Stenogramă plen

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Vă cer scuze pentru această întârziere.

Permiteți-mi să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 2 martie 2009.

Ședința este condusă de subsemnatul, asistat de doamna senator Doina Silistru și domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului.

Trecem la punctul 1 din ordinea de zi, declarații politice. Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L, urmează domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică este intitulată „Palatul Copiilor – între a fi sau a nu fi”.

Este vorba de Palatul Copiilor din Timișoara.

Instituția a fost înființată în anul 1951 într-o clădire naționalizată. Ea a fost retrocedată în urmă cu mai bine de trei ani urmașului fostului proprietar.

Pentru a-și putea continua activitatea până la alocarea sau construirea unui nou spațiu, între Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, prin Inspectoratul Școlar Județean Timiș, și actualul proprietar a fost semnat un contract pe o durată de trei ani, cu termen scadent 31 mai 2009, chiria lunară fiind stabilită la aproximativ 6.000 de euro.

De observat că, deși activitățile unei astfel de instituții sunt identice oricărei unități de învățământ, contractul expiră cu mai bine de două luni înainte de încheierea anului școlar, ceea ce, în cazul respectării termenului de eliberare efectivă a spațiului, va pune sub semnul întrebării respectarea programului de activități întocmit pe durata întregului an școlar.

Pentru a înțelege mai bine consecințele acestui lucru, de la directorul acestei instituții, domnul profesor Nicolae Pușcașu, am aflat că, datorită rezultatelor foarte bune obținute de elevii săi la concursurile internaționale, forumul european de specialitate a nominalizat Palatul Copiilor din Timișoara ca organizator și gazdă a Campionatului European de Navomodelism, programat a se desfășura în ultima decadă a lunii mai 2009, adică exact în zilele când, potrivit contractului de închiriere, instituția ar trebui să se mute. Întrebarea este: unde?

Autoritățile locale, prin inspectoratul școlar și consiliul local, au avansat două soluții.

Prima poate fi considerată una de avarie, adică alocarea a două etaje din clădirea principală a Liceului de chimie industrială „Azur”, cu un total de 24 de încăperi, cu clase și birouri. Fiindcă nu mai are fonduri să plătească chiria, în eventualitatea că s-ar mai putea prelungi contractul de închiriere, Inspectoratul Școlar Județean Timiș insistă ca întreaga activitate a celor 47 de cercuri existente la Palatul Copiilor, frecventate în momentul de față de circa 6.000 de copii, să se desfășoare în spațiul amintit.

Din păcate, din cauza scăderii numărului de elevi ai liceului, ca urmare a declinului industriei chimice, sălile oferite de Liceul de chimie industrială „Azur”, situate la etajul 3, se află într-o stare avansată de degradare: infiltrații de apă prin planșeu, grupuri sanitare defecte și insalubre, departe de normele de igienă, rețele de apă, căldură și electrice despre care cu greu se poate spune că sunt și funcționale.

Pe lângă faptul că reabilitarea acestora înseamnă luni bune de muncă, pentru efectuarea lucrărilor este nevoie de bani, și nu puțini.

Acestor neajunsuri li se adaugă un lucru foarte important care nu poate fi ignorat: în structura activităților figurează cercuri care, prin specificul lor, au nevoie de amenajări speciale și spații adecvate. Este vorba de formații artistice, dansuri, muzică populară, balet, carting etc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Ioan Chelaru.

Nu este prezent în sală, îi vom da cuvântul mai târziu. Îl rog să vină la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Se pregătește domnul senator Tiberiu Günthner, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, urmând anticul dicton „Omul inteligent judecă cele noi după cele vechi”, vă rog să-mi îngăduiți a începe prezenta declarație printr-o foarte sumară evocare istorică.

Acum patru secole și jumătate pe tronul Moldovei a venit Ștefăniță Lupu, fiul ilustrului său părinte Vasile Lupu.

Odrasla nu s-a ridicat nici pe departe la înălțimea tatălui său. În schimb, acest Ștefăniță Lupu a rămas în conștiința colectivă a românilor ca Papură Vodă, deoarece în timpul scurtei sale domnii, fiind foamete mare, oamenii Țării Moldovei ajunseseră să mănânce pâine din papură.

Prin urmare, o împrejurare nefericită dintr-o domnie oarecare a Evului Mediu românesc avea să se repercuteze până la noi sub numele de „vremea lui Papură Vodă”, o imagine pe cât de dramatică, pe atât de evocatoare.

_Mutatis mutandis_ , mă întreb, și vă invit și pe dumneavoastră să vă întrebați, dacă doriți, cum va rămâne oare în analele istoriei noastre contemporane perioada președinției lui Traian Băsescu și a guvernării lui Emil Boc?

Nu vreau, și nici nu aș putea să mă substitui judecății viitorimii în formularea unui răspuns, în schimb, înregistrez și eu teme și subiecte de presă ale timpului din urmă, care, fiecare în parte și toate la un loc, ar putea constitui piste de urmat în lămurirea chestiunii.

Așadar, se poate pune întrebarea: În ce țară trăim?

Țara în care este desemnat un prim-ministru cu patru ani înainte fost candidat la președinție și care se retrage din cursă nu înainte de a-l îneca în lacrimi pe cel care, practic, avea să-i ia locul de onoare, în persoana unui politician îndoielnic și versatil care, peste noapte, din motive nicicând lămurite pe deplin, se dă din nou lovit, cum se spune, și îi deschide calea spre funcția de șef al Executivului actualului prim-ministru, care s-a jurat pe toți sfinții că nu va părăsi niciodată Primăria Clujului pentru un post la București.

În ce țară trăim?! Țara în care, timp de aproape doi ani, cu înalta încuviințare a președintelui Traian Băsescu, socialdemocrații și PD-L-iștii au colaborat în vederea formării unei majorități politico-parlamentare care, întemeiată pe promisiuni electorale cu totul și cu totul aberante, să-i aducă la putere.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat cinci minute din cele 18 acordate Grupului parlamentar al PNL la declarații politice.

Are cuvântul domnul senator Tiberiu Günthner, din partea Grupului parlamentar al UDMR, se pregătește doamna senator Anca Daniela Boagiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În declarația mea politică ating o problemă delicată, cea a responsabilizării clasei politice, ceea ce ar duce, desigur, la credibilizarea și reabilitarea clasei politice românești.

Declarația mea politică își are originea în două evenimente de mare importanță și actualitate, și anume discutarea noilor coduri judiciare, pe de o parte, și alegerile parlamentare recent încheiate, precum și consecințele acestora asupra populației României.

Sunt două momente importante din viața politică a României, care, alături de multe alte evenimente din ultima perioadă, nu pot să ne lase să privim indiferenți căderea liberă în care se află credibilitatea clasei politice din România, să nu ne aplecăm asupra cauzelor pierderii încrederii populației și să nu încercăm să găsim soluții pentru a câștiga încrederea românilor.

Nu putem să nu observăm că neîncrederea populației, pe deplin justificată de altfel, se datorează, în primul rând, declarațiilor neserioase, promisiunilor mincinoase, neonorate ale politicienilor, atitudinii total diferite pe care o au înainte și după alegeri.

Cred că astăzi, în secolul al XXI-lea, nu poate fi posibil ca politicienii, partidele politice să nu aibă niciun fel de răspundere când fac declarații iresponsabile, promisiuni electorale neserioase, programe electorale mincinoase pe care, a doua zi după alegeri, le uită și singura lor preocupare devine cum să se înfrupte mai adânc din ciolanul câștigat.

Este de neconceput ca populația păcălită, umilită, 22 de milioane de români păcăliți să privească neputincioși, uitați de instituțiile statului care nu le mai apără interesele, uitați de toată lumea care, până la alegeri, îi curta, cu atâta umilință,

cu un sac mare de promisiuni, să asiste neputincioși la spectacolul dezolant al împărțirii ciolanului între câștigătorii care, de fapt, i-au păcălit.

Este de neconceput în România secolului al XXI-lea ca un simplu cetățean care își păcălește vecinul să fie condamnat penal, dar politicianul care prin declarații și promisiuni mincinoase păcălește 22 de milioane de români pentru a dispune de întregul buget al României și de instituțiile ei să nu poată fi tras la răspundere sub nicio formă.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat cele șase minute acordate Grupului parlamentar al UDMR.

Având în vedere că doamna senator Anca Daniela Boagiu renunță la declarația politică, dau cuvântul doamnei senator Sorina Luminița Plăcintă, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregătește domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să mă refer la participarea României la Târgul internațional de produse bioecologice de la Nürnberg, din 20 februarie 2009.

Dacă în 2003 domnul Emil Boc, într-o declarație politică, atrăgea atenția că România s-a remarcat printr-o „admirabilă absență”, acum, la puțin timp de la începutul guvernării Boc, am avut un stand timid, dar exista, care a încercat să pătrundă pe o piață atât de grea și de bine pusă la punct.

Standurile Germaniei, Italiei, Spaniei, Poloniei erau de o mare diversitate. Al nostru, timid, încerca să-și atragă viitorii clienți.

Veți spune că nu ne putem compara cu aceste țări. Da, așa este, deocamdată, dar am convingerea că printr-o politică coerentă între Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerul Turismului, asociațiile de producători se pot găsi politici comune de învățare a producătorilor români cum să-și prezinte produsele, ce să producă și când, pentru că nu trebuie să uităm că, dacă acum nu avem producție ecologică de anvergura celorlalte state membre ale Uniunii Europene, în schimb, avem terenuri arabile de nivelul țărilor menționate, pe care se pot face producții bioecologice.

Dacă nu acționăm cât mai repede, dedicat, măsurabil, aplicat, vom ajunge să spunem: mai bine absent decât repetent!

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator, și pentru operativitate. Ați consumat trei minute din cele 34 acordate Grupului parlamentar al PD-L.

Dau cuvântul acum domnului senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația de astăzi am intitulat-o „Acomodarea treptată la rău”.

Am urmărit în ultimele luni nenumărate comentarii, mai mult sau mai puțin pertinente, asupra fenomenului crimei organizate, din ce în ce mai vizibil, pe fondul complexei stări create de criza economică, raportat la reala criză de sistem în care ne aflăm astăzi. Unele dintre tezele elaborate pot fi adâncite până la esență, deoarece simpla lor descriere nu este suficientă în faza unei analize pertinente.

Este, în genere, un adevăr istoric acela că în perioada de criză economică se remarcă o creștere îngrijorătoare a infracționalității.

Mai gravă decât fenomenul în sine mi se pare a fi acomodarea noastră, transformarea lui în stare de fapt, viteza cu care ajungem să acceptăm o evidență, relaxarea

detașată prin care ne complăcem la ceste rabaturi de la ordinea publică. Nu e bine. Nu e deloc bine!

Fără pretenția de a avea calificarea unui sociolog, dați-mi voie să fac câteva comentarii relativ la acest tip de acomodare cu rabatul care, în opinia mea, se găsește în foarte strânsă corelație cu criza educațională a acestei țări și cu filozofia – în ghilimele fie spus – a câștigului facil.

Pe când se afirma, abia, maneaua, ca stil sau ca nonstil muzical autohton, mulți dintre noi am avertizat că va deveni fenomen invadant pe piața muzicală, că vom fi sufocați.

Atunci nu au existat reacții publice de anvergură care să suprime dezvoltarea acestui fenomen de periferie valorică și să-l mențină în acel teritoriu marginal cuvenit.

Radioul și televiziunile s-au grăbit, mânate de avantajul câștigului facil, să asimileze acest tip de manifestare artistică. La fel, studiourile de înregistrări. Multe canale media, din păcate, au sfârșit prin a cultiva subcultura și manifestarea periferică.

Acum ne găsim în situația paradoxală conform căreia, de exemplu, o enciclopedie englezească cere analiștilor noștri o descriere și o definiție a termenului „manea”. Iată până la ce rang accede derizoriul. Deja nu-și mai au locul reflecțiile de valoare. Fenomenul există, realitatea sa ubicuă îl confirmă _per se_ .

Vă mulțumesc, domnule senator. Ați consumat opt minute din cele 32 acordate Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Viorel Riceard Badea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Istoria României – vandalizată la adăpostul întunericului”.

O mârșăvie fără precedent s-a petrecut la Horezu, județul Vâlcea, în noaptea de vineri, 27 februarie, spre sâmbătă, 28 februarie. Bustul lui I. Gh. Duca, marele om politic liberal, fost ministru și fost prim-ministru al României, a fost vandalizat de o mână criminală. Mai multe lovituri de ciocan

sau de topor – Poliția urmează să stabilească cine și cu ce unelte a acționat – au deteriorat fața statuii, care, în ultimii ani, devenise un reper în centrul localității și un loc de cinstire a memoriei lui I. Gh. Duca.

Dincolo de ultrajul adus unei figuri emblematice a liberalismului românesc, fapta în sine reprezintă un atentat la istoria României și o palmă nemeritată pe obrazul locuitorilor din Horezu.

Este inadmisibil ca așa ceva să se mai petreacă în țara noastră la doi ani după aderarea la Uniunea Europeană, în plin proces de modernizare și de reafirmare a democrației și a celorlalte valori naționale periclitate în cinci decenii de regimuri totalitare.

Cer autorităților competente, în primul rând Ministerului Administrației și Internelor, dar și justiției, să nu precupețească niciun efort până la identificarea și pedepsirea exemplară a făptașilor, în conformitate cu legile țării.

Sunt sigur că în spatele mâinilor care au mânuit obiectul sau obiectele contondente se află gândirea pervertită de ură a celui sau a celor care au îndemnat la această faptă mârșavă.

Nu cred că vandalizarea de la Horezu ar fi o simplă coincidență, după dezvelirea unui alt bust al lui I. Gh. Duca, cu mai puțin de o zi înainte, în municipiul Râmnicu Vâlcea.

Sper ca instituțiile statului de drept să-și facă datoria, în așa fel încât să nu ne dea de înțeles că nu vor sau că nu pot să acționeze în șerpăria visceralității cu care unii politruci locali continuă să se raporteze la veșnicii lor vrăjmași: liberalii și liberalismul.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al PNL mai are 10 minute la dispoziție și trei vorbitori.

Dau cuvântul domnului senator Viorel Badea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, și se pregătește domnul senator Cristian David, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția mea la nivel de declarație politică urmărește să vă ofere o imagine precisă și reală asupra situației și situațiilor prin care trec comunitățile românești din jurul României.

Astăzi mă voi referi foarte pe scurt la comunitatea românilor din Serbia și din Republica Moldova.

Acaparați de problemele politicii sau ale politicianismului nostru cotidian, într-o perioadă, e drept, tensionată și complicată, uităm, de multe ori, că mai există o categorie de români extrem de importantă și pe care suntem chemați să o reprezentăm aici. Este vorba despre românii din jurul statului român, despre care istoricul Nicolae Iorga spunea că „este înconjurat de români”.

Vin în fața dumneavoastră cu două probleme.

Prima chestiune ține de problema drepturilor religioase ale românilor din nord-estul Serbiei, regiunea Timoc, mai exact, de situația Protopopiatului Ortodox Român „Dacia Ripensis”.

Această instituție este, în continuare, agresată de autoritățile sârbe. Fundația Bisericii Ortodoxe Române din Malainița a fost sfințită la 8 martie 2008 și se află, canonic, în subordinea Patriarhiei Române. La 21 ianuarie 2009, o decizie a primăriei Negotin, de care aparține localitatea Malainița, a întrerupt lucrările, cerând demolarea construcției în termen de 15 zile.

