Stenogramă plen

Bună dimineața, stimate colegi și stimați colegi!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 18 februarie 2014. Începem prima parte a ședinței cu sesiunea de declarații politice.

Vă reamintesc că timpul acordat pentru declarații politice este de 90 de minute, repartizat, pe grupuri parlamentare, după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 41 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 27 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 11 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

– Grupul parlamentar al UDMR – 4 minute; – senatori independenți – 3 minute.

Pentru început, o invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică se intitulează „Nu-l obligați pe președinte, prin Constituție, să facă politică partizană!”.

Potrivit minutei încheiate în urma ședinței Curții Constituționale din 16 februarie 2014, modificările aduse art. 103 alin. (1) și (3) din Constituție, precum și completarea art. 103 din Constituție cu trei noi alineate, referitoare la modalitatea de desemnare de către Președintele României a candidatului la funcția de prim-ministru, au fost declarate neconstituționale. Concret, în Proiectul de lege privind revizuirea Constituției s-a propus ca alin. (1) al art. 103 să se modifice astfel: „Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianța politică participante la alegeri care au obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formațiuni politice care au participat la alegeri și care au obținut același număr de mandate, președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianța politică participante la alegeri care au obținut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.” Cu alte cuvinte, s-a intenționat introducerea unei proceduri de desemnare a premierului lipsite de orice echivoc.

În Constituția actuală, președintele are puteri depline în a nominaliza candidatul de prim-ministru, fără a fi obligat formal să țină cont de rezultatul alegerilor, câtă vreme trebuie doar să se consulte cu partidul care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, cu partidele reprezentate în Parlament.

Necesitatea stipulării în legea supremă a unei proceduri clare de desemnare a premierului, previzibilă în raport cu rezultatul alegerilor, rezidă nu doar în teama, justificată sau nu, că în viitor s-ar putea să apară probleme, ci în experiențele pe cât de clare, pe atât de nefericite pe care le-am avut în ultimii ani.

Ne aducem cu toții aminte cum președintele Traian Băsescu a deturnat în 2004 rezultatul alegerilor, impunând o soluție imorală de guvernare, caracterizată astfel chiar de către Domnia Sa, cu referire directă la actul în sine, soluție care ar fi trebuit să fie dublată, în cel mai scurt timp, de alegeri anticipate care să asigure o majoritate confortabilă Alianței DA. Faptul că nu au mai avut loc alegeri anticipate nu diminuează cu nimic caracterul antidemocratic al acțiunii președintelui, pentru că nu este treaba unui președinte imparțial, așa cum i-o cere fișa postului, să se preocupe de maximizarea puterii unei grupări politice, ba chiar să și acționeze în acest sens.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi are titlul „Managerul Ponta, doctor în economie”.

Fac o introducere. În timp ce liderul Grupului parlamentar al PSD, ieri, a fost foarte ofensat de sintagma „minciună

sfruntată”, premierul României, de la PSD, îi spunea președintelui țării că „vorbește niște tâmpenii”. Nu știu care este mai gravă, așa că domnul lider de grup are treabă în casă și apoi să vadă cum vorbesc senatorii României.

Revin la textul declarației.

Guvernul își aroga, zilele trecute, meritul unei creșteri economice neașteptate, iar premierul își lua în serios și-și lăuda miniștrii pentru modul extraordinar în care au gestionat treburile țării și pentru nemaipomenita lor competență.

Pentru a vedea că totul este o minciună, nu trebuie decât să ne uităm la tipul dezastruos de management practicat de Executiv. Autostrăzile au fost luate de la Transporturi și duse la Marile Proiecte. Mai toți managerii companiilor de stat au fost angajați și/sau dați afară, de cele mai multe ori cu scandal, prin intervenții politice. Curtea Constituțională i-a readus pe toți pe cele 60.000 de posturi eliberate împotriva legii. Privatizările majore de la Oltchim sau CFR Marfă au fost ratate, într-un delir de încurcături administrative pentru care nimeni nu și-a asumat în mod clar răspunderea. Măsurile fiscale sunt propuse, retrase, impuse prin ordonanțe de urgență fără să fie supuse în dezbatere publică, astfel că mediul de afaceri este bulversat cu totul.

Mai nou, prin plecarea miniștrilor de la Economie și Finanțe, nu din exces de competență, nimeni nu mai știe cine și ce conduce. Situația devine și mai tulbure prin trecerea Transgaz și Transelectrica de la Finanțe, culmea!, la Secretariatul General al Guvernului.

Așadar, după atâtea gafe administrative, cine mai crede că Executivul putea să influențeze, în mod pozitiv, creșterea economică? Doamne ferește! Ce măsuri reale a luat pentru a-și aroga un astfel de merit? Din fericire, mediul privat, ignorând haosul creat de USL, a reușit să supraviețuiască. În consecință, dacă ar avea un dram de decență, în loc să se laude cu realizările altora, ale oamenilor din mediul privat, domnul Ponta ar trebui să analizeze cu cât ar putea crește România dacă n-ar fi dumnealui marele doctor în falsă economie.

Doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Paul Ichim.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Înainte de a-mi începe declarația politică, aș vrea să spun, pentru că domnul Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD, nu este aici, că Domnia Sa a făcut referire la declarațiile care se fac de la tribuna Senatului, nu la declarațiile politice pe care le facem noi în afara acestei săli.

Declarația politică mi-am intitulat-o „Povești de dragoste”.

Stimați colegi,

A fost și Ziua Îndrăgostiților, acest _Valentine’s Day_ de import pe care îl celebrăm parcă mai cu fast decât clasicul Dragobete românesc. Fuse și se duse! Au rămas în urmă doar o dâră de parfum de flori și aromă de ciocolată și ecoul cuvintelor drăgăstoase pe care îndrăgostiții și le-au spus. Atâtea sentimente pure și frumoase, atâta dragoste între oamenii din țara asta, încât frumosul și purul sentiment nu putea să nu-și facă loc și în inimile oamenilor politici. Da, despre dragoste țin să vorbesc astăzi, fiindcă nimic nu este mai important pe lumea asta decât dragostea împărtășită, nimic nu îți dă o forță mai mare decât știința faptului că iubești și ești iubit. Las fiorii adolescentini în seama altora. Pe mine mă preocupă marea dragoste dintre noi, oamenii politici. Pentru că, stimați colegi, o fi contextul politic destul de deranjat și plin de indispoziții, dar asta nu înseamnă că nu putem glumi cu lucruri atât de serioase, nu?

Iată, spre exemplu, de câteva zile, analiștii politici nu mai contenesc să întoarcă pe toate fețele povestea de dragoste din interiorul USL, că PSD și PNL, acești îndrăgostiți din interes, sunt în pragul divorțului. Pe 14 februarie, de Ziua Îndrăgostiților, nicio atingere drăgăstoasă, nicio șoaptă de amor, nicio floare, nicio cutie cu bomboane, nimic! Ziua Îndrăgostiților a fost condimentată de aceleași declarații ostile cu care ne-am obișnuit în ultima vreme.

Stimați colegi,

Voi n-ați auzit expresia „dragoste cu năbădăi”? Cumva ne facem că nu știm cum e în căsniciile aranjate? Mai discuți, mai negociezi, mai cedezi, dacă e cazul. În niciun caz nu te grăbești la notar. Și-apoi, să nu uităm că o fi ea, dragostea, mare, dar trece prin stomac.

În fine, mulți ne văd deja divorțați. Unii aplaudă, alții sunt triști, ca omul spectator la drama altuia. Totuși, n-am auzit niciun analist să-și pună întrebări de genul: „Ce se va întâmpla cu apartamentul?”, „Cine va avea grijă de copii?”, „Cine va plăti facturile?”. Astea-s adevăratele probleme ale unei căsnicii, nu modul în care cei doi își spun sau nu „te iubesc”.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Paul Ichim. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Găvrilă Ghilea.

În declarația politică am să mă refer la sistemul de îmbunătățiri funciare, aflat sub controlul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Nu sunt specialist în domeniu, dar am primit un material consistent și bine informat la cabinetul parlamentar, astfel încât, din următoarele motive, am considerat că este cazul să-l promovez ca declarație politică.

Multă lume, implicată în domeniu, sau presa consideră că subiectul reprezintă o sursă foarte mare de bani deturnați în sistemul de îmbunătățiri funciare. Preocuparea pentru terenurile agricole este mai mult decât evidentă, de la oameni care nu au nimic și nu au habar de agricultură până la afaceriști care aveau cu totul alte preocupări, inclusiv cei din mass-media.

Interesul legislativ, la ora actuală, privind forma în care se înstrăinează terenurile agricole... și faptul că, acum un an, am făcut o declarație politică privind sistemul de irigații, care a fost falimentat cu bună știință, se pare, și care a rămas doar la stadiul de declarație politică, fără să aibă o reacție din partea Ministerului Agriculturii...

Și, acum, să luăm din declarația respectivă primită la cabinet. Eu o voi anexa declarației. Are foarte multe date cu trimiteri legislative. Timpul, probabil, nu ne va permite...

Sectorul de îmbunătățiri funciare a fost devalizat din 2004, odată cu apariția Legii nr. 138/2004 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.407/2004, în care SNIF, regie autonomă, a fost împărțită în SNIF – societate pe acțiuni și ANIF – regie autonomă, încălcându-se atunci legile enunțate mai sus.

Acest fapt este foarte bine cunoscut de niște funcționari care sunt, de la acea vreme, eternizați în funcții și care nu au avertizat ministerul și miniștrii care au trecut din 2004 asupra competențelor lor. Ministrul agriculturii, citând din Legea nr. 138/2004, art. 72, răspunde de coordonarea activităților de îmbunătățiri funciare.

Respectiva situație a fost sesizată într-o comisie de anchetă parlamentară în 2010 – aprilie 2010 –, care a sesizat, la vremea respectivă, toate instituțiile abilitate ale statului, inclusiv Parchetul. Respectiva comisie avea recomandarea ca, în 30 de zile, să prezinte Biroului permanent un raport și să propună măsurile de rigoare. A rămas cum am stabilit, adică nu s-a depus niciun raport.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gavrilă Ghilea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Leonardo Badea.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Paradoxul țintelor ratate”.

Analizând exercițiul bugetar al anului trecut, am fost nevoit să constat că, deși creșterea economică a României s-a apropiat de 3,5% din PIB în 2013, iar românii au plătit suplimentar la buget 3,5 miliarde de lei prin cele 35 de noi taxe și impozite, Guvernul USL și-a ratat propriile obiective asumate prin lege. Această contraperformanță reprezintă un veritabil paradox – ce-i drept, incredibil, dar adevărat –, iar cifrele pe care le voi prezenta ca argument, în cele ce urmează, nu mint.

Să îi reamintim, pentru început, domnului prim-ministru că și-a asumat prin Legea bugetului pe anul 2013 încasări de 210 miliarde de lei, dar a reușit paradoxul de a contabiliza efectiv numai 200 de miliarde? Un fleac, o ratare de 10 miliarde de lei!

