Viorel Riceard Badea

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția mea la nivel de declarație politică urmărește să vă ofere o imagine precisă și reală asupra situației și situațiilor prin care trec comunitățile românești din jurul României.

Astăzi mă voi referi foarte pe scurt la comunitatea românilor din Serbia și din Republica Moldova.

Acaparați de problemele politicii sau ale politicianismului nostru cotidian, într-o perioadă, e drept, tensionată și complicată, uităm, de multe ori, că mai există o categorie de români extrem de importantă și pe care suntem chemați să o reprezentăm aici. Este vorba despre românii din jurul statului român, despre care istoricul Nicolae Iorga spunea că „este înconjurat de români”.

Vin în fața dumneavoastră cu două probleme.

Prima chestiune ține de problema drepturilor religioase ale românilor din nord-estul Serbiei, regiunea Timoc, mai exact, de situația Protopopiatului Ortodox Român „Dacia Ripensis”.

Această instituție este, în continuare, agresată de autoritățile sârbe. Fundația Bisericii Ortodoxe Române din Malainița a fost sfințită la 8 martie 2008 și se află, canonic, în subordinea Patriarhiei Române. La 21 ianuarie 2009, o decizie a primăriei Negotin, de care aparține localitatea Malainița, a întrerupt lucrările, cerând demolarea construcției în termen de 15 zile.

Prietenii noștri sârbi invocă probleme de procedură, pe când noi știm, la fel ca și autoritățile sârbe, că problema este una politică.

Este nu numai regretabil, dar este, în primul rând, condamnabil că românii ortodocși din Serbia de nord-est se mai confruntă cu astfel de probleme în secolul al XXI-lea.

În condițiile în care minoritatea sârbă din România se bucură, în mod firesc, de drepturi și privilegii la cele mai înalte standarde europene, românii din Timoc se confruntă în Serbia cu probleme aparținând mai mult mentalităților medievale, specifice unui stat teocratic, nu unui stat laic modern în care separația dintre biserică și stat există și funcționează.

România a acordat și acordă ajutor Serbiei atât în procesul de integrare europeană, cât și în relațiile regionale. Și cu ce suntem răsplătiți? Amenințări cu demolarea lăcașurilor de cult și presiuni la adresa preoților români.

În concluzie, fac un apel la înțelepciune și prudență.

Va trebui ca, pe viitor, România și Serbia să-și construiască un destin european comun, să identificăm împreună elementele care ne unesc și să le soluționăm pe cele care ne despart.

A doua chestiune se referă la românii din Basarabia, cea mai mare comunitate românească din afara frontierelor statului nostru.

După cum știți, pe 5 aprilie anul curent vor avea loc alegeri parlamentare în Republica Moldova. Despre ce se întâmplă acolo nu știm aproape nimic noi, românii din dreapta Prutului, inclusiv politicienii, dar nici românii din stânga Prutului nu știu nimic despre ce gândim, ce spunem sau ce credem noi despre dânșii.