Stenogramă plen

Domnilor senatori, vã invit în salã. Vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Declar deschisã ºedinþa de astãzi, 8 februarie, lucrãrile acesteia fiind conduse de subsemnatul, vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari Alexandru Ioan Morþun ºi Valentin-Zolt _‡_ n Pusk‡s.

Din totalul de 143 de senatori, pânã în acest moment ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 117 colegi. Cvorumul de ºedinþã este de 72 de parlamentari.

Programul de lucru: lucrãri în plen între orele 9,30 ºi 18,00.

În ordinea de zi avem mai multe proiecte de legi, propuneri legislative extrem de importante.

Dacã în legãturã cu programul de lucru al Senatului aveþi de fãcut observaþii?

Vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. solicitã scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 3, proiectul de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole, deoarece aceastã lege a fost retrasã de Guvern ºi promovatã sub forma unei ordonanþe care chiar astãzi se aflã în programul de lucru al Camerei Deputaþilor.

Este absurd ca noi sã discutãm o lege retrasã de Guvern, care la Camera Deputaþilor se discutã în forma propusã actualmente de Guvern.

De aceea, vã solicitãm sã retragem aceastã lege de pe ordinea de zi, dezbaterea acestei legi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

S-ar putea ca eu sã nu fi fost înþeles foarte bine. Am adresat întrebarea colegilor din Senat dacã sunt obiecþiuni în legãturã cu programul de lucru.

Dacã nu aveþi obiecþiuni în legãturã cu programul de lucru...

...Vã rog, domnilor senatori, numai puþin.

Dacã nu aveþi obiecþiuni în legãturã cu programul de lucru, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Programul de lucru este adoptat cu 91 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 6 abþineri.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi sunt ºi alte observaþii?

Domnul senator Szab—.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Referitor la aceeaºi chestiune, respectiv problema punctului 3 de pe proiectul ordinii de zi de astãzi, vreau sã exprim opinia grupului parlamentar pe care-l reprezint aici, ºi anume, cã aº nuanþa oarecum calificativul pe care distinsul meu coleg ºi conjudeþean l-a dat.

Sigur cã existã multe lucruri care frizeazã acest calificativ în viaþa noastrã, ºi de dinainte de 1989, ºi de acum, dar concret, întrucât existã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 198 din decembrie versus acest proiect de lege care întruneºte, am înþeles, anumite simpatii în Senat, este neapãratã nevoie Ñ ºi cred cã acceptaþi ºi Domniile voastre aceastã necesitate Ñ ca primul-ministru, în persoanã, sã ne ofere opþiunea Guvernului în legãturã cu actul legislativ pe care doreºte sã-l promoveze.

Dacã acest lucru nu se întâmplã, grupul nostru nu participã la dezbaterea acestui punct, indiferent dacã el va fi sau nu inclus pe ordinea de zi.

Totuºi, ca sã evitãm o atare chestiune, mã raliez propunerii domnului senator Achim s-o scoatem de pe ordinea de zi, cu solicitarea expresã ca primul-ministru, în cel mai scurt timp Ñ dacã-i posibil, chiar astãzi în plen Ñ, sã pofteascã la Senat ºi sã expunã un punct de vedere lipsit de orice ambiguitate în legãturã cu actul normativ care se doreºte în opinia Guvernului sã fie promovat de cãtre Senat.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Sunt pentru menþinerea punctului 3 pe ordinea de zi, dar dorinþa mea este de a se înlocui punctul 8 cu punctul 2, respectiv proiectul de Lege privind fondul pentru mediu. Fondul pentru mediu reprezintã un instrument de finanþare deosebit de important. La ora actualã consider cã pe ordinea de zi a celor douã Camere trebuie sã fie întotdeauna proiectele de lege care privesc absorbþia celor 600 de milioane de euro.

Acest proiect de lege face parte din instrumentele de finanþare ºi de absorbþie a celor 600 de milioane de euro, motiv pentru care solicit trecerea punctului 8 pe punctul 2 ºi a punctului 2 pe punctul 8.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Victor Apostolache.

## **Domnul Victor Apostolache:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Stimaþi colegi,

Îmi exprim surprinderea cã, dupã 3 ani, o serie de colegi de-ai noºtri vin cu asemenea propuneri în plenul Senatului, respectiv sã scoþi de pe ordinea de zi un proiect de lege ale cãrui dezbateri au început dupã ce a trecut prin una din Camere.

Le reamintesc colegilor mei cã acest proiect putea fi retras de cãtre Guvern înainte de a începe dezbaterea în prima Camerã. Or lucrul acesta nu s-a întâmplat. Proiectul a trecut prin Camera Deputaþilor, iar noi ne aflãm în situaþia de a dezbate în continuare dupã ce s-au încheiat dezbaterile generale.

Modul în care se încearcã sã se acþioneze astãzi de douã grupuri parlamentare îmi întãresc convingerea cã, practic, Parlamentul nu-ºi mai are nici un rost ºi cred cã, dacã se merge pe acest ºantaj anunþat de Grupul U.D.M.R., cã nu vor mai participa la lucrãri dacã se discutã acest proiect, eu cred cã acest lucru trebuie...

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

_**:**_

Nu este adevãrat! Luaþi stenograma! Nu am spus aºa ceva! Vã rog frumos sã nu deformeze aici, la 5 minute distanþã.

Vã rog foarte mult!

## Vã mulþumesc.

Dacã o sã mai doriþi cuvântul, o sã vi-l ofer, domnule senator.

V-aº ruga, domnule preºedinte, sã-i atrageþi atenþia de unde trebuie sã vorbeascã, cînd trebuie sã vorbeascã...

Vã mulþumesc. Domnul senator Fuior.

Stimaþi colegi, haideþi sã intrãm în ordinea de zi.

...ºi mai ales cum sã vorbeascã, pentru cã nu se aflã în Coaliþia C.D.R.ÐU.S.D.ÐU.D.M.R. Deci se aflã în plenul Senatului ºi v-aº ruga mult sã-i atrageþi atenþia în acest sens.

Dacã aºa stau lucrurile, dacã se merge pe aceastã idee ca ordonanþele de urgenþã sã primeze înaintea legilor, eu cred cã o decizie trebuie luatã ºi grupul nostru parlamentar va trebui sã se retragã pentru consultãri, întrucât constatãm cã, practic, nu se mai doreºte legiferarea în Senatul României, întrucât s-a dat frâu liber Guvernului.

Ãsta nu-i ºantaj?

ªantajul nu este al nostru, ci noi vrem sã ne consultãm faþã de ºantajul lansat de U.D.M.R.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Buruianã.

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Data trecutã, cînd în Senat s-a încercat abordarea punctului 3, s-a constatat cã nu existã o reprezentare corespunzãtoare din partea ministerului ºi din partea Guvernului.

Am rugat atunci ca Biroul permanent sã adopte mãsurile prevãzute în Constituþie ºi în Regulamentul Senatului privind prezenþa reprezentantului Guvernului atunci când se discutã importante iniþiative guvernamentale.

Întrebarea mea este dacã aceste mãsuri au fost adoptate.

Mulþumesc.

Domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Constat cu mirare cã, dupã ce ieri am participat la o demonstraþie de ºtiinþã, de science-fiction, astãzi asistãm la o demonstraþie de desene animate.

Vreau sã precizez cã a retrage de pe ordinea de zi un proiect care nu numai cã a fost inclus pe ordinea de zi, nu numai cã a fost discutat în una dintre Camere, dar un proiect asupra cãruia s-a început discuþia... mi se pare cã acest lucru este, într-adevãr, o premierã! Va trebui sã ne prezentãm în toate instituþiile internaþionale, care sã constate cã în Parlamentul României se poate întâmpla orice, dar absolut orice.

## Domnule preºedinte,

Mai menþionez cã, în legãturã cu aceastã chestiune, Biroul permanent ne-a trasat sarcinã celor douã comisii

sã încheiem raportul ºi sã-l prezentãm, lucru pe care l-am fãcut.

A existat o ºedinþã a Biroului permanent în aceastã privinþã.

Nu mai înþeleg absolut nimic, dacã s-a ajuns în situaþia ca un proiect care a trecut prin Camerã, un proiect la care existã raport, un proiect la care am primit sarcinã explicitã, existã ºi în procesul-verbal al Biroului permanent, am primit sarcinã expresã sã încheiem acest raport... un proiect care a fost introdus pe ordinea de zi ºi au început discuþiile generale sã se scoatã pentru cã existã o ordonanþã de urgenþã emisã în mod abuziv! În condiþiile în care acel proiect se discuta în una dintre Camere?

Credeþi-mã cã în aceastã situaþie, din acest moment, dacã se ajunge la aceastã soluþie, cred cã în Parlamentul României se poate întâmpla absolut orice ºi pentru mine, ca parlamentar, în acest moment nu se pune problema dacã sã mã retrag din ºedinþã, se pune problema dacã mai am ce cãuta în Parlament deoarece, dacã noi, ca instituþie, legalizãm aºa ceva, înseamnã cã eu, ca persoanã, socotesc cã particip la o imensã nelegiuire cu care nu sunt de acord.

Deci vreau sã reaccentuez, sã reafirm faptul cã, dacã se ajunge la aceastã soluþie, nu se pune problema participãrii sau neparticipãrii la discuþie, ci se pune problema rostului meu ca persoanã Ñ nu vorbesc în numele grupului, pentru cã nu am fost abilitat Ñ rostului meu ca persoanã de a participa în Parlament.

## Vã mulþumesc.

Domnul secretar Dobrescu ºi, dupã aceea, domnul senator Popa Virgil.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

## Domnilor colegi,

Atunci când discutãm o chestiune de genul acesta, este bine sã þinem seama ºi de legile ºi regulamentele care reglementeazã material. ªi iatã ce spune Regulamentul Senatului la art. 72: ”Iniþiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sã-ºi retragã proiectul sau propunerea pânã la înscrierea acestora pe ordinea de zi.Ò

Ceea ce dezbatem noi acum nu este ordinea de zi, ci proiectul de ordine de zi care se va transforma în ordine de zi în momentul în care plenul Senatului îºi va fi dat votul favorabil acestui proiect. Pânã atunci nu este ordine de zi, ci proiect de ordine de zi.

Prin urmare, în momentul de faþã, la cererea iniþiatorului, acest proiect de lege poate sã fie retras ºi, dupã informaþiile pe care le am, personal, de la domnul ministru al agriculturii, existã...

Existã ºi douã herghelii care ºtim cum au dispãrut!

...existã o cerere formulatã de Guvern, de retragere a acestui proiect de lege din dezbaterea Senatului, motivatã de o situaþie care nu cade sub incidenþa aprecierii noastre, ºi anume, cã Guvernul a fãcut o ordonanþã pe care a depus-o la Camera Deputaþilor.

Cã bine a fãcut Guvernul sau nu a fãcut bine Guvernul, nu aceasta este problema pe care o discutãm ºi nu aceasta este problema care poate sã influenþeze hotãrârea pe care noi o luãm acum.

Problema pe care o discutãm noi este de ordin strict procedural, ºi anume, dacã în momentul de faþã poate sã fie eliminat de pe proiectul ordinii de zi punctul prin care se prevede dezbaterea acestui proiect de lege ºi, aºa cum v-am spus, potrivit articolului 72 din Regulamentul Senatului, dat fiind cã ceea ce dezbatem noi acum este proiectul ordinii de zi care nu este încã transformat în ordine de zi. Acest lucru este posibil ºi normal este ca noi sã þinem seama de cadrul legal care reglementeazã aceastã materie.

## Da, vã mulþumesc, domnule senator!

Înainte de a oferi cuvântul colegilor care s-au înscris, daþi-mi voie sã vã reamintesc, stimaþi colegi, douã-trei chestiuni pe care poate le-aþi uitat, întrucât a trecut un an de la ultima ºedinþã care a luat în dezbatere aceastã lege.

Un an, în sensul cã a fost înscrisã pe ordinea de zi în anul 1999, dar vã reamintesc cã în data de 27 decembrie au fost reluate dezbaterile la acest proiect de lege; pe 28 decembrie, sigur, cei care au fost prezenþi cunosc cã dezbaterile generale au fost încheiate la acest proiect de lege.

Eu am condus ºedinþa, am sã rog stafful Senatului sã aducã stenograma ºedinþei, am întrebat ºi colegii senatori prezenþi, sigur cã pe cei absenþi nu am avut cum, dacã mai sunt colegi care doresc sã ia cuvântul, motiv pentru care am considerat încheiate dezbaterile generale, pronunþându-mã în acest sens în plenul Senatului. Deci dupã ce raportul a fost prezentat.

O a doua chestiune, ceea ce aprobãm noi astãzi, în ºedinþa de astãzi, este dezbaterea unor proiecte de lege.

Ca rãspuns pentru domnul senator Buruianã, solicitarea dumneavoastrã a fost luatã în dezbatere în ºedinþa Biroului permanent din 22 decembrie, iar cu adresa nr. BP 1446/27 decembrie 1999, domnul secretar de stat Mihu Miron Biji a fost atenþionat de cãtre Biroul permanent al Senatului pentru a transmite noului Guvern solicitarea noastrã de a retrage Ordonanþa de urgenþã nr. 198/1999 de pe rolul Camerei Deputaþilor pentru a fi înaintatã Senatului, ca cele douã acte normative sã fie luate în dezbatere simultan.

Deci, vã rog, domnul senator Popa Virgil.

Unde este reprezentantul?

Am luat mãsuri sã fie prezent reprezentantul!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Intenþia mea de a veni la microfon a fost determinatã de dorinþa de a le sugera colegilor care au venit sã ne facã asemenea propunere sã studieze Constituþia ºi Regulamentul Senatului.

Am constatat cã o încercare de a face trimitere la regulament a fãcut-o domnul senator Rãsvan Dobrescu. Poate ar fi fost util ca o citire în grup a regulamentului, o lecturã ºi chiar o dezbatere în grupul coaliþiei ar fi fost necesarã, pentru cã în condiþiile acestea nu ar fi mai fost posibilã venirea în salã cu asemenea propuneri.

Or, dacã cumva se pleacã de la altã premisã ºi se doreºte ca, chiar din sânul Parlamentului sau din sânul Senatului, sã se treacã peste dreptul de a legifera al Senatului, de a ignora rolul legiuitor al Senatului ºi al Parlamentului, poate colegii noºtri ar trebui sã vinã cu o propunere de dizolvare a Parlamentului, cã ºi aºa nimeni, în special Executivul, nu-l mai ia în considerare ºi atunci noi vã ajutãm ºi trecem la alegerile anticipate.

De aceea, domnilor colegi, aº ruga ca atunci cînd mai veniþi cu asemenea propuneri, chibzuiþi bine ºi dupã aceea faceþi o ieºire la rampã.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Pusk‡s.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**

## Domnule preºedinte,

## Distins Senat,

Aceste discuþii legate de punctul 3 de pe proiectul ordinii de zi pot aduce argumente pro ºi contra foarte multe. Eu pun o singurã întrebare ºi trebuie sã vedem dacã rãspunsul la aceastã întrebare este _da_ sau _nu_ . Iniþiatorul va veni pentru a susþine în continuare acest proiect de lege sau nu, pentru cã practica noastrã de toate zilele demonstreazã cã, în cazul în care nu este prezent iniþiatorul, ºi în acest caz înþeleg cã Guvernul nu s-a pronunþat dacã va fi sau nu va fi prezent, asta a fost cerut ºi de cãtre colegul meu Szab—, deci dacã nu va fi iniþiator, noi putem sã punem ºi pe ordinea de zi, putem sã ºi scoatem de pe ordinea de zi, dar, dacã iniþiatorul nu-ºi susþine proiectul de lege, conform uzanþelor noastre, nu putem discuta.

Deci nu cunosc rãspunsul Guvernului, cu toate cã ºi domnul Buruianã a cerut în mod expres acest lucru. Pânã când Guvernul nu se hotãrãºte sã-ºi susþinã iniþiativa legislativã, proiectul de lege, pânã atunci cred cã nu putem discuta acest proiect.

Numai puþin, domnule senator! Domnul senator Bold.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã faceþi uz de autoritate ºi sã intrãm în deplinã legalitate continuând ºedinþa începutã anul trecut.

Urmeazã acum sã continuãm dezbaterile generale, dupã care sã intrãm în discuþie la fiecare articol.

Legea necesitã obligatoriu discutarea în plenul Senatului, pentru cã, domnule preºedinte, atât legea, proiectul de lege ca atare, cât mai ales ordonanþa, au atâtea inadvertenþe, încât ar fi o ilegalitate sã fie promovatã o asemenea lege.

Însãºi titlul ei se referã la societãþile comerciale, dar cuprinde ºi staþiunile de cercetare. E posibil aºa ceva? Una este domeniul public al statului, una este domeniul privat al statului.

Deci nu se pot amesteca dupã bunul plac al unui legiuitor care nu ºtie ce înseamnã legile. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Pãcuraru.

Domnule preºedinte de ºedinþã, era de aºteptat faptul cã acest subiect va stârni încã de la includerea pe ordinea de zi în plenul Senatului aceste discuþii, pentru cã suntem în faþa unui proiect de act normativ care a avut o istorie extrem de sinuoasã, ba s-a dorit sã fie promovat, ba s-a dorit sã fie stopat ºi, mã rog, în funcþie de evoluþiile momentului sau de conjuncturi, lucrurile au luat când o vitezã uriaºã, când o stopare incredibilã.

Aduc aminte cã pe acest proiect de lege am fãcut ºi o sesiune extraordinarã ºi una din temele sesiunii extraordinare de anul trecut a fost tocmai dezbaterea ºi emiterea raportului comisiilor la acest raport ºi îmi aduc aminte cã, încã din luna septembrie, domnul senator Vãcãroiu, cu Comisia pentru privatizare, a elaborat raportul la acest proiect, dupã care am ajuns la Comisia pentru agriculturã, unde, dintr-un conflict evident de interese sau de poziþii diametral opuse, lucrurile au fost completamente blocate ºi indiferent cât de mult s-a insistat sã fie inclus pe ordinea de zi, mãcar la comisii, acest lucru nu s-a întâmplat; o foarte, foarte bunã perioadã, s-a ajuns pânã la problema negocierii locurilor în Comisia pentru agriculturã pentru cã se pare cã nu mai avea majoritatea majoritate ºi atunci a apãrut aceastã foarte complicatã problemã de a reface Comisia pentru agriculturã ºi competenþa pe grupuri parlamentare a senatorilor în Comisia pentru agriculturã, pânã când s-a ajuns cu o presiune din partea Guvernului, presiune care a venit pe fondul Acordului ASAL.

Este ºtiut faptul cã la nivelul Executivului s-a discutat permanent cã, datoritã blocãrii acestui act normativ, România pierde tranºa ASAL, cã se pierd cele 150 de milioane de dolari prevãzute în aceastã tranºã ºi aºa mai departe.

În momentul în care Executivul a ameninþat cu ordonanþã de urgenþã ºi pentru Agenþia domeniilor statului ºi pentru privatizarea I.A.S.-urilor, s-a schimbat cursul ºi atitudinea la nivelul comisiilor care trebuiau sã facã raportul ºi am fost în situaþia, ºi fac parte din cei care au fost în

aceastã situaþie, de a constata cã, de unde nu se putea sub nici o formã discuta ºi elabora acest raport, peste noapte am început sã fim convocaþi în regim de urgenþã, ºi chiar eram în comisie când Guvernul ºi domnul senator Ulm Spineanu, îmi pare rãu cã nu este acum prezent, a venit cu apelul Guvernului, cu scrisoarea Guvernului prin care s-a cerut retragerea acestui act normativ, retragerea oficialã a actului normativ din dezbaterea comisiilor.

Domnul senator Tocaci. Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Eu, personal, nu am nici un fel de implicaþie în acest proiect de lege. Voi vorbi doar pe procedurã. Nu mã intereseazã absolut deloc dacã va opera ordonanþa de urgenþã sau se va impune proiectul de lege. Mã alarmeazã însã anumite atitudini procedurale menite sã genereze un precedent periculos. Au fost douã argumentaþii astãzi care m-au obligat sã cer cuvântul.

Prima este a domnului senator Dobrescu care a spus foarte logic cã un proiect de ordine de zi nu este o ordine de zi ºi, pânã când proiectul devine ordine de zi ºi nu doar proiect, se poate retrage. Dar noi am avut pe ordinea de zi a unei zile din anul 1999 acest proiect de lege din moment ce au început dezbaterile. Nici nu intereseazã dacã au durat douã minute sau douã ore aceste dezbateri. Au început dezbaterile!

Deci a existat un moment în care proiectul s-a transformat în ordine de zi ºi din acel moment Guvernul nu-l mai poate retrage niciodatã.

Prin urmare, cu tot regretul, domnul senator Dobrescu a omis în argumentaþia dumisale aceastã realitate ºi atunci toatã logica corectã pe care a desfãºurat-o se prãbuºeºte.

Al doilea coleg, dupã cum mi se pare cã am spus, care m-a determinat sã vin la microfon este domnul senator Pusk‡s. De ce?

Dumnealui a fãcut o urmãtoare afirmaþie: ”Din moment ce nu vine reprezentantul Guvernului sau reprezentanþii Guvernului, oricum nu putem discuta.Ò

Dar, într-o cu totul altã împrejurare, în orice împrejurare, reprezentanþii Guvernului ar putea sã blocheze, nevenind, dezbaterea unui proiect de lege.

Prin urmare, noi vom sta neputincioºi ori de câte ori Guvernul nu doreºte sã-ºi susþinã proiectele de legi, ceea ce este inadmisibil! Un Guvern nu se poate juca prin lansarea proiectelor de lege ºi pe urmã sabotarea lor prin neprezentare.

Domnule coleg Pusk‡s, nu putem crea un asemenea precedent. Nu aceastã lege mã intereseazã. Asta pe mine nu mã intereseazã deloc, dar precedentul care se creeazã este de neadmis.

Cum adicã? Dacã la un moment dat Guvernul îºi modificã punctul de vedere sau apar niºte interese acolo, cã, vedeþi dumneavoastrã, cu interesele acestea este plinã presa ºi, dintr-un motiv sau altul, Guvernul îºi reconsiderã punctul de vedere, fie acest motiv chiar ºi foarte serios. Atunci rezolvã simplu, nu mai vine la acea mãsuþã, nu-ºi mai susþine proiectul de lege ºi Senatul, ca ºi Camera Deputaþilor, întregul Parlament devine neputincios. ªi nu putem admite aºa ceva.

Vã mulþumesc. Domnul senator Csap— Iosif.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ultima ºedinþã din sesiunea precedentã a fost condusã de domnul senator, vicepreºedinte Ulm Spineanu. Penultima ºedinþã a fost condusã de dumneavoastrã în care aþi acordat cinci minute la solicitarea preºedintelui Comisiei pentru agriculturã de a prezenta raportul comisiei ºi dupã aceea s-a ridicat ºedinþa. Asta a fost dupã amiazã, dupã ora 16,00.

Dezbaterile generale ar fi fost planificate în ultima zi de ºedinþã, însã eu am fost cel, fiind ºi prezent, care am fãcut obiecþiunea cã nu este prezent iniþiatorul ºi procedurile legislative nu sunt întrunite de a continua ºi de a începe dezbaterile generale.

Deci nu s-a fãcut nici o dezbatere generalã pe marginea acestui proiect de lege, ci s-au fãcut comentarii asupra modalitãþii de a include pe ordinea de zi în ziua respectivã.

Dar nu s-a început! Vã rog frumos, domnule senator!

Ceea ce priveºte inadvertenþa legislativã, Camera Deputaþilor a adoptat prezentul proiect de lege în data de 17 iunie 1999 ºi a fost înregistrat la Senat în data de 22 iunie 1999.

Guvernul, în repetate rânduri, a apelat ºi a fãcut apel la comisiile de specialitate din Senat ca sã definitiveze raportul asupra acestui proiect de lege pentru cã, dacã nu se va discuta ºi adopta proiectul de lege, Guvernul va fi obligat, din anumite motive, de a emite o ordonanþã de urgenþã.

Guvernul a adoptat ordonanþa de urgenþã în data de 10 decembrie 1999 ºi a trimis o scrisoare care a fost adusã la cunoºtinþa comisiilor de specialitate, sesizate în fond, cã retrage proiectul de lege din Senat în faza dezbaterii la comisiile de specialitate.

În acel moment, ºi Guvernul a procedat regulamentar, comisiile au rãmas fãrã obiect, pentru cã Guvernul a prezentat solicitarea de a retrage proiectul de lege. Totuºi comisiile au finalizat raportul, care a fost difuzat în data de 13 decembrie, deci cu trei zile mai târziu decât a fost adoptatã ordonanþa de urgenþã ºi a intrat în vigoare, fiind publicatã ºi în Monitorul Oficial.