Prietenii noștri sârbi invocă probleme de procedură, pe când noi știm, la fel ca și autoritățile sârbe, că problema este una politică.

Este nu numai regretabil, dar este, în primul rând, condamnabil că românii ortodocși din Serbia de nord-est se mai confruntă cu astfel de probleme în secolul al XXI-lea.

În condițiile în care minoritatea sârbă din România se bucură, în mod firesc, de drepturi și privilegii la cele mai înalte standarde europene, românii din Timoc se confruntă în Serbia cu probleme aparținând mai mult mentalităților medievale, specifice unui stat teocratic, nu unui stat laic modern în care separația dintre biserică și stat există și funcționează.

România a acordat și acordă ajutor Serbiei atât în procesul de integrare europeană, cât și în relațiile regionale. Și cu ce suntem răsplătiți? Amenințări cu demolarea lăcașurilor de cult și presiuni la adresa preoților români.

Vă mulțumesc.

Ați consumat patru minute din timpul rămas Grupului parlamentar al PD-L.

Are cuvântul domnul senator Cristian David, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi prezenta declarația politică privind promovarea și protejarea drepturilor românilor de pretutindeni. Doamnelor și domnilor senatori,

Fie că acceptăm sau nu, trebuie să recunoaștem că diplomația română se confruntă astăzi cu o problemă căreia trebuie să-i găsească urgent o soluționare conformă cu normele, standardele și statutul țării noastre de membră a Uniunii Europene.

Este vorba de situația comunității române din Italia, devenită, îndeosebi în ultimii doi ani, ținta unor atacuri xenofobe atât din partea unor politicieni dornici de a-și spori popularitatea, cât și din partea unor mijloace media din această țară.

Cred că niciodată în istoria sa recentă România nu a fost supusă unor astfel de atacuri în planul imaginii. Din păcate, astăzi, România este asociată, cu o consecvență pe care niciunul dintre noi nu și-o dorea și nu și-o imagina, cu imagini reprezentând tabere de romi pe marginea drumului, copii ai străzii, violență stradală sau violuri.

În ceea ce mă privește, am urmărit cu atenție demersul ministrului afacerilor externe Cristian Diaconescu și consider că de această dată, dată fiind amploarea curentului xenofob care se manifestă acum în Italia și care este îndreptat împotriva românilor, responsabilitatea și reacția Ministerului Afacerilor Externe trebuie să fie pe măsura situației create în această țară.

Nu sunt suficiente o conferință de presă alături de ministrul italian de externe și câteva întâlniri cu parlamentari din această țară pentru a pune capăt valului de acuzații îndreptate împotriva românilor.

Acțiunea politico-diplomatică trebuie să se intensifice în direcția apărării intereselor românilor care muncesc și trăiesc onest în Italia, adică ale celor aproximativ un milion de români care au ales această țară nu pentru a atenta în vreun fel la ordinea publică, ci pentru a-și câștiga legal existența.

Este limpede că faptele infractorilor nu pot fi trecute cu vederea, și nici nu pot fi șterse cu buretele. Ei trebuie să se supună legilor și rigorilor legii. Este necesar ca aceștia să suporte consecințele propriilor acțiuni, indiferent de originea lor etnică.

Vă mulțumesc. Grupul parlamentar al PNL mai are șase minute. Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, și se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

Voi prezenta declarația politică intitulată „În fața crizei – unitate în diversitate”.

Valurile adevăratului tsunami financiar mondial, așa cum putem să numim fenomenul pe care îl trăim cu toții, au lovit în plin și România, clătinând serios stabilitatea economică a țării. Efectele sunt bine-cunoscute: prăbușirea consumului, scăderea bursei, diminuarea încasărilor la nivelul administrației centrale și locale, falimentul a numeroase firme și concedierile masive.

Așadar, este o problemă a întregului sistem economic, sfârșind prin a genera grave dificultăți sociale, iar peste toate, ca un factor agravant, s-a instalat incertitudinea legată de viitor.

Unii experți vorbesc despre necesitatea intervenției directe a statului în economie, de urgența astupării găurilor financiare din bănci sau chiar despre naționalizarea unor asemenea instituții.

Din contră, alte voci recomandă abținerea de la oferirea de fonduri guvernamentale suplimentare, pledând, în schimb, pentru o scădere substanțială a impozitelor și taxelor și pentru eliminarea naturală a organismelor financiare neperformante.

Întrebările pe care și le pun cu toții sunt:

Ce trebuie să facem acum?

Cum trebuie să reacționeze atât autoritățile statului, cât și mediul de afaceri și populația?

Cum să ne organizăm în viitor?

Gravitatea problemelor mă face să afirm că rezolvarea lor nu ar trebui lăsată exclusiv pe umerii Guvernului. În plus, ele afectează din plin și administrațiile locale, care nu au expertiza necesară pentru întâmpinarea acestui tip de situații.

Din necunoștință de cauză, unele consilii locale măresc în grabă taxele pentru a-și asigura veniturile la buget. În alte situații, primarii și consilierii sunt pur și simplu paralizați, neavând niciun fel de idee despre cum ar trebui să acționeze.

Este dăunător să se apeleze la măsuri care să conducă la adâncirea crizei și agravarea sărăciei, implicit la creșterea delincvenței și criminalității economice și sociale.

Merită să ne orientăm atenția spre soluția de reducere a impozitelor, în special a impozitului pe salariile mici și medii, ce ar putea determina menținerea consumului cel puțin la nivelul anilor anteriori și chiar la economisirea unor sume de bani. Efectele pot fi și mai benefice, dar și mai utile, prin stimularea producției și asigurarea fondurilor necesare finanțării sau creditării activităților productive.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat cinci minute din timpul acordat Grupului parlamentar al PD-L.

Dau cuvântul domnului senator Liviu Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL, și vă atenționez că mai aveți șase minute, domnule senator.

Vă rog să vă concentrați declarația politică.

Se pregătește domnul senator Filip Petru, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică se intitulează „Vacanță pe tichete”. Cine și-ar fi putut imagina vreodată că vacanțele românilor în anul de grație 2009 vor fi decise de guvernanți, și nu oricum, ci cu tichete, cu tichete numite „de vacanță”, prin care doamna ministru al turismului ne asigură că vom fi, în sfârșit, mai relaxați, mai curați și, bineînțeles, mult mai fericiți, gata să revenim la serviciu cu bateriile încărcate.

Stimați colegi,

Dacă cineva mi-ar fi spus în 1990 că vom ajunge aici, adică să ni se ofere tichete în locul primelor de vacanță și să ni se indice unde și cum să ne petrecem zilele de concediu, aș fi crezut că este un pur exercițiu de imagine sau o glumă proastă.

Ei bine, nu este așa. Este chiar România reală a anului 2009, a domnului Boc și a doamnei Udrea, care, spre deosebire de guvernanții celorlalte țări europene, au găsit soluția crizei: tichetele de vacanță. Adică o soluție care ne trimite la anii stalinismului, când până și distracțiile aveau loc într-un cadru organizat, tovărășesc, sub atenta îndrumare a Partidului Comunist.

O asemenea aberație cred că este unică în țările Uniunii Europene, în care pare-se că s-a integrat și România. Stimați colegi,

Noi, cei din Grupul parlamentar al PNL, îi adresăm doamnei Udrea o recomandare. Doamna ministru, lăsați-i pe români să-și petreacă vacanțele unde și cum doresc, iar dacă aveți impresia că turismul românesc va fi resuscitat cu tichete de vacanță, vă atragem atenția că sunteți într-o gravă eroare și, chiar dacă, așa cum se spune, a greși este omenește, nu uitați că ridicolul poate ucide.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc pentru înțelegere, domnule senator. Ați consumat trei minute.

Dau cuvântul domnului senator Petru Filip, din partea Grupului parlamentar al PD-L, apoi se pregătește ultimul vorbitor din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Cornel Popa.

Vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte, Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Faptul că mulți dintre oamenii politici vorbesc azi în deplină cunoștință de cauză despre criza economică și produc dezinvolt sentințe critice la adresa Guvernului și, eventual, a instituțiilor pare să fie formula maximală a paletei de soluții parlamentare.

În ceea ce mă privește, consider că blocajul în fața observațiilor critice este o moștenire a unei etape deja depășite în tranziția românească. Vreau să reamintesc tuturor că faza criticii este, în planul oricărei construcții cu valoare practică, un prim pas, care însă nu are prea mare valoare dacă nu este urmat de elaborarea unor alternative pragmatice și consensuale.

Și, dacă este important să identificăm erorile, cele ale altora și, de ce nu, cele proprii, e ușor de înțeles faptul că mult mai important rămâne faptul comun de a face în așa fel încât ele să nu se mai repete.

Pentru că provin din zona practicului, nu vreau să fac aici recurs la istorie, și nici teorie politică, dar vreau totuși să ne reamintim că în vremurile grele conducătorii popoarelor civilizate au găsit înțelepciunea de a lucra împreună.

Criza este în aceste momente, dincolo de poziționarea noastră ideologică ori politică, inamicul comun. Readuc în discuție această constatare oarecum banală, întrucât am senzația că o parte din oamenii politici ai zilei par să fi uitat acest lucru.

Știm foarte bine că probleme pot apărea la nivelul administrațiilor locale și, până la urmă, la nivelul omului simplu atunci când guvernele de la București păstrează, la nivel decizional, o perspectivă eminamente politică a lucrurilor.

Pentru că am fost multă vreme primar de opoziție într-un mare oraș din România, într-o vreme când descentralizarea era doar o teorie fără conținut, cunosc poate mai bine decât alți colegi efectele pe care le poate produce un mod nefericit de a înțelege lupta politică.

Ceea ce am învățat în parlamentarismul european a fost aceea că, în cazul oricărui subiect important la nivelul Uniunii Europene, mai întâi se negociază compromisul acceptabil, abia după aceea votul majoritar este cel care decide.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL, și urmează ultimul vorbitor, domnul Vasile Pintilie.

În același timp, anunț că domnul Toader Mocanu a depus declarația politică la secretariatul ședinței. Aveți cuvântul, domnule senator, vă rog.

## **Domnul Cornel Popa:**

Declarația politică se intitulează „Guvernanți de neînțeles”.

Atunci când am aflat că PD-L și PSD vor prelua puterea în România, am știut că va fi greu. Va fi greu pentru cetățenii României, va fi greu pentru comunitățile locale, va fi extrem de dificil pentru marile companii, dar și pentru IMM-uri.

Toți aceștia se află descoperiți în fața crizei economice ce lovește acum și România, în condițiile în care Guvernul pare lovit de amorțeală în reacții.

M-am gândit că problemele oamenilor nu au coloratură politică și că Bihorul va găsi un sprijin nu numai în parlamentarii PNL, ci și în cei care gestionează programele de dezvoltare de la nivel central.

Pot spune, cu regret, că m-am înșelat. Niciunul dintre amendamentele la buget care aveau acest subiect nu a fost acceptat. Degeaba am argumentat că avem nevoie de continuarea investițiilor în infrastructură, în turism, în școli și biserici. Nu a contat. A contat doar faptul că veneau din partea liberalilor, iar consemnul de la partid era să se respingă tot. S-au respins, de fapt, șansele pentru sute de comunități de a avea o viață mai bună. O altă dezamăgire majoră o reprezintă maniera în care Ministerul Turismului gestionează programele strategice pe acest domeniu.

Am auzit despre, nici mai mult, nici mai puțin, transformarea Bucureștiului în stațiune balneară, despre ținta de 10% din PIB pentru turism în 2010, precum și despre alte proiecte extrem de generoase, dar foarte vagi.

Cu toate acestea, nu am auzit pronunțându-se niciun cuvânt despre promovarea turismului tradițional și despre activitatea altor zone de interes, așa cum ar fi și județul Bihor, și stațiunile sale.

Este regretabil faptul că, până acum, România nu a văzut un plan concret de măsuri anticriză, dar și mai nociv este faptul că actualul Guvern nu a impus în discuția publică un set de măsuri strategice de promovare a valorilor pe care România le deține deja.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Ultimul vorbitor în secțiunea declarațiilor politice de astăzi, domnul senator Vasile Pintilie.

Aveți cuvântul, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică se numește „Agonia zonelor sărace”.

Într-o Românie dăruită de Dumnezeu cu toate bogățiile românii sărăcesc continuu, sau cel puțin cea mai mare parte a lor.

Fenomenul este și mai acut în regiuni precum Oltenia sau Moldova, unde orașele trăiesc o agonie dureroasă și, parcă, fără sfârșit. Marile fabrici și uzine ridicate în aceste zone sărace în perioada comunismului au dislocat și au înglobat o mare parte a populației tinere din satele din jur, dornică de o viață mai bună la oraș. Acasă, la țară, au rămas bătrânii să facă agricultură.

Acum asistăm la o adevărată implozie a coloșilor industriali care susțineau altădată, din punct de vedere economic, viața unui întreg oraș.

Lovite de criză, fabricile se închid, concediind mii de oameni care se văd nevoiți să se întoarcă la munca pământului sau să ia drumul străinătății. Niciuna dintre variante nu mai reprezintă însă o soluție de succes.

Pariul cu agricultura a fost pierdut de toate guvernele din 1989 până acum, iar străinii, mai ales cei din Italia, destinația preferată a românilor care vor să muncească afară, ne strigă: „Romeni di merda!” și ne închid porțile.

Investițiile străine ocolesc zonele sărace ale României.

De vină pentru nivelul scăzut al capitalului intrat în aceste regiuni sunt starea proastă a infrastructurii și lipsa acută a forței de muncă. Regiunile mai bogate atrag mai mulți investitori, pentru că există o putere de cumpărare mai mare în zonă, se găsește forță de muncă calificată, chiar dacă nu ieftină, și există un nivel al infrastructurii superior celui din regiunile mai sărace.

În plus, în zonele sărace, criza forței de muncă este, paradoxal, mai mare, pentru că de-acolo au plecat mai mulți români, încrezători în existența unui Eldorado de-aiurea.

Și eu provin dintr-un astfel de oraș, Bârlad, ale cărui existență și dezvoltare sunt bazate pe renumita Fabrică de Rulmenți Bârlad.

Când m-am angajat în această fabrică lucrau aproape 10 mii de oameni. După privatizarea cu firma turcească „Kombasan” și după restructurări succesive, au mai rămas aproximativ 3.000. Din cauza crizei economico-financiare, săptămâna trecută au mai fost disponibilizați încă 800 de oameni.

Declarația mea politică se intitulează „Descentralizarea – prioritatea Guvernului Boc”.

Descentralizarea este subiectul cel mai des abordat în ultimii zece ani. Totuși, până acum nu s-au realizat progrese semnificative care să fie resimțite la nivelul cetățeanului.

Noi, cei de la Partidul Democrat Liberal, vorbim despre necesitatea descentralizării încă de la începutul mandatului trecut.

Domnul ministru Blaga construise o strategie pe această temă încă de acum patru ani. Pe vremea când Domnia Sa era ministru al administrației a fost promovată Legea-cadru privind descentralizarea.

Cabinetul Boc a solicitat miniștrilor un calendar precis pentru implementarea descentralizării în România.

Decizia Guvernului de accelerare a ritmului de elaborare și de adoptare a pachetelor de legi pentru implementarea descentralizării este mărturia clară a voinței politice a actualului Guvern.

Primul pas a fost făcut în justiție prin adoptarea de către Guvern a proiectului cu privire la Codul penal, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă.

