentru a fi prezentã la dezbaterea acestui proiect.

Bine, de acord.

Oricum, este o chestiune proceduralã, aºa cã aºteptãm.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Vulcana Pandele, judeþul Dâmboviþa. Iniþiatorul. Poftiþi, domnule deputat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comuna Vulcana Pandele, atestatã documentar la 1604, se numãrã printre cele mai vechi aºezãri din judeþul Dâmboviþa.

Pe teritoriul localitãþii a funcþionat prima sticlãrie, înfiinþatã la iniþiativa domnitorului Matei Basarab Ð 1642 Ð, extinsã ºi dezvoltatã de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Pricepuþi meºteºugari în prelucrarea lemnului, extragerea aurului, conservarea fructelor, locuitorii satelor componente s-au fãcut cunoscuþi în târgurile ce se organizau, la acea vreme, la Târgoviºte ºi Braºov.

Prezenþa unor lãcaºuri istorice, ca schitul Bunea, construit la 1656, ºi schitul Fusea, construit la 1779, precum ºi construirea primelor ºcoli, la 1838, dovedeºte aplecarea locuitorilor acestei localitãþi ºi spre culturã.

Reforma administrativã din 1968 a fãcut o mare nedreptate comunitãþii, prin desfiinþarea comunei Vulcana Pandele, ce a realizat o unificare arbitrarã, fãrã a consulta populaþia, ceea ce a fãcut ca multe din idealurile comunitãþii Vulcana Pandele sã nu se poatã îndeplini.

La 16 septembrie 2001, locuitorii comunei Brãneºti au hotãrât reînfiinþarea comunei Vulcana Pandele, cu o majoritate zdrobitoare.

Iniþiatorul acestui proiect de lege nu a fãcut decât sã exprime voinþa cetãþenilor, motiv pentru care vã solicit, doamnelor ºi domnilor colegi, sã fiþi de acord cu proiectul de lege.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bara, din partea Comisiei pentru administraþie publicã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a analizat aceastã iniþiativã legislativã, þinând cont ºi de avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, avizul favorabil al Guvernului, aprobat în ºedinþa din 15 noiembrie 2001, ºi de avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi propune plenul Camerei discutarea acestui raport, iar, din punct de vedere al legii, legea intrã în categoria legilor organice.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege. Vã rog sã urmãriþi, în paralel, proiectul iniþial cu raportul.

La titlul legii, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. I, alin.1, vã rog sã urmãriþi, în raport, amendamentul nr. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 1? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate ºi, în consecinþã, art. I cu cele douã alineate va avea alcãtuirea rezultatã din adoptarea amendamentului de cãtre dumneavoastrã.

Vã rog sã observaþi cã, în amendament, art. I s-a transformat în art. 1.

Art. II.

Pânã la art. II, vã rog sã urmãriþi amendamentele 2, 3 ºi 4.

La amendamentul 2, comisia introduce un art. 2 cu 4 alineate.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Domnul ministru Gaspar.

**Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Atât în corpul art. 2 alin. 1, cât ºi în celelalte care urmeazã este trecutã în mod greºit denumirea direcþiei generale. Ea se numeºte ”Direcþia Generalã a Finanþelor PubliceÒ, nu ”ºi Controlului Financiar de StatÒ. Deci vã rog sã fie eliminatã din denumire sintagma ”ºi Controlului Financiar de StatÒ. Denumirea corectã este Direcþia Generalã a Finanþelor Publice a judeþului Dâmboviþa. ªi aceastã modificare sã fie operatã ºi în celelalte texte.

Este o corecturã fireascã. Nu cred cã trebuie s-o mai supunem dezbaterii dumneavoastrã.

Supun, în schimb, votului dumneavoastrã art. 2, potrivit formulãrii sale din amendamentul 2, cu corectura pe care a fãcut-o domnul ministru Gaspar.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu unanimitate, s-a adoptat amendamentul 2, deci noua alcãtuire a art. 2 alin.1, 2, 3, 4.

La amendamentul 3 de la pagina 3 din raport, vã rog sã urmãriþi, comisia introduce un art. 3 cu douã alineate,

cu privire la constituirea, potrivit Legii autoritãþii administraþiei publice, ºi salarizarea personalului din comuna Vulcana Pandele.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi. Votat în unanimitate ºi, în consecinþã, art. 3 alin.1 ºi 2 vor avea alcãtuirea rezultatã.

La amendamentul 4, vã rog sã urmãriþi, comisia introduce un art. 4.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Amendamentul 5 se referã la transformarea art. II din proiectul de lege în art. 5, cu acelaºi conþinut, în principiu.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 5? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs ºi adoptat textele acestei propuneri legislative. Ea are caracter organic ºi, în consecinþã, o vom supune votului final sãptãmâna viitoare la prima ºedinþã de vot.

Proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaþii ºi instituþii publice. Rog Comisia de culturã sã-ºi ia locul.

Domnule ministru Gaspar, nu ºtiu dacã iniþiatorul este prezent.

Domnule preºedinte,

Proiectul de lege pe care l-aþi luat în dezbatere provine dintr-o iniþiativã legislativã a senatorului George Pruteanu ºi, având în vedere ºi amendamentele destul de multe care s-au fãcut la proiect, consider cã prezenþa iniþiatorului este absolut necesarã.

Aº ruga ca, din partea Secretariatului tehnic, sã se facã demersurile necesare pentru a fi invitat domnul senator George Pruteanu, în vederea susþinerii proiectului de lege.

A fost invitat, mi se spune, distinse coleg, dar este plecat în strãinãtate.

În aceste condiþii, oricum, vã propun sã amânãm discuþia, pentru a da posibilitatea fireascã iniþiatorului acestei legi sã-ºi susþinã propunerea.

Urmãtorul proiect, cel de la punctul 26, vizeazã aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior, dezbatere ca urmare a cererii preºedintelui României pentru reexaminare.

Vã amintiþi, proiectul a fost restituit comisiei, din plen.

Dau cuvântul domnului preºedinte Florin Georgescu, sã ne spunã ce a hotãrât comisia în urma reexaminãrii raportului.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aceastã lege de aprobare a ordonanþei, proiectul ei a fost iniþial discutat, aprobat de Parlament, însã s-a retrimis pentru a se corela unele sume în lei ºi valutã, în vederea efectuãrii corespunzãtoare a regularizãrilor rezultate din desfiinþarea Bancorex ºi din fuziunea prin absorbþie între aceastã bancã ºi Banca Comercialã Românã. În raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, pe coloana a doua, text propus de comisie, avem amendamentele care se impun pentru ca legea ºi, respectiv, ordonanþa, în aplicarea sa, sã poatã produce efectele gândite, concepute de iniþiator.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

În consecinþã, trecem la dezbaterea raportului.

La punctul 1 din raport, cel cu privire la art. 1 lit.a), dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate.

La punctul 2 din raport dacã aveþi observaþii, stimaþi colegi, cel cu privire la art. 1 lit. b)? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul comisiei care corespunde cererii preºedintelui.

Acestea au fost cele douã puncte asupra cãrora preºedintele a cerut reexaminarea. Vã rog sã constataþi cã ele au fost adoptate. Aceste amendamente fac parte dintr-un proiect de lege cu caracter ordinar.

În consecinþã,

## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Finanþelor Publice:_

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Obiectul de reglementare al Ordonanþei Guvernului nr. 36/2000 l-a constituit stabilirea taxelor de autorizare în lei, cu posibilitatea actualizãrii lor în funcþie de evoluþia ratei inflaþiei. Aceasta s-a realizat iniþial de cãtre Ministerul Finanþelor Publice prin ordin, iar dupã intrarea în vigoare a legii, respectiv 11 noiembrie 1999, prin hotãrâre de guvern. Prin ordonanþa respectivã s-a prevãzut perfecþionarea prevederilor existente prin redefinirea ºi delimitarea concretã a tipurilor de jocuri de noroc practicate în România; s-au stabilit taxe de autorizare în echivalent euro, s-au reconsiderat sancþiunile privind nerespectarea termenelor de platã la bugetul de stat a acestor taxe, tocmai cu scopul de a se întãri disciplina financiarã în acest domeniu. Ordonanþa a produs deja efecte, iar comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor a întocmit raport de adoptare în forma Guvernului cu unele amendamente pe care iniþiatorul le susþine.

În consecinþã, Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea proiectului de Lege de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 36/2000.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, vã rog, domnule deputat.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit o listã cu amendamente pe care le supune spre adoptare plenului, cu menþiunea cã la punctul 4, la art. 9 ne retragem amendamentul, întrucât acesta a apãrut în Ordonanþa nr. 36/2000. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã la dezbateri generale? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege, urmãrind în paralel proiectul legii ºi ordonanþa ºi raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. Practic, acest amendament adaugã dispoziþiei de aprobare sintagma ”se aprobã cu urmãtoarele modificãri ºi completãriÒ, urmare a modificãrilor propuse în cuprinsul ordonanþei. Dacã aveþi obiecþiuni la articolul unic? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

În consecinþã, articolul unic al legii va suferi modificãrile prevãzute în amendament.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastrã nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. I, preambul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Punctul 1 din ordonanþã cu privire la art. 2, nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 2 cu privire la art. 3 din ordonanþã nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La punctul 3, cel cu privire la art. 5 vã rog sã urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu aveþi. Votat în unanimitate. În consecinþã, art. 5 se va modifica în mod corespunzãtor. La punctul 4 din ordonanþã, urmãriþi amendamentul 3. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Punctul 5, comisia nu a avut obiecþiuni, dacã aveþi dumneavoastrã? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La punctul 6 cu privire la art. 9, urmãriþi amendamentul 4 din raport. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu aveþi.