Sau că evaziunea fiscală scăpată din frâu și inhibarea consumului au condus la încasări din TVA de doar 51,8 miliarde de lei, față de cele 52,9 miliarde previzionate în buget? Deci o nouă și paradoxală ratare de 1,1 miliarde de lei!

Ori că încasările din accize au fost de numai 21,1 miliarde de lei, față de prevederile bugetare de 22,4 miliarde de lei, înregistrându-se un minus de 1,3 miliarde de lei? Un alt paradox, în condițiile majorării accizelor la alcool, băuturi alcoolice și țigarete.

Ca să nu mai vorbim despre încasările din impozitul pe profit, care au fost de 10,8 miliarde de lei, față de prevederile bugetare de 11,7 miliarde de lei, deci cu 0,9 miliarde de lei mai puțin, deși, paradoxal, s-au aplicat măsuri de limitare a unor cheltuieli deductibile ale agenților economici.

Cât despre încasările din alte venituri fiscale, acestea au fost de 6,8 miliarde de lei, comparativ cu prevederile bugetare de 8,1 miliarde, înregistrându-se un minus de 1,3 miliarde de lei.

Bomboana de pe coliva execuției bugetare o reprezintă însă sumele primite de la UE, care au fost de numai 8,9 miliarde de lei, față de cele 13 miliarde de lei prevăzute în buget, înregistrându-se un minus de 4,1 miliarde de lei.

Nici în ceea ce privește cheltuielile țintele asumate prin Legea bugetului pe anul 2013 nu au fost atinse. Au fost bugetate cheltuieli cu investițiile de 37 de miliarde de lei, dar s-au realizat doar 32,7 miliarde de lei, rezultând un minus de 4,3 miliarde, ceea ce, fără a mai fi un paradox, a influențat negativ mediul de afaceri, blocând activitatea foarte multor firme.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Leonardo Badea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Vochițoiu Haralambie.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Uniunea SocialDemocrată, valorizarea stângii europene moderne”.

În urmă cu o săptămână, Partidul Social Democrat, Uniunea Națională pentru Progresul României și Partidul Conservator au asumat oficial formarea unei alianțe, Uniunea Social-Democrată, în dreptul căreia se vor prezenta candidații noștri pentru Parlamentul European.

A fost, o spun acum cu tărie, un moment ferm de angajament din partea liderilor politici. Iar prima declarație care marchează ținuta acestei alianțe este aceea a președintelui Victor Ponta, care se referă la faptul că, deși avem două litere din cele trei ale USL – adaug eu, trei din cele patru partide –, Uniunea Social-Democrată își propune să preia 100% din mesajul și obiectivele cu care ne-am prezentat înaintea oamenilor începând cu 2011. Este

un angajament care obligă. Uniunea Social-Democrată a devenit, astfel, o platformă electorală care își propune să aducă un plus de reprezentare la nivelul Parlamentului European. Și va face asta printr-o echipă experimentată, puternică și mai ales unită, care va merge în forurile de la Bruxelles și Strasbourg.

Avem nevoie, stimați colegi, mai mult ca oricând, de voci care să reprezinte cu demnitate interesele României. Avem nevoie de voci care să poarte, fără fățărnicie, mesajele unui patriotism de calitate în băncile Europei. Avem nevoie de voci care să fie auzite, care să se facă auzite și cred sincer că oamenii care alcătuiesc echipa USD vor fi acele voci.

În același timp, e de datoria reprezentanților noștri să promoveze, fără odihnă, cu insistență până la trudă, realitatea a ceea ce înseamnă valorile socialismului european. Parcă de prea multe ori tarele unor prejudecăți vociferate au așternut o dungă nemeritată de îndoială pe stânga modernă europeană, cu ecouri și în realitățile din țară. E cazul să tranșăm lucrurile și să nu mai acceptăm niciun derapaj. Românii trebuie să fie reprezentați cu demnitate în Parlamentul European, interesele de la Bruxelles și Strasbourg sunt și interesele de la București sau Târgoviște.

Este motivul pentru care susțin cu încredere construcția numită USD. Și o susțin dincolo de înfierbântarea celor care alunecă spre vagi interpretări, mai mult sau mai puțin dorite, mai mult sau mai puțin corecte. USD nu înseamnă o fractură în USL, ci doar o bornă firească de parcurs, pe care îl vrem, sper, în continuare împreună. Fiindcă, așa cum spunea Henry Ford, „să formezi o echipă este doar începutul, să rămâi împreună este progresul, să lucrezi împreună este succesul”.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Vochițoiu Haralambie. Se pregătește domnul senator Viorel Chiriac.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației: „Biserica Ortodoxă Română este preocupată de trecutul, prezentul și viitorul țării noastre!”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ziua de 13 februarie anul curent, în Sala Sinodală din reședința patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc prima ședință de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din acest an.

Dintre hotărârile adoptate le menționez pe următoarele:

– Sfântul Sinod a aprobat programul manifestărilor organizate la nivel național de Patriarhia Română în anul 2014, proclamat de Sfântul Sinod ca An comemorativ al Sfinților Martiri Brâncoveni, la împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică: 1714–2014;

– în perspectiva dezbaterilor parlamentare referitoare la proiectul de modificare a Constituției României, Sfântul Sinod reiterează poziția privind definirea, în Legea fundamentală, a familiei întemeiate pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe drepturile și îndatoririle părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor;

– în al treilea rând, Sfântul Sinod a luat act cu bucurie de semnarea de către Patriarhul Ierusalimului și Patriarhul României a Acordului patriarhal de restabilire a comuniunii bisericești depline între cele două patriarhii. Numai enumerarea acestor trei hotărâri ne arată cât de implicată este Biserica Ortodoxă Română în trecutul, prezentul și viitorul țării noastre.

Într-o intervenție pe care am avut-o anul trecut, atrăgeam atenția supra atacurilor fără precedent asupra bisericii noastre străbune. Mă refeream atunci și la activitatea socială a Bisericii Ortodoxe Române, la modul cum a înțeles această instituție fundamentală să se implice în sprijinul românilor.

În conținutul hotărârilor adoptate în prima ședință a anului 2014 de către Sfântul Sinod, găsim o Biserică Ortodoxă Română ce are un respect deosebit pentru istoria românilor, o Biserică Ortodoxă Română preocupată de problemele ce se dezbat în Parlamentul României, cu precădere la dezbaterile despre Constituția României, precum și o Biserică Ortodoxă Română ce participă, în concret, la restabilirea comuniunii bisericești pe plan internațional, prin semnarea unui acord între Patriarhul Ierusalimului și Patriarhul României.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Chiriac – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Gigi Chiru, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi: „Activitatea bancară centrală în România”.

În 17 februarie 1866, la București, își începe efectiv activitatea, ca bancă de scont și de emisiune, Banca României, constituită prin transformarea filialei Băncii Imperiului Otoman din București, filială care activa încă de la 1861.

Constituirea Băncii României a fost posibilă datorită unei concesii acordate de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza printr-un decret semnat de către acesta în anul 1865, iar începerea activității a fost realizată pe baza capitalului anglo-francez – Băncile Morgan, respectiv Société Générale –, în fapt, același capital care controla Banca Imperiului Otoman.

Primul președinte al Consiliului de administrație al Băncii României a fost Ion Ghica.

Concesiunea acordată Băncii României era valabilă până în anul 1903, dar din rațiuni economice și politice, după cucerirea independenței de stat a României, în 1877, s-a hotărât crearea Băncii Naționale a României, ca alternativă națională centrală care să sprijine toate marile proiecte necesare dezvoltării și modernizării unui stat național tânăr și independent. Acest eveniment a avut loc în aprilie 1880, iar Banca Națională a României a devenit la acea dată a 13-a bancă centrală înființată în lume.

Prin crearea Băncii Naționale a României, ca alternativă a Băncii României, rolul preponderent al capitalului financiarbancar occidental a fost înlocuit de capitalul autohton, deoarece conducerea politică a determinat măsura constituirii capitalului Băncii Naționale numai prin aport autohton, respectiv 20 de milioane prin subscripție publică și 10 milioane prin contribuția statului.

După retragerea privilegiului de emisiune, Banca României și-a continuat activitatea ca bancă de scont sub denumirea de Bank of Romania.

Așadar, ziua de 17 februarie 1866 marchează începuturile propriu-zise ale activității bancare centrale în istoria României, condiție fundamentală a dezvoltării social-economice și a modernizării statului român.

Din ultima decadă a secolului al XX-lea până în prezent, instituția și echipa Băncii Naționale, dar mai ales conducerea acesteia, una dintre cele mai valoroase și reputate din lume, au fost motorul dezvoltării și reformei în România.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Dan Marian. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Lazăr.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „La Pungești, județul Vaslui, se impune ridicarea zonei speciale de siguranță publică”.

În perioada vacanței parlamentare de iarnă, am efectuat o serie de deplasări în comuna Pungești, din județul Vaslui, pentru a mă informa direct de la fața locului în legătură cu protestul cetățenilor împotriva operațiunilor de explorare a gazelor de șist.

Conflictul de la Pungești a fost generat și este încă întreținut de lipsa de încredere a cetățenilor din județul nostru în instituțiile statului și reprezentanții acestora. Pur și simplu, președintele Consiliului Județean Vaslui și prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, nu mai prezintă încredere, legitimitate în raport cu cetățenii acestui județ. Președintele Consiliului Județean Vaslui, pesedistul Dumitru Buzatu, și prefectul liberal Radu Renga nu mai au autoritatea instituțională și morală de a se pronunța în vreun fel pe tema gazelor de șist. În 2012, au mințit cetățenii că nu vor permite operațiuni de explorare și exploatare a gazelor de șist în județul Vaslui, pentru ca în anul următor, în 2013, să elibereze autorizațiile de explorare la comanda premierului Victor Ponta, călcând în picioare voința cetățenilor.

În comuna vasluiană Pungești, situațiile tensionate sau conflictuale pot fi prevenite printr-un dialog deschis cu cetățenii și printr-o informare oficială, permanentă, cu privire la operațiunile companiei Chevron în zonă.

În momentul de față, situația din comuna Pungești este calmă, nu mai există tensiuni între forțele de ordine și cetățenii care doresc să-și continue pașnic protestul față de operațiunile de explorare a gazelor de șist. Mai mult decât atât, am solicitat autorităților județene, în special Instituției Prefectului, Inspectoratului Județean de Poliție și Inspectoratului Județean de Jandarmi, să ia act de dorința cetățenilor din Pungești de a-și continua protestul în mod pașnic, de a se constitui într-o asociație locală având ca scop declarat protecția mediului înconjurător și reprezentarea intereselor cetățenilor din comună și, nu în ultimul rând, de a le amenaja un amplasament protejat în care să-și continue acțiunile, cu respectarea prevederilor legale. Având în vedere faptul că „acțiunea integrată a forțelor de ordine în comuna Pungești s-a realizat pentru prevenirea tulburării ordinii și siguranței publice, pe fondul desfășurării unor manifestații sau a altor acțiuni care ar putea degenera în tulburări de ordine publică”, după cum mi-a precizat ministrul de interne în răspunsul la o interpelare formulată recent pe această temă, solicit conducerii Ministerului Afacerilor Interne reevaluarea situației actuale din teren și ridicarea restricțiilor impuse cetățenilor de zonă specială de siguranță publică.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Sorin Constantin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Ionuț Zisu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doamnă senator,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Ziua justiției sociale”.