Deci, având în vedere aceste inadvertenþe legislative, proiectul de lege nu ar fi fost posibil sã aparã pe proiectul ordinii de zi dupã ce Guvernul a semnalizat intenþia de retragere ºi a solicitat retrimiterea proiectului de lege.

Domnule preºedinte, având în vedere aceste remarci, aº solicita respectarea regulamentului.

Regulamentul prevede aceste posibilitãþi, supunerea la vot acum, constatând inadvertenþele legislative ºi anume probleme care au fost sesizate în timpul procesului legislativ în cadrul Senatului, de a amâna dezbaterea acestui proiect de lege, pentru cã nu se poate elimina, dar de a amâna dezbaterea acestui proiect de lege este o solicitare în conformitate cu regulamentul, având în vedere, din nou, o inadvertenþã legislativã, cã Camera Deputaþilor dezbate acest proiect de lege privind aprobarea ordonanþei de urgenþã care are ca obiect acelaºi lucru pe care îl vizeazã ºi proiectul de lege aflat acum în discuþie.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da, domnul senator Triþã Fãniþã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Îmi pare rãu cã nu-mi amintesc exact unul din ziarele principale care sãptãmâna trecutã avea un titlu foarte interesant: ”Mai multe legi decât fermeÒ.

Se referea la faptul cã domnul Mureºan, folosind soluþii neortodoxe, ºi în Guvern, ºi în Camerã a tot bãgat pe sub masã ºi a scos pe masã proiecte de ordonanþe, hotãrâri ale Guvernului la care vãd cã nu s-a referit nimeni, tot pentru a încurca Legea de organizare a Agenþiei naþionale a fermelor de stat, aprobatã de cãtre noi, de Senat, cu unanimitate de voturi, patru sau cinci abþineri, ºi stã în Camerã de la data de 5 februarie, fãrã sã fie pusã în discuþie nici mãcar la comisie.

Aceastã lege nu a fost pe placul unor colegi de aici ºi de la Camerã, pentru cã încurca foarte multe lucruri. Despre toate acestea nu-mi propun sã mã refer în prezent. Ceea ce doresc sã vã spun este cã, la investitura domnului preºedinte Quintus, am înþeles, atunci când dânsul în puþine cuvinte s-a adresat Senatului, cã principala lege sau printre principalele legi care vor fi puse în dezbateri va fi ºi legea la care ne referim astãzi.

Nu-i ºtiu punctul de vedere, poate ºi l-a schimbat...

Eu nu-mi schimb punctul de vedere!

Atunci îmi pare rãu, nu am intuit ce doriþi sã spuneþi. Vreau sã vã spun cã tot ce se întâmplã astãzi eu numesc o diversiune, despre care doresc încã o datã sã spun clar cã am sã mã refer pe larg, aºa cum am promis, la dosarul domnului Mureºan, ºi cuprinzãtor, cã ne trebuie o camionetã sã i-l ducem acum. Vom dovedi care sunt interesele celor care se opun Legii organizãrii Agenþiei fermelor de stat pentru cã, de altfel, trebuie sã ºtiþi, ceea ce se cunoaºte de cãtre fiecare dintre dumneavoastrã, cã în teritoriu a început privatizarea I.A.S.-urilor, s-au vândut destule... Cã hergheliile de cai sunt în proprietatea domnului Mureºan rezultã din actul de control semnat de ºeful Corpului de control, Grecea, cã Insula Mare a Brãilei, de 72.000 ha, este în proprietatea parþialã a domnului Mureºan, urmeazã sã-i fie cesionate dupã doi-trei ani acþiunile, cã minigrupul ROMPAC are acþionar principal pe domnul Mureºan, avem copia de la Notariat unde proprietarul se obligã sã-i cesioneze 38% din acþiuni la doi-trei ani sau la cererea sa... Deci vreau sã vã spun, cu alte cuvinte, cã sunt interese murdare care se vor a împiedica o lege care sã opreascã distrugerea a ceea ce a mai rãmas bun din agriculturã.

Acesta este adevãrul ºi, dacã mai putem îndrepta ceva din aceste ferme... Personal, insist ca Biroul perma-

nent sã îºi respecte propriile hotãrâri sã dea curs dezbaterilor în plen a Legii fermelor de stat. Vã mulþumesc.

Domnul senator Dumitru Badea.

Domnule preºedinte, noi înþelegem cã miza politicã, ºi mai ales economicã, este foarte mare. Ceea ce nu înþelegem noi este faptul cã deja Biroul permanent Ñ ºi confirm acest lucru Ñ a chemat în faþa sa preºedinþii celor douã comisii, s-a hotãrât sã se urgenteze raportul, s-a urgentat raportul, s-a prezentat raportul. Atunci când a fost inclus pe proiectul ordinii de zi, reprezentantul Guvernului a fost de faþã ºi nu a ridicat nici un fel de obiecþiuni ºi iatã cã acum se ridicã fel de fel de propuneri care sã conducã la scoaterea de pe ordinea de zi, ceea ce nu este posibil. Faptul cã Guvernul nu înþelege sã se prezinte aici în legãturã cu dezbaterea acestei legi nu este de nici un folos nimãnui.

În cele din urmã, eu cred cã noi trebuie sã ne aplecãm asupra legii, sã o dezbatem, ea este deja trecutã în ordinea de zi, este hotãrârea noastrã, au început dezbaterile deja, nu este cazul sã mai discutãm asupra faptului cã dacã sã continuãm sau nu dezbaterile.

Vreþi sã legiferãm? Bine. Nu vreþi sã legiferãm, haideþi sã mergem acasã, sã lãsãm oamenii sã îºi cheltuiascã banii aºa cum considerã ei necesar, nu sã ne plãteascã pe noi, ca sã dezbatem nu ºtiu ce aici.

Vã rog, ultimul coleg care a solicitat cuvântul este domnul senator Gyšrgy Frunda ºi douã drepturi la replicã, domnul senator Oliviu Gherman ºi domnul senator Rãsvan Dobrescu.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Eu v-am cerut cuvântul doar pe procedurã, pentru cã gãsesc Ñ ºi politic ºi moral Ñ inacceptabil ca un coleg parlamentar, domnul deputat Ioan Mureºan, care este ºi ministru al agriculturii ºi alimentaþiei, sã fie acuzat, fãrã sã fie prezent ºi fãrã sã poatã rãspunde acuzaþiilor care i se aduc. Cred cã este un drept.

Vã rog, domnule senator Dumitraºcu. Vã rog.

Domnule senator Frunda, vã rog sã vã referiþi la chestiunea de procedurã ºi sã ne spuneþi dacã vã dã dreptul Regulamentul Senatului sã protestaþi în numele unui coleg deputat sau a unui domn ministru.

Domnule preºedinte, dumneavoastrã, ca om politic, cu concepþii democratice profunde, ca avocat care aþi apãrat drepturile individului timp de câteva zeci de ani, ºtiþi cã toþi avem nu numai dreptul, dar ºi obligaþia ca atunci când constatãm cã drepturile unui om sunt încãlcate, onoarea unui coleg este terfelitã, fãrã sã îºi poatã spune cuvântul, sã cerem ca el sã îºi poatã apãra punctul de vedere. Eu nu am nici un interes în treaba aceasta. Nu am nici pãmânt, nici Insula Mare a Brãilei. Eu ºtiu cã Insula Mare a Brãilei, de exemplu, este o societate comercialã care rãspunde cerinþelor Legii comerciale. A ataca pe cineva ºi a influenþa votul plenului, pentru cã, acuzându-l pe ministru de niºte tertipuri... Desigur, fiecare dintre noi suntem influenþaþi politic în votul pe care îl vom da. Pentru a putea fi obiectivi, eu vã cer, domnule preºedinte, ca, pânã când nu vine ministrul agriculturii ºi alimentaþiei sau un reprezentant de-al lui, secretar de stat, pentru cã sunt doi la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, sã spunã punctul de vedere oficial al ministerului, sã rãspundã acuzaþiilor care i se aduc ministrului agriculturii ºi alimentaþiei, pânã atunci, eu consider cã nu putem dezbate în fond aceastã lege. Nu este vorba despre tergiversare.

ªi încã o concluzie a ceea ce am dezbãtut astãzi douã ore, fãrã o finalizare: ar fi foarte important ca toate aceste legi sau proiecte de legi sã aparã pe domenii. Deci, dacã este vorba despre agriculturã, privatizarea I.A.S.-urilor, toate proiectele de legi care sunt în legãturã cu privatizarea I.A.S.-urilor sã fie supuse dezbaterii împreunã, ca sã avem o coerenþã, sã avem o gândire logicã, de la A la Z. Altfel, ne vom contrazice pe noi înºine. Altfel, nu vom putea sã decidem în cunoºtinþã de cauzã.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Dumitraºcu.

Aceasta este ordinea de zi. Nu observaþi cã este vorba de eludarea Parlamentului? Nu observaþi cã este vorba de scãderea puterilor lui, pânã la a-l face imposibil? Nu observaþi cã este un atac la democraþie, de care toatã lumea aceasta este conºtientã, dar nu se pronunþã?

Aºadar, acþiunea de astãzi a acelora care vor sã împiedice discutarea unui proiect de lege dezbãtut deja în comisiile noastre de specialitate constituie un atac fundamental la adresa instituþiei fundamentale a statului român, este o acþiune de non ºi de antidemocraþie. Nu consider cã existã o definiþie concretã, materialã, mai serioasã decât aceasta la care m-am referit. Nu poate fi înlocuitã o lege printr-o hotãrâre de Guvern ºi prin niºte mãsuri pe care le ia un ministru scãpat serios de sub toate frâiele autocontrolului.

Domnilor colegi, nu se poate aºa. O sã continuãm pânã disearã sã discutãm pe ordinea de zi.

Vã rog, domnul senator Zavici. Iar dupã Domnia sa vã propun sã sistãm dezbaterile.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am cerut cuvântul pentru echilibru, pentru cã, atunci când deja se terminase a se acorda cuvântul, aþi mai acordat cuvântul domnului senator Dumitraºcu.

Domnule preºedinte, observ cã aici se repetã, la o scarã mult mai mare, la o înãlþime mult mai mare, ce se întâmplã la primãriile care refuzã sã intre în apãrarea locuinþelor în care stau oamenii, cu documente ale primãriei. Deci primãriile au renunþat la atitudinea lor de apãrare a fondului lor. Atenþiune! A fondului lor. Este, în genere, o autoeludare a unei autoritãþi.

Din acest punct de vedere, judecând de la acest nivel, cred cã este vorba de un autoabandon, care s-ar cere prin plecarea imediatã a primarului sau a consiliului respectiv. La acest nivel, în condiþiile în care ministrul care propune o lege lipseºte de aici, pentru cã, permiteþi-mi sã spun, dacã a patra parte din ceea ce spune domnul senator Triþã Fãniþã este adevãrat ºi nu prea am motive sã nu cred, fãrã îndoialã cã aceasta þine de Parlament doar în mãsura ridicãrii imunitãþii parlamentare. Singurul raport al nostru cu acest ministru ar fi problema ridicãrii imunitãþii parlamentare.

Oricum, prima problemã pe care o pun aici este aceea a unui raport al Comisiei de control a Guvernului ºi poate chiar a unei comisii parlamentare, în legãturã cu afirmaþiile fãcute aici ºi în legãturã cu apãrarea pe care cetãþeanul...

Sunt de acord. Domnule senator, haideþi sã revenim la ordinea de zi, pentru cã, altfel, nu mai luãm în dezbatere nimic.

Eram trecut pe listã.

Deci aceasta a fost realitatea ºi de aceea, pentru echilibru, am cerut ºi eu cuvântul. Voi fi foarte scurt.

Domnule preºedinte, vi s-a atras atenþia ºi vi s-a spus: Nu aþi observat cã este aceasta? Nu aþi observat cã este aceasta. Sunt multe lucruri pe care, în opinia altora, dumneavoastrã nu le-aþi observat.

Eu vã rog sã observaþi cã ºedinþa se continuã într-un mod ineficient ºi trebuie întreruptã la acest moment. Vã mulþumesc.

Sunt de acord cu dumneavoastrã.

Domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, este adevãrat cã am declarat cã una din îndatoririle noastre principale în aceastã sesiune este sã continuãm dezbaterea asupra Legii Ñ sã îi spunem Ñ ”MureºanÒ sau de privatizare a I.A.S.-urilor, pentru cã situaþia economicã ºi situaþia acestor unitãþi necesitã o imediatã reglementare.

Dacã memoria nu mã înºalã Ñ ºi trebuie sã spun un ”dacãÒ, þinând seama de vârsta mea Ñ, ºtiu cã, într-o ºedinþã a Biroului permanent, la care fãcea aluzie colegul nostru, domnul senator Dumitru Badea, când nu eram preºedinte al Senatului, Biroul permanent a decis punerea pe ordinea de zi a acestui proiect de lege. În ziua în care se pare, în jurul orei 17,00 Ñ noi am avut ºedinþã în jurul orelor 13,00Ñ14,00 Ñ se pare cã a venit acea adresã de retragere, hotãrâsem punerea pe ordinea de zi ºi am cerut, în mod expres, celor douã comisii sã îºi definitiveze raportul, ceea ce s-a întâmplat în aceeaºi zi. Aceasta se întâmpla în jurul datei de 17Ñ18 decembrie, dacã nu mã înºel.

Tot atât de adevãrat este cã, în ultima ºedinþã de anul trecut, din ultima sesiune a anului trecut, îmi amintesc foarte bine, dar este nevoie sã ne verificãm amintirile cu stenograme, cã s-au pornit, dupã ce s-a votat titlul legii, s-au pornit dezbaterile generale. Nu ºtiu dacã s-au încheiat sau nu, dar s-au pornit.

Aceste elemente m-au determinat sã fac declaraþia pe care mi-o menþin, cã este de datoria noastrã sã dezbatem ºi sã adoptãm aceastã lege, date fiind toate aceste împrejurãri.

Se pare cã cererea colegului nostru, fãcutã în numele grupului parlamentar, ca liderii grupurilor parlamentare sã se întâlneascã imediat, sã verifice aceste scripte, care îndreptãþesc sau nu o susþinere sau alta, ºi sã hotãrascã, adicã sã se punã de acord asupra soluþiei cu privire la rãmânerea pe ordinea de zi a acestui proiect... Dacã plenul va vota aceastã ordine de zi, îmi asum rãspunderea pe care o am, iau imediat legãtura cu domnul prim-ministru ºi îl rog sã trimitã pe cel mai autorizat reprezentant al Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei. Se pare cã domnul ministru Ioan Mureºan nu este în þarã, nu ºtiu sigur, eu nu îi urmãresc miºcãrile. Dacã nu este dânsul, sunt secretari de stat. Sã vinã ºi un reprezentant al Guvernului ºi, evident, sã facem dezbaterea acestei legi în condiþiuni regulamentare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Înainte de a oferi dreptul la replicã celor doi colegi, vã rog sã îmi permiteþi Ñ întrucât, în ceea ce mã priveºte, aº spune cã pot sã vã prezint suficiente elemente Ñ sã iau cuvântul, dar de la tribuna Senatului.

Stimaþi colegi, proiectul de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã a fost înregistrat la Senat ºi la Camera Deputaþilor pe 21 aprilie 1999. La acea datã, Guvernul a solicitat ca acest proiect de lege sã se dezbatã în procedurã de urgenþã.

Acest proiect de lege a fost luat în dezbaterea Camerei Deputaþilor ºi adoptat pe 17 iunie 1999.

Pe 22 iunie a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere ºi nu vã citesc adresa, dar dacã intereseazã pe cineva, îi dau datele foarte exact.

Pe 24 iunie a fost transmis, pentru aviz, la Comisia juridicã.

Pe 29 iulie a fost transmis pentru raport la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã. În aceeaºi zi, la Comisia pentru privatizare.

Pe 4 august 1999, Comisia juridicã ºi-a dat avizul. Pe 13 decembrie, Comisia pentru agriculturã dã avizul favorabil, cu amendamente, Aviz nr. 1.012.

Pe 13 decembrie, Comisia pentru privatizare depune raportul cu nr. 270.

Pe data de 28 decembrie 1999, potrivit stenogramei dezbaterilor noastre, proiectul de lege este înscris pe ordinea de zi. Ce s-a întâmplat pe ordinea de zi?

Am, de asemenea, stenograma dezbaterilor ºi nu cred cã trebuie sã discutãm în afara a ceea ce noi, împreunã, am hotãrât ºi, mai ales, s-a rezolvat în Senat pânã la aceastã datã.

Ofer cuvântul domnului preºedinte Triþã Fãniþã, pentru a prezenta raportul, dupã înscrierea ºi luarea în dezbatere a proiectului de lege. Domnia sa prezintã raportul Comisiei pentru agriculturã ºi, fiind vorba despre un raport comun, îl întreb pe domnul senator Ionel Aichimoaie, care era prezent alãturi de domnul senator Triþã Fãniþã, la acea datã era prezent, dacã, fiind un raport comun, Domnia sa, suplimentar, are de prezentat un punct de vedere. Aratã cã raportul este comun ºi cã îl susþine aºa cum l-a prezentat domnul senator Triþã Fãniþã. Deci, fiind luarea de poziþie Ñ aº spune, la acea datã, cea mai scurtã Ñ îmi permit sã v-o citesc. ”Domnul senator Ionel Aichimoaie: Deci raportul este comun, toate amendamentele înaintate de domnii senatori, atât la Comisia pentru privatizare, cât ºi la Comisia pentru agriculturã, au fost prinse în raportul pe care l-a prezentat domnul senator Triþã Fãniþã. Nu avem alte comentarii.Ò

Domnul senator Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte, faþã de argumentele aduse de domnul senator Emil Tocaci, de domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus, care doar se laudã cã trebuie sã îºi ajute memoria, deoarece memoria Domniei sale este chiar foarte bunã, relatând lucrurile exact aºa cum s-au întâmplat, faþã de argumentele dumneavoastrã, cred cã este absolut ridicol sã mai discutãm oportunitatea sau neoportunitatea înscrierii pe ordinea de zi. Acesta este pe ordinea de zi. Este. Problema este dacã îl discutãm astãzi, mâine sau la calendele greceºti.

În al doilea rând, consemnez pentru prima datã în istoria Parlamentului o grevã guvernamentalã, pentru cã s-a ridicat aici problema: ºi dacã Guvernul nu vine? Rãspunsul este foarte simplu: dacã nu vine Guvernul, sã cerem demiterea ministrului constituþional, care trebuia sã fie aici, în conformitate cu Constituþia ºi nu în funcþie de interesele sau în funcþie de cheful personal.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Rãsvan Dobrescu. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Domnul senator Emil Tocaci s-a referit la mine, în luarea Domniei sale de cuvânt ºi trebuie sã recunosc cã, sub unul din cele douã aspecte, Domnia sa a avut dreptate ºi eu sunt în situaþia, cu corectitudine, de a-mi face mea culpa, ºi anume, am omis în luarea mea de cuvânt cã a existat un început de dezbatere în plenul Senatului, aºa cum foarte amãnunþit a prezentat domnul preºedinte Tãrãcilã ºi nu revin. Sub un alt aspect însã mi se pare cel puþin discutabil dacã domnul senator Emil Tocaci are dreptate.

ªi un alt aspect, care cuprinde de fapt douã subaspecte. Din punct de vedere regulamentar, aºa, domnul senator Tãrãcilã a prezentat situaþia ºi a susþinut cã, o datã adoptat un proiect de lege de una din Camere, el nu mai poate sã fie retras de pe ordinea de zi a celeilalte. Este o chestiune pe care eu o consider discutabilã. Se poate adopta ºi o atitudine...

Vã rog, domnule senator. Vã rog.

Mie nu îmi place sã întrerup pe cineva, aºa cã, dacã domnul senator Ninosu a dorit sã vorbeascã, eu îi respect cuvântul ºi îl ascult.

Vã rog, domnule senator Ninosu. Aveþi cuvântul, domnule senator Dobrescu.

Deci mi se pare cel puþin discutabil dacã aceastã interpretare este sau nu corectã, în sensul cã este de discutat dacã problema se pune aºa cum arãta domnul preºedinte Tãrãcilã, cã una din Camere fiind sesizatã ºi dezbãtând proiectul de lege, el nu mai poate sã fie retras sau dacã aceastã prevedere a Regulamentului Senatului se aplicã numai privitor la procedurile Senatului. ªi mie mi se pare cã aceastã ultimã interpretare este cea exactã pentru Regulamentul Senatului reglementeazã doar procedurile de dezbatere din Senat. Nu este un regulament care sã se refere la dezbaterile din Camera Deputaþilor.

Acum, existã însã un aspect în aceastã problemã controversatã, în care Comisia pentru agriculturã se aflã într-o situaþie de culpã gravã, ºi anume, cã a continuat sã dezbatã în comisie acest proiect de lege, atunci când fusese deja sesizatã printr-o adresã oficialã a Guvernului prin care se solicitã retragerea de la dezbatere.

ªi, în fine, închei cu o ultimã frazã. Vã dau informaþia cã absenþa domnului ministru Ioan Mureºan aici nu se datoreazã decât unei cauze la care, în mod normal, cred cã ar trebui sã subscrie toþi colegii senatori, indiferent de partid. Dânsul se aflã în momentul de faþã la Bruxelles, pentru a discuta condiþiile de aderare a României la Uniunea Europeanã, din punctul de vedere al domeniului acesta, al agriculturii. ªi se înapoiazã mâine, la prânz.

Prin urmare, indiferent cã veþi hotãrî scoaterea sau nu de pe ordinea de zi a plenului Senatului a acestui proiect de lege, mi se pare cã cel puþin o amânare a dezbaterii, pânã se întoarce domnul ministru Ioan Mureºan, mi se pare recomandabilã, cu atât mai mult cu cât este vorba de un proiect de lege în care Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei este foarte interesat. ªi cu atât mai mult cu cât, în repetate rânduri, colegii din Opoziþie au solicitat amânarea dezbaterii unor proiecte de lege privind agricultura, pânã când acelaºi domn ministru al agriculturii ºi alimentaþiei se va prezenta în faþa plenului Senatului.

Deci, dacã am adoptat o anumitã atitudine într-o problemã cândva, este bine sã fim consecvenþi ºi sã ne menþinem aceastã poziþie de principiu.

Prin urmare, dacã nu veþi hotãrî retragerea de pe ordinea de zi a plenului Senatului a acestui proiect de lege, în orice caz, el trebuie sã fie amânat pânã când domnul ministru Ioan Mureºan va veni, ceea ce se va întâmpla mâine, la prânz.

Sigur cã minutul a fost mai lung, dar aceasta este o altã chestiune. Pentru a nu lãsa colegii din Comisia pentru agriculturã sã vã dea drept la replicã, daþi-mi voie sã vã aduc la cunoºtinþã sau sã repet ceea ce am spus, cã întrunirea celor douã comisii s-a fãcut la solicitarea Biroului permanent, întrucât proiectul de lege era cerut de Guvern cu procedurã de urgenþã, ºi am fãcut ºi o sesiune extraordinarã, pentru acelaºi lucru.

Domnul senator Ion Predescu a mai solicitat cuvântul ºi observ cã solicitã ºi doamna senator Rodica Stãnoiu.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc pentru cã mi-aþi dat cuvântul ºi îmi cer scuze cã intervin în aceastã fazã.

Domnilor colegi, vã amintiþi cã, în sesiunea precedentã, Senatul a numit o comisie din 12 senatori, care sã completeze ºi sã modifice Regulamentul Senatului. Lucrãrile sunt finalizate, se redacteazã forma finalã ºi cred, sper, cât de curând, sã adoptãm aceste modificãri.

Discuþiile de astãzi sunt datorate modului de redactare a art. 72, care zice aºa: ”Iniþiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sã îºi retragã proiectul sau propunerea, pânã la înscrierea acestora pe ordinea de zi.Ò

Fixarea momentului pânã la care iniþiatorul unui proiect de lege poate sã îl retragã la înscrierea pe ordinea de zi a fost greºitã. ªi rãmâne încã, atâta vreme cât textul este în vigoare, greºitã.

Înscrierea pe ordinea de zi nu reprezintã un moment decisiv. ªi sã ne înþelegem bine: ce înseamnã retragerea propunerii legislative sau a proiectului de lege? Exercitarea dreptului de dispoziþie pe care titularul îl are asupra actului iniþiat de el.

A menþiona în regulament cã, pânã la înscrierea pe ordinea de zi poatã sã retragã, nu reprezintã un moment hotãrâtor, moment de referinþã, pentru exercitarea dreptului de dispoziþie. Pentru cã ºi în acel moment încã, proiectul aparþine, ca drept de dispoziþie, titularului. Veþi gãsi în art. 72, cum l-am modificat, când vom dezbate modificarea la regulament, altã redactare, ºi anume: ”Iniþiatorul propune sau titularul poate sã îºi retragã proiectul pânã la începerea dezbaterilor asupra acestuia.Ò Acesta este momentul care pune capãt dreptului de dispoziþie pe care îl are titularul proiectului...