Stimaþi colegi, urmãriþi raportul. Comisia a propus acum retragerea amendamentului 4, în consecinþã, art. 9 rãmâne în alcãtuirea iniþialã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate art. 9 în alcãtuirea pe care o are.

La punctul 7 cu privire la anexã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

- Art. II, nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. III, nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Anexa 1, nu aveþi obiecþiuni. Votatã în unanimitate. Anexa 2, nu aveþi obiecþiuni. Votatã în unanimitate.

## **Domnul Ion Romulus Moucha Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Industriei ºi Resurselor:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin acest act normativ se încearcã creionarea ºi, în acelaºi timp, crearea unui cadru legal care, în România, sã susþinã microcreditele pentru investitori, respectiv datoritã interesului scãzut al bãncilor pentru acordarea de astfel de credite, cât ºi a angajamentelor internaþionale pe care România le are în legãturã cu Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare în cadrul împrumutului ºi a Programului PSAL s-a definit aceastã propunere legislativã cu precizarea cã definirea microcreditelor este un rezultat al negocierilor care au avut loc, inclusiv cu B.I.R.D.-ul, aºa dupã cum am amintit, ele vor fi în cuantum de maximum 20.000 de euro, acordate însã în lei, bineînþeles la cursul de schimb al B.N.R.-ului la data eliberãrii, cu termen de rambursare de maximum 36 de luni. Se prevede, de asemenea, în acest act normativ înfiinþarea unui comitet interministerial de analizã, evaluare ºi avizare a acestor scheme de microcredite, comitetul respectiv funcþionând practic sub îndrumarea Ministerului Finanþelor. M-aº opri deocamdatã aici, domnule preºedinte, ºi stau la dispoziþie pentru întrebãri.

Din partea comisiei?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenþilor de credit în vederea administrãrii fondurilor pentru acordarea de microcredite, în ºedinþa din 28 februarie 2002, comisia, cu unanimitate de voturi, a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor cu un numãr de 4 amendamente, pe care comisia le prezintã în raport. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri generale? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

Cât priveºte cuprinsul articolului unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Adoptat în unanimitate amendamentul 1 ºi, în consecinþã, noul text al articolului unic al proiectului legii.

La titlul ordonanþei dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Capitolul I, titlul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 1 ºi 2 Ð dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Capitolul II, nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 3 Ð dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului III Ð nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La art. 4, alin. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastrã. Votat în unanimitate art. 4 alin. 1.

La art. 4 alin. 2 Ð urmãriþi amendamentul 2 Ð, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat amendamentul 2 ºi, în consecinþã, art. 4 alin. 2 se modificã în mod corespunzãtor.

Dupã art. 4 alin. 2 se introduce, prin amendamentul 3, un nou text, 21. Vã rog sã-l urmãriþi, pagina 2, amendamentul 3, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate amendamentul 3 ºi, în consecinþã, introducerea art. 21.

Întreb totuºi comisia cum este cu numerotarea aceasta, pare a se înþelege cã este un alin. 21 care va fi numerotat art. 4 alin. 3, dar la amendamentul 3 spuneþi cã se introduce un nou alin. 21, cu urmãtorul cuprins: ”Art. 2...

Stimaþi colegi, este vorba de o greºealã tehnicã, deci, la amendamentul 3 reþineþi, este vorba de un alineat nou, 21 al art. 4.

La alin. 3 ºi 4 de la art. 4 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 4 în ansamblu, aºa cum a rezultat din voturile dumneavoastrã, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Stimaþi colegi, vã rog sã faceþi abstracþie de punctul 4 de la pagina 4 din raport, este un text de recomandare. La art. 19 nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul capitolului VII. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 20, 21, 22 ºi 23, care este ultimul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate toate în unanimitate.

Vã rog sã aveþi în vedere cã am parcurs titlul proiectului de lege ºi toate textele acestuia, adoptându-le, urmeazã sã supunem aceastã lege cu caracter ordinar votului dumneavoastrã final în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Domnule vicepreºedinte Petrescu, v-aº ruga sã preluaþi în continuare conducerea lucrãrilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 254/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import. Suntem în procedurã de urgenþã, rog comisia sã facã propunerile pentru timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia vã propune adoptarea în forma prezentatã de Guvern, propunându-vã 5 minute pentru dezbateri generale ºi un minut pentru fiecare intervenþie în parte. Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii? Adoptat. Articolul unic al legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/2002 privind amânarea plãþii în vamã a taxei pe valoarea adãugatã aferentã importurilor de bunuri efectuate de firma Bombardier Transportation Sweden AB, precum ºi amânarea exigibilitãþii taxei pe valoarea adãugatã aferentã livrãrilor de bunuri ºi/sau prestãrilor de servicii efectuate de persoane juridice române cãtre aceastã firmã pentru asamblarea a 18 trenuri noi de metrou. Suntem, de asemenea, în procedurã de urgenþã. Rog comisia sã facã propuneri pentru timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia vã propune, la fel, 5 minute pentru dezbateri generale ºi un minut pentru fiecare intervenþie în parte. Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Abþineri? Nu sunt.

S-au adoptat aceºti timpi de dezbatere.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1 al ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Propunerea legislativã privind completarea Legii nr. 505/2001 privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii. Dacã din partea iniþiatorilor doreºte cineva? Nu avem iniþiator? Doamna secretar de stat, vreþi sã luaþi cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul profesor Mircea Ifrim, preºedintele comisiei.

Privind completarea Legii nr. 515/2001 privind aprobarea Ordonanþei nr. 109/1999 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii, comisia a luat în dezbatere aceastã iniþiativã legislativã. Ea vine ca sã reglementeze aceastã modalitate de finanþare în acord cu tot ceea ce existã în þãrile europene privind suportarea de cãtre cei care dãuneazã sãnãtãþii a costurilor acestora. Proiectul este fãcut în perfect acord cu Ministerul Sãnãtãþii, fapt pentru care vã rugãm sã votaþi acest proiect de lege.

## Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri generale? Nu doresc.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative. Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Vã rog sã priviþi în raportul comisiei, se propune o modificare a titlului. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic are mai multe puncte. Începem cu preambulul. Vã rog sã observaþi, la poziþia 2 din raport se propun niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 1. Se propune introducerea unui nou text, vã rog sã priviþi la pct. 3 al raportului. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul I, poz.4 din raport, vã rog sã observaþi cã se propune eliminarea. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La poziþia 5 din raport vã rog sã priviþi, se propune introducerea unui nou text la punctul 2, poziþia 5 din raport, vã rog sã priviþi. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La poziþia 6 din raport, vã rog sã priviþi, sunt niºte propuneri de eliminare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La poziþia 7 din raport se propune introducerea unui text nou. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La poziþia 8, vã rog sã observaþi, se introduce un nou text. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat ºi acesta.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/5.IV.2002

Deci am parcurs întregul proiect, urmeazã ca votul final sã se dea într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzilor legale pentru obligaþii bãneºti. Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Doriþi? Nu doreºte. Din partea comisiei, domnul profesor Georgescu sau altcineva? Da, domnul Gubandru? Poftiþi.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaþii bãneºti, în ºedinþa din 28 februarie 2002, comisia a hotãrât în unanimitate ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor cu amendamentele prezentate în anexã. Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã din partea grupurilor parlamentare se doreºte participarea la dezbateri generale? Da, nu doreºte nimeni. Titlul legii. Dacã la titlu sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul unic, deci, partea de preambul. Vã rog sã observaþi în raport la pagina 2, punctul 1, se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Punctul 1, vã rog sã observaþi la punctul 2 din raport se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La punctul 2, referitor la art. 3 alin. 1, vã rog sã observaþi în raport la poziþia 3 se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Punctul 3. Dacã la punctul acesta, vã rog sã observaþi

- în pagina 5, la punctul 8 al raportului se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Punctul 4. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Deci am tre-

- cut prin lege.

- Ordonanþa. Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu

- sunt obiecþii.

- Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 3. Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat cu propune-

- rile comisiei.

- Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul unic de la lege în integralitate. Dacã sunt

- obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Vã mulþumesc.

- Am parcurs... ªi acest proiect de lege se va supune

- votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor mãsuri financiare. Suntem în procedurã de urgenþã. Rog comisia sã facã propuneri pentru timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia vã propune pentru dezbateri generale 10 minute ºi douã minute pentru fiecare intervenþie în parte. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

- Voturi contra? Nu sunt voturi contra. Abþineri? Nu sunt abþineri.

Trecem la ordonanþa de urgenþã.

- Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- Adoptat.

- La art. I, punctul 1, sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- Adoptat.

- Vã rog sã priviþi ºi în raport.

Alin. 2. Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Alin. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. I, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. II. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

- La art. III, alin. 1, dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat.

Alin. 2. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 3. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

- Alin. 4. Vã rog sã priviþi la punctul 2 al raportului;

- sunt niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Alin. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Alin. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Alin. 7. Vã rog sã priviþi la pct. 3 al raportului; sunt

- niºte propuneri formulate de cãtre comisie. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Alin. 11. Vã rog sã priviþi la punctul 4 al raportului;

- sunt propuse niºte modificãri. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

La sfârºitul acestui alineat se propune prin raport introducerea unui text nou.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Alin. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. III, în integralitate. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat.

Art. IV. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. V. Dacã sunt obiecþii la vreunul din alineate? Nu sunt. Adoptat.

Art. VI. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. VII. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. VIII. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Anexa 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propune sã votaþi proiectul de lege în varianta prezentatã de Guvern. De asemenea, vã propune 5 minute pentru dezbateri generale ºi un minut pentru fiecare intervenþie în parte. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Constatãm cã, cel puþin la poziþiile pe care le-am dezbãtut anterior ºi le dezbatem acum, apar câteva formulãri care sunt extrem de vagi.

