Nicolae Nasta

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi mă voi referi la pericolul extremismului european pentru societatea românească.

În contextul viitoarelor alegeri europarlamentare, dar și al disputelor interne din interiorul coaliției guvernamentale, atât la noi, cât și la nivel european, se prefigurează creșterea rolului liderilor populiști și al partidelor cu viziune de extremă dreaptă sau stângă.

Sărăcia accentuată, lipsa interesului unei părți a clasei politice în a găsi soluții pentru regenerarea diferitelor sectoare ale economiei, cu efecte în sporirea locurilor de muncă, creșterea semianalfabetismului la nivelul tinerilor până în 30 de ani, a infracțiunilor și violențelor domestice sunt premisele unei societăți aflate la cumpăna existenței sale. Dar această problemă nu este doar la noi, ci și la nivel european. Deja apar mari decalaje social-financiare și chiar mental-culturale ce amintesc de perioade premergătoare unor crize sau conflicte globale.

Ca argument, alegerile europarlamentare din 22–25 mai 2014 găsesc Uniunea Europeană în plină ascensiune a extremiștilor, ultranaționaliștilor și euroscepticilor, în detrimentul partidelor tradiționale de iz social-democrat, liberale sau creștin-popular-democrate. Mai precis, în multe țări europene, sondajele de opinie creditează partidele extremiste și cele antisistem în topul preferințelor electoratului.

Conform site-ului „Hotnews”, „în Franța, vocea naționalismului și a euroscepticismului este făcută auzită de Frontul Național, condus de eurodeputata Marine Le Pen, fiica celebrului lider de extremă dreaptă Jean-Marie Le Pen. În noiembrie 2013, Frontul Național a anunțat o alianță de susținere reciprocă a Partidului Libertății PVV, din Olanda, al lui Geert Wilders. Potrivit unui sondaj din octombrie 2013, Frontul Național era creditat cu cea mai mare intenție de vot pentru europarlamentare – 24%, cu cinci puncte peste socialiștii aflați acum la putere în Franța și cu două puncte peste UMP, partidul lui Sarkozy.

În Marea Britanie, UKIP-ul este primul în sondaje, detronând monopolul conservatorilor, laburiștilor și liberalilor. UKIP cere ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană și blocarea accesului românilor și bulgarilor pe piața britanică a muncii, cu prețul încălcării tratatelor europene.

Pericolul cel mai mare însă vine dinspre Ungaria, unde Jobbik, Mișcarea pentru o Ungarie mai bună, reprezintă extrema dreaptă în Ungaria. Partidul condus de Vona Gábor deține 43 de mandate, din totalul de 386, în Legislativul de la Budapesta. La alegerile din 2009, Jobbik a câștigat trei mandate de europarlamentari din totalul de 22 ale Ungariei, cu un scor de 17,7%, clasându-se pe locul al treilea în urma scrutinului european, după conservatori și socialiști. În Parlamentul European, Jobbik este membru al Alianței Europene a Mișcărilor Naționaliste.

Potrivit unui sondaj din decembrie 2013, Jobbik este cotat cu o intenție de vot de 8%. Jobbik și aripa sa paramilitară, Garda Maghiară, s-au remarcat ca mișcări de extremă dreaptă ultranaționaliste, iredentiste, antisemite și eurosceptice. Jobbik militează pentru autodeterminare și autonomie teritorială în așa-numitul Ținut Secuiesc, care, în Evul Mediu, se întindea peste actualele județe românești Harghita, Covasna și mare parte din Mureș. În Transilvania, Jobbik are deja opt filiale, potrivit reprezentanților mișcării, cea mai recent deschisă fiind cea de la Cluj-Napoca, în ianuarie 2014. Astfel, Jobbik încearcă să atragă electorat din rândul etnicilor maghiari din România, în detrimentul UDMR și al partidelor radicale maghiare din Transilvania.