Domnule senator, haideþi sã discutãm aceastã chestiune când ajungem la regulament, pentru cã altfel o sã discutãm numai pe procedurã astãzi.

Pãi, tocmai de aceea, pentru cã mi-am închipuit unde vreþi sã ajungeþi. De aceea vã spun sã nu discutãm problemele de regulament.

Am vrut sã lãmuresc ideea cã în acest stadiu titularul nu mai are drept de dispoziþie. ªi, deºi regulamentul scrie greºit, pânã la înscrierea pe ordinea de zi, dacã pricepem ºi înþelegem care este momentul pânã la care titularul are drept de dispoziþie, în stadiul în care ne aflãm, dupã începerea dezbaterilor asupra proiectului, titularul nu mai poate exercita dreptul de dispoziþie. Dreptul de dispoziþie a trecut asupra Camerei Parlamentului. Pentru cã nu mai decide titularul dacã se admite, se respinge, cu sau fãrã modificãri, se restituie comisiei, se amânã etc. Decide Camera Parlamentului care dobândeºte dreptul de dispoziþie, ca unic organ legiuitor în România.

## Domnule preºedinte,

Aceasta este lãmurirea pe care trebuie sã ne-o fixãm toþi, s-o înþelegem bine ºi vom pricepe de ce, dar trebuie sã dãm soluþia ºi la regulament, dar ºi la dezbaterile de astãzi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc, domnule senator Predescu. Sigur, toþi colegii au înþeles, chestiunea este însã de ordin politic. Cã nu cred cã din punct de vedere regulamentar ºi juridic nu am înþeles cã suntem în procedura de adoptare a unei legi, deja s-au început, sã spun, nu cã s-au terminat... s-au început dezbaterile.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Oportunitatea politicã nu poate încãlca dispoziþia proceduralã. Sã fie aprobat regulamentul. Dar, dacã pricepem substanþa dispoziþiei, sunt convins cã vom adopta, pentru cã nu cred cã vreun coleg nu va face distincþie când înceteazã dreptul titularului ºi când începe dreptul Camerei pentru Senat. Acest moment nu poate fi luat drept începerea dezbaterilor.

Da, vã rog, doamna senator Stãnoiu. Am înþeles cã a ridicat mâna.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Pãi, domnule preºedinte, daþi-mi voie. Dacã nu înþelegem...

Eu sunt de acord, dar, dacã vreþi sã discutãm regulamentul astãzi, haideþi sã îl introducem pe ordinea de zi ºi sã discutãm problemele de regulament.

Îmi pare rãu cã trebuie sã vã contrazic ºi îmi pare rãu cã vã contrazic, pentru cã mi-am închipuit cã înþelegeþi unde vreau sã ajung.

Remarc cu stupoare cã Parlamentul României are tendinþa tot mai mult sã se transforme într-o masã rotundã sau într-un simpozion de discuþii. V-aº spune, sigur, cu oleacã de maliþie, cã la Institutul de Cercetãri Juridice al Academiei sunt destule posturi ºi cine vrea o jumãtate de normã la acel institut, e mai bine acolo decât în Parlamentul României, pentru cã nu se poate, când textele sunt clare, domnilor, sã le sucim ºi sã le învârtim în acel mod.

Am auzit de la domnul preºedinte al Comisiei juridice cã avem un început de dezbatere. Ce înseamnã acest lucru? Ce este aceastã fazã proceduralã excentricã Ñ iertaþi-mi... Ñ introdusã aºa? Nu existã lucrul ãsta. Am început, am început! Nu este un început de dovadã scrisã, domnule preºedinte al Comisiei juridice.

Deci mi se pare cã consumãm timpul. Altãdatã s-ar fi spus cã tergiversãm enorm niºte lucruri atunci când se discutã amendamente serioase pentru aceastã þarã ºi pentru acest popor. Acestea sunt taxate drept tergiversãri. ªi aceastã discuþie bizantinã, oþioasã, nici nu ºtiu cum s-o mai numesc, este ce? Ca sã nu putem discuta. Deci lucrurile sunt foarte clare aºa cum aþi spus dumneavoastrã. Prezenþa sau absenþa aici este o altã chestiune. Nu cã trebuie neapãrat sã þinem cont, cã nu vrea domnul ministru sau nu este. Între noi fie vorba, condiþiile de aderare ale României se vor discuta peste 5 ani, domnule Dobrescu. Astea sunt niºte discuþii prealabile ºi nu discut acolo condiþiile de aderare ale României la Uniunea Europeanã. Este mult prea mult spus acest lucru.

Deci eu vã rog sã decidem dacã discutãm, dar dacã discutãm!, dacã începem acum aceastã discuþie în absenþa domnului Mureºan.

Sau, dacã nu, din ce consideraþiuni amânãm, numai ºi numai pentru acest motiv ºi nu pentru altul. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Domnilor colegi,

Sã încercãm sã rezolvãm chestiunile ridicate prin cele 22 de intervenþii la ordinea de zi. Doar o orã ºi jumãtate a trecut de la începerea dezbaterilor.

Stimaþi colegi,

O primã chestiune concretã: domnul senator Victor Fuior solicitã ca proiectul de lege înscris în proiectul de ordine de zi la poziþia a 8-a sã fie trecut la poziþia a 2-a, deºi ar trebui sã fie lãsat cel puþin la poziþia a 3-a, pentru cã, cel de-al doilea proiect de lege este o chestiune extrem de importantã...

De acord la poziþia a 3-a!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sau dupã a 3-a... Este un proiect de lege care a fost atacat la Curtea Constituþionalã, Legea privind organizarea ºi desfãºurarea referendumului, de mai multe luni se gãseºte la noi ºi trebuie sã-l finalizãm. Sunteþi de acord, da?

Deci vã rog sã vã pronunþaþi în legãturã cu amendamentul domnului Fuior, ca proiectul de lege de la poziþia a 8-a sã revinã la poziþia a 4-a.

Deci solicitarea Ñ acceptatã cu 74 de voturi pentru, 21 de voturi contra ºi 13 abþineri.

2. Domnul senator Achim, împotriva prevederilor regulamentului, a solicitat retragerea proiectului de lege înscris la poziþia a 3-a.

Având în vedere cã aceastã solicitare nu se regãseºte în prevederile regulamentului, nu am cum s-o

Mai clar, vã rog!

...asupra proiectului ordinii de zi, aºa cum vã este înaintat, cu amendamentul Fuior acceptat ºi, sigur, sub rezerva pe care v-am spus-o, cã proiectul de lege nu va fi luat în dezbatere dacã, pentru cauze obiective, reprezentantul Executivului nu va fi prezent în salã.

Proiectul ordinii de zi, aºa cum v-a fost distribuit, cu amendamentul Fuior. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Deci, cu 92 de voturi pentru, 26 voturi contra ºi 5 abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã.

Adresãm rugãmintea domnului preºedinte Mircea Ionescu-Quintus sã dispunã mãsurile legale, sigur, în funcþie de autoritatea pe care o are, ca reprezentanþii Executivului sã fie prezenþi la dezbateri.

## Stimaþi colegi,

Sã trecem la primul proiect înscris în ordinea de zi. Invit reprezentantul Comisiei juridice, deci domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu, la prezidiu. Vã rog.

Dezbaterile la propunerea legislativã privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative au ajuns, dacã nu mã înºel, la art. 71. Imediat verificãm. Începem cu art. 71. Înseamnã cã am votat art. 70.

Deci, stimaþi colegi, vã întreb dacã la art. 71 existã amendamente? Dacã nu existã amendamente, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Iniþiatorul!

Domnul Constantin Sava, domnul Tiberiu Vladislav, domnul Cristian Sorin Dumitrescu. Da, domnilor senatori, vã invitãm în salã, cã sunteþi ºi iniþiatori.

Deci invit pe domnii senatori Sava Constantin, Cristian Dumitrescu ºi Tiberiu Vladislav sã-ºi susþinã propunerea legislativã.

Stimaþi colegi,

Vrem ca legile sã fie bune. Discutãm pânã acum dacã trebuie sã regãseascã sau nu, nu ºtiu ce într-un text de lege ºi avem o propunere legislativã de tehnicã legislativã ºi nu putem s-o trecem.

Deci invit în salã pe domnii senatori Sava, Tiberiu Vladislav ºi Cristian Dumitrescu.

Mergem la alt proiect de lege.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci nu vã supãraþi dacã am dat un rãspuns solicitãrii domnului Achim. Deci cel puþin noi trebuie sã fim consecvenþi, dupã 5 minute, cu noi înºine. Deci rog colegii din grupurile parlamentare sã-ºi atenþioneze colegii iniþiatori sã vinã la dezbateri.

Deci invit în salã pe domnii senatori Sava Constantin, Tiberiu Vladislav ºi Cristian Dumitrescu. Bãnuiesc cã Domniile lor au citit ordinea de zi ºi au vãzut cã aveau primul proiect înscris pe ordinea de zi.

Deci la art. 71 aveþi observaþii sau amendamente? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Întrucât constat cã în Senat nu existã cvorum, în acest moment exprimându-ºi dreptul de vot numai 56 de senatori, vã propun o pauzã pânã la orele 11,00. Vã mulþumesc.

## PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

Domnilor senatori, vã invit în salã.

Rog pe domnul senator Pusk‡s sã facã apelul. Invit pe domnii senatori în salã.

Vã rog, domnule secretar.

|**Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n**|| |---|---| |Achim George|absent| |Aichimoaie Ionel<br>Alexandru Nicolae|absent<br>prezent| |Apostolache Victor|absent| |Ardelean Ioan|absent| |Avarvarei Ioan|absent| |Avram Gheorghe|prezent| |Badea Dumitru|absent| |Badea Nelu|absent| |Bãdiceanu Nistor|prezent| |Bãdulescu Doru Laurian|absent| |Bãlãnescu Mihai|prezent| |Blaga Vasile<br>Bleahu Marcian-David|absent<br>prezent| |Baraº Ioan|absent| |Blejan Constantin<br>Bogdan Florin|absent<br>absent| |Boiangiu Cornel|absent| |Boilã Matei|absent| |Bold Ion|prezent| |Brânzan Emilian|prezent| |Bucur Corneliu Ioan|absent| |Bunduc Gheorghe|absent| |Burghelea Ioan|prezent| |Burtea Marcu|absent| |Buruianã Florin|absent| |Caraman Petru|absent| |Cataramã Viorel|absent| |Cãncescu Aristotel Adrian|absent| |Câmpean Teodor|absent| |Cârciumaru Ion|absent| |Clonaru Victor|prezent|

|Cerveni Niculae|absent| |---|---| |Chiriacescu Sergiu<br>Ciurtin Costicã<br>Cotarcea Haralambie<br>Cozmâncã Octav<br>Crecan Augustin<br>Creþu Ioan<br>Csap— Iosif<br>Dide Nicolae<br>Dima Emil<br>Dobrescu Rãsvan<br>Dobrescu Vasile<br>Drãgulescu Iosif ªtefan<br>Dumitraºcu Gheorghe<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Ticu Constantin<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter<br>Fãniþã Triþã<br>Feldman Radu Alexandru|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Frunda Gyšrgy|absent| |Fuior Victor|prezent| |Gabrielescu Valentin Corneliu|prezent| |Gaita Doru<br>Gavaliugov Corneliu Dorin|prezent<br>prezent| |Gãvãnescu Vicenþiu|absent| |Gheorghiu Costel<br>Gherman Oliviu<br>Ghiþiu Paul<br>Glodean Voicu Valentin<br>Hajdœ MenyhŽrt G‡bor|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Hauca Teodor|prezent| |Huidu Dumitru|absent| |Ilie Aurel Constantin|absent| |Ilie ªtefan|prezent| |Iliescu Ion|absent| |Ion Vasile|prezent| |Ionescu Cazimir Benedict|prezent| |Ionescu-Quintus Mircea|absent| |Juravlea Petru|absent| |Lãzãrescu Amedeu Dan|prezent| |Lšrinczi Iuliu|prezent| |Maior Liviu|absent| |Marcu Ion|absent| |Marin Dan Stelian|prezent| |Marinescu Voinea Bogdan|absent| |Mark— BŽla|absent| |Matetovici Mihai|prezent| |Meleºcanu Teodor Viorel|absent| |Mînzînã Ion|absent| |Moisin Ioan|prezent| |Morþun Alexandru Ioan|absent| |MŸller Constantin|absent| |NŽmeth Csaba|prezent| |Nicolaescu Sergiu|absent| |Nicolai Marin|prezent| |Ninosu Petre|prezent| |Oprea Andreiu|prezent| |Opriº Octavian|prezent| |Paleologu Alexandru|prezent| |Panã Viorel Marian|prezent| |Paºca Liviu Titus|prezent| |Pãcuraru Paul|prezent| |Pãtru Nicolae|absent| |Pãvãlaºcu Gheorghe|prezent| Petrescu Mihai absent Plãticã-Vidovici Ilie absent Pop Ioan Sabin absent Pop Stelian Alexandru prezent Popa Mircea Ioan prezent Popa Virgil prezent Popescu Dan Mircea absent Popescu Virgil prezent Popovici Alexandru prezent Prahase Ioan Mircea absent Preda Elena prezentã Preda Florea absent Predescu Ion prezent Predilã Marin prezent Prisãcaru Ghiorghi absent Pruteanu George-Mihail absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Roman Petre absent Sava Constantin prezent Sãndulescu ªerban absent Secrieru Dinu absent Seres DŽnes prezent Sersea Nicolae prezent Solcanu Ion prezent Spineanu Ulm Nicolae absent Stãnoiu Mihaela-Rodica prezentã Szab— K‡roly-Ferenc prezent ªtefan Viorel prezent ªtireanu Octavian absent Tambozi Justin absent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Timofte Alexandru-Radu prezent Tocaci Emil prezent Tudor Corneliu Vadim absent Turianu Corneliu absent Ulici Laurenþiu absent Ungureanu Vasile prezent Vasile Radu prezent Vasiliu Constantin Dan prezent Vasiliu Eugen absent Vãcaru Vasile absent Vãcãroiu Nicolae absent Verest—y Attila absent Vladislav Tiberiu prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Vosganian Varujan absent Zavici Nicolae prezent.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule secretar. Vã rog sã-i bifaþi dumneavoastrã pe colegii care sunt prezenþi. Deci vã rog sã bifaþi colegii care au venit în salã dupã apelul fãcut de dumneavoastrã.

Deci, stimaþi colegi, vã propun sã intrãm în primul punct al ordinii de zi: dezbaterea propunerii legislative privind normele de tehnicã legislativã. Invit iniþiatorii, deci domnii senatori Sava, Tiberiu Vladislav, Cristian Dumitrescu.

Întrucât Senatul este în cvorum, daþi-mi voie sã vã consult dacã existã observaþii sau amendamente la art. 71.

Întrucât nu existã amendamente,

Titlul cap. VIII. Observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 91 de voturi pentru, douã voturi contra, nici o abþinere.

Art. 73. Observaþii sau amendamente? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 100 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Art. 74. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 89 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 4 abþineri.

Art. 75. Observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 92 de voturi pentru ºi 7 abþineri.

Titlul capitolului IX. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 95 de voturi pentru ºi 4 abþineri.

Art. 76. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 96 de voturi, nici un vot contra ºi 3 abþineri.

Art. 77. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 90 de voturi pentru, în unanimitate. Art. 78. Observaþii sau amendamente? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Art. 78 adoptat cu 80 de voturi pentru, nici un vot contra ºi 4 abþineri.

Art. 79. Deci din partea Comisiei juridice existã un amendament la art. 79 rândul 3.

De acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Iniþiatorii de acord. Observaþii?

Capitolul X. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Adoptat cu 85 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri.

Art. 80. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 86 de voturi pentru, nici un vot contra ºi 3 abþineri.

Art. 81. Observaþii sau amendamente? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Adoptat cu 90 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Alte observaþii, dacã mai sunt, la lege? Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã vã reamintesc, legea este ordinarã.

Vã mulþumesc, domnilor iniþiatori.

Vã propun sã luãm în dezbatere reexaminarea proiectului de Lege privind organizarea ºi desfãºurarea referendumului. Vã rog, în numele Comisiei juridice, sã prezentaþi raportul.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Vã rog sã vedem împreunã raportul Comisiei juridice, care de data aceasta este reprezentat, cred eu, detaliat, fiind vorba de o decizie importantã pe care trebuie s-o adopte plenul Senatului.

Prin Decizia nr. 70 din 5 mai 1999, la sesizarea Preºedintelui României, Curtea Constituþionalã a constatat cã sunt neconstituþionale prevederile art. 11 alin. 2, art. 12 alin. 1 lit. h) ºi art. 45. În conformitate cu prevederile art. 145 din Constituþie, Comisia juridicã prezintã raportul prezent.

Înainte de a promulga legea, Preºedintele României a solicitat Curtea Constituþionalã la 2 aprilie 1999, în temeiul art. 144 lit. a) din Constituþie sã se pronunþe asupra constituþionalitãþii urmãtoarelor prevederi ale legii: art. 2 alin. 1, art. 6 alin. 1, art. 9, art. 11 alin. 2, art. 12, art. 15 alin. 1, art. 17 alin. 1, art. 18, art. 30 alin. 2 ºi art. 45 alin. 1. Prin Decizia nr. 70, Curtea Constituþionalã constatã cã sunt neconstituþionale numai prevederile art. 11 alin. 2, în ceea ce priveºte expresia ”anterior luãrii unor mãsuriÒ, prevederile art. 12 alin. 1, în ceea ce priveºte expresia ”propuse ParlamentuluiÒ ºi prevederile art. 45 din Legea privind organizarea ºi desfãºurarea referendumului.

Referitor la articolul 11 alin. 2, Curtea Constituþionalã a examinat douã pasaje din acest text ºi anume: ”anterior luãrii unor mãsuri, aºa cum s-a prezentatÒ, ”Curtea considerã cã aceastã prevedere este restrictivã, venind în contradicþie cu textul ºi litera Constituþiei, îºi întemeiazã considerentul pe dispoziþiile articolului 2 alineatul 1 din Constituþie, argumentând cã, din moment ce suveranitatea aparþine poporului, nu existã nici un impediment constituþional ca Preºedintele României sã cearã poporului sã se pronunþe asupra unei probleme de interes naþional la care se referã o mãsurã deja luatã, dacã dupã luarea acesteia se considerã cã o mare parte a populaþiei o considerã inacceptabilã.Ò

b) Curtea Constituþionalã mai considerã cã finalul frazei, ºi anume ”iar iniþierea sa are un efect facultativÒ... ºi apreciazã cã introducerea într-un text de lege a noþiunii de referendum facultativ excede cadrului constituþional.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Observaþii asupra raportului Comisiei juridice prezentat de domnul senator Ungureanu.

Dacã nu sunt observaþii, stimaþi colegi, sã ne pronunþãm în legãturã cu cele trei aspecte.

Poziþia numãrul 1, eliminarea alineatului 2 din articolul 11.

Da, vã rog, domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, întrebarea mea Ñ nu este o obiecþie Ñ întrebarea mea este legatã de un aspect de principiu. Se ºtie clar cã înlãturarea unor prevederi ale unor decizii ale Curþii Constituþionale se poate face cu douã treimi din numãrul total al membrilor fiecãreia dintre Camere. Din citirea catalogului eu am o justificatã îndoialã cã suntem în total în salã douã treimi. Ca atare, dacã se socoteºte cã este bine sã treacã sau sã se accepte, rog sã decideþi dumneavoastrã, dar deocamdatã constat cã aceastã condiþie este, în cel mai bun caz...

Aceasta este o chestiune de procedurã. Vã mulþumesc.

Vã rog sã observaþi cã în acest moment ºi-a înregistrat prezenþa un numãr de 134 de senatori ºi este dreptul domnilor senatori de a vota într-un sens sau altul sau de a nu participa la vot.

Domnul senator Predescu.

Mai este de reþinut ºi precizarea concluziei...

Vã rog, domnul senator Predescu.

Mai e de reþinut ºi precizarea concluziei finale a raportului Comisiei juridice care nu propune înlãturarea excepþiei de neconstituþionalitate. Numai în asemenea cazuri se cere votul de cel puþin douã treimi. Câtã vreme comisia a concluzionat acceptarea excepþiilor de neconstituþionalitate, nu mai este necesar a avea asigurãtor cvorumul, de fapt, pentru un vot de cel puþin douã treimi.

Deci votarea raportului Comisiei juridice, dacã va fi acceptat, se va face potrivit unei legi organice, cu 72 de voturi ”pentruÒ.

Exact, prin urmare e suficient votul majoritãþii senatorilor.

Deci doar dacã doriþi sã respingeþi raportul Comisiei juridice va trebui sã fie douã treimi...

Nu a formulat nimeni o asemenea propunere.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dar vã reamintesc concluzia raportului, care este pozitivã, legat de obiecþiile Curþii Constituþionale ºi nici un coleg senator nu a solicitat acest lucru.

Deci, stimaþi colegi,

Al doilea text, articolul 12 alineatul 1 litera h).

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. De asemenea, Comisia juridicã propune eliminarea, acceptând decizia datã de Curtea Constituþionalã.

Cu 85 de voturi pentru ºi o abþinere, acceptat.

A treia chestiune din raport este eliminarea articolului 45 din lege. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Soluþie acceptatã cu 103 voturi pentru ºi douã abþineri.

Alte observaþii? Nu sunt.

Vã mulþumesc.

În ordinea de zi avem înscris la poziþia a 3-a proiectul de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã.

Întreb stafful dacã s-au prezentat reprezentanþii Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Nu s-au prezentat!

Reprezentantul Guvernului este prezent la dezbateri?

Nu este, domnule!

Domnul preºedinte Quintus. Deci vã ofer cuvântul, domnule preºedinte.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Vã anunþ ºi pe dumneavoastrã ºi pe distinºii mei colegi cã nu am putut vorbi cu domnul prim-ministru, pentru cã era într-o ºedinþã a Biroului Executiv. Am vorbit însã cu ministrul secretar de stat de la agriculturã, rugându-l sã se urce imediat în maºinã ºi sã vinã în plenul Senatului. Sper sã nu fi avut vreun incident sau vreun accident de circulaþie. Am înþeles însã cã a fost ºi domnul ministru Mircea Ciumara aici ºi bine ar fi fost sã-l fi reþinut în înþelesul...

... Iatã-l cã este aici!

Domnul ministru de stat Mircea Ciumara întotdeauna este prezent acolo unde este nevoie, dar bãnuiesc cã are nevoie ca alãturi de Domnia sa sã vinã ºi reprezentanþii Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

**Domnul Mircea Ciumara Ñ** _ministru de stat, preºedintele Consiliului de Coordonare EconomicoFinanciarã, ministru pentru relaþiile cu Parlamentul:_

Nu ºtiam ce se întâmplã aici ºi m-am dus la Ministerul Agriculturii.

Cei doi secretari de stat vin imediat încoace ºi eu stau pânã ajung ei aici.

Vã mulþumesc, domnule ministru de stat.

Daþi-mi voie sã vã informez cã în Senat se întâmplã sã fie dezbateri parlamentare la proiectul de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole.

Deci, stimaþi colegi, pentru a nu pierde timpul, vã propun sã trecem, aºa cum aþi acceptat, sã luãm în dezbatere proiectul de lege de la poziþia a 8-a, iar, în momentul în care vin reprezentanþii Ministerului Agriculturii, sã întrerupem dezbaterile ºi sã trecem la dezbaterea proiectului de lege înscris la poziþia a 3-a.

De acord?

De acord!

Daþi-mi voie sã vã consult, întrucât dumneavoastrã aþi acceptat ca proiectul de lege de la poziþia a 8-a sã fie transferat pe poziþia a 4-a.

Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot dacã sunteþi de acord cu ceea ce v-am propus. Vã rog sã votaþi.

Vã mulþumesc.

Cu 86 de voturi ºi o abþinere, Senatul a decis sã luãm în dezbatere, pânã în momentul în care vin reprezentanþii Ministerului Agriculturii, proiectul de lege de la poziþia a 8-a.

Invit la tribuna Senatului pe reprezentantul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie ºi sport, domnul senator Ion Cârciumaru.

Strãluceºte prin absenþã!

Deci din partea Comisiei pentru sãnãtate, ecologie ºi sport doreºte cineva sã susþinã acest proiect de lege? Ca sã nu pierdem timpul!

Consult reprezentantul Executivului în relaþia cu Parlamentul dacã existã reprezentant al iniþiatorului la acest proiect de lege, aºa cum s-a votat în urmã cu douã ore.