Vã reamintesc cã anterioara ordonanþã de guvern se referea la reglementarea unor mãsuri financiare. Aceastã lege propune aprobarea ordonanþei de urgenþã a Guvernului pentru reglementarea unor mãsuri fiscale.

Mie mi se pare cã ne aflãm în zona vagului ºi vom crea foarte mari probleme celor care vor urmãri ºi vor aplica aceste acte normative.

Oricât ar fi de inteligenþi, atât cei cãrora le sunt adresate în mod deosebit, cât ºi cei care sunt juriºti ºi urmeazã eventual sã activeze pentru clarificãri în instanþã ale aspectelor incriminate sau interzise prin aceste acte normative vor fi în situaþii deosebit de dificile ca urmare a acestor formulãri mai mult decât vagi Ð ”unele mãsuri fiscaleÒ, ”unele mãsuri financiareÒ.

Eu aº sugera pe viitor ºi Guvernului, care vãd cã este izvorul nesecat de ordonanþe ºi, deci, de înþelepciune, ºi comisiilor care analizeazã ºi-ºi dau avizul sã cearã iniþiatorilor unor asemenea proiecte legislative clarificãri cât mai exacte sau definiþii cât mai exacte, dacã se poate, chiar din titlu, a problemei care este supusã dezbaterii ºi aprobãrii plenului Camerei Deputaþilor.

În forma în care ele Ð aceasta, pe care o avem acum în dezbatere, ca ºi cea anterioarã Ñ se aflã în momentul de faþã, pot constitui în permanenþã surse de dificultate pentru urmãrirea aplicãrii ºi soluþionãrii în justiþie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, dar v-aº atrage atenþia cã n-aþi depus nici un amendament. Adicã, nimeni n-a depus nici un amendament.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Art. I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. III. Obiecþii? Nu sunt. Art. IV. Obiecþii? Nu sunt. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect. Va fi supus votului într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanþarea sistemului descentralizat în domeniul ºtiinþei ºi tehnologiei. Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi!

**Domnul Adrian Câmpurean Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin prezenta lege se doreºte armonizarea legislaþiei specifice cu cadru legislativ general, prin acordarea unui avans preliminar, numai pentru iniþierea programului sau a proiectului, cuantumul acestuia fiind strict legat de cheltuielile necesare pentru realizarea activitãþilor specifice ºi oricum acordat pentru duratã scurtã de timp, de regulã 3 luni; acordarea de avansuri pe stadii de realizare a contractului de finanþare, aspect foarte important, mai ales la contractele de finanþare pentru execuþia, realizarea proiectelor de cercetare, dezvoltare ºi inovare; recuperarea avansurilor acordate pânã la sfârºitul anului bugetar sau justificarea acestora, în cazul în care urmeazã sã fie recuperate în anul urmãtor, ºi stabilirea condiþiilor de acordare ºi recuperare a avansului prin contractul de finanþare.

Aceste mãsuri vor asigura utilizarea cu eficienþã a fondurilor publice, îmbunãtãþirea planificãrii ºi programãrii resurselor bugetare ºi vor impulsiona implementarea programelor de cercetare, dezvoltare ºi inovare prin finanþarea ritmicã de la bugetul de stat.

Suntem de acord cu amendamentele referitoare la terminologie, propuse de comisie. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul profesor Anghel Stanciu, preºedintele comisiei.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a luat în dezbatere Ordonanþa Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanþarea în sistem descentralizat în domeniul ºtiinþei, tehnologiei ºi inovãrii ºi, în ºedinþa sa din 5 martie 2002, comisia, cu unanimitate de voturi, propune ca aceasta sã fie supusã spre dezbatere ºi aprobare. Totodatã, comisia vã adreseazã rugãmintea sã susþineþi amendamentele care au fost acceptate în comisie, în comun cu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, respectiv cu Departamentul Cercetãrii.

Vã mulþumim.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Trecem la dezbaterea ordonanþei. Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Poftiþi!

Domnule preºedinte,

La punctul 2 din raport se spune: ”text fãrã modificãriÒ. În schimb, apare urmãtoarea invenþie: ”Ordonanþã pentru modificarea ºi completarea É pentru modificarea ºi completarea ÉÒ. Eu propun ca de aici sã se taie prima ”modificare ºi completareÒ ºi sã fie ”Ordonanþã pentru modificarea ºi completarea ÉÒ.

Deci este o chestiune de atenþie a redactãrii textului transmis nouã în casete.

Domnul profesor Stanciu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Suntem de acord cu colegul nostru, pentru cã ceea ce propune Domnia sa va modifica substanþial finanþarea cercetãrii ºtiinþifice.

Vã mulþumesc.

Alte obiecþii?

Nu sunt alte obiecþii. Deci, adoptat, cu aceastã propunere.

Art. I.

La preambul aveþi ceva?

Da. În acelaºi scop de a modifica substanþial problema supusã dezbaterii atrag atenþia cã în penultimul rând este vorba de ”completeazãÒ, ºi nu ”copleteazãÒ, aºa cum ne-a obiºnuit dactilografa care a realizat aceastã transcriere a textului.

Alte obiecþii la preambul? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 1. Dacã sunt obiecþii?

Vã rog sã priviþi ºi în raport. Sunt propuse niºte modificãri de cãtre comisie.

Dacã faþã de modificãrile propuse de comisie sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Dacã aveþi obiecþii la punctul 2?

Vã rog sã priviþi ºi în raport.

Dacã sunt alte obiecþii faþã de propunerile fãcute în raport ºi de introducere de texte? Nu sunt. Adoptat.

Atunci, art. I, în totalitatea sa. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. II. Dacã la art. II sunt niºte obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. III. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Trecem la lege.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic.

Vã rog sã observaþi modificarea propusã de cãtre comisie.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege. Va fi supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea ºi funcþionarea parcurile ºtiinþifice ºi tehnologice.

Da, poftiþi!

Domnul profesor Stanciu, preºedintele Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru,

Stimaþi colegi,

Sunt douã proiecte de lege. Este vorba de cel care a fost examinat de Comisia de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport Ð parcurile ºtiinþifice ºi tehnologice Ð ºi un proiect de lege care se gãseºte la colegii noºtri de la Comisia de industrie ºi servicii, privind parcurile industriale.

Comisia de industrie ºi servicii a solicitat un termen ca sã-ºi exprime un aviz asupra proiectului de Lege privind parcurile ºtiinþifice ºi tehnologice. Datoritã unor factori care nu au depins nici de colegii noºtri de la Comisia de industrie ºi servicii ºi nici de colegii noºtri de la Comisia de învãþãmânt, acel aviz nu a ajuns în timp util.

În urma discuþiilor pe care le-am avut cu colegii noºtri de la industrie, s-a creionat ideea sã facem un raport suplimentar în care sã includem ºi amendamentele sugerate de cãtre Comisia de industrie ºi servicii, prin avizul pe care ni-l înainteazã.

În aceste condiþii, vã rugãm, domnule preºedinte, în baza atribuþiilor care vã revin, unde se precizeazã cã, dacã sunt la un proiect de lege chestiuni de fond, puteþi lua decizia de a fi retrimis la comisie. Rugãmintea celor doi preºedinþi de comisie este sã fie retrimis, noi, la învãþãmânt, sã facem un raport suplimentar, în care sã includem ºi avizul Comisiei de industrie ºi servicii. Vã mulþumesc.

Comisia de industrie ºi servicii este de acord? Da. Un termen de o sãptãmânã pentru raport suplimentar este suficient? Da. Bine. Se amânã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

Dacã din partea iniþiatorului vrea cineva sã ia cuvântul? Da, poftiþi.

Vã mulþumesc.

Prin proiectul actului normativ au fost soluþionate, în principal, urmãtoarele probleme de fond privind impozitul pe venitul global, dupã cum urmeazã: a fost modificat sistemul de actualizare la inflaþie a baremului de impu- nere, respectiv prin stabilirea unui barem anual, folosit pentru calculul plãþilor anticipate, cu titlu de impozit, în funcþie de jumãtate din indicele anual prognozat de inflaþie, urmând ca, la sfârºitul anului, baremul sã fie ajustat în funcþie de indicele efectiv al inflaþiei; a fost majorat plafonul lunar reprezentând venitul din pensii neimpozabil de la 2.749.000 lei în prezent, la 5 milioane lei, respectiv o creºtere cu 2.251.000 lei; a fost majorat coeficientul de deduceri personale suplimentare la 0,5 pentru copii ºi alþi membri de familie aflaþi în întreþinerea contribuabilului; au fost excluse din baza de impozitare anualã veniturile din salarii ºi asimilate salariilor realizate în strãinãtate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, urmare activitãþilor desfãºurate în afara þãrii; au fost incluse în baza de impozitare anumite venituri obþinute din exploatarea bunurilor agricole în sistem intensiv.

În cadrul analizei actului normativ, în cadrul comisiei de specialitate a Camerei Deputaþilor, a fost întocmit raport de adoptare cu amendamente care au fost acceptate de Ministerul Finanþelor Publice, cu excepþia amendamentului propus la art. 24 alin. 2, lit. b), pentru care Ministerul Finanþelor Publice propune pãstrarea textului iniþial.

Pe cale de consecinþã, este necesarã ºi modificarea art. II referitor la intrarea în vigoare a prevederilor Legii de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001 cu modificãrile propuse de comisie.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei. Vã rog. Domnul deputat Gubandru.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, în ºedinþa din 6 martie 2002, comisia noastrã a hotãrât în unanimitate de voturi ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, cu amendamentele prezentate în anexã. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului 1. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Secþiunea 1. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Vã rog sã observaþi în raport, la pagina 1, punctul 2, la lit. f) se propune o modificare de cãtre comisie.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Vã rog, de asemenea, sã priviþi la punctul 3 din raport se introduce o literã nouã de cãtre comisie.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 1, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a 2-a. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Titlul secþiunii a 3-a. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Vã rog sã observaþi, de asemenea, în raport,

la punctul 4, pagina 2, la lit. f) se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 4, cu propunerea de modificare, a comisiei.