Justiția socială este un principiu fundamental pentru coexistența pașnică și prosperă între națiuni. Cu toții promovăm justiția socială atunci când eliminăm barierele legate de sex, vârstă, rasă, etnie, religie, cultură sau dizabilitate.

Prima Zi mondială a justiției sociale a fost proclamată pe 20 februarie 2007 de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Ziua este menită să reliefeze importanța justiției sociale ca imperativ etic după care ar trebui să ne ghidăm cu toții activitățile.

Pentru Națiunile Unite, justiția socială reprezintă esența misiunii de promovare internațională a dezvoltării și a demnității umane.

Adoptarea, în 2008, a Declarației asupra justiției sociale pentru o globalizare corectă de către Organizația Internațională a Muncii este doar un exemplu al angajamentului Națiunilor Unite referitor la justiția socială. Aceasta pune accent pe garantarea unui trai decent prin muncă, protecție socială și dialog social pentru toți.

Din păcate, justiția socială rămâne un vis frumos pentru un număr foarte mare de țări. Sărăcia extremă, foametea, discriminarea și negarea drepturilor omului continuă să afecteze peisajul moral.

Stabilitatea globală și prosperitatea depind de garantarea unor niveluri acceptabile de trai și de instituirea concretă a egalității de șanse. Absența justiției sociale ar trebui să fie un afront pentru noi toți.

Cu ocazia aniversării de pe 20 februarie, peste câteva zile, a principiilor justiției sociale, să ne înnoim angajamentul ferm față de principiile acesteia și față de căutarea unor strategii și politici care să o facă posibilă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ionuț Zisu. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația pe care o aduc azi în fața dumneavoastră, „Autostrada Pitești–Sibiu, un proiect captiv intereselor politice mărunte”, reprezintă un semnal de alarmă cu privire la tergiversarea lucrărilor la Autostrada Pitești–Sibiu, un proiect vital pentru economia României și a județului Argeș, pe care îl reprezint politic în Legislativ.

Afirm din capul locului că amânarea proiectului de infrastructură rutieră Pitești–Sibiu sau schimbarea traseului acestuia reprezintă un act foarte grav de iresponsabilitate politică.

Nu sunt nici la prima intervenție publică, nici la primul semnal de alarmă cu privire la stagnarea inacceptabilă a acestui proiect. În decembrie anul trecut, am trimis deja a doua interpelare ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură și, la începutul acestei luni, am primit un răspuns pe care îl găsesc deloc mulțumitor. Ca să rezum conținutul acestui răspuns, nimic nu s-a mișcat, nici măcar un fir de ață. Toate demersurile referitoare la acest proiect se află în curs de derulare.

Amintesc distinsei audiențe că proiectul Autostrăzii Pitești–Sibiu are termen de finalizare anul 2016, că în anul 2014 CNADNR-ul nu a realizat nici măcar procedura de atribuire pentru revizuirea studiului de fezabilitate, un studiu de șase ori mai scump decât cel anterior și al cărui sens eu, personal, nu-l înțeleg.

De asemenea, nu înțeleg cu ce reușesc să-și omoare timpul cei de la CNADNR, pentru că, cel puțin la deszăpezirea autostrăzii A1 București–Pitești, și-au dat pe de-a întregul măsura competenței. După cum știe toată lumea, au ținut autostrada închisă timp de trei zile.

La fel de inacceptabilă este miuța politică jucată de Traian Băsescu și Victor Ponta pe banii românilor și cu costuri economice foarte grave pe tema uzinelor Dacia. Ca senator de Argeș, dar mai ales ca cetățean al acestei țări, sunt indignat de faptul că, în loc să se treacă la treabă, se țes o serie de discuții acolo unde ar trebui să se pună în aplicare deciziile aprobate. Președintele ne amenință că Renault își va lua afacerea și se va duce cu ea în Maroc, premierul ne spune că președintele este „nebun”, aruncă piatra și noi trebuie să o scoatem, cei de la Renault ne informează subtil, elegant, că nu vor pleca din România, dar infrastructura care există în momentul de față nu este suficientă pentru ca Renault să investească în dezvoltarea în continuare a platformei sale din Argeș. În tot acest timp, ministrul Dan Șova scrie că tronsonul Pitești–Sibiu este prioritate pentru Guvern, doar că lucrările, efectiv, vor începe din 2017.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Doina Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Gigi Chiru, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Bună dimineața tuturor!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată sugestiv „Fondurile europene – un domeniu cu adevărat relansat de Guvernul Ponta”.

Distinși colegi,

Fondurile europene au reprezentat și reprezintă un domeniu sensibil pentru toate guvernările. Pentru Guvernul Ponta însă, absorbția fondurilor europene a reprezentat o reală provocare, precum și o promisiune de campanie îndeplinită.

USL a reușit să mărească de peste patru ori rata de absorbție a fondurilor europene în aproximativ un an și jumătate și să deblocheze toate programele cu fonduri europene suspendate din cauza fraudelor din perioada guvernării PDL.

În mai 2012, rata de absorbție era undeva la 8%, procent la care s-a ajuns după mai bine de cinci ani. În doar un an și jumătate, USL a adus această rată la circa 33,6%.

Numai anul trecut România a încasat peste 2,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, mai mult decât în întreaga perioadă 2007–2012. Acest lucru a fost posibil datorită măsurilor luate pentru asigurarea sumelor necesare pentru plata beneficiarilor și deblocarea tuturor programelor operaționale aduse în suspendare de către PDL.

În prezent, România se clasează pe primul loc în rândul tuturor statelor membre în ceea ce privește creșterea sumelor rambursate de Comisia Europeană în anul 2013.

Am realizat acest progres datorită măsurilor competente luate de Guvernul Ponta, cele mai importante fiind:

– simplificarea procedurii de predare a documentelor pentru beneficiarii POSDRU;

– angajarea de experți privați pentru a evita pierderea de fonduri europene;

– elaborarea unui Ghid de bune practici și de evitare a principalelor riscuri în achizițiile publice, dedicat autorităților de management și beneficiarilor;

– asigurarea continuității în finanțarea proiectelor prin alocarea temporară a unor sume de la Trezorerie;

– scutirea beneficiarilor privați de fonduri europene de la procedurile de achiziție publică, în limita unor plafoane maxime.

Mulțumesc.

Domnul senator Gigi Chiru, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Saghian Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

„Portul Constanța – miză electorală pentru PSD Constanța”

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu o problemă sensibilă și de mare importanță pentru România: Portul Constanța. În pragul unui an electoral, acest bun de preț al României și al Constanței este pus în pericol. Portul riscă să devină un bun privat, acaparat de un clan care, de 14 ani, sufocă orașul Constanța.

Pot înțelege mizele electorale, pot înțelege lupta politică și interesul partidelor care fac orice pentru a-și atinge scopul final – puterea –, dar, stimați colegi, dați-mi voie să nu fiu de acord și să atrag atenția asupra faptului că Portul Constanța este un bun al României, este un bun al românilor.

Știți bine de insistențele lui Mazăre pentru preluarea Portului Constanța și vă dați seama ce ar însemna ca acțiunile acestui port să ajungă în mâna unui om care numai într-un singur dosar este judecat pentru un prejudiciu de 114 milioane de euro. Acest primar nu a fost în stare să administreze clădirea Cazinoului, pe care cu toții l-ați văzut atunci când ați mers pe faleza orașului Constanța. Cum putem să credem că un om preocupat de carnavaluri, de cluburi și de femei ar putea administra Portul Constanța, care, cu siguranță, ar avea soarta RATC-ului sau a RADET-ului, companii administrate de Primăria Constanța și care se află astăzi în stare de faliment?

Stimați colegi,

Vă invit să analizați extrem de serios această solicitare, ca Portul Constanța să nu fie scos la mezat doar de dragul unei mize electorale și să nu ajungă pe mâna unor oameni lacomi, care își doresc să gestioneze în afacerea Portului Constanța traficul ilegal de mărfuri de contrabandă.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Alexandru Frătean.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Școala profesională trebuie reformată urgent”.

Se vorbește de foarte multă vreme de reformarea sistemului educațional și chiar s-au luat și măsuri de-a lungul anilor. Din păcate, în majoritatea cazurilor, schimbările au fost realizate fără prea mari procese de analiză și evaluare a nevoilor acestui sistem.

Un subiect care a fost pasat, de multă vreme, din stânga în dreapta și asupra căruia actuala guvernare dorește să restabilească un echilibru printr-o nouă reglementare este acela al școlilor profesionale, precum și al școlilor de arte și meserii, ultimele fiind chiar suspendate de câțiva ani.

Nu doresc să intru în detalii tehnice, dar, înainte de a ne gândi la numărul de ani din școala profesională și din cele de arte și meserii, precum și la organizarea pas cu pas a programelor pentru acestea, consider că există două principii clare după care trebuie să ne ghidăm în reorganizarea acestora.

Primul trebuie să se axeze pe corelarea eficientă a profilurilor școlilor profesionale cu nevoile de pe piața muncii. De ce să ne complicăm viața și activitățile economice susținând educarea și pregătirea unor persoane care, ulterior, nu-și vor putea găsi locuri pe piața muncii? Sună aberant și de evitat, dar se pare că nu toată lumea este conștientă de acest fapt. Haideți să privim ca pe un lucru normal, logic și mai ales necesar alinierea cerințelor pieței la programa școlară din școlile profesionale și, chiar mai departe, la toate celelalte forme de învățământ.

Tot în acest sens, pregătirea de specialitate și aspectul practic trebuie să fie prioritate. Nu trebuie să mai permitem încărcarea inutilă a programei școlilor profesionale cu elemente generaliste, că ne dorim – nu-i așa? – să formăm specialiști bine ancorați în domeniul lor de expertiză. Mai mult decât atât, trebuie să reflectăm și asupra posibilității angajării acestora imediat după terminarea școlii, căci mulți angajatori doresc să le ofere posibilitatea unui contract cu normă întreagă, dar faptul că sunt minori îi împiedică să facă acest lucru. Printr-o simplă modificare a Codului muncii, s-ar putea reglementa și acest aspect, care ar avea beneficii multiple pentru dezvoltarea individuală, dar și pentru cea la nivelul întregii societăți.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Alexandru Frătean, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Nasta Nicolae, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Bună ziua!

## Onorat Senat,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Cursa pentru fondurile europene. Banii europeni nu se dau, se iau!”.

1 ianuarie 2014 a dat startul unei noi curse: cursa pentru bani europeni.