ªi ãsta strãluceºte prin absenþã!

Proiectul de Lege privind fondul pentru mediu.

Nu e nimeni de la mediu.

Se pare cã aveþi o zi grea, domnule ministru de stat. Deci nici de la acest minister nu este nimeni prezent, deºi în ordinea de zi este acest proiect de lege.

V-aº ruga, domnule secretar de stat... la ce proiect de lege doriþi dumneavoastrã sã participaþi? La poziþia a 4-a.

Da, domnilor senatori, nu putem decât sã luãm act cã nu avem posibilitatea sã luãm în dezbatere, aºa cum am votat în urmã cu douã ore, proiectul de lege prevãzut la poziþia a 8-a privind fondul de mediu. Este prezent aici un domn secretar de stat, iar eu vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998. Este singurul reprezentant al Executivului prezent.

Sunteþi de acord?

Domnul senator Vasile Vãcaru.

## Domnule preºedinte,

Eu nu am orgolii exagerate, dar mi se pare niþel ca o palmã datã Senatului, pentru cã trebuie sã facem modificãri într-o ordine de zi aprobatã, din cauza faptului cã Guvernul, într-o bunã tradiþie instauratã pe vremea domnului Ciorbea ºi continuatã pe vremea domnului Radu Vasile... da, da, iatã, aproape cã ne dã cu tifla! Nu se poate, zãu!

Au început sã aparã reprezentanþii Executivului!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi, fiind prezenþi reprezentanþii Ministerului Agriculturii, nu mai reluãm... nu, nu, nu avem cum, are 84 de articole.

Domnilor senatori, am înþeles cã s-au prezentat domnii secretari de stat de la Ministerul Agriculturii, pe care îi invit la pupitru.

Uitaþi aici, a venit ministrul mediului, cu secretarul de stat, a venit secretarul de stat de la agriculturã... ºi, dacã mai aveþi ceva, sunaþi-mã.

Vã mulþumim.

Domnilor colegi, daþi-mi voie sã-i mulþumim domnului ministru de stat Ciumara care, printr-o mobilizare exemplarã, a reuºit sã aducã un ministru ºi 4 secretari de stat în numai câteva minute.

## Domnul preºedinte Quintus i-a adus!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Rãspunzând la... sã spunem doar solicitare, eu cred cã este la comanda domnului preºedinte Quintus, pentru cã Parlamentul oricum se gãseºte într-o anumitã relaþie, de un anumit tip, cu Executivul ºi aceastã solicitare a fost fãcutã în cadrul controlului parlamentar ºi nu altfel.

Vã mulþumim, domnule preºedinte. Mulþumim domnule secretar de stat.

Domnilor miniºtri, avem posibilitatea, în aceastã situaþie, sã luãm în dezbatere cele douã legi: Fondul pentru mediu sau proiectul de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã.

Deci, stimaþi colegi, trecem la dezbaterea proiectului de Lege, aºa cum s-a votat, privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã.

Invit reprezentanþii Ministerului Agriculturii la tribunã.

Dacã din partea grupurilor parlamentare sunt domni colegi care doresc sã ia cuvântul la dezbateri generale? Dacã din partea grupurilor parlamentare sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul?

În numele grupurilor parlamentare, da? Bun.

Domnul senator Bold Ioan, vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Proiectul legii aflat în dezbatere acum este proiectul legii de rezolvare a uneia din problemele agriculturii, conform programului ASAL. Este regretabil cã Guvernul a inclus pe ordinea de zi un asemenea proiect de lege, pentru cã 80% din agriculturã este privatizatã ºi dezastrul continuã prin extinderea asupra întreprinderilor agricole de stat care, prin proiectul de lege stabilit, aduce, în continuare, rezolvãri nesatisfãcãtoare.

Ceva mai mult, în proiectul legii, titlul se referã la societãþile comerciale, dar articolul 7 include ºi institutele ºi staþiunile de cercetare, unitãþi de învãþãmânt cu profil agricol ºi silvic. Este o inadvertenþã care nu poate fi permisã, pentru cã, în conformitate cu Legea nr. 51/1996, Legea nr. 95/1998 ºi Hotãrârea Guvernului nr. 509/1993 ºi Legea nr. 51/1996... prevãd, în mod expres, cã unitãþile de cercetare din domeniul agriculturii ºi industriei alimentare sunt subordonate Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu SiseºtiÒ ºi

funcþioneazã ca structuri ale acesteia ºi nu ale Ministerului Agriculturii, deci nu puteau fi incluse în prevederile acestei legi.

Ceva mai mult, acest lucru a fost luat în considerare ºi cu prilejul Legii fondului funciar nr. 1/2000, prin care s-a stabilit cã cele 78 de mii de hectare care aparþin staþiunilor de cercetare constituie domeniul public al statului ºi, ca atare, nu pot fi la discreþia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei pentru a fi privatizate.

Continuãm. Legea are în prevederile ei atâtea inadvertenþe câte nu vã puteþi imagina. Aº vrea sã mã opresc asupra uneia de fond, care este în aºa mod conceputã, încât va realiza dezastrul întreprinderilor agricole de stat. Este vorba de articolele 22 ºi 23. Articolul 22 prevede posibilitatea licitaþiei numai pentru ansamblul fiecãrei societãþi comerciale. Or lucrul acesta nu este normal, licitaþia ºi concesionarea trebuiau realizate la nivelul fiecãrei ferme, ceea ce ar fi dat posibilitatea specialiºtilor agricoli, în primul rând, sã participe la privatizarea societãþilor comerciale. Deci numai în mãsura în care firme strãine, mari magnaþi nu se prezintã pentru a participa la privatizarea societãþilor comerciale, numai la a treia strigare, ele pot fi solicitate sã se privatizeze pe ferme. Or lucrul acesta nu este normal. De la început oferta trebuie sã fie fãcutã de asemenea manierã încât privatizarea sã înceapã prin licitaþie, dar la nivelul fiecãrei ferme. Aceasta este condiþia pentru succesul prezentei legi, în condiþiile date.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Paul Pãcuraru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã suntem într-un moment important în care a început deja... eu consider cã acum începe dezbaterea pe fond pe acest proiect de lege ºi sigur cã fiecare grup parlamentar are deja o viziune asupra acestei probleme. Ezit încã în a mã pronunþa înainte de a cere opinia, în faþa plenului Senatului, a reprezentanþilor Ministerului Agriculturii. Poate dupã cuvântul meu veþi aprecia cã este oportun ca în plen sã cunoaºtem punctul de vedere al iniþiatorului, punctul de vedere al Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, pentru cã el a fost cunoscut parþial în comisii, ºi spun acest lucru pentru cã ºi în Comisia de privatizare ºi în Comisia de agriculturã, în foarte puþine ocazii au fost audiaþi, a existat posibilitatea unei comunicãri ºi colaborãri propriu-zise la acest atât de important act normativ.

Revenind acum ºi lãsând aceastã solicitare a mea în atenþia dumneavoastrã, propunându-vã sã avem o audiere pe cadrul general al legii înainte de a intra în dezbaterea pe articole, sunt obligat sã spun cã suntem deja cu aceastã lege într-o extrem de mare întârziere ºi este cunoscut faptul cã, într-adevãr, privatizarea societãþilor comerciale cu capital majoritar de stat din agriculturã a intrat în atenþia ºi a Guvernului, ºi a acordurilor cu Banca Mondialã. Acordurile au fost întotdeauna restante, deci tot ceea ce s-a convenit niciodatã nu s-a împlinit. Încã din 1997Ð1998 acordul ASAL prevedea în mod expres privatizarea a cel puþin 50 de societãþi cu capital majoritar de stat din agriculturã, 50 de societãþi de tip I.A.S., altele decât cele privind COMCEREAL-ul sau societãþile de achiziþie sau de distribuþie ºi de depozitare a produselor agricole. Erau tot atunci, în 1998, prevãzute a se pregãti pentru privatizare 125 de societãþi care urmau sã fie restructurate ºi pregãtite pentru privatizare. Din pãcate, acest lucru nu s-a întâmplat ºi la nivelul Executivului. ªtiu cã în mod permanent argumentul pe care l-a avut Guvernul pentru a soluþiona aceastã problemã prin ordonanþã de urgenþã a fost tocmai faptul cã este o condiþie a acordului ASAL, cã prin neîndeplinirea acestei condiþii, prin faptul cã nu se privatizeazã sau cã nu s-a privatizat nici o societate comercialã cu capital majoritar de stat, existã riscul ca România sã nu primeascã tranºa de împrumut, era vorba de 150 de milioane de dolari.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D., domnul senator Triþã Fãniþã. Am înþeles da sau nu?

Despre aceastã lege noi am vorbit destul ºi sper cã nu mai este cazul sã consumãm timpul. Poate reuºim ca pânã la pauzã sã parcurgem ºi din conþinutul sãu.

Mi-aº permite sã-i amintesc domnului senator Pãcuraru cã, personal, ministrul agriculturii a participat la dezbaterile celor douã comisii... Poftim?

ªi în rest?

ªi în rest au fost reprezentanþii sãi. L-am invitat de 7 ori când a lipsit. Avem scrisorile, le putem face publice. Cu acordul ASAL, noi ºtim cã de aici ni se trag toate în

agriculturã, cã am ajuns în sapã de lemn, ºi am zis sã nu-l invocãm, pentru cã ar trebui sã facem un proces de conºtiinþã, dacã nu de altceva!

În legãturã cu un subiect foarte interesant pe care l-a pus în discuþie domnul senator Pãcuraru. Noi am întârziat cu 10 ani. Pãi noi am întârziat cu 10 ani vizavi de þãrile est-europene, foste socialiste, pentru cã acestea nu au umblat la aceste unitãþi deloc. Le-au menþinut, le-au capitalizat, le-au sprijinit ºi au devenit ce au fost înainte, dar cu randamente mai mari. Au pus secretari de partid, conform algoritmului, cum spui mata, mã rog!, dacã funcþioneazã la ei aºa ceva. Or noi ce am fãcut prin finanþe ºi toate celelalte organe? Le-am decimat, le-am vândut mijloacele de producþie, le-am decapitalizat, nu au avut acces la credite ºi acum domnul Pãcuraru spune cã din 18, la Galaþi douã sunt cu beneficiu. Pãi, sigur cã sunt douã. Sunt cele mai bune unitãþi în Lunca Dunãrii, unde statul a investit sume importante.

Stimaþi colegi, sigur cã aceeaºi pãrere o avem ºi noi, ca ºi dumneavoastrã, ca legea sã fie scoasã Ñ prin dezbaterile care se vor purta Ñ alegându-se soluþiile cele mai bune. Nu am plecat cu idei preconcepute. În cele douã comisii s-a discutat pe larg fiecare articol, ceea ce vom face ºi aici. Sigur, se va da dovadã de receptivitate. Interesul este sã scoatem o lege bunã, utilã redresãrii acestui sector.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Csap— Iosif. Grupul parlamentar U.D.M.R.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor, proiectul de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole ºi terenuri aflate permanent sub luciu de apã a fost adoptat de Camera Deputaþilor în 17 iunie 1999. Tergiversarea dezbaterilor în comisiile de specialitate ºi pregãtirea raportului, respectiv difuzarea acestuia cu mare întârziere, a frânat desfãºurarea reformei în agriculturã, a creat bariere în calea privatizãrii, în calea consolidãrii sectorului privat. Guvernul, asumându-ºi rãspunderea în data de 10 decembrie 1999, a adoptat textul votat de Camera Deputaþilor sub formã de ordonanþã de urgenþã, demonstrând voinþa ºi disponibilitatea de a urgenta ºi a rezolva privatizarea fostelor I.A.S.-uri, eliminând frânele reformei din agriculturã.

Raportul comisiilor, supus dezbaterii, modificã în fond reglementãrile cuprinse în proiectul de lege adoptat de Camera Deputaþilor ºi redate în ordonanþa de urgenþã. Modificarea acþioneazã împotriva privatizãrii, împotriva reformei în agriculturã. Spiritul abordãrii problemelor de privatizare ºi de concesionare în anexa raportului conduce la centralizare, la concentrare, la negarea valorilor economiei de piaþã, având un scop evident conturat: constituirea unei agenþii prin care sectorul agricol de stat existent poate fi dirijat, centralizat, gestionat ºi administrat cu ºanse cât mai reduse în vederea privatizãrii reale.

Titlul modificat reflectã esenþialul. Agenþia este administratorul societãþilor comerciale agricole, dar ºi un agent cu atribuþii de privatizare. Contradicþie flagrantã. Singura instituþie care este propusã sã aibã atribuþii de privatizare este cea care este chematã sã-i asigure gestionarea eficientã ºi consolidarea societãþilor comerciale cu capital de stat. Este lesne de înþeles cã în continuare raportul propune soluþii restrictive. Câteva exemple:

Ñ exclude persoanele fizice sau juridice srãine, nu numai din procesul de privatizare, ci ºi din procesul de concesionare;

Ñ exclude din capitalul social privatizabil terenurile de incintã, bunurile de orice fel, cum sunt clãdirile reprezentând sedii, spaþii de producþie, anexe gospodãreºti, castelele de apã, mori de furaje, instalaþii tehnologice, orice alte construcþii cu terenurile aferente. Oare ce mai rãmâne de privatizat?

Vã mulþumesc, domnule senator. Consult Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., dacã doreºte cineva sã ia cuvântul. Vã rog, domnul senator Câmpean.

Stimaþi colegi, Domnule preºedinte,

În primul rând, aº sublinia de la început cã grupul nostru parlamentar se înscrie pe ideea aplicãrii ordonanþei de urgenþã venitã din partea Guvernului. Pe latura acestei idei, aº dori sã spun de la început cã nouã nu ne convine aceastã tergiversare a timpului, pentru cã legea respectivã ºi felul în care ea este prezentatã se dezbate de peste o jumãtate de an... aproape un an de zile. Probabil cã problema respectivã ar fi putut mult mai simplu sã fie rezolvatã dacã nu exista aceastã nepotrivire în ce priveºte felul de soluþionare între preºedintele Comisiei de agriculturã din Senat ºi ministrul agriculturii. Oricum am încerca sã abordãm problema respectivã, gândul nu ne poate duce decât înspre o conducere centralizatã, dupã pãrerea noastrã exageratã. Mai existã o chestiune care trebuie subliniatã aici. Nu mã voi referi la datele problemei respective, cu numãr de tractoare º.a.m.d. Problema este cã se încearcã acuze dintr-o parte ºi alta. Cred cã a sosit momentul Ñ acum, când încercãm sã discutãm aceastã lege Ñ sã ne punem de acord cu felul în care încercãm ºi cu felul în care dorim sã facem aceastã reformã. Problema care se pune, dupã pãrerea noastrã, este ce facem la ora actualã? Facem reformã sau nu facem? Oricum, problema se pune însã în felul urmãtor. Aceste contradicþii existente între minister ºi comisia respectivã, chiar în cadrul grupurilor parlamentare, a dus la întârzierea reformei în agriculturã pentru cã, dorim sã recunoaºtem sau nu dorim, agricultura putea face paºi mult mai mari în ce priveºte realizãrile ei, dacã era coordonatã, dacã acþiunea respectivã avea înþelegere din partea celor chemaþi sã contribuie la rezolvarea problemelor din agriculturã.

Este încã un lucru de subliniat. Cu foarte multã atenþie s-a dezbãtut aceastã problemã a agriculturii în cele douã comisii ale celor douã Camere. S-a dezbãtut ºi în comisia interimarã, dacã doriþi, ºi rezultatele au fost cele pe care le cunoaºteþi dumneavoastrã. Noi considerãm, ºi cu aceasta închei, cã a sosit momentul ca fiecare din grupurile partidelor care compun Senatul României sã ajungã la ideea cã în acest fel, cu contradicþiile care existã, noi nu vom putea face o lege aºa cum trebuie sã fie fãcutã, o lege care sã vinã, într-adevãr, în sprijinul privatizãrii în agriculturã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Cotarcea Haralambie. La microfon, domnule senator Cotarcea, nu în salã!

## **Domnul Haralambie Cotarcea:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar P.R.M. din Senat, deºi nu este aºa numeros, el a fost mic, dar a crescut, am fost 8 ºi suntem 9...

Cei care au fost numeroºi, au fost mari, au rãmas mici. Deci el va avea un rol bine definit în votarea acestei legi. Fãcând parte din Comisia de privatizare ºi participând împreunã cu Comisia de agriculturã la dezbaterea acestei legi, acolo am luat cuvântul, am fãcut dezbateri largi pro ºi contra, a fost domnul ministru Mureºan foarte nervos, de fapt omul se ºi pricepe în agriculturã, ca ºi mine, ºi nu are rost sã fac multe referiri în aceastã chestiune. Numai atât pentru Senat, pentru colegii noºtri de aici. Vreau sã spun cã dupã 1996 agricultura a fost distrusã, fãcutã praf, de cei care sunt la conducere. Nu a mai rãmas nimic din ea, decât I.A.S.-urile care doresc ºi pe acestea sã le distrugã în continuare.

În al doilea rând, legea este întârziatã, lumea o aºteaptã, este adevãrat, în toatã þara, ºi suntem de acord sã o discutãm ºi sã o votãm, dar vã spun, votul sã fie aºa cum s-a stabilit de cele douã comisii de privatizare ºi agriculturã ale Senatului.

Pe articole vom lua cuvântul ºi vã spun cã grupul nostru parlamentar, în final, dacã ne vom îndepãrta de ceea ce s-a stabilit în comisii, vom fi împotrivã sau ne vom abþine.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc. Domnii senatori doresc sã ia cuvântul în nume propriu? Domnul senator Buruianã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Legea privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã este, fãrã îndoialã, extrem de importantã, deoarece:

a) se referã la 15Ð20% din suprafaþa agricolã a României, ºi anume la cele mai bune terenuri agricole ale þãrii;

b) legea trebuie sã rezolve, în spiritul economiei de piaþã, una din ultimele redute majore, rãmase compact în proprietatea de stat din România;

c) rezolvarea trebuie sã fie cât mai utilã în raport cu interesele cetãþeanului român ºi cât mai transparentã, de aºa naturã încât sã fie evitate erorile Ñ sesizate abia ulterior Ñ comise prin reglementãrile legale care au avut la bazã Legea nr. 18/1991 pentru repunerea în dreaptã posesiune a terenurilor din C.A.P. sau Legea nr. 58/1991 privind privatizarea societãþilor comerciale din industrie, construcþii ºi comerþ;

d) trebuiau identificate ºi oferite soluþii clare ºi aplicabile care sã creascã gradul de operativitate ºi rãspundere în derularea proceselor de resort din sectoarele vizate de legea în cauzã.

Acestea sunt principalele motive care m-au determinat ca, împreunã cu colegii mei din Comisia de privatizare a Senatului, sã contribui la corectarea semnificativã a variantei de proiect aprobate de Camera Deputaþilor, corecturã care se regãseºte în mare parte în varianta propusã de comisiile de privatizare ºi agriculturã ale Senatului. Principalele îmbunãtãþiri pe care considerãm cã le aduce varianta adoptatã de comisiile de privatizare ºi agriculturã din Senat faþã de varianta adoptatã de Camera Deputaþilor ºi agreatã de Guvern sunt urmãtoarele:

1. clarificarea chiar din titlul legii...

Mai aproape de microfon, domnule senator.

...a faptului cã nu poate fi tratatã numai problema privatizãrii acesetor sectoare, ci ºi cea a administrãrii responsabile a acelora dintre ele, care sectoare nu au fost privatizate încã, din diferite motive, aceasta pentru a se evita situaþia petrecutã în industrie, unde nimeni nu s-a mai ocupat de întreprinderile care au rãmas cu capital majoritar de stat;

2. concentrarea întregii activitãþi de resortul legii într-un singur for, agenþia naþionalã, care sã rãspundã de evidenþã, proprietate, administrare, privatizare, urmãrire clauze postprivatizare, de aºa naturã încât întregul proces sã fie simplificat ºi sã-i creascã operativitatea, astfel ca aceia interesaþi sã nu fie nevoiþi sã alerge de la Ana la Caiafa, cum se procedeazã în mod obiºnuit la noi atunci când vrei sã rezolvi o astfel de problemã;

3. precizarea expresã a sarcinii de administrare ºi management eficient pe care o are agenþia pentru unitãþile din domeniu care din diverse motive nu au fost încã privatizate, concesionate. Deci explicitat cã agenþia rãspunde de modul de funcþionare ºi administrare a unitãþilor care încã nu au fost privatizate. În mod concret, în aceastã primãvarã nu vor fi privatizate, oricât efort ar depune aceste unitãþi. Cine rãspunde de buna lor funcþionare? Este o primã întrebare. Ea urmeazã sã se punã ulterior ºi în funcþie de nivelul de înaintare al privatizãrii;

4. prevederea obligativitãþii ca, dupã alegere de cãtre agenþie a modului de privatizare, procesul efectiv de privatizare sã fie supus controlului Curþii de Conturi, aceasta pentru a evita orice fel de suspiciuni, pe de o parte, iar pe de altã parte, pentru a da un maxim de eficienþã economicã acestui gest. El trebuie sã fie ºi un gest eficient, eficient nu numai pentru proprietatea comunã, nu numai pentru cei care, efectiv, intrã în posesia terenurilor respective ºi încep o activitate, bãnuim noi, cu siguranþã mai rentabilã decât cea de pânã acum;

5. s-au fãcut precizãri importante care permit clarificarea situaþiei economice a unitãþilor din domeniu înainte de oferirea spre privatizare, în aºa fel încât sã existe claritate ºi atractivitate în ofertele respective. Ele sã nu fie gravate de fel de fel de încurcãturi care sã complice enorm oferirea lor efectivã pentru privatizare;

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Victor Apostolache. Aþi renunþat.

Domnul senator Popa. Renunþaþi, domnule senator Popa? Vã rog, puneþi o întrebare.

Numai o simplã întrebare. Domnul senator Buruianã a ridicat o problemã foarte interesantã legatã de gestionarea patrimoniului acestor societãþi comerciale.

La ora actualã, aproape jumãtate din suprafeþele care aparþin acestor societãþi sunt nelucrate, nu s-au fãcut ogoare de toamnã.

Ce intenþioneazã Ministerul Agriculturii sã facã pentru ca în aceastã campanie Ñ legea aceasta nu va rezolva problema proprietãþii în acest termen foarte scurt Ñ deci ce intenþioneazã Ministerul Agriculturii sã facã pentru ca, în acest an, activitatea din aceste unitãþi sã intre în fãgaºul normal, adicã sã producã ceva în þarã?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Haideþi, vã rog, sã revenim la lege!

Stimaþi colegi, vã consult dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot pentru a sista discuþiile. Vã rog sã votaþi.

Deci, cu 92 de voturi pentru ºi o abþinere, discuþiile generale au fost sistate.

Rog reprezentanþii Ministerului Agriculturii sã-ºi expunã punctul de vedere în legãturã cu obiecþiile ridicate de domnii senatori din diferite grupuri parlamentare.

Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

## **Domnul ªtefan Pete Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, aº vrea sã spun cã noi, în Comisia pentru agriculturã, unde a fost o dezbatere vastã a acestui proiect de lege, am fost de acord cu varianta Ministerului Agriculturii ºi ne-am opus acestor modificãri ºi completãri pe care le-am considerat modificãri ºi completãri de fond, care au schimbat în totalitate atât spiritul, cât ºi conþinutul legii.

Pentru acest lucru, Ministerul Agriculturii susþine varianta elaboratã de Camera Deputaþilor, care a apãrut ºi sub formã de ordonanþã de urgenþã, ºi nu poate sã accepte aceste modificãri de fond.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Numai puþin, domnule senator. Comisia ºi-a prezentat punctul de vedere în ºedinþa din 28, aºa cum am spus ºi aºa cum s-a votat.

Pe marginea discuþiilor...

Vã rog, aveþi cuvântul, din partea comisiei, dacã aveþi de dat explicaþii suplimentare.

Da, exact.

Vã rog.

Domnule preºedinte, trebuie sã mãrturisesc, ori logica mea nu mai funcþioneazã, ori existã aici abordãri în afara unei logici elementare. Am auzit cã aceastã dezbatere produce o tergiversare a procesului. Daþi-mi voie sã vã spun cã nu înþeleg de ce. Ordonanþa de urgenþã se aplicã, iar noi nu facem decât o accelerare, deoarece ordonanþa de urgenþã... Bãnuiesc cã actualul Guvern nu doreºte sã conducã þara dupã ordonanþe. Ordonanþa de urgenþã va trebui sã treacã prin cele douã Camere. Aceasta înseamnã cã mai trebuie sã facã încã o datã drumul prin Camera Deputaþilor, într-o formulã în care ea a fost deja dezbãtutã, ºi sã treacã prin Senat. Or, ceea ce propunem noi aici este un fenomen juridic de scurtcircuitare. În ce sens? Întrucât Camera Deputaþilor are o formulare care este identicã cu cea a ordonanþei de urgenþã, în condiþiile în care aceastã lege va fi promovatã prin Senat ºi se va face medierea, în aceste condiþii, ordonanþa de urgenþã devine automat nulã, pentru cã este înlocuitã printr-o lege care este construitã pe baza acestei ordonanþe.