Art. 5. Vã rog sã observaþi, în raport, la pagina 3, la punctul 5 se propun niºte modificãri.

Da. Aici sunt niºte obiecþii. Domnul deputat Brudaºca. Poftiþi!

Pentru a elimina exprimãrile redundante, domnule preºedinte de ºedinþã, domnilor colegi, aº vrea sã fiþi de acord ca, aici, unde se fac urmãtoarele enumerãri: ”cu ocazia Zilei de 1 Iunie ºi a sãrbãtorilor Crãciunului sau a unei alte sãrbãtori religioase similare specifice altor culte religioase recunoscute de legeÒ, aº vrea sã aveþi în vedere urmãtoarea variantã: ”ºi a sãrbãtorilor Crãciunului sau a altor sãrbãtori similare specifice altor culte religioase recunoscute de legeÒ; sã evitãm repetiþiile ”religioaseÒ, aº propune suprimarea în primul caz a acestui adjectiv Ð ”religioaseÒ.

Deci, dacã vorbim despre sãrbãtorile Crãciunului, trebuie sã vorbim despre ”sãrbãtoriÒ Ð tot la plural Ð ºi în continuare.

Vã rog sã aveþi în vedere cã propunerea mea este pentru o mai bunã claritate a textului.

Da. Vreau opinia comisiei. Dacã sunteþi de acord?

Domnule preºedinte, comisia ar putea fi de acord cu aceasta dacã, eliminând primul termen ”sãrbãtori religioase similareÒ Ð deci, de aici sã eliminãm ”religioaseÒ ºi dacã el se acordã cu sãrbãtoarea Crãciunului, sã rãmânã ”sãrbãtori similare specifice altor culte religioaseÒ. Am fi de acord, dacã este corect aºa.

Domnul Brudaºca este de acord. Deci rãmâne pe varianta aceasta propusã de domnul Gubandru, deci îmbunãtãþitã.

Dacã, în afarã de aceste mici modificãri de redactare, sunt ºi alte obiecþii? Nu sunt.

Atunci, am adoptat art. 5 în forma modificatã, pe care aþi auzit-o ºi care este cuprinsã ºi în raportul comisiei. La art. 6, vã rog sã observaþi, la punctul 6 al raportului se propun niºte modificãri la mai multe litere Ð lit. j) ºi lit. l).

Da, poftiþi!

În legãturã cu redactarea acestor puncte, mã refer la lit. f (1) ºi lit. f (2), aº vrea sã fiþi de acord ca, pentru o mai corectã exprimare în limba românã, sã operãm eliminarea unor articole. Spre exemplu: ”premiile, primele ºi indimnizaþiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor ºi altor specialiºtiÒ Ð deci, sã eliminãm ”ºi altor specialiºtiÒ, iar la lit. f (2) este exact aceeaºi observaþie ca anterior Ð ”acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor ºi altor specialiºtiÒ. Aºa presupune limba românã corect.

Da. Comisia are obiecþii?

Domnule preºedinte, comisia nu este de acord cu observaþia, pentru cã în categoria ”altor specialiºtiÒ, în cadrul ramurilor sportive pot fi cuprinºi maseuri, medici ºi alte asemenea funcþii similare care ar intra în aceastã categorie ”a altor specialiºtiÒ.

Vã mulþumesc.

Domnul Brudaºca. Poftiþi!

Îmi pare rãu, dar, din partea comisiei nu s-a înþeles cã eu nu umblu la eliminãri decât a acestui ”aÒ, care nu-ºi gãseºte rolul, nu se justificã din punct de vedere gramatical.

Deci: ”É acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor ºi altor sportiviÒ, nu ”É ºi a altor sportiviÒ. Asta era problema: acest ”aÒ care este pur ºi simplu pus cu furca.

Da, am înþeles. Cu asta comisia este de acord. Mai sunt alte obiecþii? Nu sunt.

Cu aceastã observaþie, art. 6, adoptat.

Titlul secþiunii a IV-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

Art. 8. Vã rog sã priviþi la pagina 7 a raportului, punctul 7; sunt niºte propuneri de modificare la alin. 2.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat art. 8. Titlul capitolului II. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul subcapitolului I. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Vã rog sã priviþi la punctul 8 al raportului; se propun niºte modificãri.

Dacã sunt obiecþii? Da, poftiþi!

Domnule preºedinte, eu recunosc cã nu mã pricep în tehnicã legislativã, dar ºtiu cã în general se evitã ca într-o lege sã existe aceste opþiuni ”ºi/sauÒ Ð ori, ori.

Deci, eu aº sugera celor care au propus acest amendament ca, pentru o mai bunã claritate, sã opteze pentru varianta ”avantaje în bani ºi în naturãÒ, sau varianta ”avantaje în bani sau în naturãÒ.

Aceastã formulã ambiguã ”ºi/sauÒ merge în textele literare sau în alte categorii care nu presupun clarificãri ºi situaþii care sã nu permitã abuzuri sau sã nu permitã, cum spun eu, încãlcarea prevederilor legii.

În altã ordine de idei, aº mai vrea sã propun ca în formularea ”precum ºi folosirea, în scop personal, a bunurilor ºi drepturilor aferente desfãºurãrii activitãþiiÒ.

Cu aceste observaþii urmãresc o mai bunã clarificare a acestui articol ºi a alineatului 1 din art. 9 supus dezbaterii în acest moment.

Da. Comisia în ce mãsurã este de acord?

Sigur cã nici eu nu sunt specialist în tehnicã legislativã, dar aici suntem de acord sã rãmânã ”ºi/sauÒ întrucât ajutoarele pot fi ºi în bani ºi în naturã, numai în bani sau numai în naturã ºi atunci s-a combinat ºi cu ”sauÒ ºi propunem sã rãmânã ”ºi/sauÒ.

În legãturã cu introducerea virgulei în text suntem de acord.

Vã mulþumesc.

Comisia admite virgulele. Domnul deputat Mircea Costache. Poftiþi!

Îmi cer scuze pentru insignifianþa remarcii, dar s-a convenit ºi s-a practicat în mod repetat menþinerea numai a lui ”ºiÒ care îl include ºi pe ”sauÒ. Mulþumesc.

Da. Iniþiatorul are o opinie în legãturã cu problema aceasta? Nu. Suntem în aceastã situaþie în care iniþiatorul spune cã poate sã rãmânã numai ”ºiÒ.

Comisia? Acceptã ºi comisia sã rãmânã numai ”ºiÒ. Cu aceastã observaþie ºi cu virgulele respective, dacã mai sunt alte obiecþii? Nu mai sunt alte obiecþii. Art. 9 este adoptat în aceastã formulã.

Art. 10. Sunt obiecþii? Da. Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog frumos sã observaþi cã la amendamente respinse la punctul 1 apare un amendament propus de subsemnatul, la art. 10 alin. 1, un text nou care sunã în felul urmãtor: ”Sunt considerate cheltuieli deductibile sumele aferente lucrãrilor de construcþie, modernizare ºi extindere a unei singure locuinþe proprietate personalã în condiþiile în care acestea sunt efectuate pe bazã de documente justificative din venitul anual global impozabil.Ò

O scurtã motivaþie: cred cã cu toþii suntem de acord cã lipsa locuinþelor este o problemã ºi Guvernul încearcã, se strãduieºte sã rezolve sau sã înceapã rezolvarea acestor probleme. Credem cã aºa cum în orice þarã civilizatã aceastã posibilitate existã pentru cei care construiesc, modernizeazã sau îºi extind o singurã locuinþã, pentru cã nu vorbim aici de a treia, a cincea sau a zecea casã, ci a unei singure locuinþe proprietate personalã. O astfel de înlesnire prin deducerea acestor cheltuieli din venitul impozabil global, deci, din baza de impozitare, ar fi o prevedere beneficã atât pentru contribuabili cât ºi pentru aceastã activitate, cum am spus, care duce lipsã ºi are unele probleme în România. Vã mulþumesc.

Da. ªi eu vã mulþumesc. Comisia ºi iniþiatorul.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sigur, comisia s-a pronunþat o datã prin vot ºi a respins acest amendament. Am avea în vedere faptul cã acest amendament nu a putut fi acceptat de comisie întrucât nu existã o lege la nivel de familie, ci la nivel, de persoanã fizicã, impozitarea venitului se face la nivel de persoanã fizicã, ºi nu la nivelul întregii familii.

Comisia s-a pronunþat prin vot pentru respingerea acestui amendament.

Da, dar persoana asta fizicã, dacã îºi face locuinþa asta, ce credeþi, e normal, nu-i normal, putem accepta, nu putem accepta?

Sigur, se poate sau nu se poate accepta. Comisia a propus respingerea acestui amendament. Vã mulþumesc.

le-a propus. Faptul cã în ”curteaÒ ministerului sunt probleme nu cred cã trebuie sã ne determine sã eliminãm din aceastã lege o propunere, chiar dacã este fãcutã de un deputat aparþinând Grupului parlamentar al U.D.M.R. Nu trebuie sã eliminãm o asemenea idee foarte bunã care vine, în fond, în sprijinul politicii promovate de cãtre Guvernul prezidat de cãtre domnul Adrian Nãstase. Ideea realizãrii de construcþii este una dintre preocupãrile majore ale guvernãrii actuale ºi printr-o asemenea mãsurã propusã de domnul çkos Birtalan nu se face decât sã se creeze premise pentru realizarea de sume necesare realizãrii de construcþii personale. Nu vãd de ce eventualele impedimente de moment ar trebui sã ne determine sã eliminãm dintr-o lege o propunere care mie mi se pare cã este foarte bunã.

