Ion Bold

## Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Proiectul legii aflat în dezbatere acum este proiectul legii de rezolvare a uneia din problemele agriculturii, conform programului ASAL. Este regretabil cã Guvernul a inclus pe ordinea de zi un asemenea proiect de lege, pentru cã 80% din agriculturã este privatizatã ºi dezastrul continuã prin extinderea asupra întreprinderilor agricole de stat care, prin proiectul de lege stabilit, aduce, în continuare, rezolvãri nesatisfãcãtoare.

Ceva mai mult, în proiectul legii, titlul se referã la societãþile comerciale, dar articolul 7 include ºi institutele ºi staþiunile de cercetare, unitãþi de învãþãmânt cu profil agricol ºi silvic. Este o inadvertenþã care nu poate fi permisã, pentru cã, în conformitate cu Legea nr. 51/1996, Legea nr. 95/1998 ºi Hotãrârea Guvernului nr. 509/1993 ºi Legea nr. 51/1996... prevãd, în mod expres, cã unitãþile de cercetare din domeniul agriculturii ºi industriei alimentare sunt subordonate Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu SiseºtiÒ ºi

funcþioneazã ca structuri ale acesteia ºi nu ale Ministerului Agriculturii, deci nu puteau fi incluse în prevederile acestei legi.

Ceva mai mult, acest lucru a fost luat în considerare ºi cu prilejul Legii fondului funciar nr. 1/2000, prin care s-a stabilit cã cele 78 de mii de hectare care aparþin staþiunilor de cercetare constituie domeniul public al statului ºi, ca atare, nu pot fi la discreþia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei pentru a fi privatizate.

Continuãm. Legea are în prevederile ei atâtea inadvertenþe câte nu vã puteþi imagina. Aº vrea sã mã opresc asupra uneia de fond, care este în aºa mod conceputã, încât va realiza dezastrul întreprinderilor agricole de stat. Este vorba de articolele 22 ºi 23. Articolul 22 prevede posibilitatea licitaþiei numai pentru ansamblul fiecãrei societãþi comerciale. Or lucrul acesta nu este normal, licitaþia ºi concesionarea trebuiau realizate la nivelul fiecãrei ferme, ceea ce ar fi dat posibilitatea specialiºtilor agricoli, în primul rând, sã participe la privatizarea societãþilor comerciale. Deci numai în mãsura în care firme strãine, mari magnaþi nu se prezintã pentru a participa la privatizarea societãþilor comerciale, numai la a treia strigare, ele pot fi solicitate sã se privatizeze pe ferme. Or lucrul acesta nu este normal. De la început oferta trebuie sã fie fãcutã de asemenea manierã încât privatizarea sã înceapã prin licitaþie, dar la nivelul fiecãrei ferme. Aceasta este condiþia pentru succesul prezentei legi, în condiþiile date.

Domnule preºedinte, v-aº ruga sã luaþi act cã, în aceste condiþii, legea nu prevede în chip corespunzãtor modul de privatizare a societãþilor comerciale agricole.

Vom reveni, la fiecare articol pus în dezbatere, cu observaþii precise.

Vã mulþumesc.