Pachetul de legi vine să creeze, întâi, cadrul legal al luării deciziilor la nivel local și oferă, apoi, resursele financiare necesare pentru aplicarea acestora.

De exemplu, șefii direcțiilor agricole, ai inspectoratelor școlare sau ai poliției locale vor fi numiți în funcție de autoritățile locale, și nu de la centru. Ministerul va avea, astfel, doar un rol de supraveghere și de trasare a politicilor generale.

Aceste măsuri noi le armonizăm cu legea salarizării unice a funcționarilor publici, atât de invocată de Cabinetul Tăriceanu, dar pentru care fosta guvernare n-a făcut nimic.

Adevărata restructurare înseamnă ca administrația locală să dispună și de fondurile necesare finanțării instituțiilor din domenii precum educația, sănătatea sau poliția, nu să fie doar responsabile de bunul mers al acestora.

În acest fel, autoritățile locale, care sunt, de regulă, cel mai aproape de cetățean, vor putea să ia deciziile potrivite. Aceste decizii vor avea nevoie, pentru a fi puse în practică, de resurse financiare corespunzătoare. Și asta pentru că avem mare nevoie de dezvoltare regională, care este una dintre cele mai eficiente metode prin care putem impulsiona și diversifica activitatea economică, prin care putem stimula parteneriatul public-privat și, astfel, putem contribui în mod notabil la reducerea șomajului și la îmbunătățirea nivelului de trai.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii senatori în sală pentru începerea procesului legislativ.

Până atunci, îmi permit să dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2008 privind autorizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru încheierea de angajamente legale interne în anul 2008 în vederea asigurării unor măsuri financiare pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investițiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum și în activități nonagricole;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2008 privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al statului și darea acestuia în folosință gratuită Ambasadei Franței în România;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2008 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–IV din învățământul de stat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat cu program normal de patru ore;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2008 pentru modificarea și completarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale;

Programul de lucru, așa cum vi l-am și enunțat, până la ora 18.10 dezbaterea propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi, iar de la ora 18.10 secțiunea de întrebări și interpelări, secțiune radiodifuzată.

Sunt observații asupra propunerii făcute de Biroul permanent?

Nu sunt.

La punctul 2 din ordinea de zi este o notă privind aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unei inițiative legislative: Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru organizarea administrației publice.

Domnul senator Puiu Hașotti, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi.

Știți la fel de bine ca mine, cel puțin dumneavoastră, domnule președinte, dar și mulți alți colegi, că atunci când se solicită procedura de urgență, fie că este solicitată de Guvern printr-un reprezentant al său, fie de un coleg parlamentar, acesta trebuie să vină în fața plenului Senatului și să justifice procedura de urgență, să ne arate de ce este necesară procedura de urgență.

Prin urmare, solicit respectarea Regulamentului Senatului.

Da, domnule senator. Din păcate, colegii deputați autori Petru Călian și Dușa Mircea nu sunt de față. Am susținut, în schimb, în Biroul permanent, acolo nu v-ați opus, știați de această propunere.

Vă rog. Microfonul 2.

Bineînțeles, nu am de gând să obstrucționez lucrările Senatului, domnule președinte, întotdeauna așa este în Biroul permanent, împreună cu liderii de grup.

În principiu, nu avem nimic împotrivă la dezbaterea unei propuneri legislative sau a unui proiect de lege venit de la Guvern în procedură de urgență, dar inițiatorul, conform regulamentului – și încă o dată fac apel la cunoștințele dumneavoastră, știu că le aveți –, trebuie să ne prezinte în plen necesitatea urgenței.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Domnule senator Hașotti, eu vă citesc art. 107 alin. (1) și alin. (2), Secțiunea a 4-a din Regulamentul Senatului.

Alin. (1): „La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedură de urgență.”

Alin. (2): „Cererea pentru procedura de urgență se analizează de către Biroul permanent și se supune aprobării Senatului în prima ședință de plen.”

Deci aceste condiții au fost îndeplinite.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Autorii trebuie să fie în sală!

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Nu întotdeauna. Permiteți-mi... Și dumneavoastră știți la fel, nu este prima dată.

## **Domnul Tiberiu Aurelian Prodan**

**:**

Domnule președinte, vă rog să-mi dați cuvântul!

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Domnule senator, îmi pare foarte rău, ascultați-mă: din partea dumneavoastră a vorbit liderul de grup. Din partea celorlalte grupuri parlamentare...

## **Domnul Tiberiu Aurelian Prodan**

**:**

Nu este statutar pe procedură, domnule președinte!

Nu vă enervați, vă rog frumos. Bine.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Liderul nostru de grup a vorbit pentru prima parte a procedurii.

Noi am fost sesizați aici cu un Proiect de lege care se referă la modificarea Legii nr. 188 din anul 1999, unde corect este: Senatul este prima Cameră sesizată, iar Camera Deputaților este Cameră decizională, dar pe Legea nr. 340/2007 prima Cameră sesizată este Camera Deputaților și Senatul este Cameră decizională.

Deci nu puteți să supuneți votului un amestec din cele două legi, pentru că într-una Senatul decide și într-una decide Camera Deputaților.

Noi am fost și la ședința comună, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, miercuri, unde s-a încălcat Regulamentul Senatului și, fără să fie votată în plen procedura de urgență, am întrebat atunci de ce se discută fără să fie votată în plen procedura de urgență, ni s-a prezentat acest proiect de lege și sigur că, pe procedură, a fost respins din partea mai multor colegi, dar aici vă atenționez, domnule președinte de ședință, că se încalcă Regulamentul Senatului.

Așadar, nu puteți să supuneți votului acest proiect de lege în forma aceasta, ori cei doi colegi și-l retrag și îl desfac, unul pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat, altfel nu puteți să-l supuneți votului.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator.

Ba o să pot să

Vă rog, domnule senator Hașotti. Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, pentru stenogramă, în numele Grupului parlamentar al PNL, protestez pentru maniera în care ați condus până acum ședința plenului Senatului. Vom lua o decizie dacă vom ataca sau nu la Curtea Constituțională și vă spun, cu regret, vă cunosc de atâta timp, că ați făcut un abuz.

Domnule senator, este punctul dumneavoastră de vedere și vă rog să urmați căile regulamentare pentru a sesiza Biroul permanent.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenționare.

La punctul 3 din ordinea de zi este o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 26 februarie 2009, a următoarei inițiative legislative: Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 127/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiativa legislativă urmează să fie trimisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Nu se supune votului, ci doar v-am informat asupra acestui lucru.

Punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2008 pentru modificarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Suntem în fața unui raport întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Lemeni. Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență în cauză vizează sprijinul salarial diferențiat al personalului clerical, cu 65% din salariul unui profesor din învățământul preuniversitar de stat, respectiv cu 80% tot din salariul unui profesor din învățământul preuniversitar de stat pentru acel personal din unitățile de cult cu venit redus.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului președinte al comisiei, domnul senator Cristian Rădulescu. Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Această ordonanță de urgență a fost inițiată de Guvernul Tăriceanu 2 către sfârșitul mandatului său. Ea este însă sprijinită și de actualul Guvern. Legea pentru sprijinirea salarizării clerului a fost inițiată în anul 1999 pe baza cuantumurilor stabilite, în general, pentru profesori. Între timp însă, în zece ani de zile, s-au produs niște discrepanțe în salarizare, astfel încât clerul a rămas mult în urma veniturilor față de categoriile salariale cuprinse în educație.

Astfel, se vine cu acest act normativ care urmărește nu să egalizeze, dar să micșoreze distanța dintre venituri. Facem specificația că – ați văzut că acolo se spune că se acordă 80% pentru parohiile mai sărace – a existat o reglementare, emisă imediat după emiterea ordonanței, care arată criteriile în funcție de numărul de enoriași, de componența socială, de venituri și așa mai departe, în așa fel încât să se poată stabili un punctaj prin care să se vadă care sunt parohiile sărace.

Comisia noastră propune un raport de adoptare.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt întrebări, dezbateri generale? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor senatori, suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente.

Vă propun ca, printr-un vot, să votăm raportul de admitere și proiectul de lege.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit raportul.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Cosmin Coman.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## **Domnul Iuliu Cosmin Coman** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Codului fiscal, principalele aspecte supuse

reglementării fiind: acordarea unor deduceri suplimentare la calculul profitului impozabil, luând în calcul valoarea cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetaredezvoltare, includerea în categoria veniturilor neimpozabile a veniturilor sub formă de dobânzi pentru depozitele la termen și instrumentele de economisire, aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru locuințele livrate, ca parte a politicii sociale, și scutirea de la plata impozitului pe dividende a dividendelor reinvestite începând cu anul 2009.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, prezentul act normativ.

Vă mulțumesc. Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 24 februarie 2009, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate, să întocmească un raport de admitere, fără amendamente.

Au fost transmise avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia economică, industrii și servicii. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule vicepreședinte. Stimați colegi, raportul este de admitere. Legea are caracter de lege ordinară. Sunt întrebări, dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Gabriel Mutu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pe care doresc s-o adresez domnului secretar de stat.

La art. 2 din ordonanța de urgență, cu privire la scutirea impozitului pe dividende reinvestite, nu se înțelege foarte clar sub ce formă se va acorda această scutire de la plata impozitului pe dividende, pentru că, după plata impozitului pe profit, profitul net poate fi distribuit către investiții sau către dividende. În ce sens veți acorda această scutire? Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.

Este vorba, așa cum am spus, doar de scutirea de la plata impozitului pe dividende pentru acea parte din dividende care este reinvestită începând cu 2009.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Varujan Vosganian. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc foarte mult.

Aș dori, în primul rând, să mulțumesc Ministerului Finanțelor Publice pentru susținerea pe care o dă acestui act normativ și, în al doilea rând, aș vrea să susțin argumentația domnului secretar de stat, adăugând câte ceva acestui răspuns.

S-a discutat foarte mult despre scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, astfel încât să fie stimulată o companie de a-și păstra profitul pentru dezvoltarea activităților economice. Însă noi am socotit că această formulă este mai stimulativă, pentru că ea creează, pentru investitor, argumentația de a readuce în companie în loc să îndrepte către consum sumele aferente.

Lucrurile stau astfel: profitul repartizat pe diverse domenii în funcție de investiție, reinvestire sau retragere către consum propriu se impozitează separat. În clipa în care sumele pentru dividende se reintroduc în circuit, atunci ele sunt exonerate de plata acestui impozit pe dividend.

Să presupunem că dumneavoastră aveți o companie și v-ați retras dividendele. În clipa în care aceste dividende se plasează, nu la aceeași companie, într-o altă companie, se socotește că ele sunt profit reinvestit și sunt exonerate de la plata acestui impozit. Deci vă mărește gama opțională pentru a vă utiliza dividendele și cred că, în această privință, proiectul vine mai mult în întâmpinarea investitorilor.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt și alte puncte de vedere? Vă rog, domnule senator Oprea. Microfonul 2.

Din punct de vedere financiar-contabil, domnul senator Varujan Vosganian a explicat un aspect, dar nuanța prevăzută în proiectul de față este următoarea: dividendul contabilizat este un drept de a fi ridicat și, atunci când sunt mai mulți acționari, unii dintre ei reinvestesc, alții nu. Atâta timp cât dividendul nu este ridicat, nu este impozitat. În momentul în care este dus spre dezvoltare, nu va mai fi niciodată, iar la ridicarea sumelor respective se plătește impozitul cuvenit.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte intervenții? Dacă nu, vă propun o soluție, stimați colegi.

Sigur, suntem prima Cameră sesizată și, probabil, nu reușim să deslușim încă această problemă. Aveți posibilitatea ca, prin colegii noștri de la Camera Deputaților, să interveniți și să clarificăm acest articol care a produs o oarecare neliniște și nelămurire.

Permiteți-mi să

Vă mulțumesc.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 218/2008 privind modificarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.

- Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață

- de capital a întocmit raportul.

- Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat

- Dan Cârlan.

- Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 218/2008, pe care o avem în dezbatere astăzi, abrogă, în primul rând, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 208/2009, care fusese adoptată cu o săptămână în urmă, și introduce două reglementări noi, două schimbări în regimul taxei pe poluare pentru autovehicule: introduce o exceptare de la obligația de plată a taxei pe poluare, până la sfârșitul anului 2009, pentru autovehiculele cu capacitate cilindrică sub 2.000 centimetri cubi și modifică anexele la Ordonanța Guvernului nr. 50/1996, în sensul triplării taxei auto pentru categoriile reglementate acolo.

La momentul în care vorbim, avem deja o nouă ordonanță, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7 din 19 februarie 2009, care modifică, la rândul ei, chestiunea legată de cuantumul taxei, reducând-o de la nivelul stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 218/2008 – reducere cu aproximativ o treime – și acordând unele măsuri compensatorii pentru cei care au apucat să plătească noua taxă.

Dată fiind succesiunea unui număr de trei ordonanțe de urgență pe termen scurt, pe problematica taxei auto, noi rugăm să fie adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 218/2008 așa cum este, pentru a nu aduce dereglări în ceea ce privește regimul său de aplicare.

Solicitarea noastră este să fie adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 218/2008 așa cum este supusă atenției dumneavoastră prin raportul favorabil de admitere al comisiei de specialitate, astfel încât momentul intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 7/2009 să găsească lucrurile în ordinea în care au fost valabile din punct de vedere cronologic.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 24 februarie 2009, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat proiectul de lege și, ținând cont de noua ordonanță care vine să reglementeze domeniul de activitate, domeniul ordonanței, a hotărât, cu 8 voturi pentru și un vot împotrivă, să întocmească un raport de admitere, fără amendamente.

Menționez că am primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, iar de la Comisia economică, industrii și servicii am primit aviz negativ.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte Bota Marius Sorin.

Sunt dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Varujan Vosganian. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Am o întrebare. Nu am înțeles exact care este punctul de vedere al Guvernului, susține sau nu susține această ordonanță?

Să clarificăm.

Dumneavoastră nu puteți să spuneți că o susțineți pe aceasta, pentru că ați anulat-o alaltăieri. Dacă ați anulat-o, nu o mai susțineți. Ori o susțineți, ori n-o susțineți?

Dacă dumneavoastră ați anulat-o alaltăieri și veniți astăzi să spuneți „totuși s-o aprobăm, că o ajungem din urmă cu cealaltă”, mi se pare o procedură puțin cam stranie.

Deci o susțineți sau n-o susțineți?

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 10, vă rog.

Nu știu ce este mai straniu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 208/2009, adoptată astăzi și abrogată peste o săptămână prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 218/2008, sau solicitarea Guvernului de a menține, de a adopta astăzi, prin legea de aprobare a ordonanței, așa cum a fost ea adoptată în 15 decembrie 2008, pentru că ea și-a produs efectele între 15 decembrie 2008 și 19 februarie 2009?

Dacă Senatul ar respinge această ordonanță, ar trebui să precizeze și niște măsuri care să reglementeze situația din perioada în care ea a fost în vigoare, și acest lucru nu ar face decât să complice și mai mult lucrurile, pe de o parte. Pe de altă parte, ordonanța de urgență a Guvernului din februarie 2009 nu abrogă această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 218/2008, modifică anumite prevederi din cele pe care le avem în față aici, prevederi care au fost în vigoare de pe 15 februarie 2008 până pe 19 februarie 2009.

Astăzi, când vorbim, efectele acestei ordonanțe au încetat în anumite puncte și continuă să fie valabile în alte puncte.