Domnule preºedinte, mã iertaþi! Aþi solicitat cuvântul pentru a da explicaþii suplimentare pe fondul problemelor ridicate de cãtre colegii senatori.

A fost ridicatã problema de întârziere.

Rãspundeþi la o chestiune de procedurã pe care noi am rezolvat-o prin vot. Vã rog.

Mulþumesc.

Domnul senator Achim.

Domnule preºedinte,

Am ascultat luãrile de poziþie ale grupurilor parlamentare, am ascultat poziþia Guvernului. În numele Grupului P.N.Þ.C.D., datoritã problemelor pe care le ridicã aceastã lege, vã cerem o jumãtate de orã pentru consultãri.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, sigur cã da, cererea este potrivit Regulamentului Senatului, dar, având în vedere cã la orele 13,00 oricum întrerupeam dezbaterile, acordãm pauzã pânã la orele 14,00, când vom relua dezbaterile în plen.

Am înþeles cã pânã acum se dorea accelerarea privatizãrii ºi a dezbaterilor.

Deci la orele 14,30 ne revedem în plen.

Domnule preºedinte al Senatului, în momentul de faþã, s-a cerut o pauzã de consultãri. Aceastã pauzã de consultãri nu suplineºte pauza existentã ºi conformã cutumei, pânã la ora 15,00, pentru cã avem ºi alte probleme de rezolvat! La ora 15,00 vom fi în salã.

Conform programului pe care l-am votat, ne-am planificat în timpul pauzei anumite activitãþi.

Mã bucur. Bãnuiesc cã ºi mâine, la Comisia juridicã, atunci când vom discuta despre restituirea imobilelor naþionalizate, veþi avea aceeaºi poziþie.

Deci ºedinþa...

Credeþi cã va mai fi bunã de ceva? PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

Domnilor senatori, vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului ºi sã vã aduc la cunoºtinþã urmãtoarea notã pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale: ”În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-a depus la secretarul general al Senatului Legea pentru declararea Municipiului Târgu Mureº oraº-martir al Revoluþiei din decembrie 1989.Ò

Aveþi posibilitatea sã vã exercitaþi dreptul de sesizare a Curþii Constituþionale, în situaþia în care apreciaþi cã aceastã lege ar fi neconstituþionalã.

Îl rog pe domnul secretar Badea sã facã apelul, pentru a-i ”încurajaÒ pe colegii senatori sã revinã la lucrãri ºi pentru a-i ”motivaÒ.

În felul acesta, avem posibilitatea sã ne cunoaºtem mai bine, cel puþin din punctul de vedere al numelui, pentru cã altfel este greu sã ne cunoaºtem.

|Deci domnii senatori:<br>Achim Gheorghe<br>Aichimoaie Ionel<br>Alexandru Nicolae<br>Apostolache Victor<br>Ardelean Ioan|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |---|---| |Avarvarei Ioan|absent| |Avram Gheorghe<br>Badea Dumitru|prezent<br>prezent| |Badea Nelu|prezent| |Bãdiceanu Nistor|absent| |Bãdulescu Doru Laurian|absent| |Bãlãnescu Mihail|absent| |Baraº Ioan|prezent| |Blaga Vasile<br>Bleahu Marcian-David|prezent<br>absent.|

Mã iertaþi, pe domnul Ardelean nu l-am vãzut. Iertaþi-mã cã vã întrerup.

Dacã aveþi vreo discuþie particularã, vã rog s-o faceþi în pauzã, domnule senator Szab—.

Domnule preºedinte, cabinetul medical, oricum, e aproape...

Vã rog! ªedinþa se reia la orele 14,30.

Blejan Constantin...

Asta nu e o discuþie particularã, domnule preºedinte! Vã rog sã constataþi cã a citit o persoanã pe care, personal, o cunosc, dar nu o vãd aici.

Deci, de obicei, de la microfonul Senatului se vorbeºte atunci când vi se oferã cuvântul de cãtre preºedintele de ºedinþã.

O sã vã ofer cuvântul, dacã îl solicitaþi, la chestiuni de procedurã, dupã aceea.

## Mulþumesc frumos.

Deci vã rog sã constataþi cã nu accept o asemenea metodã. Dacã este prezent, sã spunã dumnealui cã este prezent.

Observatorii pot interveni oricând.

Vã rog, domnule senator Triþã Fãniþã, sã nu interveniþi ºi dumneavoastrã.

Permiteþi sã continuu, domnule preºedinte?

Vã rog!

|**Domnul Dumitru Badea:**|| |---|---| |Bogdan Florin|prezent| |Boiangiu Cornel<br>Boilã Matei|absent<br>absent| |Bold Ion|prezent| |Brânzan Emilian<br>Bucur Corneliu Ioan|absent<br>absent| |Bunduc Gheorghe|prezent| |Burghelea Ioan<br>Burtea Marcu|absent<br>prezent| |Buruianã Florin|prezent| |Caraman Petru<br>Cataramã Viorel<br>Cãncescu Aristotel Adrian|prezent<br>absent<br>absent| |Câmpean Teodor|prezent| |Cârciumaru Ion<br>Cerveni Niculae|absent<br>absent| |Chiriacescu Sergiu|absent| |Ciurtin Costicã|prezent| |Clonaru Victor|prezent| |Cotarcea Haralambie|absent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crecan Augustin|prezent| |Creþu Ioan|prezent| |Csap— Iosif|prezent| |Dide Nicolae|absent| |Dima Emil|prezent| |Dobrescu Rãsvan|prezent| |Dobrescu Vasile|absent| |Drãgulescu Iosif ªtefan|absent| |Dumitraºcu Gheorghe|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent| |Dumitrescu Ticu Constantin|absent| |Eckstein-Kov‡cs PŽter|absent| |Fãniþã Triþã|prezent|

|Feldman Radu Alexandru|absent| |---|---| |Frunda Gyšrgy<br>Fuior Victor<br>Gabrielescu Valentin Corneliu<br>Gaita Doru<br>Gavaliugov Corneliu Dorin<br>Gãvãnescu Vicenþiu|absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Gheorghiu Costel|prezent| |Gherman Oliviu<br>Ghiþiu Paul<br>Glodean Voicu Valentin<br>Hajdœ MenyhŽrt G‡bor<br>Hauca Teodor|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Huidu Dumitru|absent| |Ilie Aurel Constantin<br>Ilie ªtefan|prezent<br>prezent| |Iliescu Ion|absent| |Ion Vasile<br>Ionescu Cazimir Benedict<br>Ionescu-Quintus Mircea|prezent<br>absent<br>prezent| |Juravlea Petru|absent| |Lãzãrescu A. Dan<br>Lorinczi Iuliu|absent<br>absent| |Maior Liviu|absent| |Marcu Ion|absent| |Marin Dan Stelian|prezent| |Marinescu Voinea Bogdan<br>Mark— BŽla|absent<br>absent| |Matetovici Mihai|prezent| |Meleºcanu Teodor Viorel|absent| |Mînzînã Ion|absent| |Moisin Ioan|prezent| |Morþun Alexandru Ioan|absent| |MŸller Constantin|prezent| |NŽmeth Csaba|absent| |Nicolescu Sergiu|prezent| |Nicolai Marin|prezent| |Ninosu Petre|prezent| |Oprea Andreiu|absent| |Opriº Octavian|absent| |Paleologu Alexandru|absent| |Panã Viorel Marian|absent| |Paºca Liviu Titus|absent| |Pãcuraru Paul|absent| |Pãtru Nicolae|absent| |Pãvãlaºcu Gheorghe|absent| |Petrescu Mihai|prezent| |Plãticã-Vidovici Ilie|absent| |Pop Ioan Sabin|absent| |Pop Stelian Alexandru|prezent| |Popa Mircea Ioan|prezent| |Popa Virgil|prezent| |Popescu Dan Mircea|absent| |Popescu Virgil|prezent| |Popovici Alexandru|prezent| |Prahase Ioan Mircea|prezent| |Preda Elena|prezentã| |Preda Florea|prezent| |Predescu Ion|absent| |Predilã Marin|prezent| |Prisãcaru Ghiorghi|prezent| |Pruteanu George-Mihail|absent| Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Roman Petre absent Sava Constantin absent Sãndulescu Gheorghe absent Secrieru Dinu absent Seres DŽnes absent Sersea Nicolae absent Solcanu Ion absent Spineanu Ulm Nicolae absent Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã Szab— K‡roly-Ferenc prezent ªtefan Viorel prezent ªtireanu Octavian absent Tambozi Justin absent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Timofte Alexandru-Radu prezent Tocaci Emil prezent Tudor Corneliu Vadim absent Turianu Corneliu prezent Ulici Laurenþiu absent Ungureanu Vasile prezent Vasile Radu absent Vasiliu Constantin Dan prezent Vasiliu Eugen absent Vãcaru Vasile prezent Vãcãroiu Nicolae absent Verest—y Attila absent Vladislav Tiberiu absent Vornicu Sorin Adrian prezent Vosganian Varujan absent Zavici Nicolae absent.

Vreau sã fac prezenþa, pentru faptul cã am fost monitorizat aici.

Nu vã supãraþi, domnule senator, nu v-am oferit cuvântul.

Deci, domnul senator Szab—, vã rog, aveþi cuvântul. Aþi ridicat o chestiune de procedurã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Am spus-o. Cred cã a fost confirmatã. Deci am fãcut observaþia cã la ora, la secunda când s-a fãcut citirea unui nume, persoana care purta acel nume nu era aici. Nu mai vreau sã comentez. Mulþumesc.

Mulþumesc. Poftiþi, aveþi cuvântul, domnule senator Ardelean.

Eu nu pârãsc pe nimeni, dar, dacã sunt monitorizat, vreau sã spun cã totdedauna fac act de prezenþã, cu trupul, nu cu sufletul.

Bãnuiesc cã este un schimb de amabilitãþi... Da. Îi invit pe domnii senatori sã-ºi ocupe locurile. Îl rog pe domnul secretar sã-i noteze pe toþi senatorii care au venit între timp.

Vã rog, domnul senator Ciurtin.

Domnule preºedinte, pânã se aºazã lumea, aº vrea sã vã întreb totuºi ceva, dacã suntem la glume. Care este acel senator Bogdan Marinescu? L-am vãzut numai la începutul legislaturii ºi l-am vãzut în cartea cu Senatul. Cine este dânsul?

Eu nu dau astfel de relaþii. Este un domn doctor ºi un domn senator distins, simpatic.

Este un senator, nu ºtiu, Bogdan Marinescu ºi aº vrea sã-l cunosc, pentru cã se terminã legislatura ºi nu l-am vãzut în Senat. Existã? Pe unde este?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc pentru întrebare. Poate cã ar trebui sã luãm decizia ca, în cele câteva luni în care mai avem ºedinþe, sã facem apelul de douã ori pe zi, sã reuºim sã ne ºi cunoaºtem, cel puþin între noi, pentru cã s-ar putea ca, în curând, sã plecãm din Seant ºi încã sã nu ne cunoaºtem.

Chiar dacã vrem, chiar dacã nu vrem, ni se terminã mandatul. Peste vreo zece ani ni se terminã mandatul? De acord.

Deci, domnilor colegi, sã trecem la dezbaterea pe articole a legii. Vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Sunt observaþii în legãturã cu titlul legii? Sunt observaþii în legãturã cu amendamentul propus?

Dacã nu sunt observaþii, sunt nevoit sã

Domnule preºedinte de ºedinþã, vã rog respectuos sã anunþaþi prezenþa, ca sã ia cunoºtinþã ºi plenul, ºi auditoriul, pentru cã de aceea s-a fãcut, ca sã aflãm câte persoane au fost prezente conform celor citite ºi constatate.

Deci, potrivit Regulamentului Senatului, în momentul de faþã domnii secretari fac verificãri pe lista de prezenþã.

Totuºi, s-a fãcut o citire nominalã. Dacã îmi îngãduiþi, pot sã aflu ºi eu, când s-a terminat aceastã citire, ce constatare s-a fãcut? Asta este o informaþie de interes public.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã da, o veþi afla. Ea rãmâne, de altfel, ºi în stenograma ºedinþei.

Îi invit pe domnii senatori în salã.

Deci, stimaþi colegi, vã rog sã vã pronunþaþi asupra titlului legii, cu amendamentul propus de comisie.

Cu 70 de voturi pentru ºi 3 contra, titlul legii a fost adoptat, în varianta prezentatã de cele douã comisii.

La art. 1 este varianta Camerei Deputaþilor. Dacã aveþi observaþii, domnilor senatori?

Dacã nu sunt observaþii,

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Înainte de a proceda la o nouã verificare a prezenþei...

Vã rog, domnilor senatori. S-a întâmplat ceva? Deci se pare cã în felul acesta ne vom derula activitatea pânã la noile alegeri.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Iatã cine pleacã!

Adresez colegilor din grupurile parlamentare rugãmintea sã rãmânã la dezbateri.

Vã rog, domnule secretar Badea, sã prezentaþi rezultatul apelului, dar la tribunã, pentru a rãmâne în stenogramã.

## **Domnul Dumitru Badea:**

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Nu existã la noi amendamente?

La apel au fost 73 de senatori prezenþi.

## **Domnul Virgil Popa**

**:**

Nu existã nici un amendament la art. 1. Îl am în faþã.

La alin. 2!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Art. 1 nu are douã alineate.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

În varianta noastrã are douã alineate.

Domnule preºedinte, procedural, vã cer din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. constatarea faptului cã, în urma citirii catalogului, aþi putea constata cã nu avem cvorum.

Dupã cum aþi constatat, în salã sunt prezenþi 73 de senatori.

Nu! Cum pot constata, în salã sunt 61 cu mine. Am venit sã ajut acest Senat cu prezenþa mea ºi nici aºa nu reuºim sã avem cvorum. Deci sunt 61 de persoane în salã, în momentul de faþã. Dacã nu credeþi în aceastã constatare, vã rog sã mai citiþi încã o datã catalogul.

Nu, de data aceasta o sã-l rog pe domnul senator Popa sã-l citeascã, poate cã Domnia sa va reuºi sã-i convingã.

Bine, mi se pare corect. Este un gest care atestã faptul cã respectaþi regulamentul. Vã rog.

Fãrã domnul Verest—y:

Domnul Verest—y este absent.

Domnule preºedinte, îmi permiteþi?

Domnule preºedinte, în numele Grupului parlamentar...

Nu vã supãraþi, domnule senator. Este adevãrat cã dumneavoastrã participaþi mai rar la dezbateri. Deci atunci când doriþi sã...

Domnule preºedinte, vã rog sã nu faceþi...

Nu, nu... Pãi, deci...

Sã nu calificaþi în nici un fel...

Eu nu voi face nici un fel de aprecieri cu privire la nici un coleg, cu o condiþie: sã respectaþi regulamentul pe care îmi cereþi mie sã-l respect.

Îl respectãm întru totul. Nu cred cã prestaþia noastrã a încãlcat regulamentul.

Nu vã supãraþi, aici nu suntem într-o ºedinþã nici de partid, nici de sindicat, suntem în Parlament, iar dacã doriþi sã luaþi cuvântul de zece ori, de zece ori vi-l ofer. Vã rog.

De 11 ori!

Dacã doreºte de 11 ori... Eu am spus numai de 10, bãnuiesc.

Vã rog, domnule senator Achim, poftiþi! Deci nu trebuie sã facem o dezbatere în contradictoriu ºi, mai ales, sã ne certãm. Solicitaþi cuvântul ºi vi-l ofer fãrã probleme. Imediat.

Vã rog.

Nu înþeleg ce v-a supãrat mai înainte.

Atunci, daþi-mi voie sã aduc la cunoºtinþã domnilor senatori cã în salã sunt 8 microfoane ºi putem sã ne ascultãm, chiar dacã vorbim de la toate odatã.

## Domnule preºedinte.

Dupã numãrãtoarea pe care am fãcut-o, sunt 61 de senatori în salã.

Deci, dumneavoastrã, potrivit regulamentului pe care îl invocaþi ºi pe care l-aþi votat, cunoaºteþi cã verificarea cvorumului de ºedinþã se face de cãtre secretari. Dacã o contestaþi dumneavoastrã, în numele unui grup parlamentar, pentru cã, altfel, nu aveþi voie, pentru cã aºa scrie în regulament, atunci o sã-i solicit domnului secretar Popa sã mai facem o verificare.

Vã rog sã-i solicitaþi, în numele regulamentului pe care îl invocaþi cu atâta fervoare.

Este regulamentul nostru, nu este al meu. Vã mulþumesc.

Domnul senator Gherman, vã rog.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Domnule preºedinte, iatã, ne aflãm într-o succesiune de premiere. Aceastã succesiune este legatã de situaþia de azi dimineaþã, dar este legatã ºi de situaþia de acum. Dupã ce s-a verificat, chiar în auzul domnului senator Szab—, cã sunt 73 prezenþi Ñ au mai venit între timp doi, nu are nici un fel de relevanþã Ñ, din acest moment au început sã disparã din salã. Exemplul este chiar în faþa mea.

Vreau sã constat cã, dacã la Camera Deputaþilor a fost manifestatã premiera în care o lege nu s-a putut dezbate din cauza sabotajului sau din cauza atitudinii celor de la Putere, iatã cã, din nou, suntem puºi în aceeaºi situaþie.

Nu doriþi sã avem activitate legislativã? Spuneþi-ne ºi lãsaþi-ne, domnule, în pace! ªase colegi, dupã ce s-a citit catalogul ºi s-a constatat cã sunt 73, ºi-au luat servietele

ºi au plecat. Întreb: Este acesta rãspunsul civic pe care îl daþi populaþiei din România?

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnilor senatori, vã adresez rugãmintea sã ne pãstrãm calmul, întrucât mai avem destul de mult de lucru împreunã. Vã rog respectuos.

Domnul senator Ciurtin ºi apoi domnul senator Szab—.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Ar putea veni în douã rate: o ratã de dimineaþã ºi una dupã amiazã.

Domnule senator Dumitraºcu, dacã doriþi sã luaþi cuvântul, vã rog sã luaþi loc, îl solicitaþi ºi vi-l ofer. Deci am oferit cuvântul domnului senator Ciurtin.

## Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Eu nu mai înþeleg aceastã situaþie, mai ales în condiþiile în care atât Preºedintele României, cât ºi primul-ministru ºi liderii de partid, cu vreo sãptãmânã în urmã, spuneau cã vor face toate demersurile pentru ca forul legislativ sã lucreze din plin, în vederea elaborãrii legilor, pentru ca misiunea noastrã spre Uniunea Europeanã sã fie mai uºoarã.

Una din condiþii ºi, mai ales, din proiectele de legi era ºi cu privire la privatizarea I.A.S.-urilor. Desigur, era o condiþie ºi instituþiile internaþionale ne-au cerut acest lucru. Iatã cã acum Domniile lor nu vor sã participe la dezbaterile din plenul Senatului.

Eu aº vrea sã remarc urmãtorul lucru: Domnilor de la putere, ºtiþi faptul Ñ dacã vreþi sã-l ºi recunoaºteþi Ñ cã Domniile voastre aþi aprobat ºi aþi votat cu un cvorum de 43 de senatori legi organice în acest Senat? Sunteþi atât de buni sã recunoaºteþi acest lucru, când eu eram aici, în spate, ºi dumneavoastrã eraþi 43 de oameni ºi aþi votat legi organice în acest Senat?

Vã rog foarte mult sã fiþi acum atât de buni, pentru cã aceasta nu este o lege organicã, sã rãmâneþi în salã. Nu fugiþi înapoi pe coridoare ºi vã uitaþi de pe o uºã ºi alta dacã existã sau nu existã cvorum.

Cvorumul a fost verificat legal, au fost prezenþi 73 de senatori, prin urmare, domnule preºedinte, eu zic sã continuãm.

Nu mai daþi cuvântul la nimeni, reluãm discuþiile, dacã legea, în final, va fi aprobatã, bine, dacã nu, nu! Votul îºi va spune cuvântul.

Vã mulþumesc. Domnul senator Szab—.

Domnule preºedinte, iau cuvântul numai pentru faptul cã am fost menþionat cu numele într-o împrejurare care, îmi permit sã spun aici, de faþã cu toatã lumea, cã necesitã o oarecare clarificare, pentru mai multã exactitate. Deci distinsul senator, profesor Gherman, a fãcut o oarecare constatare extrapolatã în legãturã cu cifra 73. Ceea ce poate fi constatat este cã nu mi-aþi oferit rãspunsul la întrebarea pe care v-am pus-o. Cu alte cuvinte, atunci când s-a verificat prezenþa prin citirea catalogului, în urma acestei operaþiuni, nu aþi anunþat public nici un fel de cvorum.

Vã mulþumesc.

Îmi cer scuze cã nu v-am oprit sã ieºiþi din salã atunci când aþi mers sã transmiteþi un anumit mesaj în exterior, dar sã ºtiþi cã domnul secretar Badea a fost la pupitru ºi a anunþat de la tribuna Senatului rezultatul.

Domnul senator Apostolache ºi domnul senator Dumitraºcu.

## Domnule preºedinte,

Încã de azi dimineaþã am sesizat cã nu se doreºte discutarea acestei legi. Ca atare, eu voi fi mai categoric. Nu se doreºte privatizarea pe lege, ºi se urmãreºte aplicarea fãrãdelegii promovate de domnul ministru Mureºan.

În altã ordine de idei, domnule preºedinte, sunt surprins cã un lider de grup parlamentar creºtin ºi democrat, dupã ce cere o pauzã de consultãri, hotãrãºte sã nu ne spunã nimic în privinþa rezultatului consultãrilor, ba, mai mult, le transmite colegilor din salã sã pãrãseascã sala pentru a nu avea cvorum.

Efectiv, asitãm la o înlocuire a dictaturii Guvernului, care s-a manifestat ºi astãzi prin cuvântul reprezentantului Guvernului, care a fost atât de categoric când ne-a spus cã nu acceptã decât varianta Guvernului.

V-aº ruga, domnule senator, sã nu mai folosiþi termeni atât de duri, pentru cã, de obicei, nu cei care fug fac dictaturã...

Nu. Cei care stau, domnule preºedinte. Acuma, eu mã tem de un singur lucru. Ar trebui sã sesizaþi cã domnul Radu Vasile lipseºte din salã. Nu cumva, acum, toþi dau nãvalã sã se înscrie la dânsul ºi de aceea nu avem cvorum?! Trebuie sã ne lãmurim odatã ce se întâmplã sau sã încetãm activitatea parlamentarã pânã se lãmuresc lucrurile în cadrul P.N.Þ.C.D.-ului ºi al coaliþiei!

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Haideþi sã nu-i certãm pe cei prezenþi pentru cei care nu sunt la dezbateri.

Vã rog, domnul senator Dumitraºcu ºi apoi domnul senator Teodor Hauca.

Domnilor, contrar temperamentului meu, voi fi slujbaºul balanþei care sunt. Am alãturi, am în faþa mea, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, _Raport privind ansamblul problemelor din agricultura României, august 1998:_ ”Criza de identitate a subiecþilor economici din unitãþile de stat, cu capital majoritar de stat ºi din numeroase asociaþii agri-

cole...Ò º.a.m.d., deci în continuare, ”...progresele realizate în desfãºurarea proceselor de restructurare în direcþia formãrii unor unitãþi economice competitive ºi privatizare au fost parþiale ºi de anvergurã redusãÒ. Acum nu mai sunt deloc.

Onorate auditor, cu rândurile rãrite ale partidului pe care-l ºtiu eu format din... patru litere neconforme cu conþinutul... Iatã, avem aici Comitetul pentru proprietatea privatã... Este o societate, o corporaþie nonprofit din New Jersey. Atenþiune!

Apel adresat membrilor Parlamentului României... Cu stimã, Mihai Vânãtoru, preºedinte, doctor Anca Popa, vicepreºedinte, Valentin Þepordei, vicepreºedinte... din Statele Unite.

”Dreptul de proprietate este îngrãdit selectiv în România, prin metode totalitare, ºi adevãratele intenþii ale conducerii þãrii se vãd atunci când proprietãþile industriale, comerciale, pãmânturile, pãdurile ºi casele nu au fost încã restituite proprietarilor.Ò

Domnule senator Dumitraºcu, sunt de acord sã spuneþi toate aceste lucruri la art. 1 când vom discuta...