Suntem la începutul unui alt drum de șapte ani în care să atragem cât mai multe fonduri europene și pe care să le folosim eficient pentru a rezolva nevoile comunităților și pentru a ne dezvolta pe termen lung.

Problematica fondurilor europene este o temă care suscită interes în toate domeniile și la toate nivelurile, fapt ce confirmă importanța acestora de a genera, alături de investiții publice și private, impact asupra bunăstării oamenilor.

Deși la acest capitol, al atragerii banilor europeni, guvernarea pedelistă ne-a adus multe puncte negre, la finalul anului 2013 cifrele vorbesc de la sine despre un progres substanțial și remarcabil: România a încheiat anul 2013 cu o rată de absorbție a fondurilor europene de 33,47%, în condițiile în care la sfârșitul anului 2012 aceasta era de 14,9%, iar în mai 2012 de 8,5%. România conduce detașat în clasamentul creșterilor absorbției în 2013 în rândul statelor Uniunii Europene, confirmând preocuparea și acțiunile concrete ale Guvernului Victor Ponta pentru a remedia întârzierile și blocajele din sistemul de gestionare a fondurilor europene.

Drumul banilor de la Bruxelles până în România, până la Mureș și până în momentul în care aceștia se regăsesc în investiții locale este unul lung, complicat de multe ori, dar în niciun caz imposibil. Alocările financiare aferente României pentru următorii șapte ani sunt de circa 21 de miliarde de euro, însă vreau să subliniez un aspect foarte important, pe care l-am spus în repetate rânduri: banii europeni nu se dau, se iau!

Un rol foarte important în acest mecanism al atragerii fondurilor îl au autoritățile locale. Vreau să le felicit pe cele din județul Mureș, care s-au mobilizat, au făcut proiecte, s-au zbătut să aducă bani în comunitățile pe care le reprezintă. Va trebui să punem în practică într-un mod mai aplicat unul dintre principiile pe care le invocăm suficient de des: principiul parteneriatului. Știm și vorba aceea românească: „Unde-s mulți, puterea crește”! Un parteneriat real, funcțional între autorități publice, ONG-uri, sindicate, mediul academic, mediul de afaceri este, până la urmă, garanția unui succes.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Nasta Nicolae, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Valeriu Todirașcu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi mă voi referi la pericolul extremismului european pentru societatea românească.

În contextul viitoarelor alegeri europarlamentare, dar și al disputelor interne din interiorul coaliției guvernamentale, atât la noi, cât și la nivel european, se prefigurează creșterea rolului liderilor populiști și al partidelor cu viziune de extremă dreaptă sau stângă.

Sărăcia accentuată, lipsa interesului unei părți a clasei politice în a găsi soluții pentru regenerarea diferitelor sectoare ale economiei, cu efecte în sporirea locurilor de muncă, creșterea semianalfabetismului la nivelul tinerilor până în 30 de ani, a infracțiunilor și violențelor domestice sunt premisele unei societăți aflate la cumpăna existenței sale. Dar această problemă nu este doar la noi, ci și la nivel european. Deja apar mari decalaje social-financiare și chiar mental-culturale ce amintesc de perioade premergătoare unor crize sau conflicte globale.

Ca argument, alegerile europarlamentare din 22–25 mai 2014 găsesc Uniunea Europeană în plină ascensiune a extremiștilor, ultranaționaliștilor și euroscepticilor, în detrimentul partidelor tradiționale de iz social-democrat, liberale sau creștin-popular-democrate. Mai precis, în multe țări europene, sondajele de opinie creditează partidele extremiste și cele antisistem în topul preferințelor electoratului.

Conform site-ului „Hotnews”, „în Franța, vocea naționalismului și a euroscepticismului este făcută auzită de Frontul Național, condus de eurodeputata Marine Le Pen, fiica celebrului lider de extremă dreaptă Jean-Marie Le Pen. În noiembrie 2013, Frontul Național a anunțat o alianță de susținere reciprocă a Partidului Libertății PVV, din Olanda, al lui Geert Wilders. Potrivit unui sondaj din octombrie 2013, Frontul Național era creditat cu cea mai mare intenție de vot pentru europarlamentare – 24%, cu cinci puncte peste socialiștii aflați acum la putere în Franța și cu două puncte peste UMP, partidul lui Sarkozy.

În Marea Britanie, UKIP-ul este primul în sondaje, detronând monopolul conservatorilor, laburiștilor și liberalilor. UKIP cere ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană și blocarea accesului românilor și bulgarilor pe piața britanică a muncii, cu prețul încălcării tratatelor europene.

## Mulțumesc și eu. Stimați colegi,

Am făcut apel și cu alte ocazii. Fac apel în continuare să vă revizuiți declarațiile politice, să le faceți cât mai scurte, în așa fel încât să aibă posibilitatea să susțină la microfonul Senatului și ceilalți colegi.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Todirașcu Valeriu, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PC, domnul senator Mihai Niță.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Noua ordonanță de urgență a Guvernului Ponta menține confiscarea prin lege a dreptului asiguraților de a-și gestiona în mod autonom banii proprii”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul Ponta a emis recent Ordonanța de urgență nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Legii sănătății nr. 95/2006, care menține confiscarea prin lege a dreptului asiguraților de a-și gestiona în mod autonom banii proprii. Astfel, asigurările de sănătate, plătite în mod obligatoriu de către cetățeni, vor continua să fie utilizate pentru satisfacerea intereselor Ministerului Sănătății și ale furnizorilor de servicii de sănătate, nu și a intereselor legitime ale asiguraților.

Nu statul trebuie să stabilească modul de cheltuire a banilor asiguraților sau introducerea în pachetul de bază a unora sau a altor servicii de sănătate, ci beneficiarii serviciilor de sănătate, cei care, de fapt, le plătesc din munca lor.

De aceea, am depus la Senat în această sesiune parlamentară o inițiativă legislativă de modificare a Legii sănătății nr. 95/2006, în sensul autonomizării caselor publice de asigurări de sănătate și a Casei Naționale de Asigurări.

Cele propuse în această inițiativă legislativă transpun până la capăt modul de organizare a caselor de asigurări de sănătate din Germania, al cărei model de organizare a sănătății este adoptat în România. Astfel, consiliile de administrație ale caselor de asigurări, care sunt mai multe la număr în Germania, sunt alese prin alegeri libere, o dată la șase ani, de către plătitorii de asigurări și aceste consilii de administrație își aleg un comitet executiv, cu activitate permanentă, acesta fiind cel care reprezintă zi de zi interesele asiguraților. Astfel, statul german are numai rolul de supraveghere a procesului de negociere între casele de asigurări și furnizorii de servicii de sănătate și nu intervine decât prin elaborarea legislației. Se respectă, astfel, dreptul asiguraților de a-și gestiona în mod autonom banii proprii.

Consider că acest model de organizare trebuie să fie adoptat cât mai rapid și în România, pentru a nu mai asista la risipă și abuzuri din partea statului, care în prezent este și negociator, atât de o parte, cât și de cealaltă, și, în același timp, arbitru.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Niță Mihai, din partea Grupului parlamentar al PC. Se pregătește doamna senator Rozalia Biró, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Declarația politică are ca titlu „Identitatea națională trebuie respectată”.

Ziua de mâine, 19 februarie, are o importanță cu totul aparte pentru țara noastră. La 19 februarie 1878, în urma semnării Tratatului de pace de la San Stefano, marile puteri au recunoscut România ca stat independent, ca „națiune de sine stătătoare”, cum spunea Kogălniceanu.

Deși acest moment a fost crucial pentru existența noastră ca entitate statală, în această perioadă a anului românii sunt preocupați mai mult de sărbătorirea „tradiționalei” _Valentine’s Day_ . Televiziunile au prezentat zile de-a rândul tineri exuberanți bucurându-se de sărbătoarea iubirii. Chiar și oameni trecuți de prima tinerețe iau parte la aceste manifestări ale dragostei. E foarte bine așa, mai ales că în ultimii ani motivele de înveselire se ivesc tot mai rar pe cuprinsul scumpei noastre patrii.

Sperăm că marea sărbătoare a dragostei va fi reeditată și săptămâna viitoare, nu tot de _Valentine’s Day_ , căci tradiția importantă a trecut, ci de Dragobete. Avem și noi, românii, în tradiția mai puțin cunoscută tineretului, o sărbătoare a iubirii, a renașterii naturii. Rămâne de văzut dacă o tradiție autohtonă va fi la fel de intens promovată, mediatic și social, precum cele aduse de peste mări și țări.

Acesta este rostul intervenției mele de astăzi, considerând că pericolul demonetizării potențialului spiritual românesc nu poate fi ignorat. Or, se știe bine sau ar trebui să se știe că fundamentul spiritualității și culturii unei națiuni este, neîndoielnic, constituit din moștenirea și perpetuarea acestui tezaur de patrimoniu ancestral, în cadrul căruia tradițiile autentice sunt „perlele coroanei”. Ele sunt, de asemenea, garant al păstrării identității naționale nealterate a poporului român.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna senator Biró Rozalia. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Vâlcov Darius.

Mulțumesc. Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Titlul declarației politice este „Echitatea economică”.

Din punct de vedere academic și tehnic, principiile după care se desfășoară activitățile economice, atât cele cu un caracter general, cât și cele specifice, sunt bine stabilite de multă vreme.

Dincolo de toate elementele de ordin tehnic însă, viața economică și socială are de multe ori nevoie mai ales de principii umane și de o reglementare clară și de bun-simț, pentru a respecta demnitatea tuturor actorilor economici implicați în derularea activităților.

Relația contribuabililor cu statul este una care ar trebui guvernată de aceleași principii clare și eficiente, care să ușureze viața ambelor părți, fără o discriminare într-un sens sau în altul. În acest context, folosirea unei duble măsuri nu își are locul.

Aspectul datoriilor operatorilor economici către stat a fost de multe ori așezat într-o lumină diferită de aspectul datoriilor statului către contribuabili. Astfel, pentru persoanele juridice care au întârziere în plata unor sume către stat se percep penalități, însă, în condițiile în care statul întârzie cu anumite plăți, doar prin ajungerea în instanțele judecătorești și în urma unei sentințe specifice se poate ajunge la plata de către stat a unor dobânzi și penalități de întârziere. Iată de ce a fost și este necesară o reglementare clară în sensul uniformizării acestor situații.