Domnule secretar de stat, Guvernul susține adoptarea acestei ordonanțe?

Categoric. Susținem adoptarea pentru că, între timp, chiar dacă nu am fost de acord cu anumite puncte, ele au fost deja reglementate printr-un nou act normativ.

Dacă-mi permiteți, am să vorbesc acum în numele Grupului parlamentar al PNL. Din răspunsul la întrebare nu am înțeles.

Stimați colegi,

Ne aflăm în fața uneia dintre cele mai interesante dezbateri care s-au dus în ultimii doi ani. Am avut unele formațiuni politice care au inițiat un act normativ. După ce actul normativ a fost dus până la capăt și adoptat în Camera Deputaților, cu votul și cu inițiativa partidelor respective, cele două partide au militat permanent în Parlament pentru anularea taxei pe poluare auto, făcând chiar campanii de strângere de semnături, mergând cu plângere la Bruxelles pentru a incrimina existența acestei taxe, depunând chiar moțiuni de cenzură și cerând imperativ Guvernului ori să renunțe la taxa de poluare, ori să meargă acasă.

După alegeri, lucrurile s-au schimbat. Guvernul a observat brusc că această taxă este utilă. Actualul președinte al Senatului a mers la Pitești și a jurat în fața celor de la „Automobile Craiova” că măsura aceasta este o măsură foarte utilă și a reluat toate argumentele pe care noi, cu insistență, le-am prezentat în Parlament, argumente legate de conservarea locurilor de muncă, de stimularea industriei de automobile. Dânșii abia după alegeri au avut răgazul să asculte argumentele noastre. Au mai înțeles ceva între timp: că această taxă ar putea să fie bună pentru a aduce bani la un buget pe care dânșii nu îl mai văd îndestulător.

Motivul pentru care astăzi Guvernul ia această poziție este următorul: este limpede că toată argumentația ultimilor doi ani se risipește. Guvernul nu dorește să înlăture taxa pe poluare, însă face precum în gluma cu capra preotului, în care, după ce bulucește animale în cameră, când scoate capra, respectivul locatar răsuflă ușurat. De aceea, Guvernul se gândește că, dacă, în loc să majoreze taxa de trei ori, o va majora numai de două ori, va scoate capra din casă, și atunci românii vor spune „Slavă lui Dumnezeu, ce bun Guvern avem!”.

În același timp, Guvernul nu dorește să anuleze măsura noastră ca nu cumva să meargă alții la Bruxelles să se plângă și să ceară banii înapoi.

Spuneți, domnule Cârlan, foarte deschis, că dumneavoastră nu vreți să o anulați nu din motive procedurale – că acestea sunt tertipuri, ori o anulați, ori nu o anulați –, dumneavoastră vă este teamă că dacă o anulați va trebui să dați niște bani înapoi și „de unde nu e nici Dumnezeu nu cere”, adică din actualul buget al României. Din acest motiv, noi vă solicităm imperativ să aveți o atitudine morală corectă.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Șerban Constantin Valeca, aveți cuvântul.

Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că unii colegi de-ai noștri uită în ce situație ne-au adus.

În primul rând, toată bulversarea și stranietatea situației a fost creată din cauza faptului că Guvernul trecut s-a jucat cu această taxă, suspendând-o.

Când s-a discutat la Pitești cu producătorul de autoturisme, s-a prezentat de către toate asociațiile faptul că au intrat peste 200.000 de rable în România în perioada în care această taxă a fost suspendată. După aceea, probabil, speriat, a făcut pe ultima sută de metri o taxă imposibilă. Acum Guvernul actual a calculat taxa împreună cu producătorii români și, pentru protecția industriei de automobile pentru această perioadă, s-a ajuns la această concluzie.

Din datele pe care le dețin și din discuțiile cu Ministerul Mediului, probabil, se va veni cu un proiect de lege adevărat, pe principiul „poluatorul plătește”. Până atunci, pentru protecția industriei de automobile, din cauza acestei crize în care am intrat din 2008, trebuie susținută această taxă.

Stranietatea situației a fost introdusă de colegii care acum spun că s-au câștigat voturi aiurea și, iarăși, trebuie să ne fie foarte clar, în România, în perioada iunie–decembrie 2008, s-au înregistrat 200.000 de mașini vechi din străinătate. Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Nu mai sunt intervenții.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2008 privind înființarea activității de derulare și gestionare a proiectelor de înfrățire instituțională finanțate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistență tehnică.

Raportoare este Comisia economică, industrii și servicii. Domnule președinte al comisiei, vă așteptăm la microfonul 7.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat Iuliu Cosmin Coman.

Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Mulțumesc.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2008 are ca obiect de reglementare înființarea pe lângă Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de autoritate administrativă de înfrățire instituțională, a unei activități finanțate integral din venituri proprii, constând în derularea și gestionarea proiectelor de înfrățire instituțională pentru care România are calitatea de donator de asistență tehnică.

Dobândirea statutului de stat membru al Uniunii Europene conferă României astfel posibilitatea de a trece de la statutul de stat beneficiar la cel de stat donator de asistență în cadrul proiectelor de înfrățire instituțională.

Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, prezentul act normativ, cu amendamentele propuse în Comisia economică, industrii și servicii a Senatului.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Vosganian, vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc foarte mult.

Această Ordonanță de urgență a Guvernului 196/2008 a stârnit ample dezbateri în Comisia economică, industrii și servicii.

Am dat un aviz favorabil și supunem plenului cu această recomandare de a admite proiectul de lege, dar avem și două amendamente care sunt menite să lărgească numărul instituțiilor care pot derula astfel de proiecte de înfrățire instituțională și dăm o mai bună definire a funcționarului sau personalului care este parte la derularea acestor proceduri.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă invit la dezbateri generale. Nu sunt.

Suntem în fața unui raport de admitere, cu două amendamente admise.

Vă consult dacă în legătură cu amendamentele admise sunt probleme.

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Aș dori să fac doar o simplă remarcă, domnule președinte.

Ca și la celelalte două proiecte de lege, dacă permiteți ca în textul ordonanței să facem acea modificare privind înlocuirea denumirii „Ministerul Economiei și Finanțelor” cu denumirea „Ministerul Finanțelor Publice”.

De această dată nu a fost trecut în raport și de aceea fac eu această precizare.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Suntem în fața unui vot final.

Suntem în fața unui proiect de lege cu caracter organic.

- abțineri, raportul a fost adoptat.

- Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am rugămintea să rămâneți în sală, deoarece intrăm în zona legilor cu caracter organic.

- Rog liderii de grupuri parlamentare să își convoace colegii

- la dezbateri.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2008 pentru modificarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

- Raportoare este Comisia pentru muncă, familie și

- protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.

- Din partea Guvernului participă inițiatorul, domnul

- secretar de stat Marius Lazăr.

- Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8. **Domnul Marius Vicențio Lazăr-Iosip** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin prezentul proiect de lege propunem modificarea dispozițiilor art. 296 și ale alin. (3) al art. 298 din Codul muncii, și anume prelungirea cu doi ani a termenelor prevăzute de acestea, cu menținerea actualelor reglementări privind întocmirea, completarea, păstrarea și evidența carnetului de muncă.

Prin acest proiect oferim posibilitatea instituțiilor statului de a consolida un sistem informatic securizat de gestionare a datelor privind vechimea în muncă, stagiul de cotizare, astfel încât acestea să reflecte parcursul profesional al salariatului, precum și perioada de contributivitate în sistemul securității sociale.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Cristian Rădulescu, vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Ordonanța de urgență a Guvernului se ocupă chiar cu ceea ce spunea domnul secretar de stat, prelungirea cu doi ani a termenului de trecere pe suport digital a datelor din carnetele de muncă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiției.

În contextul actual, plata sumelor rezultate din titlurile executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale presupune pentru bugetul de stat un efort deosebit _._ Cuantumul total al acestor sume impune pentru ordonatorii principali de credite din sistemul justiției o abordare coordonată, coerentă și unitară a modalităților de efectuare a acestor plăți.

Deși Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești a realizat o proiecție bugetară pentru plata acestor titluri executorii pentru anul 2009, totuși suma solicitată nu a fost cuprinsă în buget.

Actul normativ propune, așadar, suspendarea executării voluntare a hotărârilor judecătorești până la data de 31 martie 2009, cu scopul ca până la acest termen să fie identificate resursele financiare necesare efectuării plății, ori emiterea unui alt act normativ prin care să se procedeze la eșalonarea acestor sume de bani.

Un eventual vot negativ ne-ar aduce în situația declanșării procedurilor de executare silită. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului președinte Toni Greblă. Microfonul 7.

Le urăm succes!

Le dorim să se încadreze în acești doi ani și să nu vină la noi cu altă prelungire.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă invit la dezbateri generale.

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Suntem în fața unui raport de admitere fără amendamente.

Legea are caracter organic.

Doamnelor și domnilor senatori,

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiției.

Suntem în fața unui raport de respingere.

Termenul de adoptare tacită este de 19 martie 2009.

Raportoare este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări am analizat cu maximă atenție solicitarea inițiatorului privind această ordonanță de urgență.

Într-adevăr, din cauza numeroaselor procese pe care magistrații le-au intentat Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, în prezent, acesta are de plătit sume de bani judecătorilor din propriul sistem.

În această situație, Guvernul a gândit această ordonanță de urgență prin care, practic, „sista” executarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile până la 31 martie 2009.

La întrebarea membrilor comisiei „De ce până la 31 martie?”, s-a răspuns că proiectul de ordonanță de urgență a fost inițiat în momentul în care nu aveam o perspectivă cu privire la adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2009 și am apreciat că cel mai târziu la 31 martie 2009 Legea bugetului de stat va fi adoptată, iar în cadrul bugetului vor fi cuprinse sumele necesare pentru a se face aceste plăți.

În această situație, inițial gândisem formularea unui amendament care să suspende executarea acestor hotărâri judecătorești până la adoptarea Legii bugetului de stat pe 2009, ceea ce inițiatorul a fost total de acord.

Având în vedere că, la data când discutam în ședință, bugetul era în analiza celor două Camere ale Parlamentului, am considerat că este inutil să mai aprobăm un proiect de lege care era discutabil din multe puncte de vedere. Dacă noi putem să hotărâm prin lege suspendarea executării unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și având în vedere că scopul pentru care ministerul solicitase acest termen s-a împlinit deja, am considerat necesar să adoptăm în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări un raport de respingere, cu această mențiune, și vă rog să credeți că toți colegii din comisie am făcut-o cu maximă responsabilitate.

Vreau să vă mai informez, stimați colegi, că, în raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Întrebări? Vă rog, domnule senator Urban. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare și o rugăminte pentru reprezentantul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Trebuie spus că, în acest moment, există în continuare sute de procese pe rolul instanțelor de judecată pe această temă, prin care magistrați și membri ai personalului auxiliar își cer aceste drepturi. Sursa acestor hotărâri judecătorești derivă din faptul că nu există o lege a salarizării magistraților.

Vă aduc aminte faptul că, în momentul în care această Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 225/2008 a început să fie lucrată, respectiv în iunie anul trecut, în paralel, se lucra și la o ordonanță de urgență privind salarizarea magistraților, lucrare care a fost abandonată în toamna anului trecut, atunci când sub presiunea străzii, mă refer la amplele manifestații ale profesorilor, pur și simplu, lucrul la această ordonanță nu a mai continuat.

Vreau să atrag atenția asupra faptului că aceste procese vor continua atâta timp cât nu se va promova, în regim de urgență, o legislație privind salarizarea magistraților și a personalului auxiliar din domeniul justiției, pentru că aici e marea problemă.

Aș vrea ca Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești să-și dea seama că, dacă vrem ca nota de plată care va presa asupra bugetului și, indirect, asupra contribuabilului român să fie cât mai mică, să-și țină promisiunea pe care a făcut-o și în fața Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări acum două săptămâni, când ne-a promis că urma, în cel mai scurt timp, să promoveze o asemenea legislație în domeniul salarizării magistraților. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Iulian Urban. Domnul senator Frunda György. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Discuția acestei ordonanțe de urgență îmi dă posibilitatea să ridic problema inegalității prin care este tratat statul față de cetățean în executarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile.

Atunci când un cetățean al acestei țări este dator Fiscului, chiar dintr-o neatenție, primește de la Fisc o notificare și plătește întârzieri, penalități pentru fiecare zi până când își plătește datoria.

Pe de altă parte, statul, când este pârât într-o cauză, nu are obligația executării silite potrivit legilor adoptate de noi, atunci când, de exemplu, un consiliu de implementare a Legii fondului funciar nu execută și nu pune în posesie pe cineva, nu este obligat la niciun fel de penalități și la niciun fel de daune.

Eu cred că și în această cauză a acestei ordonanțe este adevărat că putem pune sub semnul întrebării moralitatea judecătorilor – ei sunt și reclamanții, ei sunt și judecători și

dau o hotărâre irevocabilă –, dar, în niciun caz, nu putem supune aceluiași semn de întrebare legalitatea hotărârii definitive și irevocabile.

Statul este obligat să plătească acestor judecători sumele respective. Nu cred că vom crea o premisă bună, un precedent bun atunci când noi amânăm executarea judecătorească a unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și cred că trebuie să ne gândim cu toții la a avea unul și același mod de execuție a hotărârilor judecătorești definitive românești și ale Curții Europene ale Drepturilor Omului, indiferent dacă cel executat este statul român, printr-una din instituțiile sale, sau este un cetățean român.

Dacă vom accepta asemenea discriminări în defavoarea cetățeanului și în favoarea cetății, cred că nu putem vorbi de un stat de drept și cred că cetățenii au dreptul moral și constituțional de a nu fi de acord cu asemenea legi. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Varujan Vosganian.

Văd că nu mai am decât două-trei minute. Aș vrea să rezum puțin.

În 2001, un act normativ dat de ministrul Rodica Stănoiu, de comun acord cu judecătorii și procurorii, ducea la anularea sporului de 50% cu condiția creșterii salariilor cu 65%. Așadar, se retrăgea un drept, sporul de 50%, dar se majorau salariile cu mai mult decât sporurile respective.

După câțiva ani, prin 2005-2006, unii dintre procurori și judecători au constatat că actul, care dăduse acest drept și pe care ei l-au folosit în toată această perioadă, era o ordonanță simplă care modifica o ordonanță de urgență, motiv pentru care a fost acționat în instanță statul român și obligat să plătească și sporurile, după ce majorase salariile, din 2001 până în 2006.

De ce am dorit să spun acest lucru?

Eu nu-l contrazic deloc pe Frunda György, eu nu pun în discuție legitimitatea hotărârii judecătorești: banii trebuie dați!

Am fost pus însă în situația, în 2007 și 2008, să plătesc peste jumătate de miliard de euro din cauza erorilor legislative din perioada 2001–2004. Numai anul trecut 0,3% din PIB, din deficitul bugetar, se datorează integral acestor acțiuni. Este vorba de sute de milioane de euro pe care i-am plătit din cauza unor erori de natură legislativă. Probabil că dacă sumele ar fi fost mult mai mici, Curtea de Conturi sau cineva s-ar fi sesizat. Așa nu se sesizează nimeni.

Date fiind însă sumele imense, vă mărturisesc că, în fața unui deficit tot mai tensionat, a trebuit să aloc un miliard de lei, numai în ultimul trimestru, în fața amenințării judecătorilor și procurorilor cu blocarea actului de justiție și în fața presiunilor Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, pentru că banii pentru derularea proceselor îi dădea pentru plata acestor sume, așadar să forțez deficitul bugetar cu 0,3% numai în ultimul trimestru și, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, împreună cu Parchetul General, am găsit această formulă de defalcare în două etape, pentru a face sustenabilă plata de la buget.