Mai presus de orice diferenþe de partid, susþin o asemenea idee, întrucât ea vine în interesul cetãþenilor pe care încercãm sã-i protejãm ºi sã-i susþinem prin o asemenea lege ºi sã nu greºeascã faþã de stat, dar nici statul sã nu greºeascã ºi sã nu încerce sã le reducã ºansele de a beneficia de o locuinþã decentã.

Da. Iniþiatorul dacã vrea sã ne spunã ceva.

În contextul legii, acest articol 10 este un articol care stabileºte o regulã de principiu: recunoaºterea cheltuielii se face pe bazã de documente. Dacã se pune problema recunoaºterii sau nu a anumitor cheltuieli personale pentru locuinþã, aceste cheltuieli ar trebui sã facã obiectul unui alt articol, deci, ”ce diminueazã baza impozabil din punct de vedere al cheltuielilor cu locuinþaÒ. Nu, oricum, nu este locul la art. 10.

Nu, dar în principiu, cã sã zicem cã îl punem la art. 11 sau în altã parte. În principiu, Ministerul Finanþelor acceptã ideea cã reparaþiile unei locuinþe sau cheltuielile pentru o locuinþã pot fi deduse sau nu. Problema este de principiu, nu neapãrat unde o punem.

Ministerul Finanþelor are în vedere ca, începând cu anul 2003, sã înceapã sã recunoascã cheltuieli pe bazã de documente, dar pentru asta ar trebui sã-ºi dezvolte foarte mult sistemul informatic, astfel încât sã poatã sã facã faþã volumului imens de documente care ar trebui sã fie verificate de cãtre cei care primesc declaraþiile. Avem în vedere acest lucru pentru perioada urmãtoare.

Bun. În momentul de faþã, Ministerul Finanþelor, din anumite motive pe care le-aþi enumerat, nu acceptã aceastã idee. Mulþumesc.

Domnul deputat Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Eu am ascultat-o pe doamna ministru, pe care o respect ºi o preþuiesc pentru profesionalismul Domniei sale, dar n-a reuºit sã mã convingã cu argumentele pe care

## Da. Vã mulþumesc.

Aþi ascultat opiniile colegilor noºtri care susþin o asemenea propunere, aþi ascultat opinia comisiei ºi opinia iniþiatorului.

Vom supune la vot acest amendament prezentat de domnul Birtalan çkos, care a fost respins de comisie. Cine este în favoarea amendamentului? ªi vã rog sã numãraþi.

34 de voturi pentru. Mulþumesc.

Voturi contra? Numãraþi! 43 voturi contra.

Abþineri? Nu sunt abþineri. Amendamentul nu a trecut. Art. 10. Dacã sunt alte obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Este o obiecþie. Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã rog din nou sã vã uitaþi la amendamentele respinse, pagina 2, la punctul 3 la acest art. 12 alin. 21, nou, apare un amendament formulat în sensul cã la ”deducerea personalã de bazã în sumã fixã se adaugã o sumã variabilã echivalentã cu 3% din venitul anual global, în cazul în care contribuabilii spriijinã urmãtoarele instituþii ºi/sau activitãþile acestora.Ò

Dacã contribuabilii decid sã asigure un sprijin, sã contribuie la finanþarea unor instituþii, respectiv activitãþi, ºi anume unitãþile de cult aparþinând cultelor religioase recunoscute în România, unitãþile de învãþãmânt, cercetare, artã, culturã, sport ºi asistenþã socialã, respectiv asociaþiile ºi fundaþiile legal înregistrate în România.

Credem din nou cã o astfel de prevedere, ºi anume decizie personalã asupra unei pãrþi infime, ºi anume 3% din venitul anual global în mod direcþionat pentru spriijinirea unor activitãþi, respectiv instituþii care, oricum, au surse insuficiente atât surse proprii, cât ºi surse bugetare, credem cã este o deschidere faþã de aceste instituþii, o sprijinire a societãþii civile în final.

V-aº ruga sã admiteþi dezbaterea ºi acceptarea acestui amendament.

Vã mulþumesc.

Iniþiatorul ºi comisia.

Este o chestiune similarã persoanelor juridice, societãþilor comerciale care desfãºoarã acþiuni de sponsorizare, mecenat.

Ministerul Finanþelor, în calitate de iniþiator, a fost de acord cu votul care s-a dat în comisie, mãsurile propuse sunt foarte greu de administrat. Aºa cum o sã vedeþi din propunerea care este fãcutã cuprinde foarte multe tipuri de asociaþii, fundaþii, unitãþi de cult care ar urma sã aibã anumite drepturi, sumele sunt infime, 3% din venitul anual global, nu sunt sume foarte mari, dar administrarea este foarte, foarte grea.

Vã mulþumesc.

Da. Domnul Birtalan. Poftiþi! ªi domnul Brudaºca.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte,

Cu toatã stima, doamna secretar de stat, eu cred cã sistemul impozitului pe venitul global începe sã prindã rãdãcini în România din punct de vedere al tehnicii de urmãrire a acestui impozit. Cred cã nu mai este o piedicã acest lucru, respectiv în ceea ce priveºte evidenþa asociaþiilor, fundaþiilor, a instituþiilor enumerate de mine aici din nou nu mai este o piedicã tehnicã, pentru cã existã din fericire un sistem general în România prin care se urmãresc acestea care au fost, care sunt ºi care se înregistreazã.

Bineînþeles cã aici este o altã problemã, aºa cum foarte pe scurt ºi domnul preºedinte a menþionat, dacã încercãm un tratament similar cu ceea ce existã în economia realã unde societãþi comerciale, companii naþionale etc. au o astfel de posibilitate sau similarã ºi pe partea cealaltã, dacã contribuabilii individuali, nu persoane juridice... le dãm o astfel de posibilitate sau nu.

Eu cred cã nu numai cã este la fel sau similar ºi în alte þãri, am putea discuta procentul ºi sunt deschis ºi am fost deschis la discutarea procentului, este mare sau mic acest procent, dar ideea ºi introducerea unei astfel de noutãþi, pânã la urmã, în sistemul de impozitare, a unui impozit personal în România, cred cã ar fi bine venitã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Mã aflu într-o situaþie, recunosc, cu totul deosebitã. În principiu, sunt de acord cu propunerea fãcutã de domnul deputat çkos Birtalan. În realitate însã, prin aceastã mãsurã, nu se urmãreºte sprijinirea în ansamblu a categoriilor de instituþii care sunt enumerate ºi cu prioritatea celor minoritare.

Dupã ce în mod deosebit acestea beneficiazã de privilegii din partea unei foarte atente administraþii a României, dupã ce beneficiazã de substanþiale ajutoare venite din strãinãtate, se mai încearcã ºi aceastã mãsurã de reducere a bugetului ºi aºa destul de firav, prin deducerea acestui echivalent din obligaþiile anuale ale cetãþenilor.

Mi s-ar putea rãspunde cã oricum numãrul celor care sunt în stare astãzi în România sã facã asemenea plãþi este destul de mic ºi nesemnificativ datã fiind starea de pauperizare care depãºeºte 60% din totalul populaþiei României. Consider însã cã este o datorie dacã vreþi chiar ºi patrioticã de a nu submina la nesfârºit bugetul naþional prin asemenea deduceri care în planul activitãþilor curente nu ar contribui foarte mult la diminuarea stãrii de crizã în care se gãsesc instituþiile pe care vrem sã le ajutãm.

Cu atât mai mult insist pe aceastã chestiune cu cât, în general, aceste organisme desfãºoarã activitãþi uneori chiar marcat naþionalist ºi extremist ºi, în consecinþã, nu vãd de ce încã o datã bugetul firav al þãrii sã le sprijine în demrsurile lor de subminare a statului român.

În lege nu ºtiu dacã se înþelege aºa ceva. ªi eu aº putea sã sponsorizez ºi sã ºtiþi cã am dat bani personal pentru apariþia unor reviste ºi a unor cãrþi care evident cã nu mi le-a scos nimeni din impozitul ãsta. Eu, personal, vreau sã vã informez cã am fãcut asta ºi nu pentru cine ºtie ce organizaþii.

În ceea ce priveºte sãrãcirea bugetului, asta este o altã problemã care se poate discuta.

Din partea comisiei, dupã ce aþi audiat aceste puncte de vedere.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sigur, poziþia Comisiei de buget, finanþe, bãnci este clarã de respingere a amendamentului. Aº mai avea de adãugat sponsorizarea, donaþia, mecenatul sunt prevãzute, sunt stipulate de legislaþia în vigoare din România. E foarte bine cã sunt persoane de bine în România care pot sã ofere aceste ajutoare, dar la fel de adevãrat este ceea ce spunea distinsul coleg Brudaºca, antevorbitorul meu, pentru cã la urma urmei acest 3% se duce din bugetul statului în buzunarul celui care contribuie. Nu aº spune cã e un atentat la siguranþa statului, dar oricum la aceea a mãrimii bugetului existã.

Am vrut doar sã spun câteva pãreri, dar eu sunt împuternicit sã vã spun, sã prezint faptul cã în Comisia de buget, finanþe, bãnci, aceastã propunere a fost respinsã ºi propun plenului respingerea acestui amendament. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Aþi auzit argumentele ºi din partea celui care a propus amendamentul, ºi din partea colegului Brudaºca, aþi auzit argumentaþia iniþiatorului ºi a comisiei.

Eu vã

Abþineri? O abþinere.

Amendamentul nu a fost adoptat.