Persoanele fizice și juridice au dreptul să ceară de la stat dobânzi și penalități pentru sumele neplătite la timp firmelor, numai că dobânzile ce ar trebui plătite de stat ar trebui să fie în același regim în care și statul percepe și calculează asemenea accesorii – dobânzi și penalități de întârziere – firmelor care nu achită la timp obligațiile în buget.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2013, prin care s-a modificat Codul de procedură fiscală, vizează toate aspectele implicate în discuție și a intrat în vigoare în iunie anul trecut. Printre altele, în textul acesteia se menționează că, dacă operatorul economic renunță la dobânzile și penalitățile de întârziere datorate de către stat prin autoritatea contractantă, și contribuabilul poate beneficia de scutirea de plată pentru dobânzile și penalitățile de întârziere aferente sumelor neplătite la buget, pentru creanțele neîncasate de la autoritățile contractante.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Darius Vâlcov, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Damian Drăghici.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„Guvernul să suporte o parte din costurile pentru «Școala altfel»”

Stimate colege și stimați colegi senatori,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă cere să dăm o mână de ajutor copiilor care, în săptămâna 7–11 aprilie, vor participa, la fel ca în ultimii trei ani, la programul „Școala altfel” și să cerem Guvernului ca, prin ministrul educației și cu sprijinul prim-ministrului, să introducă de urgență facilități care să nu mai transforme și acest an într-o povară, atât pentru profesori, cât mai ales pentru părinți, în special pentru părinții aflați în situații materiale vitrege și pentru cei din mediul rural.

Ne aducem cu toții aminte că în ciclul primar-gimnazial am vizitat locuri de referință ale istoriei și spiritualității românești, că am petrecut clipe de neuitat alături de minunații noștri dascăli, împărtășind de la ei, la fața locului, minunea de a fi român. Sunt lucruri de care nu ne vom despărți niciodată și repere care stau și vor sta la temelia formării noastre ca cetățeni.

Din păcate, pe parcursul anilor, obiceiuri bune și trainice s-au pierdut. Pentru că mult mai ușor este, în timp, să renunți decât să faci eforturi să perpetuezi tradiția. Iar introducerea în Legea educației a programului „Săptămâna altfel” s-a vrut a fi, probabil, rampa de relansare spre recuperarea unor întârzieri de către generațiile care vin din urmă. Acest interval de timp ar trebui să contribuie nu numai la o altfel de abordare a relației educator-elev, dar mai ales la lărgirea orizontului cultural și social al copiilor noștri.

Din păcate, în ultima vreme, pe măsură ce se apropie desfășurarea acestui program, tot mai mulți profesori au început să se plângă, poate că pe bună dreptate, date fiind și evenimentele care au vizat relația bani–părinți–școală, de imposibilitatea de a mai participa ca dascăli la punerea în practică a acestui program; fie pentru că sunt nevoiți să cheltuiască din propriul buzunar anumite sume de bani pentru organizarea anumitor evenimente, fie pentru că sunt puși în situația de a solicita de la părinți aceste sume. Și trebuie să recunoaștem că, în lipsa unor reglementări clare care să stabilească lucrurile, aceștia au dreptate. Sunt sigur că cel puțin câteva lucruri mărunte, pentru început, Guvernul, la inițiativa noastră și la propunerea ministrului educației, le poate face. De exemplu, asigurarea transportului gratuit pentru grupurile de elevi și profesorii însoțitori în perioada desfășurării programului „Școala altfel”.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Damian Drăghici, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Nicoară.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Peste două zile, mai precis în ziua de joi, 20 februarie 2014, sărbătorim 158 de ani de la abolirea totală a sclaviei romilor în teritoriul actualei Românii, printr-un act normativ promulgat de Barbu Știrbei, domnitorul Țării Românești, în 1856, în ultimul său an de domnie.

Textul legii prin care romii au devenit cetățeni liberi a fost conceput de doi lideri cu mentalitate progresistă, europeană – Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu – și purta titlul „Legiuirea pentru emancipația tuturor țiganilor din Principatul Românesc”.

A fost un moment important, progresist, de înaltă ținută, ce a însemnat începutul emancipării sociale și politice a etniei romilor din România.

Important de menționat este și faptul că anul acesta se împlinesc trei ani de când Parlamentul României a adoptat, în martie 2011, Legea privind comemorarea dezrobirii romilor, la data de 20 februarie, pentru a marca faptul că în acea zi din anul 1856 a fost eliberată din sclavie ultima categorie de robi ce aparțineau proprietarilor particulari.

Data de 20 februarie a fost declarată oficial Ziua dezrobirii romilor din România, prin Legea nr. 28/2011, publicată în Monitorul Oficial al României din 15 martie 2011.

Este un deziderat cu o vechime de un secol și jumătate, deoarece comemorarea dezrobirii romilor era prevăzută în textul legii promulgate în 1856 de Barbu Știrbei: „O zi de solemnitate publică se va hotărî, în care să se celebreze în fiecare an în eternitate acest act al desființării sclaviei din Prințipat. În această zi se va face slujbă mare în toate bisericile și se vor citi numele tuturor acelor binefăcători care au dăruit liberarea sclavilor, cerându-se pentru dânșii binecuvântarea Cerescului Părinte.”

Ne-au fost necesari 155 de ani pentru a oficializa, prin Legea nr. 28/2011, ceea ce prevedea legea din 1856 și a readuce în memoria colectivă cel mai important moment istoric care a marcat existența romilor din România, atât în trecut, cât și în prezent – eliberarea lor din sclavie.

În perioada care a trecut de la eliberarea din sclavie, mulți dintre romii din România au devenit cetățeni respectabili.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Marius Nicoară. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Daniel Florian.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Am denumit scurta mea declarație politică de astăzi „Jocuri de putere”.

Începând cu anul 2011, am creat o alianță împotriva firii, dar cu un scop nobil, îndreptat împotriva unui obiectiv comun: eliminarea controlului politic al lui Traian Băsescu și al oligarhiei sale clientelare, care a căpușat economia, finanțele și societatea românească. Începând cu anul 2013, acest scop a început să capete diverse conotații, iar o parte dintre parteneri au simțit că eliminarea regimului Traian Băsescu nu mai reprezintă o prioritate și, astfel, s-a ajuns la coabitări instituționale acoperite de acuzații aruncate în mass-media pentru a se distrage atenția de la noile jocuri politice care se pregătesc.

Dacă în față se afirma susținerea priorităților guvernamentale ale USL-ului și a candidatului comun la prezidențiale, în laboratoare politice se concepea formarea unei noi formațiuni, care prelua o parte din prioritățile existente, și se încerca testarea de noi mesaje electorale, care aveau un singur scop: creionarea unui centru de putere în jurul PSD. Astfel a apărut USD, care seamănă foarte aproape, ca inițiale, cu USL-ul, inducându-se astfel premisele existenței unei noi alianțe guvernamentale. Spun toate acestea cu oarecare amărăciune.

## Stimați colegi,

Nu vreau să fiu considerat un critic al partenerilor de guvernare. În niciun caz! Dar cum altfel s-ar interpreta încălcarea principiului uselist al stopării migrației politice prin atragerea masivă de senatori și deputați din alte partide? Vezi exemplul PP-DD, UNPR. Sau cum altfel s-ar interpreta faptul că unii parteneri, de mai bine de un an de zile, tot vehiculează, ca un fel de șantaj, teza pregătirii sau susținerii unui candidat la prezidențiale în afara domnului Antonescu? Sau, mai interesant, în susținerea aceleiași teze, cum s-ar interpreta faptul că afirmațiile Elenei Udrea sau ale lui Sebastian Lăzăroiu sunt preluate, din 2013 încoace, de anumiți lideri și duse mai departe în spațiul public?

Colac peste pupăză, dacă am interpreta apariția unei noi formațiuni, realizată după conceptul alianței de centru-dreapta, este interesant că, la propunerea aceluiași strateg, s-a întâmplat acest lucru și în 2011, adică la inițiativa liderilor Partidului Conservator.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Daniel Florian. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ionel Butunoi.

„Guvernul USL ne asigură sărăcia” Domnule președinte, Domnilor secretari,

## Stimați colegi,

Asistăm zilele acestea la o veritabilă piesă de teatru, o nouă punere în scenă de către premierul Ponta, prin care se dorește să fim convinși de disponibilitatea și buna-credință a distinșilor domni guvernanți în a ne face să trăim mai bine.

Mult trâmbițata măsură a înjumătățirii ratelor, menită a sprijini o largă categorie de oameni ce suferă de lipsuri materiale, nu are nicio șansă de a diminua sărăcia celor cărora li se adresează.

În loc ca banii să fie investiți pentru a crea locuri de muncă, singura posibilitate prin care în explozia costurilor de zi cu zi românul poate trăi mai bine, se recurge la o măsură care este doar o amăgire, pentru că cei vizați vor rămâne la fel de săraci ca și până acum. Locurile de muncă sunt sub o permanentă amenințare, pierderea acestora fiind o constantă a actualei guvernări.

Toate politicile practicate de USL în ultimii doi ani nu fac altceva decât să sărăcească populația României, săracii rămân săraci sau devin și mai săraci, iar clasa de mijloc este pur și simplu decapitalizată prin abundența nemaiîntâlnită de taxe și impozite.

Din păcate, sumele colectate din diverse taxe și impozite nu se întorc în investiții, care în mod firesc, prin aducerea de capital, ar rezolva marea problemă a salariilor și locurilor de muncă, ci se risipesc undeva în hățișul actualei haotice guvernări, iar politica fiscală a Guvernului Ponta menține și chiar accentuează astfel numărul săracilor.

Constatăm o lipsă de măsuri viabile, eficiente și un mare dispreț față de investiții și față de toți cei care muncesc din greu pentru câștigarea pâinii zilnice.

Realitatea efectivă care ne guvernează viețile nu este doar cea a managementului prost, ci una de-a dreptul tragică. USL dorește să țină oamenii în sărăcie și să-i decapitalizeze pe cei ce reușesc să se descurce, cu o miză meschină, un electorat controlabil, care să le asigure continuitatea la guvernare.

În încheiere, îmi permit să spun că politica dumneavoastră, domnilor guvernanți, este una a trădării interesului național, a cetățenilor din această țară, care își pun speranțele în cei care ne conduc astăzi destinele.

Domnul senator Daniel Butunoi, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Educația sanitară și educația rutieră, esențiale pentru dezvoltarea copiilor”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Dreptul la sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Educația pentru sănătate la nivelul școlii reprezintă una dintre principalele căi de promovare a cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și, totodată, de formare a atitudinilor și deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil.

În multe țări din Uniunea Europeană, și nu numai, educația pentru sănătate este obligatorie în școli, începând din primul și până în ultimul an de studiu, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe și materiale didactice adecvate vârstei. Școala este locul ideal pentru transmiterea cunoștințelor de educație pentru sănătate elevilor și are avantajul de a se adresa unui procent reprezentativ din populație.

Unul dintre elementele esențiale pentru atingerea impactului dorit este inițierea și realizarea programelor de educație pentru sănătate la vârste cât mai tinere. Conduita preventivă devine astfel un comportament care se realizează în și din timp, paralel cu dezvoltarea educativă. Asupra unei persoane deja formate, adulte, astfel de activități au întotdeauna un impact mai redus decât acțiunile similare realizate la vârste mai timpurii.

Este salutară declarația ministrului sănătății, domnul Nicolăescu, prin care afirmă că a deschis discuțiile cu Ministerul Educației în sensul introducerii educației sanitare ca disciplină obligatorie în școli și cred că ne dorim cu toții ca această măsură să se concretizeze în viitorul apropiat.