Deci, domnule Frunda, nu este vorba de un abuz. Este vorba de un act care s-a făcut de comun acord cu beneficiarii hotărârilor respective și care au semnat, prin reprezentanții lor, cu statul român plata eșalonată, înțelegând cu maturitate că statul – pus să vedem de cine! – nu poate onora toate obligațiile decât cu riscuri mari. Deci nu aș lua-o ca un abuz.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Cristian Rădulescu. Microfonul 2.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Stimați colegi,

Această ordonanță este una dintre cele puține care au fost inițiate pe timpul Guvernului Tăriceanu 2 și, după aceea, semnată și susținută de Guvernul Boc.

Această continuitate trebuie de la început să ne spună ceva și vedeți că și susținerea din Parlament, într-un fel paradoxală, din partea Grupului parlamentar al PNL, din partea mea, a Grupului parlamentar al PD-L arată același lucru.

Legea spune în felul următor: „Executările pot fi suspendate pentru anumite perioade cu condiția ca această perioadă să nu fie _sine die_ și să nu împiedice în final dreptul la justiție”, cu excepția cazului când legea nu reglementează altfel.

Guvernul s-a prevalat de această prevedere și, în momentul de față, o folosește pentru a suspenda executările în cazurile respective pe o perioadă judicioasă, acceptabilă, nu _sine die._

La urma urmei, aici este vorba a cui o fi vina inițială: a statului, adică a Guvernului, a magistraților? E foarte dificil de spus, dacă o luăm înapoi pe firul istoriei. Cert este că, între timp, s-au acumulat – cum spunea domnul ministru Varujan Vosganian – niște sume enorme, este vorba de niște zeci de milioane de euro.

**Domnul Varujan Vosganian**

**:** Sute de milioane!

...sau poate sute de milioane de euro. S-a ajuns la un fel de negociere la care au participat Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală și Guvernul, care, deocamdată, au găsit această formulă în baza căreia Guvernul ne propune această ordonanță.

Să vorbim aici despre niște privilegii pe care le face Guvernul, în comparație cu cele pentru un cetățean obișnuit, nu cred că este cel mai bun exemplu. Pentru un cetățean obișnuit când este vorba de o suspendare de executare poate fi vorba de dreptul lui personal, precum și de sume foarte mici, pe când aici este vorba de o categorie întreagă. Și, când e vorba de categorii, sigur că statul poate să se implice și să se reglementeze, iar în contextul actual, când este vorba de aceste sume foarte mari datorate unei categorii, este adevărat, merituoase, dar care trebuie să se plieze pe niște venituri mai mici în momentul de față, nu putem zice deloc că le facem un tratament discriminatoriu, ci le dăm anumite câștiguri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt și alte puncte de vedere? Domnul senator Mustățea. Microfonul 1.

Eu aș vrea să-l întreb pe reprezentantul Guvernului dacă în acest moment sunt alocate în bugetul pe 2009 creditele bugetare necesare achitării acestor sume stabilite prin titluri executorii, iar, în caz contrar, să ne spună când apreciază că pot fi găsite soluțiile pentru asigurarea acestor sume, pentru că, altfel, dacă nu găsim o procedură rapidă, putem ajunge în situația de amânare a acestor drepturi _sine die_ . Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule președinte Toni Greblă, voiați să interveniți? Vă rog. Microfonul 7.

Eu voiam să spun că, de fapt, mai toți colegii mei au susținut același punct de vedere. Este vorba de hotărâri judecătorești în istoricul cărora nu intrăm. Sunt hotărâri judecătorești definitive și irevocabile și cu toții am înțeles presiunea bugetară formidabilă asupra Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, dar, în prezent, ca urmare a adoptării Legii bugetului de stat pe 2009, această ordonanță de urgență nu se mai justifică. Termenul 31 martie 2009 era apreciat ca un termen până când se aprobă bugetul.

Nu putem să spunem acum, astăzi, când Legea bugetului de stat este adoptată, „nu sunt banii necesari”, dar până la 31 martie vor fi găsiți banii necesari – o jumătate de miliard de euro! Deci este clar că proiectul de ordonanță de urgență nu-și mai găsește justificarea.

De altfel, aveți în vedere și faptul că noi suntem primă Cameră sesizată și, până când el va fi dezbătut și în Camera Deputaților, termenul de 31 martie va fi demult depășit.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că este ora 18.05 și peste cinci minute intrăm în ultima parte a ședinței noastre,

- Încheiem aici a doua parte a ședinței noastre. Peste patru

- minute intrăm în ultima parte a ședinței.

- Eu vă mulțumesc pentru participare.

- Să rămână în sală doar doamnele și domnii senatori care

- au întrebări și interpelări adresate Guvernului. Vă doresc o seară plăcută!

## PAUZĂ

* *

## DUPĂ PAUZĂ

Stimați colegi,

Trecem la ultima parte a ședinței noastre de astăzi: întrebări și interpelări adresate Guvernului. Începem cu secțiunea de întrebări.

Dau cuvântul doamnei senator Anca Daniela Boagiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Se pregătește domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și se referă la problema infrastructurii de metrou din sectorul 2, București.

Construcția magistralei de metrou nr. 5 Drumul Taberei – Pantelimon, cu cele două tronsoane: Drumul Taberei – Universitate și Universitate – Pantelimon, reprezintă un proiect anunțat de Ministerul Transporturilor, respectiv de fostul ministru, încă din anul 2007. Termenele inițiale erau: 2008 pentru primul tronson și 2009 pentru tronsonul Universitate – Pantelimon.

Dată fiind importanța acestui tronson de metrou pentru locuitorii Bucureștiului, în mod special pentru locuitorii sectorului 2, pentru reducerea traficului de autovehicule din București, am următoarele întrebări:

Care este stadiul proiectului magistralei de metrou nr. 5, care sunt termenele estimate pentru finalizarea proiectului și, bineînțeles, care sunt costurile totale ale proiectului și sursele de finanțare?

În același timp, aș vrea să știu dacă la nivelul „Metrorex”, care se află în subordinea ministerului, există sume prevăzute pentru reabilitarea stațiilor construite înainte de anul 1989 și care se află acum într-o situație destul de neplăcută pentru călători.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului ministru Vasile Blaga și vizează situația derulării proiectelor finanțate din fonduri europene în București și pe raza sectorului 2, București.

Prima întrebare se referă la stadiul de execuție al pasajului Pipera—Tunari, un proiect finanțat din Programul PHARE CES 2004–2006, ai cărui beneficiari sunt Consiliul Județean Ilfov, în parteneriat cu Consiliul local al sectorului 2 și Consiliul Local Voluntari.

Care este stadiul proiectului pentru reabilitarea ecologică a salbei de lacuri de pe râul Colentina și pentru curățarea zonelor adiacente, în vederea reintroducerii lor în circuitul turistic?

Acestea au beneficiat de o finanțare de 5,6 milioane euro prin Programul PHARE 2003 și au fost incluse pe lista de proiecte care urmau să fie pregătite și finanțate prin Programul operațional regional 2007–2013. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator. Domnul senator Ioan Chelaru nu este în sală.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, care a depus o întrebare.

Vă mai atenționez o dată. Aveți dreptul la două întrebări și o interpelare în fiecare săptămână. Dumneavoastră aveți trei întrebări, ați depus o întrebare, mai aveți două întrebări, da? Doamna senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice.

Domnule ministru,

La biroul senatorial Vaslui s-a prezentat petenta Diaconu Cărare Emilia, domiciliată în municipiul Vaslui, care a sesizat întârzierea rezolvării dosarului de restituire de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, instituție aflată în subordinea Ministerului Finanțelor Publice.

Deși a înaintat cu mandat poștal din 14 ianuarie 2008 acte doveditoare pentru analizarea în mod excepțional și tratarea cu prioritate a dosarului cu nr. 9.530 de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, fiind bătrână și

bolnavă, conform art. 4 din decizia acestei comisii, nici până în prezent nu a primit o înștiințare sau răspuns.

Vă rog, domnule ministru, să dispuneți analizarea acestui caz de către președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, pentru asigurarea unui răspuns corect către petentă.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, urmează la cuvânt domnul senator Iulian Bădescu, Grupul parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. O singură observație.

Știu că trebuie să citesc doar două întrebări, însă, dacă se depun mai multe întrebări, trebuie menționat acest lucru, pentru a fi luat în calcul în stenogramă.

Mulțumesc.

Prima întrebare este adresată domnului Dan Nica, ministrul administrației și internelor, și privește ignorarea unei surse de venituri pentru Poliția Română.

## Domnule ministru,

Mai mulți cetățeni din județul Vâlcea mi-au semnalat în timpul audiențelor acordate faptul că aparatele de tip radar amplasate de o firmă din Cluj, CODEC SPAT – SRL, ascund o afacere cel puțin dubioasă.

Deși este intitulat pompos „Sistemul de prevenire a accidentelor din trafic” (SPAT), avem de-a face, se pare, doar cu o ingenioasă metodă de „privatizare” a amenzilor date vitezomanilor.

Mai mult, din presa locală și din verificările făcute de mine, există mari suspiciuni privind legalitatea contractului de asociere în participațiune încheiat între nouă primării vâlcene și firma din Cluj. Nu s-au ținut licitații, nu s-au anexat acte de valabilitate metrologică și așa mai departe.

Consiliul Județean Vâlcea este și el amestecat în acest scandal care oferă, prin contractele impuse unor primării, peste 60% din valoarea amenzilor încasate unei firme private. Mai surprinzător este faptul că 11 lucrători de la Poliția Rutieră Vâlcea sunt plătiți din bani publici pentru a facilita acțiunea de încasare a amenzilor, deși această instituție este exclusă de la împărțirea veniturilor.

De aceea vă rog, domnule ministru, să verificați legalitatea contractelor – Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice a amendat peste tot în țară primăriile care au încheiat astfel de contracte fără licitație –, să cercetați de ce Poliția Rutieră Vâlcea face muncă voluntară în folosul unei firme private – birou pus la dispoziție, plata energiei electrice – și să-mi comunicați dacă veți dispune măsuri ca astfel de „contracte” vădit oneroase să nu mai fie acceptate în viitor și în alte județe, Poliția Română pierzând, din cauza lor, posibilitatea de a accesa fonduri de care are acum atâta nevoie.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Iulian Bădescu. Este prezent? Nu este.

Îl invit la microfon pe domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL. Microfonul 1.

Întrebarea este adresată Ministerului Sănătății.

După discutarea bugetului de stat, am constat că sunt incluse la investiții obiective medicale aflate în derulare încă din 1991.

Vă rog, domnule ministru, să precizați care este stadiul execuției acestor obiective medicale, de exemplu, spitalele la care se lucrează de la începutul anilor ’90, dacă s-a stabilit momentul punerii lor în funcțiune și dacă dumneavoastră considerați ca fiind normal și economic să pornești multe obiective fără a termina vreunul din ele. Vă rog să rețineți că au trecut mai mult de 15 ani.

Mă interesează și strategia Ministerului Sănătății privind vechile unități sanitare, respectiv toate spitalele județene de urgență care datează, ca an de construcție, de la începutul anilor ’70.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ovidius Mărcuțianu, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul senator are două întrebări adresate Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, respectiv Ministerului Administrației și Internelor.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prima întrebare este adresată domnului ministru Radu Berceanu.

Obiectul întrebării: reabilitarea unor drumuri naționale.

Este bine-cunoscut faptul că drumul național 17B Piatra-Neamț – Vatra Dornei și drumul național 15 Brașov – Sfântu Gheorghe – Miercurea-Ciuc – Toplița – Reghin – Apahida sunt într-o stare deplorabilă de mai mulți ani.

Vă rog să precizați, domnule ministru, dacă pentru DN 17B, în special pentru tronsonul Bicaz – Poiana Largului, s-a realizat un studiu de fezabilitate și/sau proiect de reabilitare.

Dacă da, este inclus acesta în Legea bugetului de stat pe 2009 și ce sumă îi este alocată?

Dacă nu, când se va realiza un asemenea proiect? Aceeași întrebare pentru DN 15, în special pentru tronsonul Toplița – Reghin.

Este un drum care nu face parte din colegiul meu, dar este folosit de cetățenii din Colegiul 3 de pe Valea Muntelui să meargă la spital la Târgu Mureș și la Cluj-Napoca și, bineînțeles, în vestul Europei.

Ce măsuri efective vor fi luate pentru reabilitarea acestor drumuri naționale?

Ați parcurs vreodată cu mașina personală aceste drumuri naționale și, în cazul în care răspunsul este negativ, vă invit călduros la o plimbare împreună.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Dan Nica, Ministerul Administrației și Internelor.

Obiectul întrebării – Asfaltarea drumurilor din comuna Ghindăoani, județul Neamț.

Cu respect, domnule ministru, vă aduc la cunoștință faptul că în comuna Ghindăoani, județul Neamț, nu există nici măcar un metru pătrat de drum asfaltat, un lucru inacceptabil pentru o localitate dintr-un stat membru al Uniunii Europene.

Vă rog să precizați, domnule ministru, când se vor asfalta drumurile din comuna Ghindăoani și cum considerați că s-ar putea realiza acest lucru, și dacă dumneavoastră considerați că este normal ca în secolul XXI, într-o țară membră a Uniunii Europene, să existe comune fără niciun metru pătrat de asfalt.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL, cu o întrebare adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Am o întrebare adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, respectiv domnului ministru Radu Berceanu.

Obiectul întrebării îl constituie blocarea DN56 în data de 20 februarie 2009.

Domnule ministru,

În data de 20 februarie 2009, din cauza căderilor masive de zăpadă, singurele, de altfel, în această iarnă, DN56 Craiova – Calafat a fost blocat pentru mai multe ore. Ninsoarea a început în cursul nopții de 19 spre 20 februarie, însă nici în seara zilei de 20 februarie pe drumul național menționat nu a acționat cu eficiență nici măcar un singur utilaj pentru curățarea drumului.

Posturile naționale de televiziune au prezentat, în mod repetat, din oră în oră, imagini cu autoturisme blocate pe porțiunea de drum dintre Galicea Mare și Maglavit și cu cetățeni care nu puteau ajunge la destinație din cauza ineficienței structurilor specifice din subordinea ministerului pe care îl conduceți.

Vă rog să precizați, domnule ministru, care sunt motivele care au stat la baza acestei lipse de reacție și care sunt măsurile pe care le aveți în vedere pentru ca această situație să nu se mai repete?

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ultimul înscris la sesiunea de întrebări, domnul senator Cornel Popa.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc.

În calitate de deputat al județului Bihor, am făcut eforturi deosebite pentru susținerea și îmbunătățirea sistemului sanitar bihorean prin înființarea Centrului de boli cardiovasculare și a Centrului oncologic din cadrul Spitalului clinic județean de urgență, precum și pentru construirea unui spital județean de urgență. Consider că este de datoria mea, în calitate de senator, să intensific aceste eforturi, pentru ca proiectele inițiate să fie finalizate.

Ca urmare, vă adresez următoarele întrebări:

Având în vedere că, încă din anul 2008, Ministerul Sănătății a alocat sumele necesare pentru construirea unui spital județean de urgență în Oradea, vă solicit, și pe această cale, o informare privind resursele financiare alocate acestui proiect pentru perioada următoare, stadiul procedurilor de achiziție publică a serviciilor de construcție, precum și termenul de începere și finalizare a lucrărilor.