Art. 12, în forma din ordonanþã. Sunt alte obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 13. Vã rog sã vã uitaþi la punctul 9 din raport. Faþã de propunerile comisiei dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 14. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul subcapitolului II. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Secþiunea I. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 15. Vã rog sã vã uitaþi la punctul 10 din raport. Sunt propuse niºte modificãri. Dacã faþã de aceste propuneri sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Subcapitolul II Ð ”Metode de determinareÒ. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 16. Vã rog sã priviþi la punctul 11 al raportului. Sunt niºte propuneri la diverse litere. Aici dacã sunt obiecþii. Da. Este o obiecþie. Poftiþi!

La art. 16 alin. 7, care ni se propune ca alin. nou, pentru evitarea cacofoniei care a apãrut, aº propune sã folosim metoda clasicã, adicã virgula. E mai exact vorba de ”persoane fizice, juridice care...Ò Deci între ”persoane juridiceÒ sã punem o virgulã ºi textul sã continue ”care nu dau naºtere unei persoane juridice...Ò ºi aºa mai departe.

Aveþi ceva împotriva virgulei? Nu.

Cu virgula asta propusã, dacã nu mai sunt alte obiecþii? Nu mai sunt alte obiecþii. Adoptat art. 16.

Art. 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 18. Dacã sunt obiecþii? Vedeþi la punctul 12 din raport se propun niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 19. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 20. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 21. Vã rog sã priviþi la punctul 13 din raport. Da. Poftiþi!

Tot pentru corectitudine, la alin. 3, nou, care ni se propune, aº dori pentru mai multã vigoare, sã avem urmãtoarea formulare: nu citesc textul integral, ci doar dupã ”asocierea cu o persoanã juridicã românã, care nu dã naºtere unei persoane juridice, reprezintã...Ò ºi, în continuare, textul curge corespunzãtor.

Comisia este de acord.

Alte obiecþii? Nu sunt. Adoptat art. 21 în forma propusã de comisie ºi cu modificarea acceptatã.

Secþiunea a 2-a. Titlul Secþiunii a 2-a. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Pct. 1 Ð ”Definirea veniturilorÒ. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 22. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 23. Vã rog sã observaþi la punctul 14 din raport ni se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

”2. Determinarea veniturilor din salariÒ. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Art. 24 punctul 15. Vã rog sã observaþi cã sunt propuse o serie de modificãri la punctul 15 din raport, la articolul acesta. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Da. Poftiþi!

Din partea iniþiatorului.

Domnule preºedinte,

Ministerul Finanþelor Publice, în calitate de iniþiator, propune pãstrarea prevederilor art. 24 în forma iniþialã, având în vedere, pe de o parte, acordul pe care îl avem încheiat cu Fondul Monetar prin care ne-am luat anumite angajamente în ceea ce priveºte anumite drepturi. În plus, în aceastã perioadã de timp, potrivit programului guvernamental, se gândeºte un sistem unitar de reducere a contribuþiilor sociale ºi a impozitelor, unitar, pentru toate categoriile sociale.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Comisia.

Comisia este de acord cu propunerea doamnei ministru Manolescu.

Vã mulþumesc.

Se renunþã la modificãrile propuse de cãtre comisie. Acceptaþi chestiunea asta.

Sunt alte comentarii? Nu sunt.

Atunci, textul aºa cum este în ordonanþã, varianta iniþialã.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi contra? 15 voturi contra.

S-a adoptat în forma din ordonanþã, forma iniþialã.

- ”Obligaþiile plãtitorului de venituri ºi ale contribuabililorÒ.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 25. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 26. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 27. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 28. Vã rog sã priviþi la punctul 16 din raport.

- Este o modificare.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Titlul secþiunii a 3-a. Obiecþii? Nu sunt.

- Subtitlul 1. ”Definirea venituluiÒ. Obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat.

- Articolul 29. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 30. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

2. ”Determinarea venitului net din cedarea folosinþei

bunurilorÒ.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Articolul 31. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 32. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Secþiunea a 4-a. Titlu. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. 1. ”Definirea venituluiÒ. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 33. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 34. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 35. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. 2. ”Metode de determinareÒ. Obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

- Articolul 36. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 37. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul Secþiunii a 5-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

1. ”Definirea venituluiÒ. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 38. Vã rog sã priviþi la punctul 17 din raport. Se propune o modificare.

Domnul Brudaºca.

La art. 38 v-aº ruga sã urmãriþi pe pagina 18, ”diverse venituri care nu se regãsesc menþionate în mod expresÒ. Deci, nu formularea de acum, ”nu se regãsesc în mod expres menþionateÒ, pentru cã este vorba de faptul cã nu se regãsesc menþionate. Accentul cade pe ”menþionate în mod expres prin prezenta ordonanþãÒ.

Deci propun o inversiune, tocmai pentru ca sã fie mai clar pentru cel care aplicã aceastã lege.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Comisia a acceptat. Iniþiatorul? Bun.

Cu aceastã propunere de inversare ºi cu modificãrile propuse de comisii, dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 39. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

2. ”Metode de determinareÒ. Obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

- Articolul 40. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 41. Vã rog sã observaþi în raport, la pagina

- 17, punctele 18 ºi 19, se completeazã, sunt niºte completãri, cu noi alineate. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Articolul 42. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 43. Vã rog sã priviþi la punctul 20 din raport;

- se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

- Titlul secþiunii a 6-a Ð ”Venituri din pensiiÒ. Obiecþii?

- Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 44. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 45. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul Secþiunii a 7-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 46. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Titlul capitolului III. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 47. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 48. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 49. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 50. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 51. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 52. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Capitolul IV. Titlul capitolului IV. Obiecþii? Nu sunt.

- Adoptat.

- Articolul 53. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 54. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 55. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 56. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 57. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 58. Vã rog sã priviþi în raport la punctul 21.

- Aici se propun niºte modificãri. Domnul Brudaºca.

Eu aº dori sã vã propun sã scoatem cuvintele ”în cazulÒ ºi sã avem formularea: ”Prevederile prezentului

capitol nu se aplicã fondurilor de investiþiiÒ ºi aºa mai departe. Aceastã eliminare contribuie la o mai exactã înþelegere a sensului acestui alineat.

Precizaþi la ce literã.

Este vorba de art. 58 alin. 2, ”prevederile prezentului capitol nu se aplicãÒ ºi, în loc de ”în cazulÒ, sã spunem direct: ”nu se aplicã fondurilor de investiþiiÒ.

Comisia este de acord? Da, este de acord. Iniþiatorul este de acord.

Cu aceastã propunere de modificare, dacã mai sunt alte obiecþii? Nu mai sunt alte obiecþii. S-a adoptat în forma modificatã de comisie ºi îmbunãtãþitã de domnul Brudaºca.

Titlul capitolului V. Obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat. Titlul secþiunii 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 59. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 60. Vã rog sã priviþi la punctul 22 din raport. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 61. Se propune modificarea la pct. 23 din raport. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul secþiunii a 2-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 62. Vã rog sã priviþi la punctul 24 din raport; se propune o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificarea propusã.

Articolul 63. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 64. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a 3-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 65. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul secþiunii a 4-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 66. Vã rog sã priviþi la punctul 25 din raport; se prevede o modificare la alin. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificarea propusã.

Articolul 67. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Sunt obiecþii? Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

V-aº ruga din nou sã observaþi cã la amendamentele respinse, la punctul 7, deci ultimul, apare un amendament, dupã art. 66, deci art. 66[1] nou, în sensul urmãtor: pentru cã la art. 66 s-a vorbit ºi toatã secþiunea se referã la plata impozitului pe venit, este din nou o veºnicã poveste, atât de când vorbim despre impozit pe venit, cât ºi înainte, când vorbeam despre impozit pe salariu ºi de atunci de când se departajeazã o parte din acest impozit pe venit, pentru autoritãþile locale, pentru bugetul acestor autoritãþi locale, respectiv o parte pentru bugetul de stat.

În anul 1999, colectarea venitului, similar cu cel de astãzi, respectiv a impozitului pe salariu, s-a fãcut, aºa cum am propus eu în art. 66[1] , ºi anume, ”impozitul pe venitul anual global datorat se vireazã la unitãþile de trezorerie ºi contabilitate publicã la care au deschise conturile unitãþile administrativ-teritoriale, în a cãror razã îºi au domiciliul contribuabiliiÒ. Deci sunt douã lucruri aici: unde se vireazã impozitul pe venitul global ºi în funcþie de care criteriu, respectiv domiciliul contribuabilului.

Din nou se va rãspunde cã tehnic este imposibil. Eu nu cred acest lucru, pentru cã tehnic toþi contribuabilii din România suntem evidenþiaþi în funcþie de domiciliul nostru ºi nu în funcþie, în primul rând, de locul unde lucrãm. În funcþie de domiciliul nostru avem cod personal, ºi aºa trebuie sã avem. ªi codul nostru fiscal, în funcþie de domiciliu. ªi indiferent unde realizezi tu un venit în România, acest venit poate sã fie colectat în funcþie de acest criteriu clar, unic ºi transparent.

Eu aici am propus acest lucru ºi ar fi bine ca în România o datã sã introducem acest criteriu la colectarea impozitului pe venitul anual global.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul Brudaºca.

În Programul de guvernare al Guvernului prezidat de domnul Adrian Nãstase se prevede, între altele, ca parte componentã a democratizãrii societãþii româneºti ºi acþiunea de întãrire a rolului unitãþilor administrativ-teritoriale. Este vorba de o descentralizare care este impusã de necesitatea realizãrii unei democratizãri reale în România.

În acest context este bine venitã propunerea fãcutã de cãtre deputatul din Grupul parlamentar al U.D.M.R. ºi mie mi se pare cã acest impozit pe venitul anual global sã fie virat unitãþilor de trezorerie ºi contabilitate publicã din unitãþile administrativ teritoriale pe raza cãrora ne avem domiciliile.