Doresc să mai atrag însă atenția asupra unei chestiuni care ar putea să intre în aceeași categorie, și anume educația rutieră. Aceasta are ca scop prevenirea vătămării copiilor și adolescenților prin accidente rutiere prin formarea abilităților, competențelor și comportamentului rutier responsabil, în calitate de pietoni, bicicliști și, mai târziu, în calitate chiar de șoferi. Subsumată educației pentru formarea abilităților de viață, educația rutieră sau, mai degrabă, educația pentru prevenirea riscului rutier urmărește formarea abilităților și competențelor rutiere personale.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș. Se pregătește domnul senator Florian Bodog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică am intitulat-o „Perspectivele agriculturii românești”.

Stimați colegi,

2013 a fost un an excepțional pentru agricultură. A fost primul an după 1994 când exporturile românești de produse agroalimentare au depășit importurile. Este aproape de neînchipuit cum a fost posibil ca o țară atât de bogată din punct de vedere agricol să importe mai mult decât să exporte produse din acest sector economic.

Este momentul să analizăm oportunitățile existente pentru agricultura și spațiul rural din România în Politica agricolă comună 2014–2020, dar și pașii de urmat pentru implementarea eficientă a viitorului Program de Dezvoltare Rurală. Având în vedere că viitorul PNDR va fi structurat pe 12 măsuri, începând cu anul 2014 trebuie să ne asigurăm că investițiile alocate vor fi corect și optim repartizate.

Vă reamintesc pe scurt doar câteva dintre măsurile vizate și sumele care se doresc a fi alocate acestora.

Măsura 1 – investiții în active fizice, pentru modernizarea fermelor, unităților de procesare și a infrastructurii. Fondurile sunt importante. Ele se ridică, în zona de producție, la 329 de milioane de euro și 800 de milioane pentru zona de

procesare. De asemenea, măsura pentru irigații, pentru refacerea infrastructurii secundare, pentru care se vor plăti 371 de milioane de euro, comparativ cu 60 de milioane de euro în vechiul PNDR.

Măsura 2 – dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor pentru instalarea tinerilor fermieri, _start-up_ , microîntreprinderi și întreprinderi mici nonagricole.

Măsura 3 – servicii de bază și reînnoirea satelor, pentru care este prevăzută suma de un miliard de euro.

Nu trebuie uitat faptul că România va putea începe să absoarbă primii bani europeni din PNDR 2014–2020 abia de la sfârșitul anului 2014.

Stimați colegi senatori,

Consider că mai avem destule de făcut, ca for legislativ, pentru a sprijini eforturile Guvernului de a menține agricultura pe un trend ascendent. În următoarea etapă trebuie urmărit modul de aplicare a noului Cod silvic, a legilor pajiștilor. De asemenea, trebuie clarificate și adoptate Legea achizițiilor terenurilor agricole și Legea certificatelor de producător. Pe plan local, trebuie să încurajăm asocierea fermierilor pentru crearea fondurilor mutuale pentru agricultură, trebuie să acționăm pentru reducerea birocrației în toate instituțiile și mecanismele implicate în absorbția și distribuirea fondurilor pentru agricultură și, de asemenea, să ne asigurăm că subvențiile acordate sunt utilizate pentru scopul în care au fost solicitate.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Florian Bodog – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Alin Tișe, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Solidari cu românii cu venituri mici”.

## Stimați colegi,

În declarația mea politică de astăzi aș dori să salut și să-mi exprim sprijinul pentru măsurile de stânga pe care Guvernul și, în special, Victor Ponta și Partidul Social Democrat le au în vedere pentru ajutorarea populației și, mai ales, a categoriilor aflate în nevoie.

Rezultatele economice bune obținute sub guvernarea noastră, inclusiv creșterea economică de anul trecut de 3,5%, peste media din marea majoritate a țărilor Uniunii Europene, la care ne raportăm mereu, ne permit acum să luăm un pachet de măsuri cu efecte sociale și economice pozitive, cu efect imediat. Aproape un milion de români cu venituri sub medie și pensionari vor rămâne cu mai mulți bani în buzunar după ce vom reuși înjumătățirea ratelor pe care aceștia le plătesc la bancă. Această măsură reprezintă nu doar o gură de oxigen pentru următorii doi ani, dar și un real ajutor pentru creșterea consumului și a bunăstării familiilor.

Totodată, aș dori să îndemn Executivul și pe această cale să pună în aplicare cât mai repede măsurile prezentate săptămâna trecută în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2014–2016. Reducerea impozitelor pentru românii cu venituri mici și sprijinirea economiei naționale sunt obiective strategice ale stângii democrate și mă bucur că Executivul condus de Victor Ponta intenționează să introducă impozitul diferențiat de tip regresiv. Desigur, cota unică pentru toate societățile comerciale va rămâne în vigoare și nimeni nu se gândește s-o modifice. În schimb, de ce să nu încercăm, mai ales că ne stă în putință, să reducem fiscalitatea pentru categoriile de populație cu venituri mici? Dacă vom reuși să implementăm această măsură, conform estimărilor oficiale, până în 2016 salariul minim poate să crească cu cel puțin 12,5%.

Poate că această cifră este departe de așteptările multora, însă trebuie să recunoaștem un lucru: spre deosebire de guvernările de dreapta ale domnilor Boc și Băsescu, de data asta, românii vor primi în plus și nu li se va tăia nimic din venituri. Este o diferență de abordare semnificativă, care arată limpede că acest program politic pe care ni l-am asumat, de tip social-democrat, pune pe primul plan sensul și valorile umane.

Domnul senator Alin Tișe, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Liviu Bumbu, dacă este, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Alin Păunel Tișe:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Guvernul USL încalcă Constituția”.

## Distinși colegi,

De la această tribună am atras atenția de mai multe ori asupra derapajelor politice și constituționale ale Guvernului USL, asupra modului său de lucru netransparent și ascuns dezbaterii publice, asupra pumnului pus în gura opoziției și a presei, tehnici de operare care nu sunt specifice unei democrații constituționale.

De la această tribună semnalam că Legea descentralizării, asumată de Guvern, este total neconstituțională, menită doar să epureze politic angajații din sistemul public și să sporească puterea baronilor locali ori să distrugă și să legifereze furtul din ceea ce a mai rămas din patrimoniul public; fără nicio urmă de reformă administrativă sau vreo urmă de respect pentru cetățean și pentru lege.

Descentralizarea este consecința reformei administrative, un proiect de o importanță majoră pentru țară și pentru dezvoltarea viitoare a României. România are nevoie de o reformă administrativă și constituțională concomitent cu descentralizarea. Sunt procese interdependente și obligatorii. Ele nu pot fi realizate separat, ele nu pot fi realizate nici pe genunchi. Considerăm că ceea ce încearcă să se întâmple acum cu rea-intenție are un scop ascuns, însăși destabilizarea unității statului.

La sesizarea PDL, Curtea Constituțională a decis pe 106 pagini modul în care acest proiect este neconstituțional, pe Legea descentralizării asumată de Guvernul Ponta. Curtea Constituțională s-a pronunțat deja și asupra modificărilor neconstituționale din Proiectul legii de revizuire a Constituției, peste 80% din propunerile USL având probleme de neconstituționalitate.

Să-ți asumi răspunderea pe o lege neconstituțională cap-coadă dă cu adevărat dimensiunea unui guvern USL paralel cu legea și mai înclinat să o încalce decât să o respecte.

Cum poate un guvern să genereze o lege în totalitate neconstituțională, fără să aibă o consecință a demersului său politic?

Solicit demisia de urgență a vicepremierului Dragnea și, totodată, PDL va depune o moțiune simplă la Camera Deputaților pe tema descentralizării.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc și eu.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică.

Am intitulat declarația politică „România are creștere economică de 3,5%. Ce facem în continuare?”. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Institutul Național de Statistică a anunțat săptămâna trecută o creștere-record a economiei românești, de 3,5% în anul 2013 față de anul precedent, depășind estimările înaintate de Fondul Monetar Internațional.

Permiteți-mi să trec în revistă câteva cifre relevante. Anul trecut, exporturile au urcat cu 9,1%, producția industrială a crescut cu 7,1%, iar agricultura a acoperit aproximativ 7% din PIB. În 2013, economia a primit aproape 3 miliarde de euro din finanțările nerambursabile de la Comisia Europeană, acestea fiind decontările făcute de beneficiarii care au accesat fonduri structurale. Rata anuală a inflației a ajuns, la sfârșitul anului 2013, la 1,55%, evoluția fiind influențată de producția agricolă foarte bună și de reducerea TVA la produsele de panificație. Agricultura a adus afaceri totale de 18,5 miliarde de euro. În ceea ce privește industria, evoluția de anul trecut a fost susținută de industria prelucrătoare, care a urcat cu 9,2% ca serie brută, și industria extractivă, cu 2,2%.

România a reușit până la finalul anului trecut să atingă ținta de 2,5% deficit bugetar, stabilită împreună cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană.

Nivelul investițiilor străine a crescut cu aproape 27% față de anul trecut, însă România mai are de recuperat în ceea ce privește încrederea investitorilor în mediul de afaceri românesc.

2013 a fost anul record pentru exporturi – 49,6 miliarde de euro, cu 10% mai mult față de anul 2012, și importuri – 55,2 miliarde de euro, cu 6% mai mult față de anul 2012.

Și piața muncii s-a revigorat pe anumiți indicatori. Astfel, numărul de salariați din economie a crescut cu circa 49.000 de persoane, salariile au fost mai mari cu 3,7% față de anul anterior.

## Stimați colegi,

Față de datele prezentate, opiniile sunt împărțite. Mai mulți analiști pun creșterea economică pe seama industriei, a exporturilor și a agriculturii. Alte opinii induc ideea că această creștere economică solidă maschează o cerere internă slabă. Oricum, nu putem nega rolul politicilor economice și sociale susținute de Guvernul Victor Ponta.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe domnul senator Marius Pașcan.

## Bună ziua tuturor!

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru această concesie și pentru bunăvoința de a prelungi timpul de susținere a declarațiilor, permițându-mi să susțin declarația care se intitulează „USL batjocorește legea, numai să-și scape aleșii”.

În mod evident, USL, tot mai șubredă, este subminată din interior și de problemele pe care unii dintre membrii săi de frunte le au cu justiția. Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Dan Voiculescu, Relu Fenechiu, Gigi Becali, Cătălin Voicu, Bogdan Ciucă, foști miniștri, actuali deputați, senatori, șefi de consilii județene, primari care au dosare penale pe rol la parchete sau instanțe așteaptă promulgarea actelor normative menite să-i salveze de la executarea de pedepse sau de perspectiva de a intra în pușcărie. Lupta legislativă cu justiția se poartă pe mai multe planuri.

La finele anului trecut, parlamentarii USL din Camera Deputaților adoptau, în mare grabă și pripă, modificarea Codului penal, instituind nepermise privilegii pentru parlamentari, care nu mai puteau fi cercetați pentru luare de mită și abuz în serviciu, modificări care le confereau demnitarilor o nepermisă și abuzivă superimunitate.