O altă problemă stringentă a sistemului de sănătate bihorean o reprezintă asigurarea finanțării pentru achiziționarea materialelor strict necesare pentru funcționarea angiografului din cadrul Centrului de boli cardiovasculare Oradea.

În cursul unei luni, circa o sută de pacienți din județul Bihor au nevoie de intervenții medicale ce sunt efectuate cu ajutorul acestui aparat.

Pe această cale, solicit să mi se răspundă dacă Ministerul Sănătății a cuprins în bugetul pe anul 2009, prin Programul național de boli cardiovasculare, sumele necesare funcționării angiografului din cadrul Centrului de boli cardiovasculare Oradea și, respectiv, cuantumul acestor sume.

De altfel, aceleași întrebări v-au fost adresate și în scrisoarea deschisă transmisă în luna ianuarie anul curent, scrisoare care nu a primit niciun fel de răspuns din partea dumneavoastră, până la această oră.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă cer scuze, ultimul vorbitor la întrebări este domnul senator Arcaș Viorel, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, cu o întrebare adresată ministrului agriculturii.

Vă rog. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.

Întrebarea este adresată domnului ministru al agriculturii, domnul Ilie Sârbu.

Care este suprafața totală a terenurilor agricole cultivate ce se consideră că au depășit limita maximă de poluare, astfel încât produsele recoltate de pe acestea să nu poată fi comercializate?

Care este numărul total de proprietari afectați de această măsură și care sunt măsurile ce trebuie luate pentru ca aceste terenuri să iasă din categoria celor poluate și în atribuțiile cui – autorități, proprietar – ar trebui să fie aceste măsuri?

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

La sesiunea de interpelări, are cuvântul domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Obiectul interpelării: Izolarea regiunii de nord-vest a Românei se dovedește o prioritate a ministrului Radu Berceanu.

Având în vedere că în programul de guvernare pe perioada 2009–2012, Capitolul XIII – „Infrastructură de transport”, sunt prevăzute, ca obiective, interconectarea și interoperabilitatea rețelei de drumuri din România cu rețeaua de drumuri europeană, precum și asigurarea coerenței și continuității lucrărilor de infrastructură pe termen lung, prin promovarea pactului național „Autostrăzile României”, și ținând cont de faptul că județul Bihor este un județ de graniță ce asigură legătura cu Occidentul, având în vedere potențialul turistic și economic ce ar trebui valorificat, considerăm că susținerea proiectelor de infrastructură în nord-vest, județele Bihor, Sălaj, Satu Mare, Baia Mare, Cluj, ar trebui să fie o prioritate pentru Guvern.

În contextul actualei crize mondiale, atragerea investițiilor străine este vitală pentru orice economie națională, în condițiile în care țara vecină Ungaria a realizat infrastructură de transport modernă până la Borș, și consider că este de maximă importanță ca și România să asigure aceleași condiții moderne, astfel încât investițiile să nu se oprească la graniță.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi comunicați detalii în legătură cu evoluția următoarelor proiecte:

Referitor la lucrările ce se vor efectua în cursul anului 2009 la Autostrada „Transilvania” Borș – Brașov, din datele preluate de pe site-ul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale rezultă că în februarie 2010 trebuie terminate tronsoanele 2B Câmpia Turzii – Cluj Vest și 3C Suplacu de Barcău – Borș, iar în martie 2009 trebuie început tronsonul 3B Mihăilești – Suplacu de Barcău.

Din declarațiile făcute de dumneavoastră după adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2009, reiese că anul acesta va fi finalizat, parțial, doar tronsonul 2B din județul Cluj, pe tronsonul 3C se va lucra doar la viaduct, în condițiile în care cele două tronsoane trebuiau finalizate în februarie 2010, iar de tronsonul 3B, care traversează județul Sălaj, nu se amintește.

Având în vedere că anul acesta nu se vor efectua lucrările preconizate la tronsonul 3B și 3C, consider că județele din nord-vestul țării, amintite mai sus, vor fi izolate și nu-și vor putea valorifica potențialul economic și turistic.

Domnule senator, vă rog să încheiați...

30 de secunde, vă rog, domnule președinte. Oradea – Borș este una dintre principale porți de intrare în țară, prin acest oraș se înregistrează valori de trafic rutier importante. România are nevoie de cât mai multe căi accesibile, moderne între zonele țării și Uniunea Europeană și, ca atare, vă solicit să luați măsurile necesare pentru a reintroduce în prioritățile ministerului pe care îl conduceți aceste proiecte.

În încheiere, vă rog să realizați că vă asumați o grea răspundere, izolând, în continuare, această parte de țară și făcând-o neatractivă din punct de vedere economic.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc. Am rugămintea să vă încadrați în timp. Pe de altă parte, să știți că o interpelare mai scurtă este mai bună decât o poveste lungă pe care o nu o citește niciun ministru.

Vă rog, doamna senator Doina Silistru, și se pregătește domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, doamna senator.

Și eu aș vrea să spun că, probabil, domnul coleg a greșit secțiunea la care s-a înscris.

Vă rog să vă referiți la interpelarea dumneavoastră.

Interpelarea este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației, cercetării și inovării.

Doamna ministru,

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS), aflată în subordinea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, exercită atribuțiile autorității de stat pentru domeniul cercetare-dezvoltare.

Principalele instrumente prin care Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică implementează politicile în domeniul ei de competență sunt programele de cercetaredezvoltare componente ale Planului național de cercetaredezvoltare și inovare, ale Planului sectorial sau programe de cercetare-dezvoltare nominalizate în buget.

În cadrul acestor programe sunt organizate competiții pentru finanțarea proiectelor din domenii diferite de activitate, proiecte depuse atât din mediul universitar, cât și din instituțiile de cercetare-dezvoltare.

În acest context, vă rog, doamna ministru, să-mi puneți la dispoziție o situație statistică a evaluatorilor din baza de date a ANCS, pe domenii de activitate, din care: câți sunt cadre didactice universitare și câți sunt cercetători științifici din instituții de cercetare-dezvoltare.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L, și se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Municipiul Timișoara se confruntă, de mai mulți ani, cu locuri insuficiente în grădinițele cu program prelungit și program săptămânal. Acest lucru se datorează și faptului că

sunt clădiri în care funcționau grădinițe și care au fost retrocedate foștilor proprietari. Construirea de noi clădiri pentru grădinițe ar fi o soluție, însă acestea necesită locații corespunzătoare și investiții mari.

Astfel, Inspectoratul Școlar Județean Timiș împreună cu Primăria Municipiului Timișoara au întocmit un program cu finalizare în anul 2009, cuprinzând un număr de 7 grădinițe la care se pot face lucrări de extindere, realizându-se, astfel, spații, respectiv clase suplimentare care asigură noi locuri pentru copii.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați dacă pentru aceste grădinițe, pentru care deja a fost trimisă toată documentația ministerului dumneavoastră, ați prevăzut în bugetul pe anul 2009 fondurile necesare executării acestor lucrări. Este vorba de grădinițele nr. 14, 23, 26, 33 și 22, cu program prelungit, și Grădinița nr. 20 cu program săptămânal.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește domnul senator Bîrlea Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Interpelarea de astăzi este adresată domnului Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național, iar obiectul ei îl reprezintă reabilitarea Muzeului de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea, mai bine spus, posibilitatea alocării unor fonduri pentru ca acest imobil să poată fi reabilitat.

Domnule ministru,

Muzeul de Artă „Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, are urgentă nevoie de efectuarea unor lucrări de reabilitare, refacerea în întregime a acoperișului, refacerea zidăriei interioare și exterioare, refacerea zugrăvelilor, cămășuirea corpului de laborator.

Această clădire de patrimoniu este un simbol prin care Râmnicu Vâlcea este cunoscut în țară.

Guvernul Tăriceanu a alocat, acum doi ani, peste 40 de miliarde de lei vechi pentru ca această clădire să poată fi răscumpărată de la proprietarii ce își redobândiseră imobilul.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, când anume veți aloca fonduri pentru reabilitarea acestui important obiectiv, gazdă a unor manifestări culturale de excepție?

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Bîrlea Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PD-L, și se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Interpelarea mea este adresată domnului Ion Balzac, ministrul sănătății, și are ca obiect și motivare situația tratamentului pentru persoanele afectate de fenilcetonurie _._ Domnule ministru,

Asociația PKU LIFE ROMÂNIA, constituită în scopul apărării dreptului la sănătate și asistență medicală al persoanelor afectate de fenilcetonurie, s-a adresat în ultimii ani, în repetate rânduri, Misterului Sănătății și altor structuri guvernamentale competente în legătură cu situația disperată a celor ce suferă de această boală.

Printre altele se solicită generalizarea testului _screening_ de diagnosticare a nou-născuților, test care, până în prezent, se face doar în 10-12 județe, și reevaluarea copiilor cu retard pentru instituirea regimului hipoprotidic care să asigure ameliorarea funcțiilor psihice și împiedicarea instalării oligofreniei în formele ei cele mai severe. Trebuie avut în vedere și faptul că întreținerea persoanelor care dobândesc acest tip de handicap este foarte costisitoare, mai ales când este vorba de familii sărace.

De fiecare dată, răspunsurile invocau, invariabil, lipsa de resurse financiare pentru extinderea _screening_ -ului în toate județele țării. În calitate de senator de Maramureș, această situație mi-a fost adusă la cunoștință de părinți ai căror copii suferă de această boală.

Considerăm că Ministerul Sănătății trebuie să găsească soluții și resurse atât pentru extinderea _screening_ -ului de diagnosticare, cât și pentru acordarea de sprijin financiar în vederea procurării de alimente adecvate, oferind o șansă reală la o viață normală celor afectați, care, altfel, riscă să fie marcați de handicap toată viața, cu consecințe grave și costuri mult mai mari pentru ei și pentru societate.

Vă rugăm, domnule ministru, să ne comunicați ce măsuri și ce programe are în vedere Ministerul Sănătății în ceea ce privește generalizarea programului de diagnostic la scară națională și cum pot fi sprijinite familiile în procurarea alimentației, având în vedere raritatea și costurile ridicate, așa cum se poate constata din anexa alăturată textului prezentei interpelări.

Aștept răspuns în scris și oral.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Adrian Țuțuianu. Microfonul 3, vă rog.

Se pregătește domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei și protecției sociale, și privește creșterea gradului de acces pentru pensionari la biletele de tratament.

În urma problemelor ridicate de mai mulți pensionari din județul Dâmbovița, am constatat că în acest județ numărul de bilete de tratament balnear repartizate de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale răspunde doar parțial nevoilor de tratament ale pensionarilor, respectiv 61,83% în anul 2007, adică 9.983 cereri primite și doar 6.173 bilete repartizate, și 66,31% în anul 2008, 6.780 bilete repartizate, față de 10.225 solicitări.

La aceasta se adaugă faptul că repartizarea biletelor de tratament se realizează fără a se face un studiu cu privire la stațiunile cele mai frecvent solicitate și perioadele cerute cu preponderență, când pensionarii, inclusiv dâmbovițeni, dintre care unii desfășoară activități în domeniul agricol, pomicultură sau legumicultură, pot efectua tratamente.

O situație specială în acest sens o prezintă hotelul „Ceres” din Pucioasa, unitate solicitată cu insistență de pensionarii din județul Dâmbovița, dar pentru care numărul de locuri repartizate este departe de a satisface cererile.

În anul 2009, CNPAS a repartizat Casei Județene de Pensii Dâmbovița între 4 și 26 de locuri/serie, în condițiile în care solicitările sunt în jur de 150, pentru perioadele

ianuarie – martie sau octombrie – decembrie, și circa 100 pentru celelalte luni.

Este de menționat faptul că anterior anului 2007 Casei de Pensii Dâmbovița îi erau repartizate circa 110-120 de locuri/serie, valorificate aproape întotdeauna în totalitate, și că există case județene de pensii din județe situate la distanță mare de stațiunea Pucioasa care nu reușesc să vândă toate biletele repartizate la hotelul „Ceres”, iar aceste bilete pot fi valorificate optim prin Casa Județeană de Pensii Dâmbovița.

Având în vedere aceste lucruri, solicit, mai întâi, ca Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale să ne răspundă care este poziția sa față de problemele semnalate și, doi, să ne spună ce măsuri sunt preconizate pentru lărgirea gradului de acces al pensionarilor la biletele de tratament.

Domnule senator Mario Ovidiu Oprea, vă rog. Aveți cuvântul.

Domnul senator Dan Voiculescu este înscris în listă cu o interpelare, dar, probabil, a lăsat la secretariatul ședinței textul scris. Eu îl anunț, dânsul nefiind prezent în sala de ședință.

Dau cuvântul domnului senator Mario Ovidiu Oprea, se pregătește domnul senator Trifon Belacurencu. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată domnului Mihai Stănișoară, ministrul apărării naționale.

Obiectul interpelării îl constituie „Situația Fabricii de Avioane de la Craiova”.

Domnule ministru,

În anul 2008 a fost alocată suma de aproximativ 7 milioane euro pentru finanțarea contractului de modernizare a avioanelor IAR 99 – 715 și 716, fabricate la SC „Avioane Craiova” – SA, beneficiar fiind chiar Ministerul Apărării Naționale. Procedura de achiziție se afla la sfârșitul anului 2008 în stadiul în care fusese selectată o companie israeliană, în colaborare cu 4 companii românești: „Avioane Craiova”, „Aerostar Bacău”, „Aerofina București” și „Turbomecanica București”, urmând ca „Romtehnica” să semneze contractul în numele Ministerului Apărării Naționale.

Din păcate, în acest moment, contractul este blocat și, de asemenea, în bugetul Ministerului Apărării Naționale nu se regăsește suma necesară derulării contractului.

Nici în cursul dezbaterilor pentru adoptarea Legii bugetului de stat, cu toate că au existat amendamente, în sensul includerii acestei sume în buget, aceste amendamente nu au fost acceptate.

Vă rog, domnule ministru, să răspundeți prezentei interpelări prin precizarea poziției Ministerului Apărării Naționale față de derularea în continuare a procedurii pentru contractul de modernizare a avioanelor IAR 99 – 715 și 716, precum și prin precizarea modalității de finanțare a contractului menționat, în cazul în care acesta se va derula. Solicit răspunsul în scris și oral. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Trifon Belacurencu, aveți cuvântul, se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, ultimul vorbitor.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanțelor publice, și are ca obiect posibilitatea de rambursare a taxei pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul unor proiecte finanțate de și din Comunitatea Europeană.

Stimate domnule ministru,

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) punctul e) din Ordonanța Guvernului nr. 29/2007, cu modificările și completările ulterioare, în bugetul Ministerului Finanțelor Publice – „Acțiuni generale”, la poziția globală distinctă denumită „Cofinațarea asistenței financiare nerambursabile postaderare de la Comunitatea Europeană”, sunt prevăzute sumele destinate acoperirii plății taxei pe valoarea adăugată aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanțate din instrumentele structurale în cadrul programelor operaționale.

De asemenea, conform aceluiași articol, la alin. (2), se prevede că „sumele aferente contribuției publice naționale pentru un program național se cuprind și în bugetele unităților administrativ-teritoriale, în calitate de beneficiare, pentru a se asigura cofinanțarea locală”, finanțarea altor cheltuieli decât cele eligibile aferente implementării proiectelor proprii.