Ideea este urmãtoarea, cã aceastã majoritate parlamentarã nu se conformeazã dorinþelor Comitetului pentru proprietatea privatã din Statele Unite, în faþa cãruia ºi-au luat angajamentul prin domnul deputat, aici spune senator, Vasile Lupu, ºi prin ceilalþi, ºi domnul preºedinte a fost aspru mustrat de cãtre acest comitet... Eu sunt pentru apãrarea domnului preºedinte.

Aceastã majoritate dintr-un grup parlamentar foarte minoritar... Domnilor, e foarte curios sã ºtiu câþi membri ai Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D. sunt momentul acesta în salã, din câþi sunt Domniile lor reuºiþi în Parlamentul României, dincolo de independenþi! Ceilalþi au reuºit eliberarea, fãrã îndoialã, eliberarea din acest scurt þarc.

Ei bine, daþi-mi voie sã spun cã ceea se întâmplã aici, ºi repet ceea ce am spus azi dimineaþã, este un atac la adresa Parlamentului, este o modalitate necuratã. Observaþi, domnul secretar general al Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat, domnul Remus Opriº, vorbea de ”murdarÒ. Observaþi cã eu nu folosesc expresia ”acþiune murdarãÒ. Este o ”acþiune necuratãÒ diavoleascã, ca sã spun aºa, de a se opri votarea unei asemenea legi.

Domnule senator, vã rog sã mã iertaþi cã vã întrerup, dumneavoastrã doriþi sã discutãm legea sau nu?!

Peste 32 de secunde sunt gata, am trecut la loc. Suntem pentru discutarea legii, acum ºi aºa.

Sunt douã categorii: cei care vorbesc, ca sã nu discutãm ºi cei care pleacã din salã, cei care nu vor ca sã o discutãm. Ceilalþi, haideþi sã discutãm articolele. Vã rog, domnul senator Teodor Hauca.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu aº fi avut niºte propuneri, ºi anume sã nu ne mai mirãm niciodatã când Executivul ne sfideazã prin emiterea de ordonanþe sau prin neparticiparea la susþinerea proiectelor legislative. Pentru cã noi între noi ne sfidãm prin neparticiparea la lucrãri. În acest context, aº vrea sã faceþi publicã lista cu absenþii ºi, în al doilea rând, sã nu ne mai jucãm cu cititul acestor liste de prezenþã, sã le trimitem ºi la serviciile de contabilitate, ca sã fie operate ºi asupra salariilor. Altfel, degeaba vom citi lista de prezenþã, catalogul, de fiecare datã.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Achim George, dupã care trecem la dezbateri.

Mãrturisesc, domnule preºedinte, cã nu mã simt deloc atins de probozirea inflamatã cu care mã gratuleazã unii dintre colegi. ªi parcã sunã ciudat cuvinte precum tragere de timp, artificii de tot felul, în gura unora care nu ar trebui sã le rosteascã, pentru cã au fãcut uz de ele pânã la saturaþie în cursul dezbaterilor de pânã acum.

În altã ordine de idei, vã solicit, domnule preºedinte, în numele grupului nostru parlamentar, sã faceþi apelul pentru a vedea câþi senatori sunt prezenþi în acest moment în salã.

Care grup, domnule, care grup?!

## Sigur, vã mulþumesc.

Domnilor colegi, sã mergem mai departe cu dezbaterile parlamentare, întrucât, potrivit apelului fãcut în urmã cu 30 minute, erau în salã 73 de senatori. În momentul în care nu vom avea, prin cvorum... repetând o celebrã frazã spusã în Senat: ”Senatul suntem noi, cei care suntem prezenþiÒ... Sã mergem mai departe!

Deci nu voi supune votului decât în momentul în care va exista cvorum.

La art. 1, dacã sunt observaþii sau amendamente?

Nu sunt. La alin. 1 nu sunt observaþii.

Alin. 2 este nou introdus? Da, este un alineat nou introdus, cã aþi spus cã nu existã amendamente. Observaþii în legãturã cu amendamentul introdus la art. 1? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de Comisia pentru agriculturã.

Cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri, amendamentul a fost acceptat.

Observaþii asupra articolului în totalitate. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 1.

Articolul a fost adoptat cu 75 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.

Domnule preºedinte, pot sã-mi permit sã vã cer o listã?

Sigur cã da.

ªi noi cerem o listã, domnule preºedinte!

Sigur cã da. La terminarea ºedinþei, cele douã grupuri parlamentare vor primi...

Domnule preºedinte, lista se dã acuma, nu faceþi inovaþii.

Domnule preºedinte, parcã invocaþi mai devreme un regulament de a cãrui acurateþe...

Îmi daþi voie sã intervin ºi eu, sã fim trei aici, cã mai avem un microfon...

Domnul senator Timofte, poate doriþi ºi dumneavoastrã...

ªi dacã putem, toþi odatã, domnule preºedinte!

Stimaþi colegi, sigur cã fiecare grup parlamentar care solicitã listã, aºa cum de zece ani în Parlament sau de opt ani, de când s-a introdus acest sistem... o veþi avea, nu-i nici o problemã... dupã fiecare articol sã scoatem listã.

La art. 2 sunt observaþii? Textul este nemodificat, în varianta care a venit de la Guvern.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 2.

Text adoptat cu 70 de voturi pentru, un vot contra ºi

- abþinere.

- La art. 3.

Domnule preºedinte, vã rog sã supuneþi la vot ºi titlul capitolului.

Da, aveþi dreptate. Se pare cã, dupã 30 de intervenþii cã nu avem cvorum în salã, nu am supus votului Senatului ce era mai important, titlul capitolului I Ñ ”Dispoziþii generaleÒ.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 71 de voturi pentru, 3 contra ºi o abþinere, a fost adoptat ºi titlul capitolului.

Listã ºi la titlul capitolului!

ªi la titlul capitolului? De acord. Pentru Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., rog listã ºi la titlul capitolului I. La art. 3 dacã aveþi observaþii?

## **Domnul George Achim:**

Domnule preºedinte, cer cuvântul.

Aveþi observaþii la art. 3?

Domnule preºedinte, sesizez urmãtoarea inadvertenþã. La apelul pe care chestorii l-au fãcut, au fost 73 de senatori. Acum voteazã 75 ºi, dupã ºtiinþa noastrã, sunt 62 în salã. Vã rugãm respectuos, în numele grupului, sã dispuneþi un apel nominal.

Rog pe cei doi senatori care au venit dupã apel sã ridice mâna pentru a-i vedea toatã lumea. Uitaþi, au venit patru senatori.

Mi se pare nedemn de practica Senatului o astfel de...

Vã rog, domnilor senatori, dacã aveþi observaþii de fond la art. 3.

Existã un amendament din partea Comisiei pentru privatizare. Îl susþineþi? La art. 3.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

La art. 3, cu riscul de a primi un reproº legat de faptul cã nu am sesizat înainte de a se discuta în comisie problema, cred cã, atât formularea iniþialã, cât ºi raportul comisiei pun în discuþie douã probleme importante, unul legat de constituþionalitatea articolului ºi al doilea, legat de limba românã.

Cel legat de constituþionalitate, mã refer la dreptul de proprietate al societãþilor comerciale: dacã o societate comercialã are în patrimoniu un activ, este neconstituþional ca sã vinã o altã persoanã juridicã Ñ pe care vrem sã o înfiinþãm noi acuma ºi am denumit agenþia respectivã Ñ sã-i vândã activele din curte. În aceastã idee, propunerea mea este ca din textul art. 3 sã eliminãm sintagma ”vânzare de activeÒ, iar din punctul de vedere al corectitudinii limbii române, cel puþin zgârie la ureche expresia ”privatizarea managementului cãtre persoane fizice sau juridiceÒ ºi atunci v-aº propune în loc de ”privatizarea managementuluiÒ sã spunem ”încredinþarea managementului cãtre persoane fizice sau juridiceÒ.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Da, vã rog, reprezentanþii comisiei. Înþeleg cã nu sunteþi de acord cu amendamentul propus de domnul senator ªtefan Viorel.

Nu.

Mai precizez cã aceste texte au fost la dispoziþia colegilor noºtri. Nu avem amendamente fãcute, nici mãcar în termen legal.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Supun, în primul rând, votului Senatului amendamentul propus de domnul senator ªtefan Viorel.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendamentul a fost respins, întrucât a întrunit doar 22 de voturi pentru.

Alte observaþii în legãturã cu amendamentele propuse la art. 3?

Dacã nu sunt alte amendamente,

Vizavi de amendamentul propus de cele douã comisii de la 3(1), ºi anume capitalul social al societãþilor comerciale.

Dupã discuþii ample, eu am crezut, ºi Comisia pentru privatizare a crezut, cã s-a adoptat punctul ei de vedere în sensul în care în capitalul social al societãþilor comerciale sã intre ºi terenurile de incintã, ºi clãdirile, ºi mijloacele de producþie º.a.m.d. Noi am discutat mult... Vorbim de 3(1)...

La ce articol?

Staþi un pic! Domnul preºedinte de ºedinþã a întrebat dacã la 3(1)...

Da. La art. 3...

La art. 3 nu este amendament...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Pãi, nu. De aceea vreau sã

La art. 3(1) domnul senator Blaga a fãcut un amendament. Doriþi sã-l mai susþineþi, vã rog? Din partea comisiei sau alte luãri de poziþie. Art. 3 indice 1.

Din partea comisiei, domnul senator Triþã Fãniþã sau domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte, într-adevãr, la acest articol, în dezbaterile celor douã comisii s-a modificat prevederea Comisiei pentru agriculturã din care rezulta exclusivitate în ceea ce priveºte capitalul social ºi neatribuirea lor spre concesionare sau vânzare. Mi se pare cã, aºa cum este el formulat aici, nu rãspunde necesitãþilor pe care noi le dorim în organizarea acestor viitoare ferme. Adicã, în capitalul social al societãþilor comerciale care fac obiectul prezentei legi intrã bunurile mobile de orice fel. E prea mult. Cum sunt tractoare. De acord, tractoare. Maºini agricole. De acord. Mijloace de transport, animale, obiecte de inventar, materii prime ºi materiale, stocuri de produse, mijloace bãneºti ºi altele de acest fel aflate în patrimoniul acestei societãþi. Care este problema care vreau s-o ridic? Noi concesionãm aceste bunuri sau le arendãm... terenurile... dupã cum la active concesionãm sau le vindem... oricum, societatea trebuie sã aibã o administraþie. Nu o sã-i scoatem la drumul mare, sã-ºi desfãºoare activitatea deoarece clãdirea administrativã ºi celelalte utilitãþi de care au nevoie le vindem sau le concesionãm.

Deci exclusivitatea acum a trecut de partea cealaltã. Eu cer urmãtoarea modificare: ”precum ºi celelalte mijloace, altele de acest fel aflate în patrimoniu, cu excepþia clãdirilor administrativeÒ.

Pãi, astea sunt la 3Õ!

Vã rog sã observaþi cã la 3 indice 1 aveþi numai bunuri mobile...

Domnul Blaga, unde-ºi desfãºoarã ãºtia activitatea...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Aveþi numai bunuri mobile la 3 indice 1.

Nu-l cumpãrã. Ce sã cumpere? Dar nu toate se cumpãrã. O sã cumpere jumãtate din cele mai bune. Noi vorbim acuma în totalitatea lor.

La 3 indice 1, nu mai puþin, aici este vorba de bunuri mobile, nu despre clãdiri, nu despre terenuri.

Vã rog, domnul senator Vãcãroiu, dupã care urmeazã domnul senator Buruianã.

Vã rog sã-mi permiteþi o clarificare pentru cã acest articol este de mare importanþã pentru ce urmeazã dupã aceea în restul reglementãrilor din proiectul de lege.

Art. 3 indice 1 trebuie privit în paralel cu art. 3 nou, de mai jos.

Deci care a fost ideea de fond în dezbaterea care a avut loc ºi în Comisia pentru privatizare, ºi în discuþiile cu Ministerul Agriculturii, cu Academia ºi, bineînþeles, în cele douã comisii?

S-a þinut seama de faptul cã o serie de bunuri care se aflã la ora actualã în proprietatea acestor I.A.S.-uri au durata de amortizare sub durata de concesionare. Mã refer în mod expres la bunurile mobile, de natura

tractoarelor, utilaje agricole, în general, biroticã, calculatoare, birouri º.a.m.d.

De regulã, amortizarea lor se situeazã între 5, 8, maxim 10 ani de zile, în timp ce durata de concesionare este de 15Ñ25 de ani.

În consecinþã, aceste bunuri, noi am propus Ñ ºi am fost toþi de acord ºi în comisie Ñ sã facã parte din capitalul social, ºi cel care ia în concesiune o suprafaþã de teren pe 15Ñ25 de ani automat se obligã sã cumpere aceste utilaje ºi sã devinã proprietar asupra lor, urmând ca la expirarea perioadei de concesiune, dacã nu se prelungeºte concesiunea, bineînþeles, cel care va veni dupã el ºi devine beneficiar al concesiunii sã poatã relua imediat ciclul de producþie, nefiind o problemã dotarea cu mijloace mobile: mã refer la aceste tractoare care pot fi... merge pe sistemul de prestãri de servicii sau achiziþii...

La art. 3 nou am precizat expres cã nu se cuprinde în capitalul social tot ce înseamnã bunuri imobile: clãdiri, depozite, secþii de vinificaþie, de prelucrare, care se aflã pe terenul care aparþine domeniului public al statului ºi, conform regulilor generale, urmeazã regimul juridic al terenului.

Deci durata lor de amortizare este, de regulã, între 80 ºi 120 de ani. În acelaºi timp, sunt mijloace de producþie obligatorii care condiþioneazã utilizarea terenului... ºi nu pot face obiectul, prin includerea în capital social, al privatizãrii, al vânzãrii, pentru cã am avea urmãtoarea situaþie: Vine o persoanã fizicã sau juridicã ºi cumpãrã Centrul de vinificaþie de la Odobeºti care este în mijlocul suprefeþei viticole, cu sediu, cu tot ce mai are acolo dotare, cu silozuri º.a.m.d. ºi ia ºi în concesiune pe 10, 12, 15 sau 20 de ani. Dupã patru ani de zile renunþã la concesiune una din pãrþi sau agenþia îl atacã în justiþie cã nu a respectat regulile jocului, i se anuleazã concesiunea, dar el rãmâne proprietar pe secþia de venificaþie ºi devine un fel de monopol asupra celui care va dori sã concesioneze ulterior. Separat de asta, clãdirea având o duratã de amortizare, ºi de regulã bunurile imobile Ñ de peste 80Ñ90 de ani, ea face faþã la 3Ñ4 cicluri de cencesionãri.

Se completeazã...

ªi creeazã un cadru juridic care va permite o funcþionare normalã a ceea ce dorim prin aceastã lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Buruianã.

Dat fiind importanþa acestui articol, cred cã nu este potrivit sã se admitã discutarea lui pe bazã de expuneri generale, ci cele douã variante care sunt aici sã fie prezentate în scris, la prezidiu, sã fie citite în aºa fel încât sã ne putem da seama cu exactitate care este diferenþa dintre ele.

Existã clar douã idei, douã concepþii diferite: conceptul enunþat de domnul senator Triþã Fãniþã ºi completat de cãtre domnul senator Vãcãroiu ºi conceptul schiþat numai de domnul senator Blaga, dar care nu a fost dus pânã la capãt.

De aceea, cred cã este bine sã se prezinte în scris la prezidiu ºi sã se citeascã forma nouã a celor douã articole.

Da. Domnul senator Pãcuraru.

Domnule preºedinte, sunt douã întrebãri pe care aº vrea sã le adresez Ministerului Agriculturii ºi comisiei.

În primul rând, dacã existã definiþii sui-generis ale capitalului social. Deci, dacã noi putem, în funcþie de lege, de ce credem ºi de cum credem, sã dãm definiþii aparte fiecãrui capital social, deci, atunci când vom vorbi de transporturi, sã punem roþile fãrã camion, atunci când vom vorbi de avioane, sã punem corpul avionului fãrã aripi ºi atunci când vom vorbi de altceva, poate gãsim o altã soluþie, poate la fel de ingenioasã, pentru a defini capitalul social. ªi rog tehnicienii ministerului, reprezentanþii Ministerului Agriculturii sã precizeze dacã, din punctul de vedere al Domniilor lor, este posibil sã avem în vedere o definiþie a capitalului social foarte specialã pentru aceste societãþi comerciale.

A doua întrebare pe care o am este dacã operaþional poate fi gândit sã nu privatizãm nimica. Deci privatizãm doar remorcile care sunt pe chituci, privatizãm doar corpurile tractoarelor care sunt fãcute ºi însãilate cu piese de schimb, piese interºanjabile º.a.m.d., deci dacã noi vrem de fapt sã facem o lege a privatizãrii sau dacã vrem sã facem o lege a pãstrãrii în domeniul privat al statului a societãþilor ºi a patrimoniului lor, a clãdirilor, a corpurilor sociale, a depozitelor, a magaziilor, a morilor, a instalaþiilor tehnologice ºi a tot ceea ce existã.

Pentru cã, dacã precizãm aceste lucruri, vom înþelege foarte multe din disputele care sunt în momentul de faþã ºi din neînþelegerile care sunt în momentul de faþã ºi cu siguranþã cã grupurile parlamentare vor avea a se raporta la o situaþie datã.

Pentru cã suntem pe un articol de fond care vizeazã douã concepþii complet diferite de a face privatizarea. O concepþie, aºa cum am spus, ”cu aripile frânteÒ, adicã cu I.A.S.-urile rãmânând în patrimoniul statului ºi rãmânând mai departe într-un regim de concesionare discutabil,

sigur, în cadrul juridic existent, sau, dacã vrem sã facem o privatizare realã, cu un capital social complet care sã intre în acest circuit.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc.

Daþi-i voie reprezentantului Executivului sã rãspundã la întrebãrile care i s-au pus. Imediat. A fost întrebat domnul secretar de stat, sã-l ascultãm ºi pe dânsul. Dupã aceea vã ofer cuvântul.

Foarte pe scurt voi rãspunde. Legea contabilitãþii prevede foarte clar ce intrã în capitalul social, deci nu cred cã este o problemã ca sã se defineascã acest lucru. Ceea ce noi am trecut în articolul respectiv este conform acestei legi.

Da. Vã rog, domnul senator Achim!

Eu, onorate domnule preºedinte, am douã chestiuni procedurale de ridicat. Mai întâi, constat cã stafful care altãdatã avea o alegreþie, aºa, deosebitã, acum se miºcã cu o inexplicabilã lentoare. Aº dori sã-i muºtruluiþi de pe scaunul pe care staþi pentru a urgenta distribuirea listelor.

Am crezut cã vorbiþi pe fondul articolului. Uitaþi cã este la colegii...

Da, dar a trecut votarea a încã trei articole ºi de abia acum primim lista pentru articolul anterior.

În al doilea rând, onorate domnule preºedinte, fac din nou apel la acribia regulamentarã, pe care o invocaþi ºi pe care o profesaþi, pentru a observa cã nu avem cvorumul ºi vã rog, în consecinþã, sã dispuneþi un apel nominal.

Da. Vã rog, domnul senator Triþã Fãniþã! Apelul nominal se poate face în momentul în care s-ar trece la vot. Deocamdatã suntem la dezbateri pe un articol. Deci apelul nu este necesar.

În principiu eu sunt de acord cu propunerea colegului nostru, ca aceste douã articole 3(1) ºi 3 nou sã fie trimise comisiei pentru clarificare, pentru cã, într-adevãr, s-a muncit mult la ele, dar se pare cã mai trebuie retuºate.

Stimaþi colegi, cu aceastã ocazie, aº vrea sã vã spun cã se fac foarte multe erori în ceea ce priveºte interpretarea definiþiei de privatizare. Aºa cum o vede colegul nostru, domnul Pãcuraru, privatizarea înseamnã o societate la nivelul unei ferme de 1.000 de hectare, care se concesioneazã terenul, se vând activele ºi patronul de acolo va avea pe termen de 50 de ani exploatarea acestora. Acesta e un caz fericit. Noi avem unitãþi de la 1.000 de hectare pânã la 72.000 de hectare Ñ Insula Mare a Brãilei. Agenþia naþionalã va coordona activitatea acestora. Dar la nivelul unitãþilor actuale trebuie sã rãmânã o administraþie, din punct de vedere numeric se va vedea la strictul necesar, pentru a supraveghea buna exploatare, nu?, pentru a se îngriji de patrimoniul care rãmâne în proprietatea statului, pentru a-ºi încasa drepturile care se cuvin la timp ºi multe alte atribuþiuni de acest fel.

Pentru a vã rãspunde printr-un exemplu care mi-a venit acum în minte, dacã concesionãm tot, cum susþin unii colegi din salã, sã punem în discuþie nu un atelier mecanic unde trebuie sã repare utilaje ºi maºini mai mulþi din cei care concesioneazã sau închiriazã bunuriÉ Castelul de apã cade pe perimetrul domnului Pãcuraru. Deci restul vreþi sã-i daþi apã, îi daþi, nu vreþi sã-i daþi apã, el trebuie sã-ºi facã un foraj. ªi multe astfel de utilitãþi, pentru cã aceste ferme s-au constituit acum 50 de ani, sunt complete din punct de vedere al utilitãþilor ºi ele trebuie sã ne îngrijim sã rãmânã într-o formã de exploatare.

prevedere care, dacã o citim cu atenþie, s-ar putea întâmpla sã intre în contradicþie cu art. 3(1) ºi 3(2). O citesc ca sã mã justific de ce cred cã e bine sã regândim: ”Agenþia (n-are importanþã cum o denumim) concesioneazã societãþilor comerciale ce deþin terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã persoanelor fizice sau juridice române care au achiziþionat integral întregul pachet de acþiuni deþinut de stat la fiecare dintre aceste societãþi.Ò Iar dacã citim 2, vã rog sã citiþi Ñ ”Vânzarea acþiunilor ºi concesionarea terenului aparþinând societãþilor comerciale prevãzute la alineatul 1 este o operaþiune inseparabilã ºi indivizibilã. Deci eu propun Ñ eu nu sunt un foarte mare specialist în chestiuni de economie, dar aceste douã texte s-ar putea sã intre într-un fel de conflict de formulare Ñ ca nu numai art. 3(1) ºi art. 3(2) sã fie retrimise la comisii, ci art. 3(1) ºi 3(2) sã fie puse în concordanþã cu art. 18(1) ºi art. 18(2), pentru cã intenþia fundamentalã pe care o prezint este ca aceastã lege sã fie o lege bunã. Mulþumesc.

Domnul senator Gãvãnescu!

Am sã vã rog sã-mi permiteþi sã mã adresez celor doi preºedinþi de comisii ºi domnului ministru de la agriculturã.

Se vorbeºte foarte mult de proprietate, de privatizarea proprietãþii, patrimoniului, capitalului social, pãmântul se dã celor care îl au în aceste I.A.S.-uri.

Am fãcut douã amendamente pe care le-am trimis la Comisia pentru privatizare. Am vãzut cã nu sunt prinse la articolul 22, articolul 25. Pentru cã se discutã despre patrimoniu, pun întrebarea aceasta ºi rog sã mi se rãspundã: Ce se întâmplã cu dreptul din patrimoniu care trebuie sã-l aibã cei care sunt acþionari ºi locatori în momentul de faþã? Cele, sã zicem, 3.000 de hectare dintr-un I.A.S. au fost, în comun, ale statului ºi ale proprietarilor privaþi. Tot patrimoniul: tractor, combinã, grajduri, tot ce s-a construit în 45 de ani, acest patrimoniu mi se pare corect sã fie repartizat sub formã de acþiuni ºi celor care au avut pãmântul ºi a fost sãrãcit timp de 45 de ani. Legea nu se gândeºte în nici un fel. ªi mã fac mesagerul a sute de asemenea oameni din zona Zimnicea de Teleorman ºi nu ºtiu ce rãspuns sã le dau, pentru cã legea nu rãspunde la acest aspect. Cum putem sã vindem un patrimoniu care a fost alcãtuit prin exploatarea terenului ºi a celor din privat.

Sigur. Veþi primi rãspuns, dar vã rog sã observaþi cã aceastã lege reglementeazã cu totul alte relaþii juridice. Domnul preºedinte Gherman, vã rog.

Domnule preºedinte, vreau sã exprim punctul de vedere al Comisiei pentru privatizare, care nu-i punct de vedere personal ºi rezultã ºi din textele pe care le am. ªi anume, vreau sã prezint necesitatea ca articolele 3(1) ºi 3(2) sã fie rediscutate, dar rediscutate în corelaþie cu articolul 18. Vã rog sã vã uitaþi cã la articolul 18 existã o

Da, vã mulþumesc. Reprezentantul Executivului, doriþi sã spuneþi ceva?