Mai apoi, a fost tentativa de a promova cu viclenie controversata Lege a amnistiei și grațierii. Proiectul a fost retras pe 17 decembrie de pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, după ce a fost criticat de președintele Traian Băsescu și de ambasadele țărilor occidentale. Când a propus ca proiectul să fie retrimis Comisiei juridice, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a anunțat că acesta va fi în dezbatere publică până la 1 februarie. Numai că, pentru parlamentarii USL, dezbatere publică înseamnă că legea se află pe site-ul comisiei și nicidecum că se ia vreo clipă demersul în serios.

Între timp, chitiți să acopere cu orice preț incompatibilitățile, conflictele de interese și abuzurile săvârșite de clientela politică, cei din USL se pregătesc să adopte în Senat un alt proiect de lege grosolan ticăloșit, promovat de deputați ai PSD, adoptat strategic tacit de Camera Deputaților. Este vorba de Legea privind modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Pentru că sunt câteva sute de primari și consilieri locali sau județeni găsiți în conflict de interese, declarați incompatibili de către Agenția Națională de Integritate și trimiși în judecată, întrucât făceau parte din consiliile de administrație ale serviciilor publice sau ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, USL vrea să-i facă scăpați.

## Mulțumesc și eu.

Încheiem aici prima parte a ședinței noastre de astăzi și îl rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă un apel nominal.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor!

|Bună dimineața tuturor!|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni<br>Ariton Ion<br>Atanasiu Teodor<br>Badea Leonardo<br>Badea Viorel Riceard|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Banias Mircea Marius|absent| |Barbu Daniel Constantin<br>Barbu Tudor<br>Bădălău Niculae|prezent<br>prezent<br>absent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon<br>Bereanu Neculai<br>Biró Rozalia Ibolya<br>Blaga Vasile|prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|prezent| |Bodea Cristian Petru|absent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|prezent| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel|prezent<br>prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Ciorbea Victor|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/27.II.2014

Constantinescu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Cordoș Alexandru prezent Nistor Vasile absent Corlățean Titus absent Niță Mihai prezent Coste Marius prezent Nițu Remus Daniel absent Cotescu Marin Adrănel prezent Obreja Marius Lucian prezent Crețu Gabriela absentă Oprea Dumitru prezent Cristache Iulian prezent Oprea Gabriel absent Cristina Ioan prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Croitoru Cătălin prezent Oprea Ștefan Radu prezent Deneș Ioan prezent Dincă Mărinică prezent Pașca Liviu Titus prezent Dobra Dorin Mircea prezent Pașcan Emil Marius prezent Pataki Csaba prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Pavel Marian prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Drăghici Damian prezent Păran Dorin absent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Păunescu Teiu prezent Dumitrescu Florinel prezent Pelican Dumitru prezent Dumitrescu Iulian absent Pereș Alexandru prezent Durbacă Eugen absent Pop Gheorghe prezent Duruț Aurel prezent Pop Liviu Marian prezent Ehegartner Petru prezent Popa Constantin prezent Federovici Doina Elena prezentă Popa Florian absent Fifor Mihai Viorel prezent Popa Ion prezent Filip Petru absent Popa Mihaela prezentă Firea Gabriela prezentă Popa Nicolae Vlad prezent Florian Daniel Cristian absent Popescu Corneliu prezent Flutur Gheorghe absent Popescu Dumitru Dian absent Frătean Petru Alexandru prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent Geoană Mircea Dan absent Ghilea Găvrilă absent Purec Ion Simeon prezent Rădulescu Cristian prezent Ghișe Ioan prezent Rogojan Mihai Ciprian absent Grapă Sebastian prezent Grigoraș Viorel prezent Roșca-Stănescu Sorin Ștefan absent Hașotti Puiu prezent Rotaru Ion prezent Ichim Paul prezent Saghian Gheorghe prezent Igaș Traian Constantin prezent Savu Daniel absent Iliescu Lucian prezent Sârbu Ilie absent Ilieșiu Sorin absent Secășan Iosif prezent Ioniță Dan Aurel prezent Severin Georgică prezent Iovescu Ioan prezent Silistru Doina prezentă Isăilă Marius Ovidiu absent Stuparu Timotei prezent Jipa Florina Ruxandra absentă Suciu Matei prezent Klárik László Attila prezent Șova Dan Coman absent László Attila prezent Tánczos Barna absent Lazăr Sorin Constantin prezent Tămagă Constantin prezent Luchian Dragoș prezent Tătaru Dan prezent Luchian Ion prezent Tătaru Nelu absent Marian Dan Mihai prezent Marian Valer prezent Teodorovici Eugen Orlando absent Marin Nicolae prezent Tișe Alin Păunel prezent Markó Béla prezent Toma Ion prezent Mazăre Alexandru absent Todirașcu Valeriu prezent Mihai Cristian Dănuț prezent Tomoiagă Ștefan Liviu absent Mihai Neagu prezent Tudor Doina Anca prezentă Mihăilescu Petru Șerban prezent Țapu-Nazare Eugen prezent Miron Vasilica Steliana prezentă Ungureanu Mihai Răzvan absent Mitu Augustin Constantin prezent Valeca Șerban Constantin absent Mocanu Victor prezent Vasiliev Marian prezent Moga Nicolae prezent Vâlcov Darius Bogdan prezent Mohanu Nicolae prezent Vegh Alexandru prezent Mora Ákos Daniel prezent Verestóy Attila prezent Motoc Octavian prezent Vochițoiu Haralambie prezent Mutu Gabriel prezent Voinea Florea prezent Nasta Nicolae prezent Volosevici Andrei Liviu absent Neagu Nicolae prezent Vosganian Varujan prezent Neculoiu Marius prezent Nicoară Marius Petre prezent Zisu Ionuț Elie prezent Nicolae Șerban absent Au răspuns apelului 122 de senatori.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 171 de senatori, și-au înregistrat prezența 132, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Rotaru. Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt,

Programul de lucru pentru astăzi: 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; de la ora 15.00, activități în comisiile permanente.

Sunt comentarii?

Dacă nu sunt comentarii,

Punctul 2 din ordinea de zi – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 24 februarie–1 martie 2014.

Biroul permanent vă propune următorul program:

– luni, 24 februarie: 9.00–11.00, activități în comisii; la ora 14.00, ședința Biroului permanent al Senatului; la ora 15.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri, transmisie radio;

– marți, 25 februarie 2014: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului; de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 26 februarie, și joi, 27 februarie – lucrări în comisii;

– vineri, 28 februarie, și sâmbătă, 1 martie 2014 – activități în circumscripțiile electorale.

Sunt comentarii în legătură cu acest program?

Dacă nu sunt comentarii,

Înainte de a intra în ordinea de zi, cu emoție, să urmărim un anunț al domnului senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al marelui Partid Național Liberal.

Vă rog să nu exagerați, domnule președinte.

Începând de astăzi, domnul senator Ilieșiu va activa în Comisia românilor de pretutindeni și, în locul Domniei Sale, la Comisia pentru cultură, va fi domnul senator Varujan Vosganian, pe care-l susținem și pentru funcția de secretar al comisiei.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Atât?

Punctul 3. Intrăm în ordinea de zi cu proiecte legislative propriu-zise și începem cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 105/2011 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”.

Punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Horia Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Horia Ion Irimia** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul a inițiat, a promovat acest proiect de lege pentru a completa cadrul legislativ care stabilește fluxurile financiare, fluxuri financiare necesare pentru o implementare optimă a programelor de cooperare teritorială, programe care sunt finanțate de către Instrumentul european de vecinătate și parteneriat.

## Vă mulțumesc.

Raport comun: Comisia pentru buget și Comisia pentru afaceri europene. Cine prezintă? Domnule președinte Nicula, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Membrii comisiilor au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 16 voturi pentru și o abținere, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru afaceri europene supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Menționez că Senatul este prima Cameră sesizată, conform prevederilor art. 75 din Constituția României, respectiv art. 88 din Regulamentul Senatului. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 4 – Proiectul de lege privind administrarea creanțelor bugetare reprezentând comisionul datorat de angajatori inspectoratelor teritoriale de muncă.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu, Ministerul Muncii.

Vă rog, doamna secretar de stat. Microfonul 8.

**Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, la 31 decembrie 2010, carnetele de muncă și-au încetat utilitatea și, până la acea dată, inspectoratele teritoriale de muncă aveau în grijă păstrarea și completarea acestora pentru angajatori. În schimbul acestor servicii, inspectoratele primeau un comision.

Mulți angajatori nu și-au achitat aceste datorii față de Inspecția Muncii, înregistrându-se astfel creanțe bugetare în cadrul Inspecției Muncii.

Având în vedere faptul că această instituție nu deține instrumentele necesare pentru recuperarea creanțelor, aceste creanțe sunt transferate la ANAF pentru a se putea exercita executarea acestor angajatori.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Domnule președinte Pop, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială s-a întrunit în data de 11 februarie 2014. În unanimitate, raport de admitere.

Având în vedere argumentele prezentate în cadrul ședinței cu privire la faptul că, prin preluarea debitelor reprezentând comisionul datorat de angajatori la ANAF, vor crește șansele de recuperare a acestora la bugetul de stat, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, proiectul de lege având caracter de lege ordinară, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 5 – Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 11 februarie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege, care face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Este un semn de jelanie, pentru că bieții pensionari numai sub forma asta nu erau urmăriți; ca nu cumva statul să-și diminueze bugetul... cererea lor – de fapt, implicit, prin executorii judiciari –, cererea lor este scutită...

Dar citez din expunerea de motive: „Soluțiile legislative propuse vin în sprijinul pensionarilor...” – fiți foarte atenți! – „...care reprezintă o categorie defavorizată de persoane, în contextul crizei economice actuale, ale căror venituri se situează sub limita minimă.” Adică nu au de unde să mai suporte și acel împrumut luat.

Nu vă cer pensionarii nimic. Ieri a fost subiect de discuție. Ordonanța de urgență nr. 1/2013 le-a luat în fiecare an câte 200 de milioane de lei.

Doamna secretar de stat, știți asta, da?

Ei trebuie să vă dea în judecată ca să intre în posesia banilor lor. Dacă i-ați fi dat natural și nu umblați cu Ordonanța de urgență nr. 1/2013, ei erau buni platnici. Nu vă cer nimic. Nu vă cer cu mâna întinsă. Încercați să le dați ceea ce, pe lege, era de partea lor. Atât! Și în cazul acesta nu-i mai jeluiați că se află sub limita minimă. Și urmează executarea lor sub o formă destul de simplificată. Doar aerul din casă probabil că-l mai puteți lua.

Punctul de vedere al Guvernului.

Doamna secretar de stat Georgeta Bratu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 287/2011, instituțiile nonbancare, în speța noastră CARP-urile pensionarilor, trebuie să se adreseze executorilor judecătorești pentru a-și recupera datoriile de la creditele acordate pensionarilor.