Comuna Izvoarele din județul Tulcea, unde trăiește o puternică comunitate de cetățeni români de etnie greacă, beneficiază, în cadrul Programului HIPERB, de o finanțare de circa 3,1 milioane euro, din partea Greciei, pentru Proiectul „Modernizarea infrastructurii în comuna Izvoarele, județul Tulcea”.

Proiectul întârzie a fi demarat, deoarece nici comunitatea locală, și nici Consiliul Județean Tulcea nu au angajat ferm, până în prezent, asigurarea cofinanțării proiectului în valoare de circa 600 mii euro, unde TVA-ul pentru lucrările eligibile reprezintă partea cea mai importantă.

Vă rog, domnule ministru, să precizați dacă, pentru astfel de situații, există posibilitatea legală de rambursare a TVA-ului plătit din bugetul comunei Izvoarele pentru lucrările eligibile ce vor fi derulate prin proiectul mai sus menționat.

Dacă nu există această posibilitate, are în vedere Guvernul României să amendeze prevederile Ordonanței Guvernului nr. 29/2007, pentru ca și proiectele precum cele din Programul HIPERB să beneficieze de posibilitatea rambursării TVA-ului plătit pentru lucrările eligibile?

Vă mulțumesc, domnule senator.

Fac o rectificare, domnul senator Alexandru Cordoș este penultimul vorbitor, urmează domnul senator Vasile Pintilie, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Domnule ministru,

Este bine știută starea precară în care s-a găsit și încă persistă infrastructura din țara noastră. Această situație

constituie o mare piedică în demararea economiei de piață, în dezvoltarea social-culturală și economică a României în ultimii 20 de ani.

În unele domenii, cum ar fi cel al tehnologiei informațiilor, telecomunicațiilor, serviciilor bancare și altele, s-au realizat progrese importante care ne situează aproape de standardele europene și internaționale de vârf. Din păcate, infrastructura, transporturile, mai ales infrastructura rutieră, nu s-au bucurat de atenția cuvenită, ceea ce face ca la această oră să fim cunoscuți ca țara europeană cu cele mai proaste șosele, cu cei mai puțini kilometri de autostrăzi, cu cele mai multe accidente și morți, cu un foarte greu flux al traficului.

Această situație a fost avută în vedere de ofertele electorale ale tuturor partidelor parlamentare, atunci când au acordat prioritate îmbunătățirii acestui domeniu și, mai ales, progreselor în construirea autostrăzilor. O astfel de abordare a problemelor, prioritară, a fost înțeleasă și receptată de populația care ne-a acordat votul în recentele alegeri parlamentare.

Ca parlamentar ardelean, asemenea tuturor demnitarilor care reprezentăm această zonă, sunt deosebit de interesat de avansarea lucrărilor la Autostrada Transilvania.

Domnule ministru,

Au produs îngrijorare și nedumerire unele dintre luările dumneavoastră de poziție pe tema dezvoltării infrastructurii rutiere și a construirii de autostrăzi în mandatul în care ați fost învestit. Mă refer la ceea ce am aflat din presă, și anume: dumneavoastră nu considerați autostrăzile o prioritate în acest an, banii europeni pentru autostrăzi ar fi o utopie; finalizarea Autostrăzii Soarelui s-ar amâna cu 4 ani; noul protocol de modificare a unor termeni din contractul cu firma BECHTEL ridică semne de întrebare; banii alocați pentru sectorul rutier nu ajung decât pentru marcarea șoselelor existente.

Vă mulțumesc, domnule senator. Ultimul vorbitor este domnul senator Vasile Pintilie. Aveți cuvântul, vă rog.

Interpelarea mea este adresată domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, și are ca subiect „Șoseaua ocolitoare a municipiului Bârlad”.

Acest obiectiv este de o importanță națională, el fiind, succesiv, inclus în toate programele de guvernare.

În prezent, tot traficul rutier de pe culoarul 9 european și DN24 se desfășoară prin municipiul Bârlad. De asemenea, acest culoar reprezintă, practic, legătura rutieră cu Republica Moldova și una dintre cele mai importante căi rutiere dintre Uniunea Europeană și spațiul ex-sovietic.

Din cauza traficului infernal, există un impact negativ major asupra infrastructurii: blocuri și case fisurate, distrugerea sistemului de canalizare și aprovizionare cu apă. Infrastructura existentă nu a fost proiectată pentru un asemenea trafic.

Distanța parcursă, pe cele două sensuri de mers, prin municipiul Bârlad este de aproximativ 15 kilometri, pe străzi de categoria a treia, cu două benzi de circulație, fără posibilitate de extindere, cu traseu sinuos, intersecții, sensuri giratorii, treceri de pietoni.

Vă informez, domnule ministru, că, din cauza acestor efecte produse de traficul greu din municipiul Bârlad, au fost declanșate, în mai multe rânduri, revolte ale asociațiilor de locatari, concretizate prin blocarea traficului și memorii adresate autorităților.

Cu siguranță, aceste forme de manifestare vor continua în perioada imediat următoare și nu este exclus să asistăm la manifestări violente.

Concret, domnule ministru, vă rog să-mi transmiteți o situație completă, cuprinzând copii ale documentelor privind studiile de fezabilitate, studiile de stabilire a indicatorilor tehnico-economici, alte documente care fac referire la acest obiectiv, punctul de vedere al dumneavoastră și al ministerului privind acest obiectiv.

Mulțumesc, domnule senator.

Am încheiat capitolul întrebări și interpelări adresate Guvernului.

Răspunsuri din partea Executivului.

La interpelarea adresată Ministerului Sănătății de doamna senator Anca Daniela Boagiu, domnule secretar de stat Cristian Anton Irimie, doriți să susțineți răspunsul?

Vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Stimată doamnă senator,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind proiectul „Reforma sectorului sanitar”, vă putem informa următoarele: proiectul „Reforma sectorului sanitar” – faza a II-a APL II – vizează reducerea mortalității și a decesului prematur, asigurarea unui acces echitabil la serviciile de sănătate și îmbunătățirea eficienței sectorului sanitar. Obiectivul general al proiectului este de a asigura servicii mai accesibile, calitate îmbunătățită și rezultate mai bune în asistența maternală și neonatală.

El are cinci componente, pentru două dintre acestea fiind prevăzute și activități de reabilitare, și anume:

Componenta 1 – Asistența medicală maternală și neonatală: reabilitarea maternităților și a unităților de asistență medicală neonatală; asigurarea de echipamente medicale; asistență tehnică și pregătirea personalului în asigurarea de servicii moderne de obstetrică-ginecologie și neonatologie;

Componenta 2 – Servicii medicale de urgență: modernizarea camerelor de urgență în spitalele selectate prin

asigurarea de lucrări, echipamente medicale și alte echipamente, pregătirile personalului.

În cadrul componentei 1 vor beneficia de lucrări de reabilitare un număr de 22 unități medicale care furnizează servicii medicale mamei și copilului. Lucrările civile sunt prevăzute a se efectua numai pentru secțiile de obstetricăginecologie și neonatologie din cele 22 de unități.

În cadrul componentei 2 beneficiază de lucrări civile 19 unități de primiri urgențe de la nivelul spitalelor județene.

Strategia ministerului vizează construirea de spitale regionale, unități multispecialitate ce au ca scop asigurarea serviciilor medicale de urgență pentru toată regiunea arondată.

Și eu vă mulțumesc. Doamna senator, doriți să interveniți? Vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc reprezentantului Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat, pentru răspunsul la interpelare.

Apreciez preocuparea pe care ministerul o are, în acest moment, pentru reabilitarea infrastructurii sanitare din România, dar, dacă se poate, și trebuie să se poată, aș dori o clarificare, pentru că din anul 2006 am negociat cu Comisia Europeană vizavi de construcția de spitale regionale. Este vorba despre cele opt spitale regionale finanțate din Programul operațional regional.

Întrebarea punctuală este: unde vor fi situate aceste opt spitale regionale, ținând cont de faptul că ele asigură serviciile de sănătate pentru toate județele din regiune?

Pentru că sunt senator ales în sectorul 2 al municipiului București, îmi amintesc că, la vremea respectivă, una dintre propuneri – propunerea pentru regiunea București—Ilfov – era Spitalul Fundeni. Doresc să știu dacă s-au continuat demersurile sau, în bunul stil al fostului ministru al sănătății, efortul financiar bugetar intern a fost direcționat către spitalele din Târgu Mureș, unde Domnia Sa credea că va candida, și atunci spitalele regionale au rămas undeva în planul doi.

Reamintesc că suntem în anul 2009 și suntem stat membru al Uniunii Europene de doi ani, ar fi trebuit să începem deja să cheltuim din acești bani, iar românii să viseze și ei la servicii cum sunt în toate celelalte state membre.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Domnule secretar de stat, puteți răspunde sau reveniți cu un răspuns mai complet?

O să revenim cu un răspuns documentat pe ceea ce a solicitat doamna senator.

Vă mulțumim foarte mult.

## Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, aveți de oferit încă un răspuns la o interpelare adresată de domnul senator Viorel Arcaș.

## Stimate domnule senator,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind stoparea exodului medicilor și deficitul de personal din spitalele românești, vă putem informa următoarele:

Prin Ordonanța Guvernului nr. 17/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice, s-a creat baza legală ca personalul din sistemul sanitar să beneficieze, în anul 2008, de o serie de drepturi salariale.

De asemenea, având în vedere faptul că actele normative care reglementează salarizarea categoriilor de personal din sectorul sanitar-bugetar își încetau aplicabilitatea la 31 decembrie 2008, era necesară prelungirea termenului de aplicabilitate prevăzut de acele acte normative până la 31 martie 2009.

Astfel, ținând cont de faptul că prin prelungirea termenului se puteau realiza salarizarea și încadrarea personalului din sectorul bugetar în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2009, se impunea promovarea în regim de urgență a unei ordonanțe prin care să se prelungească termenul de aplicabilitate prevăzut de actele normative care reglementau salarizarea categoriilor de personal din sectorul bugetar, pentru a se putea realiza mecanismul de salarizare și încadrare a personalului. În acest sens a fost emisă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2009.

De la data de 1 ianuarie 2009 și până în prezent au depus cereri pentru obținerea certificatelor de conformitate, în acord cu prevederile directivelor Uniunii Europene, un număr de 260 asistenți medicali și 330 medici. Din păcate, nu deținem date privind solicitările de a lucra în străinătate, precum și țările de destinație, deoarece Ministerul Sănătății nu are astfel de atribuțiuni.

În vederea asigurării cu personal medical de specialitate a unităților sanitare cu încadrare sub 75%, Ministerul Sănătății organizează, în acest moment, un concurs pentru ocuparea posturilor deblocate prin memorandumul adoptat în ședința Guvernului din 18 februarie 2009. Sunt 2.500 posturi care se scot la concurs pentru rezidenții de anul V și pentru medicii specialiști. Sperăm să participe cel puțin tot atâția candidați la acest concurs. Din nefericire, trebuie să recunoaștem, în acest moment nu credem că vor fi atâția participanți la acest concurs.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Am rugămintea către reprezentanții Guvernului să răspundă mai concis, dacă se poate. Oricum, răspunsurile vor fi transmise și în scris domnilor senatori care sunt prezenți aici.

Domnule senator, doriți o intervenție? Vă rog. Microfonul 3.

Domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspuns. Situația este destul de îngrijorătoare și cred că măsurile de menținere și asigurare cu personal medical ar trebui intensificate, chiar și prin unele măsuri la nivel local, și

anume măsuri pe linia asigurării de locuințe și altele din acestea. Sunt situații grave în multe orașe mai mici, unde nu mai există personal medical. Și pleacă foarte mulți, să știți. Mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

O rog pe doamna secretar de stat Oana Badea să ofere răspuns la o interpelare adresată de domnul senator Mihail Hărdău, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la drepturile salariale. Vă rog.

Microfonul 8.

## Stimate domnule senator,

Ca urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, înaintată Ministerului Educației, Cercetării și Inovării prin adresa Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, Guvernul României, nr. 786/2009, și înregistrată cu nr. 10.855/24.02.2009, vă comunicăm următoarele:

Absolvenții ciclului I – studii superioare de licență, după modelul Bologna, pot ocupa posturi didactice numai în învățământul preșcolar și preuniversitar obligatoriu, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 288/2004.

În conformitate cu Ordinul ministrului nr. 5.869/2008, publicat în Monitorul Oficial nr. 768/14.11.2008, absolvenții ciclului universitar de licență, ciclul I Bologna, sunt încadrați pe funcții didactice cu studii superioare de lungă durată, specifice fiecărui nivel de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial.

Funcția de institutor se utilizează numai în învățământul preșcolar și primar, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare. Funcția de profesor pentru învățământul gimnazial este prevăzută în Statutul personalului didactic și absolvenții ciclului I Bologna sunt salarizați ca profesori cu studii superioare, în conformitate cu Ordinul ministrului nr. 5.869/2008, publicat în Monitorul Oficial nr. 768/14.11.2008.

Vă asigur, domnule senator, de toată considerația mea.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnule senator, la microfonul 2, vă rugăm.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să vă spun că am ascultat foarte atent răspunsul doamnei secretar de stat și, cu toată considerația pe care o am față Domnia Sa, eu nu am primit răspuns la întrebare.

Era o întrebare foarte clară și vreau, totuși, un răspuns clar. Nu este o dezbatere politică, ci este o chestiune tehnică.

Am pus următoarea întrebare: când se elimină o discriminare în salarizare la studii egale – venituri diferențiate? La aceasta să-mi răspundă și aș fi foarte mulțumit.

Doamna secretar de stat, puteți răspunde acum sau revenim cu răspunsul?

Revenim cu un răspuns.

Domnule senator, peste o săptămână revenim cu un răspuns.

Vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere. Vă rog. Microfonul 2.

Aștept cu stoicism.

Am înțeles.

Îl rog pe domnul secretar de stat Radu Stancu să ofere un răspuns pentru domnul senator Emilian Frâncu, la o interpelare referitoare la măsurile pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor violente din zonele montane.

Vă rog.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator Emilian Frâncu,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care supuneți atenției ministrului administrației și internelor o serie de informații care se referă la furturile de animale și pășunatul abuziv al turmelor de oi în zona montană a județului Vâlcea, ce degenerează în conflicte violente, solicitând, totodată, să vi se comunice măsurile ce vor fi întreprinse pentru prevenirea comiterii în zona de referință a unor fapte antisociale de natura celor în discuție, menționăm următoarele:

1. Efectivele de poliție din județul Vâlcea au acționat și acționează pe baza reglementărilor cuprinse în actele normative în vigoare și cu luarea în considerare a regulilor înscrise în documentele programatice și organizatorice care guvernează domeniul lor specific de activitate.

2. În ceea ce privește furturile de animale, menționăm că în zonele Horezu și Brezoi, din județul Vâlcea, au fost înregistrate, în cursul anului 2008, astfel de cazuri.

Cu privire la infracțiunile respective, au fost întocmite dosare penale pentru autorii identificați, dosare care, după efectuarea cercetărilor, au fost înaintate de către polițiști, cu propuneri corespunzătoare, parchetelor de pe lângă judecătoriile Horezu și Brezoi.

În ceea ce privește pășunatul abuziv al turmelor de oi pe terenurile cultivate din zona la care faceți referire, menționăm că în cursul anului 2008 au fost întocmite de către polițiști șase dosare penale în care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de distrugere. Dintre acestea, au fost soluționate patru dosare penale în care s-au efectuat cercetări cu privire la fapte săvârșite în comunele Titești și Perișani, actele întocmite de polițiști fiind înaintate, cu propuneri motivate, Parchetului de pe lângă Judecătoria Brezoi.