Eventualele anticipãri fãcute de Domnia sa mi le însuºesc ºi eu ºi consider cã nu este un motiv, în momentul de faþã, sã se invoce dificultãþi de ordin tehnic, pentru realizarea unor asemenea plãþi.

În perspectivã, eu aº merge mai departe ºi aº spune cã va trebui sã completãm aceastã lege ºi sã îi facem beneficiari ºi pe aceste unitãþi administrativ-teritoriale, dintr-o parte din aceste venituri globale, pentru cã este firesc ca aceºti bani sã rãmânã în locurile respective, pentru a contribui la dezvoltarea economico-socialã a unitãþilor administrativ-teritoriale respective ºi la îmbunãtãþirea condiþiilor de trai ale cetãþenilor zonelor în cauzã.

Mulþumesc.

Dacã sunt alte intervenþii din partea colegilor deputaþi? Nu.

Din partea iniþiatorului, vã rog.

Ministerul Finanþelor nu poate sã-ºi însuºeascã aceastã propunere, din urmãtorul motiv: problema administrãrii va face obiectul unui alt act normativ care va ajunge în atenþia dumneavoastrã în perioada urmãtoare.

În ce priveºte încasarea impozitului pe venit la aceastã datã se face prin trezorerii. Este adevãrat, cea mai mare parte din impozitul pe venit pe care-l înca-

seazã trezoreria Ministerului Finanþelor, indiferent unde este plasatã ea, 80% aproape se duce spre finanþarea comunitãþilor locale. Bineînþeles cã aceastã repartizare se face în limita bugetelor aprobate.

Încã o datã, insist asupra faptului cã nu aceastã lege reglementeazã modul de administrare, ci numai problema impunerii ºi în aceste condiþii vã propun sã rãmânã actul normativ aºa cum a fost el trecut prin comisia de specialitate.

Vã mulþumesc.

Domnul Gubandru, din partea comisiei.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia îºi menþine punctul de vedere, de respingere a amendamentului propus.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru acest amendament respins, vã rog? Numãraþi. 28 voturi pentru.

Voturi contra? Numãraþi. 38.

Abþineri? Nu sunt abþineri. Rãmâne textul comisiei, adicã nu se poate introduce acest articol.

- Am trecut de art. 67. Titlul secþiunii a 5-a. Obiecþii?

- Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 68. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 69. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 70. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 71. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a 6-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 72. La art. 72, la punctul 26 din raport sunt

- niºte modificãri. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul Capitolului 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 73. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 74. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 75. Vã rog sã priviþi la punctul 27 din raport.

- Se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 76. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 77. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 78. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 79. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 80. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 81. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 82. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 83. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 84. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 85. Vã rog sã priviþi la punctul 28 din raport. Existã o completare de text. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Am parcurs textul ordonanþei.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic al legii. Vã rog sã priviþi la punctul 1 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Vã rog sã priviþi în raport la punctele 29 ºi 30. Articolul unic devine art. I. Se introduce un art. II. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/5.IV.2002

Se introduce un art. III la poziþia 30 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs ºi textul legii. Proiectul în integralitate se va vota într-o ºedinþã specialã de vot. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, întrunitã în ºedinþa din 6 martie 2002, cu unanimitate de voturi a hotãrât sã prezinte plenului prezentul proiect de lege, cu amendamentele fãcute în comisie.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Atunci intrãm în dezbaterea proiectului.

Titlul ordonanþei. Dacã la titlul ordonanþei? Da, poftiþi.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Eu am aici raportul, unde titlul are urmãtoarea formulare: ”Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecþiei proprietãþii industriale ºi regimul de utilizare al acestoraÒ. Mie mi se pare cã este o formulare inexactã. ”UtilizareaÒ se acordã cu ”acestoraÒ, ºi nu ”regimulÒ. În consecinþã, ”regimul de utilizare a acestoraÒ.

Comisia ce spune? Este de acord. Titlul aºa cum a fost propusã modificarea.

Titlul capitolului I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1. Vã rog sã observaþi. Sunt modificãri la punctul 2. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificãrile propuse.

Articolul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificãrile propuse de comisie.

Articolul 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificãrile propuse de comisie.

Articolul 4. Dacã sunt obiecþii? Vã rog sã priviþi în raport la pct. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 5. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificãrile propuse de comisie.

- Articolul 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificãrile

- propuse de comisie.

- Articolul 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 10. Vã rog sã priviþi la pagina 5 din raport, la

- punctul 8 este propusã o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificãrile propuse de comisie.

- Articolul 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 12. Sunt propuse niºte modificãri la punctul 9

din raport. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu modificarea

- propusã de comisie.

- Articolul 14. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

- Adoptat.

- Articolul 15. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat cu

- modificarea propusã de comisie.

- Articolul 16. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 18. Dacã sunt obiecþii? Vã rog sã vedeþi la

- punctul 12 din raport. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 19. Vã rog sã priviþi la punctul 13 din raport.

- Sunt propuse niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 20. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Articolul 21. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 22. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 23. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului III. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 24. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 25. Vã rog sã priviþi la punctul 15 din raport. Sunt niºte modificãri. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia propune un timp total de dezbatere de 5 minute ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat acest timp de dezbatere.

Sã vedem titlul ordonanþei. Vã rog sã priviþi în raportul comisiei, la pagina 2 punctul 3. Se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 1 al ordonanþei. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 3. Vã rog sã priviþi la punctul 4 din raport. Se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 4. Vã rog sã priviþi la punctul 5 din raport. La alin. 3 se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat art. 4.

La titlul legii. Vã rog sã priviþi la punctul 1 din raport se propune o modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Vã rog sã priviþi la punctul 2 din raport. Se propune o modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Am parcurs ºi acest proiect.

Votul final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte.

Comisia pentru agriculturã trebuie sã ne propunã timpii de dezbatere, deoarece suntem în procedurã de urgenþã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte, în ºedinþa din 12.03.2002, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a analizat, a întocmit raportul pe care-l supune dezbaterii ºi adoptãrii plenului Camerei Deputaþilor, cu o serie de amendamente. Amintim cã la întocmirea raportului comisiei s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ ºi avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Propunem 15 minute pe ansamblu ºi un minut pe intervenþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Sã trecem la analiza proiectului.

Titlul ordonanþei. Dacã la titlul ordonanþei sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

La art. I, dacã, la preambul, sunt probleme? Nu sunt. La punctul 1, vã rog sã priviþi ºi în raportul comisiei. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Vã rog sã priviþi, la punctul 5 s-a introdus un nou alineat. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Deci, aprobat punctul 1. Este o obiecþie? Poftiþi!

La amendamente respinse, poziþia 1, am un amendament conform cãruia art. 1 alin. 1 va avea urmãtorul cuprins: ”În vederea sprijinirii producãtorilor de lapte, se acordã stimulente în valoare de 1.800 de lei pentru fiecare litru de lapte livrat, pentru prelucrare la agenþii economici specializaþi în procesare, cu licenþã de fabricaþie, al cãrui conþinut minim întruneºte condiþiile stas 2416-61, care se recalculeazã la 3,5% unitãþi de grãsimeÒ.

Dupã cum constataþi, în loc de 1.400 de lei, eu am propus în cadrul acestui amendament 1.800 de lei. Dacã citiþi ordonanþa, veþi vedea cã apare o discriminare între producãtorii de lapte de la câmpie, faþã de cei de la munte. Este prevãzut un stimulent de 1.400 de lei pe litrul de lapte în cazul zonei de câmpie ºi de 1.800 de lei pe litru de lapte în cazul zonei de munte.

Este adevãrat, în zona de câmpie, cheltuielile cu transportul sunt mai mici, distanþele necesar a fi parcurse sunt mai reduse ºi mai uºor de strãbãtut, drumurile fiind mult mai accesibile. De asemenea, condiþiile meteo sunt mai blânde. În ceea ce priveºte zona de munte, posibilitãþile de pãºunat sunt mult mai mari decât la câmpie. O analizã economicã riguroasã nu cred cã ar duce la diferenþierea propusã de iniþiator.

În altã ordine de idei, pentru acordarea stimulentelor, aºa cum a propus iniþiatorul, trebuie fãcutã o deliminare geograficã strictã între zona de câmpie ºi cea de munte. Nimeni nu poate garanta însã cã nu va avea loc o migrare de la câmpie spre munte din partea producãtorilor care vor sume mai mari.

Din aceste motive, susþin un stimulent unic, de 1.800 de lei pe litrul de lapte. Procedurile de acordare a stimulentului se vor simplifica enorm de mult.

Bineînþeles, în cazul în care veþi accepta amendamentul pe care vi l-am propus, alin. 2 ºi 3 de la art. 1 nu se mai justificã. Sunt alineate care se referã la diferenþierea dintre câmpie ºi munte.

Deci, un stimulent unic pentru toþi producãtorii de lapte. Mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Vã rog, opinia ministerului. Cum e cu vaca de la munte ºi vaca de la câmpie...

**Domnul Gheorghe Predilã** _Ð secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

## Domnule preºedinte,

Noi am avut asemenea discuþii ºi în comisie, eu aº vrea numai douã argumente sã aduc. În primul rând cã nu suntem de acord cu acest plafon de 1.800 de lei, deoarece noi, prin lege, am aprobat bugetul ºi dacã am accepta 1.800 de lei ar însemna sã venim sã depãºim bugetul Ministerului Agriculturii, cã aceste prime se acordã din bugetul ministerului. Deci aºa ceva nu se poate ºi noi am argumentat la discuþiile în comisie cã nu suntem de acord.