Cu toate cã întrebarea pusã nu consider cã ar face chiar obiectul unei interpelãri, nu la textul actual, pot sã spun cã problema acþionarilor în I.A.S. nu se ... Deci este o evidenþã a acþionarilor vizavi de fondul funciar. În nici un caz nu se împart acþiunile la I.A.S.-urile respective, acþionarii vor primi înapoi pãmânturile în funcþie de ceea ce au avut. Asta este gândirea legii, ºtiþi foarte bine, ºi în nici un caz nu se împarte acest patrimoniu la toþi. Ei nu sunt acþionari Ñ s-a mai afirmat acest lucru Ñ pentru cã ei au intrat ca acþionari cu acel fond funciar care nu trebuie sã facã parte în capitalul social al societãþilor agricole, fiind vorba nu de teren de incintã, ci fiind vorba de terenurile agricole.

De acord. Domnul senator Dima.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Dupã intervenþia domnului senator Vãcãroiu, chiar îi spuneam unui coleg cã numai sã nu vrei, numai atunci nu înþelegi ceea ce spunea domnul senator Vãcãroiu în susþinerea pe care a fãcut-o. Noi, care suntem la Comisia pentru privatizare, nu numai cã ne-am însuºit acest punct de vedere, dar acest punct de vedere este rezultatul discuþiilor unor specialiºti în domeniu ºi nu cred cã cineva care doreºte sã înþeleagã despre ce a fost vorba, nu poate sã înþeleagã dacã mai citeºte încã o datã ceea ce a spus domnul Vãcãroiu. Constat cã se pun întrebãri care au rãspunsuri ºi în lege, mai târziu, sunt lucruri care sunt rezolvate prin ”Legea LupuÒ ºi nu înþeleg pentru ce trebuie în continuare sã discutãm în afara celor spuse la articolele 3(1) ºi 3(2).

Eu susþin punctul de vedere prezentat de domnul senator Nicolae Vãcãroiu. Vã spun cã acest punct de vedere înlãturã ºi erorile care s-au fãcut în trecut în aplicarea Legii nr. 18. Acest punct de vedere þine seamã ºi de aplicarea ”Legii LupuÒ ºi þine seamã, în special, de miza care se pune acum în joc, care este lucrarea eficientã a pãmântului. De aceea, susþin sã trecem în continuare la vot.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Achim.

epuizãm dezbaterile pe fond ale acestui articol, înainte de vot. Înainte de vot, sigur, le vom face. Deºi vã adresez încã o datã rugãmintea, tuturor colegilor, sã consultaþi Regulamentul Senatului ºi veþi vedea cã se pune problema cvorumului de ºedinþã atunci când se pune problema votului ºi nu atunci când se fac dezbateri.

Pe fond, domnuÕ Szab—?

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc**

**:**

Nu, pe procedurã!

Domnule preºedinte, n-aº fi dorit sã-mi uzez toate cele zece intervenþii pe care cu generozitate mi le-aþi acordat.

Mai multe!

Vã mulþumesc.

Sunt nevoit, pentru cã lista pe care am primit-o la articolul 1 îmi provoacã o mare surprizã ºi o nedumerire. Cum fenomenul teleportãrii sau ubicuitãþii nu se obiºnuieºte a fi invocat în aceastã salã, mã vãd nevoit sã constat cã 20 dintre colegii noºtri au votat la articolul 1 fãrã a fi aici. Este vorba de domnii: Badea Nelu, Cotarcea Haralmbie, Cozmâncã Octav, Dide Nicolae, Dumitrescu Cristian, Feldman Alexandru, Gaita Doru, Huidu Dumitru...

ªi care e problema?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Staþi puþin! Acest lucru îl faceþi de trei ani. Poate n-aþi înþeles...

Maior Liviu, Marcu Ion...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

N-aþi înþeles.

Vorbea la telefon!

Matetovici Mihai, Panã Viorel, Tambozi Justin, PlãticãVidovici Ilie, Popescu Dan Mircea, Preda Elena, Predescu Ion, Solcanu Ion, Stãnoiu Mihaela-Rodica, Tudor Corneliu Vadim, Cerveni Nicolae, ºi nu pretind cã i-am epuizat pe toþi.

În aceste condiþii, domnule preºedinte, vã rog respectuos Ñ cum v-am mai rugat de câteva ori Ñ sã faceþi necesarul apel.

Sigur cã da, dar sã trecem la dezbaterea articolului, pentru cã asta fãceam. Vãd cã dumneavoastrã aveþi o chestiune legatã de prezenþã. O s-o facem dupã ce

Vã rog. Domnul senator Pãcuraru. Haideþi sã epuizãm colegii care vroiau sã ia cuvântul pe articol. ªi trecem la procedurã imediat, dar sã epuizãm toate luãrile de cuvânt pe fondul articolului.

Vã rog.

Sigur cã voi invoca ºi eu elemente de procedurã, dar prefer sã epuizãm întrebarea ºi discuþia. Eu reuºesc sã spun cã regret cã nu înþeleg cum Ministerul Agriculturii nu poate sã aibã o viziune ºtiinþificã ºi economicã asupra lucrurilor ºi cum acest lucru aparþine doar Comisiei pentru privatizare ºi spun cã nu reuºesc sã înþeleg pentru cã nu voi înþelege Ñ poate am limite personale Ñ de ce sediile, spaþiile de producþie, anexele gospodãreºti, castele de apã, mori de furaje, instalaþii tehnologice ºi orice alte construcþiiÉ De ce acestea nu fac parte din capitalul social ºi de ce privatizarea se va face în afara regimului concesionãrii? ªi rog încã o datã insistent Ministerul Agriculturii, pe domnii secretari de stat, sã precizeze care este punctul lor de vedere, pentru cã problema este cardinalã. Este o problemã importantã ºi ºtiu cã ºi în comisie s-a dezbãtut, ºi punctele de vedere care au fost în comisie totuºi au fost diferite. Nu au fost aºa cum rezultã în raport. ªi dacã noi vrem sã închidem privatizarea prin a nu o face ºi a o expedia în niºte mijloace circulante ºi materiale uzate, epuizate ºi aºa mai departe, sigur cã putem sã facem ºi asta, dar, repet, ieºim din cadrul definiþiilor ºi rigorilor legislative. ªtiinþa economicã are, totuºi, altã definiþie a capitalului social. El sigur cã poate fi redefinit în funcþie de ocazie ºi de oportunitate. Dacã vom considera cã o instalaþie de irigat are þeava pe sub pãmânt, înseamnã cã acea instalaþie nu va mai intra niciodatã în discuþie, pentru cã ea este în domeniul public sau privat ºi ea nu va putea face niciodatã obiectul nici unei acþiuni de privatizare ºi aºa mai departe. Deci vom putea invoca astfel de argumente. Dar într-o lege în care definim cadrul de funcþionare ºi cadrul de evaluare Ñ al doilea lucru pe care trebuie sã spun cã nu-l înþeleg Ñ privatizarea trebuie sã fie privitã ca un proces în care activele ºi obiectivele privatizãrii fac obiectul unor resurse, inclusiv pentru venitul de stat. În condiþiile actuale suntem în mãsurã de a face o privatizare limitatã, pentru cã, scoþând atât de mult din activele privatizabile, probabil cã rãmân în capitalul social lucruri absolut derizorii. Probabil cã privatizarea în atare condiþii se va face pe nimic. Pentru cã vreau sã mi se explice cum, eliminând din capitalul social ºi ducând în regimul de concesionare aproape totul, privatizarea va avea un suport, deci vom avea valori reale, care sã fie rezultate ale procesului de privatizare. Dacã totul: instalaþii tehnologice, mijloace, clãdiri, nu fac parte din capitalul social, nu fac obiectul vânzãrii ºi cumpãrãrii, este inevitabil faptul cã se scade substanþial nivelul veniturilor realizate din privatizare. Adicã, practic, privatizarea va deveni cu adevãrat un proces care este la mâna oricui, fãrã un suport valoric corespunzãtor.

Dar pânã acum cum s-a vândut?!

Da, mulþumesc. Domnul senator Predilã. Invit în salã domnii senatori.

Apropo de privatizarea tuturor activelor, indiferent de funcþiile pe care ele le îndeplinesc pentru cultivarea unei suprafeþe oarecare de teren, domnul senator Pãcuraru a menþionat aici instalaþia de irigat. Instalaþia de irigat ca atare este instalaþia prin care apa se duce de la hidrant la plantã. Asta poate fi privatizatã. Ea se compune din mai multe conducte demontabile ºi aºa mai departe. E partea de conductã îngropatã care se numeºte antenã ºi care duce apa de obicei în subteran, de la staþia de irigat la fiecare hidrant în parte. Dacã aceastã parte fixã a sistemului de irigat este privatizatã ºi eu sunt pe suprafaþa de la staþia de irigat ºi antena este proprietatea mea, de la mine încolo cei care sunt în aceeaºi tarla nu o sã mai poatã iriga dacã nu le dau voie, pentru cã eu, efectiv, pot sã stric aceastã antenã. ªi atunci nu gãsesc cã este oportun sã privatizãm antenele de irigat, pentru cã ele deservesc poate mai mulþi proprietari dupã privatizarea tarlalei respective. Aºa se întâmplã ºi cu castelele de apã menþionate aici, cu ateliere, staþii (diferite staþii: de condiþionat seminþe, uscãtoare de porumb, staþii de vinificaþie ºi aºa mai departe). Consider cã e o greºealã mare dacã ne apucãm sã privatizãm aceste active care deservesc întreaga suprafaþã. Pentru cã ele au fost fãcute într-un concept anume la data respectivã ºi acum nu putem sã le dãm în proprietatea unuia pentru cã el împiedicã procesul de producþie al celorlalþi, care nu pot sã le foloseascã în mod direct.

Mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul senator Ilie ªtefan.

Fãrã a intra într-o disputã ºi a trece într-o parte sau alta a disputei, vreau sã cer o lãmurire domnului senator Vãcãroiu, pentru cã dânsul am observat cã e vioara întâi ºi, în ideea în care întrebarea mea are fond, aº avea rugãmintea ca, atunci când vor discuta articolele 3(1) ºi 3(2), sã þinã cont de acest lucru. Noi am avut niºte experienþe. Am fost trei ani prefect la Dolj în perioada 1990Ð1993 ºi, sigur, fãcând o paralelã nu prea îndepãrtatã, dar o paralelã, la vremea respectivã se dãdea în locaþie de gestiune ºi conform Hotãrârii nr. 441. Tot ceea ce a fost dat în locaþie de gestiune s-a ales praful. A fost clar. Este observaþia mea ºi a tuturor care am lucrat. Tot ceea ce a fost dat în baza Hotãrârii nr. 441, în care cel care a preluat a fost coproprietar la

spaþiul respectiv, sunã bine, frumos ºi acum ºi funcþioneazã. ªi din aceastã nedumerire a mea decurge sugestia sau întrebarea: Cum vreþi s-o luaþi, aveþi de gând ca aceste mijloace imobile, care nu vor trece în proprietatea concesionarului, concesionarul sã aibã anumite obligaþii de investiþie, de reparaþii ºi de ceva faþã de ele? Pentru cã el ºtiþi ce va face? Le va lua, îºi va trage profitul timp de 5 sau 10 ani, cât are perioada de concesiune ºi când le dã la celãlalt le dã într-o stare de nefolosinþã. Deci rãspunderea concesionarului, în mãsura în care nu deþine mijloacele imobile, este minimã ºi, în mod sigur, din experienþa anterioarã, chiar ºi între cele douã rãzboaie, dacã þineþi minte, arendaºii care preluau moºiile boierilor în final le aduceau în sapã de lemn. Deci rugãmintea a fost fie sã-mi daþi un rãspuns, fie sã þineþi cont de aceastã chestiune când veþi rediscuta articolele 3(1) ºi 3(2).

Vã rog, domnul senator Vãcãroiu.

Stimaþi colegi, sigur, mã surprind efectiv o serie de luãri de cuvânt de aici, mai ales a colegului meu, domnul senator Pãcuraru, care a fost în comisie cu mine. Pot sã vã spun cã n-a fãcut nici o obiecþie. Mai mult de atãt, în Comisia pentru privatizare aceastã problemã s-a dezbãtut circa trei luni de zile, fiind chemaþi ºi toþi factorii de rãspundere, dar, probabil, este o chestiune de pozã. Distinsa presã sã vadã cât de porniþi suntem noi **pentru** ... Auzim mereu acest cuvânt: suntem **pentru** privatizare.

În al doilea rând, îmi pare rãu cã speram mai mult de la domnul Pãcuraru, pentru cã noi avem niºte relaþii mai de mult ºi pune o serie de întrebãri care nu-ºi au rostul.

În cazul în speþã, în primul rând prin lege am reglementat ce este capitalul social, diferenþa regãsindu-se în patrimoniul societãþii. Þine de politica pe care vreau s-o fac într-un anumit domeniu. Din cauza asta dãm o lege.

Asta este o problemã?!

Nu e nici o problemã. ªi toate lucrurile sunt în ordine ºi nu creeazã absolut nici o confuzie din acest punct de vedere. Repet ceea ce am spus, poate nu am fost suficient de clar. Ceea ce ne intereseazã astãzi este ca o suprafaþã de circa 900.000 de hectare, care din totdeauna a fost domeniu public al statului, sã funcþioneze într-un regim privat, nu sã se privatizeze. Pentru cã tot dumneavoastrã Ñ cei de faþã de aici Ñ în urmã cu un an de zile aþi aprobat o lege prin care aþi stabilit ce reprezintã domeniul public al statului. Deci haideþi sã nu mai facem alte comentarii pe aceastã linie. Problema care se pune de fond astãzi este aceea ca o serie de bunuri imobile care se aflã construite pe aceste terenuri Ñ domeniul public al statului Ñ sã rãmânã în domeniu, sã intre în concesiune altãturi de teren, ºi dupã toate regulile, care, scrie în legislaþie, urmeazã regimul juridic al trenului (dar trec peste asta), sau sã facã obiectul privatizãrii, sã-l bãgãm în capitalul social. E foarte simplu ºi vã spun ºi de ce insistaþi asupra ei. Eu am fost patru-cinci luni în toatã þara. Ce fac astãzi toþi directorii de societãþi pe aranjamente? Au triplat suprafaþa de incintã, ºi-au mãrit gardurile, ºi-au luat câte 10 hectare Ñ vã dau exemple câte vreþi. Deci au fãcut o serie de jonglerii în toatã perioada asta, când ºi-au aranjat cine ia.

”DomÕle, nu mã intereseazã pe mine sã iau în concesiune ºi sã lucrez alea 5000 de hectare. Asta-i pentru plebea aia. Vedem noi. E treaba statului, a agenþiei. Fac eu un contract cu ei pe 15 ani, pe 25 de ani concesionare, dar, dupã trei ani de zile, le spun: Nu ºtiu, domnule, nu ºtiu ce s-a întâmplat, am motivaþie, anulez...Ò ªi anuleazã contractul de concesiune. Dar am rãmas cu proprietãþile care le-am luat cu 100 de milioane. Am rãmas cu secþia de vinificaþie. Am rãmas cu silozurile. Cã altfel mã costa la licitaþii bani grei ºi serioºi. Am rãmas cu sediul administrativ ºi tot ce înseamnã acolo, cu grajduri, pot sã le transform în vile, zona e frumoasã. De regulã sediile astea nu s-au fãcut aºa... numai în Bãrãgan sunt... Dar ºi în Bãrãgan sunt fãcute la adãpost, la marginea pãdurii, sunt plãcute. Oricând se transformã în altceva. Deci ãsta e un prim aspect.

O face proprietarul!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Pãi proprietarul o face, pentru cã ºi-o ºi amortizeazã în perioada asta. Nu sunt foarte clar. Dacã mã ascultaþi, vã dau... Ãsta a fost motivul pentru care, prin lege, am extins concesiunea: sã nu fie 8Ñ10 ani, cum iniþial prezenta Ministerul Agriculturii, sã fie între 15 ºi 25 de ani. Nu-i suficient: 30 de ani. Dar noi am gândit, þinând seama de structura dotãrilor existente în aceste formule, ca cel care ia terenul în concesiune ºi are în spate ºi clãdirile, are ºi grajdul, are ºi silozul, are ºi atelierul de reparat, castelul de apã ºi aºa mai departe, sã-ºi permitã pentru cã el urmeazã... Deci câþi ani agricoli în 25 de ani? 24 de ani agricoli, practic, deci nu se pune, iar amortizarea lor o faci în 4, 5, 6 ani agricoliÉ Problema cã nu este interesat sã investeascã.

În al doilea rând, prin lege are dreptul ºi prioritatea în a obþine din nou concesiunea dacã dã rezultate.

În al treilea rând, aceastã agenþie pe care o creãm are trei atribuþii de bazã. Prima atribuþie: ea nu face decât verificare. Trebuie sã controleze dacã cel care a luat în concesiune terenul asigurã pãstrarea fertilitãþii

solului. ªi avem, ºtiþi foarte bine, în þarã o structurã creatã care face acest lucru. Pentru cã altfel pe terenul ãla pune floarea soarelui trei ani la rând ºi s-a terminat cu terenul cinci ani de zile, renunþã la contract, a câºtigat ºi a dat trei ”tunuriÒ cu floarea soarelui ºi pleacã acasã. În al doilea rând, agenþia este obligatã prin aceastã lege sã urmãreascã periodic sã se pãstreze baza materialã pe care o are, respectiv aceste bunuri imobile. Pentru astea existã norme legale: la cât se vopseºte o clãdire, la ce termen se face o reparaþie capitalã, o întreþinere de instalaþii. Nu descoperim America acum.

Hai, domÕle!

Un moment! Ceea ce... Colegul meu cu mustaþã din partea aceea... îl cunosc foarte bine ºi ºtiu despre ce este vorba... Vreþi sã mergem aºa, mergem ºi continuãm jaful în þarã! Eu vã rog foarte mult însã sã gândiþi cu foarte multã atenþie ºi cu foarte mult discernãmânt. Preocuparea este sã creãm un regim de funcþionare cum trebuie ºi pe bazã de competiþie ºi de eficienþã acestor societãþi, pentru cele 900.000 de hectare care reprezintã domeniul public al statului. Dupã ce am scos afarã, ºi existã articol mai departe, toþi acþionarii. Ridica cineva problema aici Ñ un coleg de-al meu Ñ zice: ”DomÕle, daÕ celor care le dãm pãmântul înapoi din I.A.S.-urile astea Ñ pentru cã existã un articol mai încolo Ñ sã le dãm ºi cota parte de la clãdire, de la ce s-a mai creat acolo.Ò Lucrurile, sigur, pot fi discutate. Dar atunci discutãm toatã legislaþia pe care am fãcut-o pânã acum. ªi când dãm înapoi cele 50 de hectare sau 30 de hectare de pãdure. Asta înseamnã uzufructul, deci ce s-a luat. Dacã vreþi sã mergem pe aceastã formulã, depãºeºte chiar _restitutio in integrum_ de care discutãm.

Dacã aceasta este problema pe care o ridicaþi, haideþi s-o punem aici pe faþã. Atunci chiar cã suntem porniþi sã facem totul praf. Generaþia care vine dupã noi sã se uite...

Domnule, dar cere...

Pãi, cum sã cearã, cã nu este posibil aºa ceva! Nu pot sã dau cotã parte din ceva, toate utilajele acelea s-au fãcut pe seama profiturilor. ªtiþi foarte bine. Sau luat credite, s-au plãtit, s-au restituit. Nu pot sã merg acum pentru... Lãsaþi-o încolo. Nu vreþi sã pricepeþi, cã sunteþi economiºti ca ºi mine! Nu vã supãraþi.

Veniþi la câteva cursuri unde mai predãm ºi noi pe la facultãþi ºi mai facem treburile acestea.

Nu vreau sã jignesc pe nimeni. Fiecare are pregãtirea lui, bunã, rea, cum o are, specializarea lui.

Nu vreau altceva decât sã dau niºte rãspunsuri, pentru cã îmi face impresia cã n-am fost înþeles. Cred cã aici nu se mai pune o astfel de problemã.

Problema este ce doreºte o parte a sãlii ºi ce doreºte o altã parte. Dorim jaful, deci dorim ca Ñ încã o datã, repet Ñ ca centrul de vinificaþie din mijlocul podgoriei Odobeºti sã fie vândut mâine, privatizat ºi restul dat în concesiune, iar peste 3 ani, peste 4 ani cel care a luat centrul de vinificaþie renunþã, ºi poate s-o facã fãrã nici un fel de problemã, la concesiune. Cine mai concesioneazã via?

Nu poate, domnule!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Pãi, cum nu?! Pãi, citiþi legea sã vedeþi! Cine mai concesioneazã via fãrã centru de vinificaþie? În primul rând cã este în zonal un monopol, prelucrarea la distanþã nefiind eficientã. Nu trebuie sã vã spun eu ce înseamnã un proces de vinificaþie rapidã la ora actualã în centrele noastre viticole.

Deci lucrurile sunt foarte complicate.

Dacã doriþi acest lucru spuneþi-o mãcar clar, s-o ºtim ºi noi.

Domnul Pãcuraru vrea mai mult. Zice: ”Domnule, ce facem aici? Ce, aceasta e legea privatizãrii?!Ò Deci domnul Pãcuraru spune cam aºa: ”Ce concesiune, ce e joaca asta? Domnule, sã le vindem!Ò Aceasta a fost exprimarea. Se poate ºi asta, domnule Pãcuraru. Noi, Parlamentul, prin lege, putem sã facem orice. Orice putem sã facem. Putem sã ne batem joc ºi de populaþia aceasta, aºa cum, din pãcate, o facem.

Nu se pune o astfel de problemã, dar haideþi sã judecãm puþin logic. Pentru cã ceea ce facem noi astãzi nu-i de acum, domeniul public al statului existã de când este istoria acestei þãri. Am convenit ºi prin lege ce înseamnã domeniul public al statului.

Cum sã separ Ñ gândiþi-vã o datã Ñ cum vreþi sã separ o clãdire care se aflã în mijlocul tarlalei, sã separ proprietarii? Dupã 15 ani de concesiune ce fac? Cel care vine Ñ renunþã primul care a luat Ñ nu mai are clãdirea, se apucã sã-ºi construiascã clãdire? În centrul terenului agricol, viticol, pomicol, care este el?

Asta este problema de fond.

Care este logica pentru care scot din capitalul social al unei societãþi comerciale anumite active?

Sigur, în legãturã cu terenurile care, probabil abuziv, au fost introduse în capitalul social, pentru cã aceste terenuri sunt terenuri ale statului, parte sunt terenuri care au fost luate de la foºtii proprietari ºi aceste terenuri vor face obiectul restituirilor, dar celelalte pãmânturi ºi terenuri agricole care de când îi statul român au fost ale statului român sigur cã n-au cum sã intre în capitalul social al unei societãþi comerciale.

Existã cazuri ºi s-au ºi dat aici exemple în care, prin artificii, cu concursul unora sau altora din instituþii, s-au obþinut, într-adevãr, titluri de proprietate ºi aceste terenuri au fost introduse în capitalul social. De aceste terenuri este vorba ºi noi suntem de acord ca aceste terenuri care au aparþinut statului din totdeauna sã nu intre în capitalul social, ele sã facã obiectul concesiunilor, sã intre în administrarea Agenþiei domeniilor statului.

În legãturã cu celelalte active, clãdiri, mori, turnuri de apã, etcetera, acestea au fost ºi intrã în patrimoniu ºi în capitalul social al acelei societãþi comerciale. Unele au fost fãcute, construite, reparate de când aceste I.A.S.-uri au devenit societãþi comerciale ºi efectiv nu existã nici o logicã pentru care noi sã hotãrâm prin lege cã ele nu mai fac parte din patrimoniul societãþii comerciale ºi, practic, noi hotãrâm sã le naþionalizãm, sã le luãm în proprietatea statului. Deci aici este problema ºi la acest punct, iatã, se detaºeazã foarte clar gândirea unui curent, îmi pare rãu cã nu este social-democrat, e ceva mai la stânga, cu mult, ºi o gândire democratã, chiar socialdemocratã europeanã sau o gândire liberalã, punct de vedere pe care îl exprim ºi pentru care noi suntem împotriva acestei încercãri de naþionalizare. Aceste active, clãdiri, fie ce-o fi, trebuie sã rãmânã în patrimoniul societãþilor comerciale ºi ele sã facã obiectul privatizãrii, pentru cã art. 3, în varianta comisiei, votat, spune clar cã privatizarea societãþilor comerciale agricole în numele statului se face prin vânzarea de acþiuni, vânzarea de active ºi, acolo unde nu existã interes nici pentru acþiuni, nici pentru active, sigur cã se va încerca o îmbunãtãþire a managementului prin privatizarea acestui management. Sigur cã ultima variantãÉ existã ºi varianta închiderii, lichidãrii, dar sã nu uitãm...