Celelalte două dosare se referă la fapte săvârșite în comunele Costești și Titești și se află, la acest moment, în lucru la unitățile de poliție competente, urmând a fi înaintate, după definitivarea cercetărilor, procurorului competent pentru dispunerea soluțiilor legale.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Aveți cuvântul, domnule senator Frâncu. Microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc foarte mult domnului secretar de stat pentru acest răspuns complex.

Mă mulțumește răspunsul Domniei Sale.

- Am câteva observații:

– ar trebui, totuși, găsită o soluție pentru lărgirea efectivelor de jandarmi din zonă, eventual, un punct de jandarmi în zona Titești – Perișani;

– de asemenea, mărirea efectivelor de polițiști, mai ales în perioada de transhumanță, pentru că atunci se produc cele mai multe evenimente din acestea, generatoare de conflicte.

Îmi exprim doar regretul că, deși munca polițiștilor poate că dă roade – existând, iată, dosare de cercetare ale polițiștilor înaintate spre procuratură pentru ca ele să fie continuate –, din păcate, mai ales în zona Brezoi, procurorii, judecătorii și cei care ar trebui să facă ordine, într-un fel, în aceste cazuri dau dovadă de multă comoditate, iar procesele trenează ani de zile, în așa fel încât oamenii nu văd efectul activității Poliției în zonă și lor li se pare că sunt uitați, că acei infractori sunt lăsați oarecum, așa... fără să fie pedepsiți.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule senator.

Un ultim răspuns, referitor la interpelarea adresată de domnul senator Ion Rotaru.

- Este prezent în sală?

- Nu este.

- Domnul secretar de stat Iuliu Cosmin Coman este prezent

- în sală?

- Înțeleg că s-a întâlnit cu domnul senator Ion Rotaru și au

- discutat.

- Mai sunt alte răspunsuri la întrebări?

Domnule senator Frâncu, în legătură cu interpelarea

- adresată domnului prim-ministru, răspunsul îl veți primi săptămâna viitoare.

- Puteți să răspundeți acum, domnule secretar de stat? Vă rog să vă prezentați și să răspundeți. Microfonul 9, vă rog.

Numele meu este Gerard Jităreanu și sunt președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică. Am fost delegat de Cancelaria Primului-Ministru...

Un moment, vă rog frumos. Era vorba de un răspuns la o interpelare adresată domnului prim-ministru de către domnul senator Emilian Frâncu, în legătură cu continuarea Programului de dezvoltare a infrastructurii în spațiul rural. Trebuia să răspundă domnul Ovidiu Cătălin Baba, șeful Cancelariei Primului-Ministru.

Eu sunt prezent aici pentru a răspunde unei interpelări referitoare la menținerea, pentru cercetarea științifică, în 2009...

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Ați fost invitat la ședința de plen a Senatului pentru a răspunde unei întrebări adresate tot de domnul senator Emilian Frâncu. Am să vă dau cuvântul imediat.

Răspundeți acum domnului senator la interpelare?

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei_ **:**

Nu răspundem...

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 10, vă rog.

Nu răspundem acum domnului senator Frâncu, deși problema este extrem de importantă. Domnul secretar de stat își cere scuze că nu a putut ajunge.

Domnul senator Frâncu va primi răspunsul în scris în cel mai scurt timp și, în măsura în care dânsul va considera că este nevoie de o nouă intervenție a șefului Cancelariei Primului-Ministru pe această problemă, acesta va veni cu multă plăcere.

Domnule senator Frâncu, aveți cuvântul. Microfonul 1.

O singură rugăminte am, pentru a nu reveni cu o nouă interpelare, aș dori să mi se precizeze dacă se continuă – nu numai faptul că se vor aloca sume prin Ordonanța Guvernului nr. 7/2006, așa cum s-ar putea înțelege din interpelarea mea – acele proiecte, mai ales în domeniul construirii terenurilor de sport, în domeniul mediului și așa mai departe. M-ar interesa foarte mult dacă există o atenție specială pentru județul Vâlcea, în acest sens.

Vă mulțumim.

O să încercăm să solicităm un răspuns pentru dumneavoastră.

Până atunci, răspunsurile în scris la interpelările adresate de domnii senatori care nu sunt prezenți în sală să fie depuse la secretariat, pentru a le putea înmâna solicitanților. Răspunsuri la întrebări

O rog pe doamna secretar de stat Oana Badea să prezinte răspunsul la întrebarea adresată de domnul senator Mihail Hărdău, privind transformarea bibliotecilor școlare în centre de documentare și informare.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat. Microfonul 8.

Stimate domnule senator,

Referitor la întrebarea formulată de dumneavoastră cu privire la derularea proiectului vizând centrele de documentare și informare, suntem în măsură să vă prezentăm următoarele aspecte:

Obiectivele generale ale proiectului, așa cum bine știți, au fost: asigurarea egalității șanselor elevilor privind accesul la informație, formarea cadrelor didactice privind educația pentru informație, respectiv, politica documentare prin CDI.

Începând cu anul 2006, după încetarea susținerii financiare a proiectului de către Ambasada Franței, proiectul este continuat și susținut financiar exclusiv de către minister, cunoscând faze anuale de extindere.

Susținerea financiară pentru amenajarea și dotarea CDI-urilor în unitățile de învățământ s-a desfășurat astfel:

– în anul 2006 – 84 de unități școlare, câte două pe fiecare județ;

- în anul 2007 – 420 de unități școlare;

- în anul 2008 – 428 de unități școlare.

Casele corpului didactic coordonează metodologic și evaluează, prin filialele de la nivelul fiecărui județ, activitatea centrelor de documentare și informare funcționale. În acest moment sunt 759 centre de resurse pluridisciplinare, care oferă elevilor, cadrelor didactice, părinților informații pe suporturi variate, dezvoltă proiecte pedagogice și culturale, dar și activități de formare continuă pentru personalul didactic și didactic auxiliar din învățământul preuniversitar.

Prin Ordinul nr. 3.007/7 ianuarie 2008 al Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, referitor la aprobarea Centralizatorului privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, a fost reglementată încadrarea, prin concurs, a personalului didactic din unitățile de învățământ în care funcționează CDI-uri. A fost aprobată programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar pentru profesorii documentariști.

La concursul de titularizare, organizat în iunie 2008, au fost scoase la concurs 55 posturi, catedre vacante pentru profesorii documentariști, în CDI-uri din 17 județe. În urma concursului, au fost titularizate 9 cadre didactice, 7 în unitățile de învățământ din mediul urban și două în mediul rural.

Mulțumim, doamnă secretar de stat. Aveți cuvântul, domnule senator Hărdău. Microfonul 2, vă rog.

Doresc să mulțumesc pentru răspunsul deosebit de elaborat în ceea ce privește lucruri despre care nu am întrebat.

A fost extraordinar de bine documentat cu privire la aspecte care privesc funcționalitatea acestor centre de documentare și informare, acest lucru este lăudabil, dar nu mă interesează această etapă. La întrebarea mea, cu regret trebuie să vă spun, nu am primit răspunsul așteptat.

Eu doresc să cunosc ce va face ministerul în acest an cu privire la centrele de documentare și informare, în parametrii tehnici, pragmatici: câte și unde? Măcar pentru acest an.

Este un lucru deosebit de util pentru copiii din mediul rural.

Mai mult, vreau să spun încă o dată aici, sub această cupolă, că situația de la sate se regăsește într-o formă mult mai accentuată – să nu spun cuvântul „gravă” – decât în periferia marilor orașe, și trebuie să luăm în considerare acest lucru.

Oricum, sper că vom avea o colaborare, chiar dacă nu sunt mulțumit acum de un anumit răspuns.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Sper ca doamna secretar de stat să revină cu un răspuns. Se poate, da?

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Valentin Iliescu are un răspuns la o întrebare adresată de domnul senator Radu Cătălin Mardare, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, privind furnizarea energiei electrice în comunele din județul Bacău.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

Mulțumesc frumos.

Întrebarea adresată de domnul senator Radu Cătălin Mardare a fost serios luată în calcul de Ministerul Economiei, situația prezentată fiind o problemă foarte serioasă a județului Bacău, motiv pentru care îi oferim următorul răspuns:

În principiu, pentru a sintetiza întrebarea domnului senator, Domnia Sa prezenta faptul că locuitorii din majoritatea comunelor din județul Bacău au ajuns la capătul răbdării din cauza întreruperilor frecvente și îndelungate de curent electric. Adeseori, atunci când alimentarea cu energie electrică nu este întreruptă, tensiunea furnizată este mult sub cea de 220V și nu permite o funcționare normală, în siguranță a aparatelor electrocasnice.

O să-i dau răspunsul domnului senator în final, inclusiv cu privire la elementele de control și de sancționare a celor care nu-și fac datoria.

O cauză a scăderii calității energiei electrice furnizate în zona Bacău o constituie schemele utilizate pentru importurile de energie. Importurile de energie electrică din Republica Moldova în sistemul electroenergetic românesc – ce nu este interconectat sincron cu sistemul electroenergetic al Republicii Moldova – se realizează prin scheme speciale de funcționare, respectiv funcționare în antenă sau în insulă.

În perioada semnalată, s-au desfășurat astfel de importuri pentru care s-a utilizat funcționarea în insulă, respectiv în zona de consum ce includea și județul Bacău. Zona a fost decuplată de la sistemul electroenergetic românesc și cuplată la sistemul electroenergetic al Republicii Moldova.

Această manevră s-a realizat conform legislației în vigoare și cu acordul distribuitorului de energie electrică E.ON Moldova, cel care răspunde de parametrii de calitate ai energiei electrice.

Din punct de vedere tehnic, funcționarea în insulă poate duce la scăderea siguranței în alimentarea consumatorilor, iar manevrele de transfer pot induce variații de tensiune.

Alte cauze ale scăderii parametrilor de calitate în alimentarea cu energie electrică țin de modul de exploatare a rețelelor, drept pentru care am atenționat E.ON Moldova să acorde o mai mare atenție activității curente, semnalând punctual astfel de disfuncționalități încă din anul 2008.

Și eu vă mulțumesc. Aveți cuvântul, domnule senator Mardare. Microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspuns și vă rog să luăm foarte, foarte în serios această problemă, pentru că este de amploare. Probabil că se întâmplă și în alte județe, dar în județul Bacău – unde cunosc foarte bine situația – lucrurile trebuie luate foarte în serios, cu promptitudine.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Un ultim răspuns la întrebări, pentru domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, din partea domnului Gerard Jităreanu, președintele ANCS. Aveți cuvântul. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La întrebarea referitoare la menținerea, pentru anul 2009, a procentului din PIB alocat în anul 2008 pentru cercetarea științifică, avem următorul răspuns:

Ca stat membru al Uniunii Europene, România, prin Guvernul său, caută să își respecte angajamentele asumate, inclusiv cel prin care procentul alocat de la bugetul de stat activității de cercetare științifică să atingă 1% din PIB, într-un orizont de timp fixat, inițial, pentru anul 2010.

În același timp, suntem cu toții de acord că fenomenele economice care se exprimă la nivel mondial afectează nefavorabil, cel puțin în etapa actuală, bugetele anuale ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene.

În aceste condiții, a fost necesară o reconsiderare atât a bugetului alocat cercetării științifice pentru anul 2009, cât și a ratelor de creștere a acestuia, pentru a atinge ținta de 1% din PIB. Pentru a face posibil acest lucru, în ciuda crizei economice mondiale, ar trebui să se creeze condițiile unei creșteri economice prin stimularea investițiilor, ceea ce va avea ca efect nu numai consolidarea resurselor bugetare, dar și crearea posibilității ca și sectorul economic privat să își poată aduce contribuția sa la finanțarea activității de cercetare cu circa 2% din PIB în perioada 2009–2012.

În cadrul bugetului aprobat de Parlamentul României se are în vedere menținerea unei proporții corespunzătoare între capitolele de cheltuieli ale ministerului și ale programelor din planul național, pentru a se menține șanse egale entităților de cercetare-dezvoltare-inovare în accesarea fondurilor de cercetare din bugetul destinat acestei activități, așa încât unitățile performante și cu rezultate notabile în activitatea lor să poată nu numai să depășească această perioadă financiară dificilă, ci să și contribuie direct la găsirea soluțiilor pentru ieșirea din criză a întregii societăți.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog. Microfonul 1, domnule senator.

Răspunsul satisface doar parțial solicitarea mea. Precizez că noi, senatorii, chiar astăzi, am votat un act normativ, emis de Guvernul Tăriceanu, prin care se acordau facilități fiscale în domeniul cercetării științifice, pe care noi, cu toții, îl considerăm prioritar.

Procentul de 0,18 din PIB alocat cercetării, în continuare, mie mi se pare mult, mult prea mic față de ceea ce ar trebui să facem pentru această adevărată bogăție a României, pe care noi nu o valorificăm suficient.

L-aș ruga pe domnul președinte, în răspunsul scris sau dacă va reveni, cumva, cu precizări ulterioare, să precizeze dacă, totuși, anul acesta se are în vedere solicitarea – la o primă rectificare bugetară – de creștere a bugetului alocat cercetării, mai ales pentru cele trei institute de cercetare din județul Vâlcea, în special pentru „Uzina G”. Să precizeze dacă există posibilitatea creșterii sumelor alocate, pentru că, altfel, proiectele în derulare riscă să moară, aparatura care a fost deja contractată nu mai poate fi achiziționată, iar aceasta ar fi o mare pierdere, cu repercusiuni imprevizibile.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Domnule președinte, puteți răspunde? Vă rog. Microfonul 9.

În primul rând, aș vrea să mulțumesc comisiilor reunite ale Senatului și Camerei Deputaților pentru că au susținut, în cadrul dezbaterilor pentru buget, cauza cercetării științifice – evident, eu mă situez de partea celor care fac cercetare științifică –, iar, în final, când s-au alocat încă 620 milioane lei pentru cercetare, ne-am bucurat pentru atenția și grija care se acordă cercetării științifice, am considerat acest lucru un semnal pozitiv din partea Senatului.

În același timp, prim-ministrul și ministrul finanțelor publice au spus că la prima rectificare bugetară pozitivă cercetarea științifică va primi sume suplimentare. Credem că, prin alocarea acestora, precum și prin creditele de angajament, vom reuși să ajungem și chiar să depășim nivelul bugetului alocat în 2008.

În ceea ce privește precizarea privind unitățile de cercetare din județul Vâlcea, ele fac parte din institutele naționale de cercetare și dezvoltare și vreau să vă spun că, în condițiile în care bugetul – banii pe care îi avem disponibili – este mai redus decât cel din 2008, totuși, singurul capitol la care s-a înregistrat creșterea sumelor alocate cu 35% a fost „Programul Nucleu”, program care este accesat numai de institutele de cercetare.

Aceste institute de cercetare beneficiază de o grijă separată, având în vedere situația în care se găsesc și faptul că, față de alte entități de cercetare, întâmpină dificultăți. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Încheiem aici ședința noastră de astăzi. Mulțumesc reprezentanților Guvernului. Mulțumesc staffului.

Mulțumesc prezidiului care a rezistat până la această oră. Vă doresc o seară plăcută!

_Ședința s-a încheiat la ora 19.25_ .

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

&JUYDGY|268906]

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 23/12.III.2009 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei