Florin Iordache

**:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor,

Anul 1848 este un an în care în întreaga Europă începe o luptă pentru idealuri și țeluri comune.

Revoluția Franceză și perioada premergătoare acesteia, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, lansează o serie de idei care vin să aducă o nouă gândire în relația om–societate–stat.

Idealurile lansate, ca „ _Liberté, égalité, fraternité_ ”, se regăsesc la toate popoarele, în mai toate revendicările pașoptiste.

În Revoluția Franceză, în Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului, libertatea apare ca teză, în punctul 6, și spune așa: „Libertatea este de a face tot ceea ce nu face rău altora: astfel, dreptul fiecărui om nu are limită, cu excepția acelora care asigură celorlalți membri ai societății exercitarea acelorași drepturi. Aceste limite pot fi determinate numai prin lege.

Egalitatea înseamnă simplu: toți cetățenii sunt egali în fața legii.”

Fraternitatea, în preambulul Constituției a III-a era trecut: „Să nu faci nimănuia ceea ce nu vrei să facă cineva cu tine. Să faci bine, în așa fel, altuia, cum ți-ai dori sieși.”

După ce au aflat că pe 13 martie, în Viena, tinerii reușesc să-și impună programul revoluționar, pe 15 martie 1848 un grup de tineri maghiari încep să se organizeze, în frunte cu poetul Petőfi Sándor, scriitorul Jókai Mór, și adoptă o serie de revendicări formulate de Irinyi József, ce au ca bază principiile alimentate de Revoluția Franceză.

Mai mult chiar, tinerii au pus accent pe egalitate, inversând ordinea inițială în „egalitate, libertate, fraternitate”.

Proclamația, care conține aspirațiile revoluționarilor, începe prin a declara „Ce dorește națiunea?” și continuă imediat cu răspunsul: „Să fie pace, libertate și înțelegere!”

Revendicările prefigurau lumea modernă; astfel, se doreau, printre altele, libertatea presei, desființarea cenzurii, egalitate în fața legii în chestiuni civile și religioase, egalitatea în fața impunerilor fiscale, desființarea iobăgiei, curte cu jurați pe baza egalei reprezentativități, iar deținuții politici să fie eliberați.

De 30 de ani comunitatea maghiară din România sărbătorește liber idealurile comune ale revoluțiilor pașoptiste.

În fiecare an înalții reprezentanți demnitari ai statului român, președinți și prim-miniștri adresează un mesaj comunității maghiare cu ocazia zilei de 15 martie. Astfel, nu există formațiune politică românească azi în Parlament ai cărei reprezentanți să nu fi transmis un mesaj corect comunității maghiare în această zi.