Iar faptul cã am propus, Guvernul, 1.400 de lei pe litrul de lapte recepþionat de procesator la câmpie ºi 1.800 de lei pentru cel care se preia din zona de dealmunte, noi am avut argumente, le-am susþinut. Condiþiile de producere a unui litru de lapte în zona de munte sunt diferite de cele din câmpie, iar grija cã vor migra cei de la câmpie la munte nu e justificatã, întrucât deja existã delimitare teritorialã. Iar noi, prin norme, am restricþionat posibilitatea de a migra cineva din zona de câmpie cãtre zona de munte, aceasta se numeºte infracþiune ºi se pedepseºte conform legii.

## Stimaþi colegi,

Am rugãmintea, dacã doriþi sã discutaþi la aceeaºi problemã, sã solicitaþi cuvântul, înainte de a da cuvântul reprezentantului ministerului, ca acesta sã poatã se refere la toate opiniile exprimate.

## Poftiþi!

În urma intervenþiei domnului ministru, s-ar putea ajunge la un compromis. Amendamentul a fost fãcut în Comisia pentru agriculturã ºi am cerut, în vederea sprijinirii producãtorilor de lapte, sã se acorde stimulente în valoare de 1.600 de lei pentru fiecare litru de lapte, pe timp de varã, ºi 1.700 de lei, pe timp de iarnã. Aceasta ar însemna sã nu se afecteze bugetul, având în vedere cã perioada de iarnã este mult mai scurtã ºi, în acelaºi timp, cantitãþile sunt mult mai mici.

ªi, în felul acesta, se poate rezolva problema stimulentului ºi nu se fac discriminãri între cei de la ºes ºi cei de la munte. Se ºtie prea bine cã laptele se produce în aceleaºi condiþii.

Alþi colegi dacã doresc sã intervinã? Nu. Reprezentantul comisiei, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Într-adevãr, în cadrul comisiei, raportul a fost aprobat cu un vot împotrivã, tocmai pornind de la aceastã discuþie care a fost, cu propunerea de a merge pe diferenþiere varã-toamnã sau de a merge pe o sumã de 1.800 primã per litru.

Trebuie sã reþinem urmãtorul aspect. Din Ordonanþa nr. 29, în anii 2000 ºi 2001, s-a acordat o primã de 500 de lei pe kilogram Se apreciazã cã aceastã intervenþie pentru anul 2002, de 1.400 de lei, este de aproape trei ori mai mare, deci, o creºtere esenþialã.

S-a avut în vedere, de asemenea, o diferenþiere pentru zona de munte, pe care o apreciem logicã, pentru cã este foarte greu în zona de munte. Cu 3 luni ºi jumãtateÐ4 luni maximum de vegetaþie, cu cheltuieli pentru cosire, pentru hrãnire, pentru întreþinerea animalelor, litrul de lapte costã mult mai mult.

De aceea, în marea majoritate a comisiei s-a apreciat cã diferenþierea aceasta între ºes ºi munte Ð 1.400-1.800 pentru anul 2002 reprezintã un sprijin real pentru crescãtorii de vaci cu lapte, urmând probabil ca anul viitor, în funcþie de bugetul pe care îl vom avea la dispoziþie, pe care ni-l vom crea, de fapt, prin ceea ce vom face în perioada urmãtoare a anului 2002, sã susþinem ºi aceastã diferenþiere varãÐiarnã.

Deci supun atenþiei dumneavoastrã, pentru a o aproba, varianta menþionatã în ordonanþã: 1.400 pentru ºes Ð 1.800 pentru deal. Vã mulþumim.

ªi eu vã mulþumesc.

Deci, sã supunem la vot aceastã variantã a comisiei. Cine este pentru varianta comisiei? Numãraþi! 36 de voturi pentru.

Voturi contra? 21.

Abþineri? O abþinere.

Deci, a rãmas textul iniþial.

Dacã la punctul 2 sunt obiecþii? Dacã comisia sau iniþiatorul au ceva de spus? Nu. Deci, adoptat. Punctul 3, dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. I, în integralitate, dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. II, obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. III, obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Articolul unic? E o propunere de modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect, urmeazã ca votul final sã se dea într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2002 privind publicarea în exclusivitate de cãtre Ministerul Justiþiei în ediþie oficialã a codurilor ºi a altor acte complexe.

Dacã, din partea iniþiatorului, doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _Ð secretar de stat în Ministerul Justiþiei:_

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Elaborarea codurilor ºi a altor legi complexe care intereseazã domeniul de activitate al justiþiei presupune o activitate pe care o presteazã consilierii din Ministerul Justiþiei, alãturi de alþi specialiºti în materie, reuniþi în comisii speciale, constituite la acest minister potrivit prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative.

Practica a relevat cã dupã publicarea în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ a unor asemenea legi, ele sunt tipãrite ºi puse în vânzare de cãtre persoane sau instituþii, care, de cele mai multe ori, nu au nici o legãturã cu domeniul reglementat de acestea.

Pe de altã parte, publicaþiile editate fãrã nici un fel de control din partea specialiºtilor pot da naºtere la confuzii pe texte, care determinã interpretãri greºite în aplicarea acestor acte normative.

Din partea Comisiei juridice? Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã, în conformitate cu art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, pentru dezbatere ºi avizare în fond cu acest proiect de lege ºi în ºedinþa pe care am avut-o am propus, cu majoritate de voturi, sã se dezbatã ºi sã se adopte proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2002 privind publicarea în exclusivitate

de cãtre Ministerul Justiþiei în ediþie oficialã a codurilor ºi a altor acte complexe. Am avut în vedere ºi argumentele aduse de Ministerul Justiþiei, ni le-am însuºit, am lucrat pe textul Senatului.

ªi fac menþiunea cã acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulþumesc pentru atenþie.

Titlul ordonanþei, sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului final într-o ºedinþã specialã de

vot.

Proiectul de Lege privind declararea zilei de 22 Decembrie drept ”Ziua Libertãþii RomânieiÒ.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

Din partea Comisiei juridice? Poftiþi, domnule deputat.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Comisia juridicã, luând în dezbatere iniþiativa legislativã privind declararea zilei de 22 Decembrie ca ”Ziua Libertãþii RomânieiÒ, propune cu majoritate de voturi plenului Camerei Deputaþilor, spre dezbatere ºi adoptare, proiectul de Lege privind declararea zilei de 22 Decembrie ca ”Ziua Libertãþii RomânieiÒ, în forma adoptatã de Senat.

Fac menþiunea cã acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulþumesc pentru atenþie.

Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs proiectul, va fi supus votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2002 privind funcþionarea sistemului naþional unic pentru apeluri de urgenþã. Poftiþi!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Mi se pare absolut de neînþeles faptul cã aceastã lege nu a ajuns sã fie discutatã la Comisia pentru tehnologia informaþiilor ºi comunicaþie. Avem o comisie de specialitate ºi o ordonanþã de urgenþã ocoleºte aceastã comisie!

Mie mi se pare absolut de neacceptat ºi, în consecinþã, vã rog, domnule preºedinte, sã decideþi trimiterea ºi cãtre aceastã comisie, pentru un raport de fond. Mai ales cã zilele acestea se întruneºte comisia ºi poate da raportul, pânã în final. Mi se pare, însã, cã acest lucru trebuie discutat ºi la Biroul permanent ºi la Comitetul ordinii de zi, pentru cã nu este unicul caz în care se întâmplã lucruri de genul acesta.

Vã mulþumesc.

Îmi cereþi ca o altã comisie sã fie sesizatã ºi ea în fond sau pentru aviz. Dacã am depãºit termenul de 10 zile, lucrul acesta este imposibil. Puteþi sã mã þineþi de vorbã cu excepþii de procedurã ºi un an, decizia nu se poate modifica, dacã nu cãlcãm în picioare regulamentul. Poftiþi, domnule Sassu!

În acest stadiu al procedurii, nu mai pot sã procedez la un asemenea demers.

Din partea iniþiatorului? Poftiþi!

O chestiune de procedurã, mai întâi, domnule preºedinte!

Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi îi cer scuze iniþiatorului pentru cele douã minute în care intervin.

Este echivalentul unei cereri de returnare la comisie, chiar dacã e vorba de o altã comisie. Fie vorba între noi, cu siguranþã cã s-a procedat greºit, pentru cã trebuia sã se sesizeze comisia de specialitate.

Nu cred cã este un lucru complicat sã acceptãm, aºa cum am acceptat, returnarea la comisie pentru reexaminare ºi un nou raport sau un co-raport sau spuneþi-i cum vreþi.

Vã mulþumesc.

## Domnule vicepreºedinte,

Este clar cã nu se poate, pentru cã ar trebui, conform regulamentului, sã o trimit la aceeaºi comisie, pentru motive de fond. Nu îmi cereþi sã o trimit însã la aceeaºi comisie, pentru cã comisia aceasta a fãcut raportul ºi nu sunt motive de fond.

## Domnule preºedinte,

Vã cer sã daþi o pauzã pentru întrunirea liderilor grupurilor parlamentare.

Corect!

Dacã doriþi o pauzã de consultare, aceasta se poate rezolva. Vã rog sã vã întruniþi la sala Biroului permanent, sã discutaþi. ªi sunt ºi eu curios dacã dumneavoastrã, liderii de grupuri, puteþi sã spuneþi cã trebuie sã încãlcãm regulamentul.

Cât þine pauza?

Un sfert de orã.

PAUZÃ *

* * DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Am constatat cã nici liderii nu s-au putut întruni. Situaþia din salã o vedeþi ºi dumneavoastrã... Suspend ºedinþa pe ziua de astãzi.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,26._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 47/5.IV.2002 conþine 40 de pagini.**

Preþul 37.160 lei