## Mulþumesc.

Din partea comisiei ºi din partea Guvernului ºi apoi, dacã este cazul, mai discutãm cu colegii.

Domnul senator Paºca. Haideþi sã-l ascultãm ºi pe domnul senator Paºca, dânsul n-a vorbit pânã acum.

A vorbit.

Nu, nu, n-a vorbit la acest articol, nici vorbã.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor,

Eu sunt bucuros cã domnul fost premier Nicolae Vãcãroiu face apel la logicã, dar tocmai la aceastã logicã vreau sã fac ºi eu apel.

Aceea e cea mai bunã.

## **Domnul Liviu Titus Paºca:**

Sigur cã, dacã domnul senator zice cã e cea mai bunã, poate s-o facã, dar sã nu uitãm cã timp de 10 ani buna administrare a statului s-a vãzut ºi toate aceste active, toate aceste clãdiri, patrimoniul acestor I.A.S.-uri aratã cam jalnic ºi patrimoniul lor, eu zic cã acele tractoare ºi utilaje care mai sunt, probabil, schelete de tractoare ºi de utilaje care zac prin curþile I.A.S.-urilor, e ruºinos ca astfel de utilaje sã fie trecute în capitalul social ºi tocmai imobilele ºi cele de valoare sã nu fie trecute cã Ñ vorba colegului meu Pãcuraru Ñ în cazul acesta capitalul social se diminueazã atât de mult încât chiar cã vor fi vândute la o valoare contabilã de 1 leu, deci nu la o valoare de piaþã de 1 leu.

În consecinþã, sigur, eu vã propun o analizare, eventual o reanalizare în comisie a acestor aspecte, pentru cã sunt aspecte esenþiale ºi de acest articol sau de aceste articole depinde practic soarta acestor I.A.S.-uri care, dupã cum se pare, preocupã pe toatã lumea, dar numai o administrare a lor în regim privat poate, într-adevãr, sã aducã performanþa agricolã pe care cu toþii o sperãm.

P.D.S.R. Ñ sã facem o anchetã în teritoriu serioasã, cã ce ne spune domnul senator Paºca ne îngrijoreazã.

Când aþi vorbit de naþionalizare înseamnã cã în mod ilegal, abuziv, s-au vândut clãdiri, active din patrimoniul acestor societãþi comerciale.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Numai puþin.

Numai puþin, domnul senator Vãcãroiu a solicitat doar un minut dreptul la replicã pe aceastã problemã.

Numai o scurtã explicaþie, pentru cã ne-a bãgat în ceaþã colegul meu, cum se spune.

A vorbit de naþionalizãri. Hai sã fim foarte sinceri cu noi, dacã nu cumva ne pãcãliþi ºi revin.

Deci încã o datã, toate aceste clããdiri, castele de apã sunt, reprezintã la ora actualã proprietatea statului ºi reprezentantul este F.P.S. Deci toate sunt ale statului ºi reprezentantul este F.P.S.-ul 100%, deci nu existã un procent în altã parte. Ca sã fie foarte clar.

Deci nu este vorba de absolut nici o naþionalizare. Urmeazã regimul juridic al pãmântului prin concesionare.

Poate sã fie o explicaþie însã Ñ ºi acum îmi dau seama Ñ la ceea ce spune domnul senator. S-ar putea ca de când discutãm noi, de vreo 3 luni, aceste clãdiri sã se fi ºi vândut.

Aia-i treaba!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci aceasta e tragedia mare.

Pânã sã aºtepte legea, le-au vândut ºi acum zice: ”Ia, uite, vine Parlamentul ãsta!Ò. Atunci înseamnã, într-adevãr, naþionalizare.

Deci, dacã le-aþi vândut pe uºa din dos, nu noi, parlamentarii, scuzaþi-mã, dar dacã s-au vândut pe uºa din dos ºi s-au cumpãrat astfel de clãdiri de centre de vinificaþie ºi aºa mai departe, sigur cã acum, în spatele acestei vânzãri, existã un contract ºi cel care a cumpãrat vã dã în judecatã cu tot ciubucul ºi comisionul care s-a dat acolo.

Deci aceasta este explicaþia pentru naþionalizare, pentru cã altfel cred eu cã nu... În al doilea rând, apropo de ce se întâmplã cu aceste I.A.S.-uri. Domnilor, ne-am strâns aici sã dezbatem o lege pentru a elimina furtul ºi jaful din I.A.S.-uri, sã creãm un sistem care sã permitã acestei suprafeþe de 900 de mii, un milion de hectare sã funcþioneze cu aceeaºi eficienþã ca ºi când ar fi proprietate privatã.

Mai mult de atât, în comisie am stabilit ca taxa care o percepem sã fie simbolicã pentru ca societatea respectivã sã fie pusã pe picior de egalitate cu orice societate comercialã sau industrialã.

Deci am stabilit un întreg sistem. Se pare însã cã lucrurile au devansat de când tot discutãm noi aceastã lege ºi atunci poate cã ar trebui sã punem Ñ ºi toþi colegii noºtri parlamentari, mã refer la colegii mei din

Vã mulþumesc.

Domnul senator Triþã Fãniþã.

ªi eu v-am rugat.

Aþi spus cã doriþi pe o chestiune de procedurã ºi nu pe fondul dezbaterii.

Nu anticipaþi, domnule preºedinte.

V-am mai întrebat mai înainte, aþi ridicat mâna o datã. Vã ofer cuvântul, cum sã nu.

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

Stimaþi colegi, astãzi am fost obligat sau sunt obligat sã mulþumesc la douã înalte personalitãþi pentru poziþia care au manifestat-o cu ocazia discutãrii dezbaterii legii noastre.

Primul a fost domnul preºedinte Quintus, care ºi-a menþinut ceea ce a spus ferm ºi a dat curs dezbaterilor noastre. Încã o datã îi mulþumesc public.

Al doilea este domnul senator Vãcãroiu, cãruia vreau sã-i mulþumesc pentru lecþia care ne-a oferit-o, corespunde exact cu gândirea noastrã, deci pe privatizarea I.A.S.-urilor, nu corespunde în nici un caz cu intenþia celor care vor sã rãmânã cu ceva dupã urma acestora ºi sunt destui.

## **Domnul Liviu Titus Paºca**

**:**

Drept la replicã!

Domnule Paºca, te rog frumos, treceþi la replici, treceþi la ce vrei, dar te rog sã fii cuviincios, mãcar respectã-ne.

Domnul Gãvãnescu...

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

Eu vreau sã vã spun cã în ceea ce priveºte expunerea domnului senator Vãcãroiu, cine a dorit ºi cine doreºte sã înveþe sã ºtie ce se vrea cu privatizarea I.A.S.-urilor, a fost o lecþie de înaltã þinutã.

Vã mulþumesc, domnule Vãcãroiu.

Domnul preºedinte Gherman, apoi domnul senator Szab—.

Domnule preºedinte, vreau sã precizez cã nu aveam nici un fel de îndoialã asupra corectitudinii art. 3(1) ºi 3(2). Vreau sã spun însã cã, din formularea fãcutã de cãtre Comisia pentru privatizare, formulare care nu-i preluatã în comisiile mixte, la pct. 4 se prevede cã scopul Agenþiei domeniilor statului este concesionarea bunurilor imobile prevãzute la art. 3(1) alin. 2.

Deci în formularea care a fost datã în Comisia pentru privatizare se prevede cã se ocupã ºi de concesionarea bunurilor imobile. ( _Discuþii în salã.)_

Îmi permiteþi, eu n-am intervenit.

Vã rog sã citiþi art. 18, în formularea actualã nu corespunde art. 3.

N-are legãturã!

Domnule senator, vã rog, atunci conduceþi dumneavoastrã.

Stimaþi colegi, haideþi sã nu tensionãm relaþiile ºi între cei prezenþi. Este foarte clar cã sunt douã puncte de vedere. Dacã ne oprim din dezbateri, o sã stabilim, mergem mai departe, le mai analizaþi, le supunem la vot. De acord, sigur cã da.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Vã rog, dacã-mi permiteþi.

Eu de aceea am spus cã art. 18 în actuala formulare trebuie pus în concordanþã cu 3(1) ºi 3(2). Vã rog sã citiþi art. 18; în actuala formulare, nu acoperã art. 3(1) ºi 3(2). ªi atunci existã urmãtoarea propunere fãcutã chiar de domnul senator Triþã Fãniþã, ca art. 3(1) ºi 3(2) sã fie retrimise la comisie.

Stimaþi colegi, este un punct de vedere. Vã rog!

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Daþi-mi voie, punct de vedere: nu pentru a modifica art. 3(1) ºi 3(2), ci pentru a pune în acord cele douã formulãri. Afirm ºi-mi asum integral rãspunderea, cele douã formulãri nu se acoperã reciproc.

Domnul senator Szab—, poftiþi! Îmi cer scuze, am crezut, datoritã precizãrii dumneavoastrã, cã doreaþi o chestiune de procedurã, de aceea nu v-am oferit cuvântul.

Domnule preºedinte, aþi avut o intuiþie, ca întotdeauna, foarte precisã ºi foarte bunã. Vã felicit.

ªi mai ºtiam cã dumneavoastrã vã place întotdeauna sã trageþi concluziile.

Vã rog.

## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**

N-am s-o fac de astã datã. Onoraþi colegi,

Este evident din dezbaterile de pânã acum cã nu este un paradox faptul cã cei care forþeazã dezbaterea acestui proiect de lege în forma în care ea a rezultat, prelucratã Ñ aº putea folosi ºi o altã expresie Ñ în comisie, deci cei care forþeazã dezbaterea ºi adoptarea legii în forma aceasta sunt împotriva privatizãrii I.A.S.-urilor, iar cei care încearcã s-o blocheze sunt pentru privatizarea I.A.S.-urilor.

Aceastã chestiune numai cel care a fost atins într-o coardã sensibilã poate sã facã un abuz care, mã rog, este absolut periculos în cazul anumitor afecþiuni din sfera bolilor cardiace.

Pe de altã parte, mã vãd nevoit...

Fiþi calmi, domnilor senatori!

Mã vãd nevoit, onoraþi colegi, sã fac publicã o constatare pe care ºi Domniile voastre, cu siguranþã, aþi fãcut-o ºi nu veþi tãgãdui cã vã spun numai adevãrul, ºi anume, cã la votul acela celebru de la art. 1 care a fost contestat nu-i aºa, au votat persoane pe care astãzi n-am avut onoarea ºi norocul sã le vedem în aceastã salã.

Prin urmare, vã rog sã aveþi rãbdare numai puþin, ca sã vã mai spun...

Bãnuiesc cã sunt aceleaºi sau mai sunt altele...

Nu sunt aceleaºi. Eu numai la acelea mã refer, care astãzi cu siguranþã n-aþi putut sã le vedeþi.

U.D.M.R.-ul!

Domnul senator Feldman Alexandru, domnul senator Huidu Dumitru, domnul senator Marcu Ioan...

Domnul senator Gãvãnescu este în faþa dumneavoastrã.

...domnul senator Meleºcanu Teodor, domnul senator Plãticã-Vidovici Ilie, domnul senator Tudor Corneliu Vadim, domnul senator Cerveni Nicolae. Numãrul acestora este de 7 persoane, iertaþi-mã, 6 persoane, deci un vot care la total are 78 ºi respectiv 75 pentru, este evident cã avem de a face cu un vot nul. Am vrut numai sã se constate ºi sã se consemneze.

Mã jeneazã atunci când o chestiune pe care o pot constata, semenii mei distinºi de aici îmi atrag atenþia asupra ei, dar se întâmplã, deci vã rog sã constataþi cã votul acela a fost nelegal ºi este nul.

Deci eu nu pot sã constat, pentru cã ar trebui sã încalc prevederile regulamentului. Regret însã cã pe perioada ultimilor 3 ani aþi rãmas într-o poziþie jenantã atunci când colegi din alte grupuri parlamentare arãtau cã în salã erau prezenþi câte 40Ñ50 senatori, iar toate voturile exprimate arãtau peste 120.

Cred cã suntem egali ºi bãnuiesc cã sfânta tradiþie a Senatului ultimilor 3 ani se menþine ºi astãzi ºi, sigur, se va menþine în continuare pânã în toamnã.

Vã rog, din partrea comisiilor, dacã mai aveþi ceva de precizat?

Vã rog frumos, numai pe fond dacã mai aveþi, pentru ca sã verificãm cvorumul dupã aceea.

Vreau sã...

Rugãmintea este, domnilor preºedinþi, dacã vorbiþi din partea comisiilor, vorbiþi de la pupitru, cã nu mai ºtim cãnd vorbiþi în nume propriu ºi când în numele comisiei.

Varianta Guvernului, în nici un caz, nu conþine aceste lucruri despre care vorbiþi dumneavoastrã în ceea ce priveºte capitalul social. Doar un singur lucru Ñ ceea ce intrã în capitalul social. Este vorba despre terenul intravilan.

Deci este foarte greu sã vã spun dumneavoastrã aici...

Domnule secretar de stat, daþi-mi voie o singurã precizare sã fac. Numai puþin.

Vã spun un singur lucru, noi susþinem varianta noastrã, art. 3(1) ºi 3 nou, alineat pe care l-aþi introdus, nu este în concepþia legii pe care am promovat-o noi.

Ce doream, domnule secretar de stat, sã vã spun...

Nu-i vorba de teren...

Vroiam numai sã îl rog pe domnul senator Achim sã reþinã cã suntem la începutul sesiunii ºi în sesiunea aceasta vom avea foarte multe legi...

Vã rog sã vã referiþi exclusiv la articolele în dezbatere.

...noi, Coaliþia, încât catalogul ºi numãrãtoarea... _(Discuþii, nemulþumire în salã.) É_ Este pãrerea mea, domnule Blaga.

Vã rog sã vã referiþi exclusiv la chestiunile de fond.

Nu sunt legi la care suntem foarte exigenþi ºi legi pe care le votãm cu 12 voturi în salã.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Pãrerea Comisiei pentru privatizare, art. 3(1) ºi 3(2) este corect aºa cum este formulat, existã posibilitatea ca art. 18, când vom ajunge, sã îl racordãm la acesta. Deci se poate vota art. 3(1) ºi 3(2) în forma actualã.

Stimaþi colegi care vociferaþi, o lege nu poate sã treacã cu 5 voturi pentru. Nu vã supãraþi, indiferent de ce poziþie aveþi.

Dacã la aceastã lege nu vor fi 72 de voturi, nu va trece, deci chiar dacã vã supãraþi pe unii sau pe alþii, indiferent din ce grup parlamentar.

Dacã vreþi sã treacã ºi cu 5 voturi, s-ar putea.

Dacã reprezentantul Guvernului mai are ceva de spus?

## **Domnul ªtefan Pete:**

Nu, nu, vorbeam de capital social.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Nu-i vorba de intravilan.

Domnule senator Apostolache, vã rog frumos sã poftiþi la microfon.

Deci vã rog sã-l lãsaþi pe reprezentantul Guvernului sã-ºi expunã punctul de vedere.

Domnule secretar de stat, aveþi dreptul în Senat, în numele Guvernului sã exprimaþi punct de vedere în legãturã cu orice amendament.

Am exprimat punctul de vedere, domnule preºedinte ºi am spus ºi susþin cã varianta noastrã nu conþinea aceste elemente despre care discutaþi acum. Noi nu am avut astfel de propuneri.

Nu acceptãm aceastã variantã. Este cu totul altceva. De aceea avem noi astãzi proiectul nostru de lege.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Domnilor colegi, sunt trei chestiuni: pe de o parte, art. 3(1), 3(1) nou, 3(2) prevãd o altã situaþie de fapt ºi de drept, reglementatã prin aceste trei texte. Existã varianta venitã de la Camera Deputaþilor ºi existã solicitarea din partea unor colegi nu în sensul sã fie retrimisã, ci sã nu le

## **Domnul Mihai Matetovici:**

De data aceasta solicitãm sã se facã prezenþa pe grupuri parlamentare, existã asemenea evidenþe ºi sã vedem exact care-i prezenþa.

Sã se facã conform regulamentului!

Deci, sigur, conform regulamentului se va face. Pot sã vã spun eu, pentru cã în acest moment îi avem notaþi câþi domni senatori sunt prezenþi din grupurile parlamentare.

Vã rog, domnule secretar.

|Domnii senato<br>Achim Gheorg<br>Aichimoaie Ion<br>Alexandru Nic<br>Apostolache V|ri:<br>he<br>prezent<br>el<br>prezent<br>olae<br>prezent<br>ictor<br>prezent| |---|---|

Îi invit pe domnii senatori în salã.

|**Domnul Mircea Ioan Popa:**|| |---|---| |Ardelean Ioan|prezent| |Avarvarei Ioan|absent| |Avram Gheorghe|prezent| |Badea Dumitru|prezent| |Badea Nelu|absent| |Bãdiceanu Nistor|absent| |Bãdulescu Doru Laurian|prezent| |Bãlãnescu Mihai|absent| |Bãraº Ioan|absent| |Blaga Vasile|prezent| |Bleahu Marcian-David|prezent| |Blejan Constantin|absent| |Bogdan Florin|absent| |Boiangiu Cornel|absent| |Boilã Matei|absent| |Bold Ion|prezent| |Brânzan Emilian|absent| |Bucur Corneliu Ioan|prezent| |Bunduc Gheorghe|prezent| |Burghelea Ioan|absent| |Burtea Marcu|prezent| |Buruianã Florin|prezent| |Caraman Petru|absent| |Cataramã Viorel|absent|

|Cãncescu Aristotel Adrian|absent| |---|---| |Câmpean Teodor|absent| |Cârciumaru Ion|absent| |Cerveni Niculae|absent| |Chiriacescu Sergiu|prezent| |Ciurtin Costicã|prezent| |Clonaru Victor|absent| |Cotarcea Haralambie|absent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crecan Augustin|prezent| |Creþu Ioan|prezent| |Csap— Iosif<br>Dide Nicolae|absent<br>absent| |Dima Emil|prezent| |Dobrescu Rãsvan|absent| |Dobrescu Vasile|absent| |Drãgulescu Iosif ªtefan<br>Dumitraºcu Gheorghe|absent<br>prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent| |Dumitrescu Ticu Constantin<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter|prezent<br>absent| |Fãniþã Triþã|prezent| |Feldman Radu Alexandru|absent| |Frunda Gyšrgy|absent| |Fuior Victor|prezent| |Gabrielescu Valentin Corneliu|absent| |Gaita Doru<br>Gavaliugov Corneliu Dorin|prezent<br>prezent| |Gãvãnescu Vicenþiu|prezent| |Gheorghiu Costel|prezent| |Gherman Oliviu|prezent| |Ghiþiu Paul|prezent| |Glodean Voicu Valentin|prezent| |Hajdœ MenyhŽrt G‡bor<br>Hauca Teodor|absent<br>prezent| |Huidu Dumitru|absent| |Ilie Aurel Constantin<br>Ilie ªtefan|prezent<br>prezent| |Iliescu Ion|absent| |Ion Vasile|prezent| |Ionescu Cazimir Benedict|prezent| |Ionescu-Quintus Mircea|prezent| |Juravlea Petru|absent| |Lãzãrescu Amedeu Dan|absent| |Lšrinczi Iuliu|absent| |Maior Liviu|absent| |Marcu Ion|absent| |Marin Dan Stelian|prezent| |Marinescu Voinea Bogdan|absent| |Mark— BŽla|absent| |Matetovici Mihai|prezent| |Meleºcanu Teodor Viorel|absent| |Mînzînã Ion|prezent| |Moisin Ioan|absent| |Morþun Alexandru Ioan|absent| |MŸller Constantin|absent| |NŽmeth Csaba|absent| |Nicolaescu Sergiu|prezent| |Nicolai Marin|absent| |Ninosu Petre|prezent| |Oprea Andreiu|prezent| |Opriº Octavian|absent| Paleologu Alexandru absent Pruteanu George Mihail absent Panã Viorel Marian prezent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Paºca Liviu Titus prezent Roman Petre absent MŸller Constantin, da... prezent Sava Constantin prezent Pãcuraru Paul absent Sãndulescu ªerban absent Pãtru Nicolae absent Secrieru Dinu absent Pãvãlaºcu Gheorghe prezent Seres DŽnes absent Petrescu Mihai prezent Sersea Nicolae prezent Plãticã-Vidovici Ilie absent Solcanu Ion prezent Pop Ioan Sabin absent Spineanu Ulm Nicolae prezent Pop Stelian Alexandru absent Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã Popa Mircea Ioan prezent Szab— K‡roly-Ferenc prezent Popa Virgil prezent ªtefan Viorel prezent Popescu Dan Mircea absent ªtireanu Octavian absent Popescu Virgil prezent Tambozi Justin absent Popovici Alexandru absent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Prahase Ioan Mircea prezent Timofte Alexandru-Radu prezent Preda Elena prezentã Tocaci Emil prezent Preda Florea prezent Tudor Corneliu Vadim absent Predescu Ion absent Turianu Corneliu absent Predilã Marin prezent Ulici Laurenþiu absent Prisãcaru Ghiorghi prezent Ungureanu Vasile prezent Pruteanu George Mihail absent Vasile Radu absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Roman Petre absent Vasiliu Constantin Dan prezent Sava Constantin prezent Vasiliu Eugen absent Sãndulescu ªerban absent Vãcaru Vasile prezent Secrieru Dinu absent Vãcãroiu Nicolae prezent Seres DŽnes absent Verest—y Attila prezent Vladislav Tiberiu absent Sersea Nicolae prezent Solcanu Ion prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Spineanu Ulm Nicolae absent Vosganian Varujan absent Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã Zavici Nicolae absent. Szab— K‡roly-Ferenc prezent **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** ªtefan Viorel prezent ªtireanu Octavian absent Deci, vã rog, domnule secretar, dacã nu mai sunt alþi Tambozi Justin absent colegi, sã îi numãraþi pe cei care au rãspuns prezent. Tãrãcilã Doru Ioan prezent Pânã atunci, ofer cuvântul domnului senator Petre Timofte Alexandru-Radu prezent Ninosu. Tocaci Emil prezent **Domnul Petre Ninosu:** Tudor Corneliu Vadim absent Turianu Corneliu absent Domnule preºedinte, înainte de a constata ºi de a ne Ulici Laurenþiu absent comunica starea votului, formulez, potrivit Regulamentului Ungureanu Vasile prezent Senatului, mã adresez Domniei voastre cu rugãmintea de Vasile Radu absent a fixa termen, în continuare, pentru acest proiect de lege Vasiliu Constantin Dan prezent pe care îl dezbatem astãzi, pentru joi, dimineaþa, la Vasiliu Eugen absent ora 9,00. Atunci voi dezvolta întru totul raþiunea acestei Vãcaru Vasile prezent cerinþe. Vãcãroiu Nicolae prezent Potrivit regulamentului, preºedintele de ºedinþã poate Verest—y Attila absent sã fixeze un asemenea termen, în continuare. Vladislav Tiberiu absent **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Vornicu Sorin Adrian prezent Vosganian Varujan absent Întrucât în acest moment sunt prezenþi la dezbaterile Zavici Nicolae absent din Senat numai 70 de senatori, constatãm cã nu avem Cãncescu Aristotel, da... prezent cvorum. Popovici Alexandru absent Domnilor colegi, eu nu o sã îmi permit sã fac referire Prahase Ioan Mircea prezent la ceea ce s-a întâmplat în perioada ultimilor 3 ani, ci Preda Elena prezentã doar o sã vã reamintesc cã avem de fãcut dezbateri Preda Florea prezent parlamentare pentru viitoarele 10 luni. ªi, nu mai târziu Predescu Ion absent decât mâine dimineaþã, vom discuta la proiectul de lege Predilã Marin prezent privind instituirea imobilelor care au fost confiscate sau Prisãcaru Gheorghi prezent naþionalizate.

În comisii!

În comisii, este adevãrat. ªi îmi exprim speranþa cã veþi reuºi, de aceastã datã, sã ne mobilizãm colegii, pentru a continua dezbaterile ºi a nu se spune cã reprezentanþii Grupului parlamentar al P.D.S.R., care sunt

prezenþi, dupã cum observaþi, în salã, vor bloca dezbaterile la aceste legi.

Deci vã reamintesc programul de mâine: dezbateri în comisii; joi Ñ dezbateri în plen.

Sigur cã nu pot supune votului dumneavoastrã, dar este un atribut prevãzut în regulament, dezbaterile în plen vor continua cu acest proiect de lege.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 17,55._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30 **.** Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 11/2000 conþine 44 de pagini.**

Preþul 21.076 lei