Din sesizările adresate Ministerului Muncii, atât de pensionari, cât și de casele de ajutor reciproc, rezultă faptul că utilizarea acestui instrument conduce la o creștere a datoriei pensionarilor față de CAR-uri, inclusiv cu comisioanele pe care trebuie să le plătească executorilor. Aproape că suma se dublează.

Am prezentat documente în acest sens comisiei și, ca atare, vă rugăm să fiți de acord cu acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Domnul senator Dumitru Oprea. Comisia, scuzați-mă! Domnule senator, am sărit comisia. Domnule președinte Pop, îmi cer scuze, vă rog.

Mulțumesc.

Doamna senator Cristiana Anghel.

Când eu spun că locul meu nu e aici... M-ați pus pe extremă dreapta!

De la mine, să știți că văd extremă stângă. Dar așa stau eu. Vă rog.

Nu, eu sunt pe extremă dreapta.

1. Am rugat din suflet, în momentul în care se prezintă un raport al comisiei, să se spună și motivarea. Așa este normal, așa mi se pare normal. Nu numai că a aprobat, a dezaprobat, cu amendamente sau fără. E normal să aud o motivare, atâta timp cât eu mă bazez pe hotărârea respectivei comisii și atâta timp cât v-am spus că există o cerere a DNA-ului, pe care nu am discutat-o în acest Senat, care a cerut să vadă cum am votat, fie în comisii, fie în plen.

Mulțumesc.

Domnule senator Coca, vă rog, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu, cred că distinsul nostru coleg s-a metamorfozat total. Văd că acum plânge pe umerii pensionarilor. Aici, împreună, nu a scos un cuvânt atunci când cineva a vrut să le ia 15%. Nu s-a putut. După aceea, le-a luat 5%.

Eu nu mai înțeleg, pe cuvântul meu. Vreau să-l aud pe domnul lider de grup că ne cere scuze, așa cum am spus ieri, pentru, eu știu, zilele crunte prin care au trecut pensionarii României și, după aceea, să stea de două ori să se gândească până să iasă la microfon.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Cotescu.

## **Domnul Marin Adrănel Cotescu:**

Bună ziua, domnule președinte!

Stați! Imediat, domnule profesor. Imediat, stați să... vă dau cuvântul.

O să încerc să revin la textul de lege, ca să lămuresc exact despre ce e vorba.

Pensionarii oricum erau executați, dar după ce treceau printr-o instanță și intervenea executorul judecătoresc. Asta, pentru datorii de câteva sute de lei, făcea să se dubleze, uneori să se tripleze acest lucru. Statul nu are de câștigat nimic din aceste executări. Ba, dimpotrivă, chiar pierde, pentru că va face gratuit comunicările, va face gratuit virările și așa mai departe.

Și mie mi-a făcut impresia, la comisie, că ministerul se bagă într-o treabă care nu-l interesează, pentru că CAR-ul nu are nicio legătură cu ministerul, însă, când au adus argumentele că, de fapt, e în favoarea pensionarului și nu-i ia toate datoriile odată, le poate reeșalona, rediscuta..., chestiunea e că ele nu se umflă artificial prin anumite proceduri.

Cam asta ar fi, de fapt, și de asta a intervenit ministerul, pentru a ajuta pensionarii, nu pentru a-i încurca, de data aceasta.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea.

Domnul senator Coca știu că toată viața a făcut o performanță deosebită cu picioarele, fiind un fotbalist extraordinar. Dacă și judecata unor legi necitite o are la îndemână, este de apreciat.

Eu v-am prezentat situația reală, iar aici am o calculație făcută de un pensionar care a ieșit în 2011 la pensie și din buzunarul căruia s-au luat bani. Asta vă spuneam.

Nu cer, ca la președinți de consiliu județean sau la vicepreședinți, sau la primari, să le dați 700 de milioane de lei, umflându-le veniturile. Pensionarii nu cer așa ceva, cer să le dați ceea ce, pe lege, au. Calculația asta vă spune totul. V-o pot da să vă convingeți.

Doi. Dacă citeați ieri expunerea de motive, v-ați fi dat seama că dumneavoastră le-ați luat din buzunare pensionarilor, timp de patru ani, în jur de 200 de milioane de lei. Banii ăia dați-i cu dobândă și-și vor da datoriile la casele de ajutor reciproc, fiindcă dumneavoastră spuneți în expunerea de motive: sunt – câte persoane? – 247 de mii afectate de o fărădelege pe care, încă o dată o spun, dacă dumnealor o valorifică în instanță, vă iau toți banii, cum i-au luat și dascălii pentru legea aceea din 2008, cu care ați mărit salariile cu 50%, și acum toți au câștigat în instanță. Pensionarii, dacă vor face la fel, vor câștiga. Fiindcă nu puteți să veniți numai după ce Curtea Constituțională vă spune că le-ați luat banii. Dați-le banii de când aveau dreptul, asta am zis eu, nicidecum vreun ban nemuncit sau nejustificat.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule senator, cu respect vă învederez faptul că performanța în fotbal nu se face numai cu picioarele, nicidecum.

Domnul Nicolae Vlad Popa.

Imediat, domnule senator.

Sigur că se adoptă un sistem mai simplu și mai ieftin pentru recuperarea unor sume la CAR-uri, dar această chestiune – și este foarte importantă – trebuie să figureze în contractul de împrumut, pentru că, dacă cetățeanul nu știe și va fi pusă... Eu cred că ministerul se ocupă ca în normele de aplicare să apară această obligativitate ca, în contractul de împrumut făcut la casă, să fie stipulată situația că va fi transformat de îndată în titlu executoriu. Atunci, cu siguranță, lucrurile pot să meargă într-o direcție „mai bună”.

Oricum, în momentul în care spui că-l ajuți pe pensionar cu o executare silită, sigur că lucrurile pot fi înțelese și altfel.

Mulțumesc. Domnul senator Coca.

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Citez și vă citez: „Mințiți!”. Oare unde am mai auzit noi cuvântul ăsta?!

Ați început de ieri așa.

Vreau să vă mai spun un singur lucru, chiar dacă spuneți dumneavoastră că am făcut performanță cu picioarele, să știți că este nevoie de foarte multă inteligență. Și vă mai spun că, făcând performanțe cu picioarele, nu-mi permit să vorbesc conform limbajului dumneavoastră, care sunteți rector sau ați fost rector, pentru că am șapte ani de acasă și am avut norocul să am profesori foarte buni, poate nu ca dumneavoastră.

Despre pregătirea mea profesională, vă rog să vă uitați în CV și o să aveți o surpriză, domnule rector, fost rector.

Dar v-am rugat să lăsăm ipocrizia deoparte. Dacă dumneavoastră nu ați înțeles sensul acestei legi, duceți-vă la domnul profesor senator Adrănel Cotescu și faceți meditații, că nu e rușine. Toată viața învățăm!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Cadăr.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Către dumneavoastră am o rugăminte. Sunt inginer de profesie și bănuiesc că cei mai mulți de aici au experiență în avocatură și în acest domeniu. Am rugămintea ca, în momentul în care deviem de la subiect – și s-a întâmplat de multe ori, nu departe va fi momentul când vom continua să comentăm meciuri de fotbal aici –, deci am rugămintea să redirijați discuțiile spre subiectul pe legea în cauză. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și vă rog să înțelegeți totuși și situația mea delicată.

Dacă fac asta cu un reprezentant al PDL-ului, îngrădesc opoziția de la cuvânt. Nici nu îndrăznesc să mă gândesc ce ar fi dacă o fac cu un reprezentant al PSD-ului.

Domnul președinte Pop.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit dacă nu aș vedea derapajele în discurs ale celor de la PDL.

Și să argumentez, domnule senator, pentru că se pare că nu ați citit toate legile pe care le-ați votat în 2011.

Ceea ce facem noi astăzi, prin votul pe această propunere de lege, nu face decât să repare ceea ce dumneavoastră ați făcut prin Legea nr. 287/2011, de când casele de ajutor reciproc ale pensionarilor nu mai pot să-și organizeze corpuri proprii de executori și, în condițiile acestea, apelau la executorii judecătorești care luau bani cu nemiluita.

Doi. Nu mai plângeți pe umerii pensionarilor, în condițiile în care legea pe care noi, astăzi, o aplicăm nu a fost aplicată de către dumneavoastră de la 1 ianuarie 2011. Și veniți acum cu calculele pensionarilor, pensionari cărora trebuia să le arătați aceste calcule la 1 ianuarie 2011.

Trei. Stimați colegi, avem o mare problemă cu casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. La comisie a fost adus un document prin care aceste case de ajutor reciproc ale pensionarilor acordă împrumuturi persoanelor care au 30 sau 31 de ani, fapt ce mă determină pe mine, ca președinte al Comisiei pentru muncă și ca senator al României, să vă aduc la cunoștință că este o problemă în acordarea creditelor de către casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, în condițiile în care aceste credite se acordă, repet, în anul 2011 – nu vreau să fac nicio analogie cu o anumită guvernare –, pentru persoane de 30 sau 31 de ani.

Cred că este o problemă legislativă pe care trebuie s-o reglementăm din punctul de vedere al funcționării caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor.

Expunerea de motive este suficientă, din punctul meu de vedere, pentru a înțelege absolut toți colegii noștri ce votează astăzi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Domnul senator Dincă.

Vă rog, domnule senator Oprea.

Este o procedură urgent solicitată în numele grupului dumneavoastră.

Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Rog președinții comisiilor și pe cei care sunt parte a procesului legislativ, când vin cu opinii personale, să părăsească locul de acolo și să vină la orice microfon din sală.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da. Domnul senator Dincă.

Vă rog.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Domnule președinte, am luat cuvântul tocmai pentru a lămuri ce votăm astăzi.

Cei care sunt creditori, casele de ajutor reciproc, vor apela în continuare la executori judecătorești, vor plăti în continuare acele onorarii executorilor judecătorești, vor urma aceeași procedură de drept comun. Chiar așa scrie și în expunerea de motive.

Deci nu se va face o scutire pentru casele de asigurări în fața executorului judecătoresc, i se dă în continuare posibilitatea celui care este debitor de a face, cum fac toți ceilalți debitori, o contestație la executare și nimic mai mult, din punct de vedere procedural.

Am vrut să spun acest lucru tehnic, care există în lege, pentru a nu da impresia că, în situația de față, casele de ajutor reciproc sunt scutite în fața executorului judecătoresc. Nu. Plătesc aceleași taxe pe care le plătește orice alt creditor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Șerban.

Mulțumesc, domnule președinte. Este vorba de Nicolae Șerban.

Da, da. Acum mă gândeam și eu.

Dar nu sunt atât de sensibil, voiam doar să fac o precizare, ca să mai destindem un pic atmosfera.

Intervenția mea are două părți: una pe procedură și una pe fond.

În legătură cu procedura, eu, unul, recunosc că ceea ce a spus domnul senator Oprea legat de punctul de vedere al colegului meu este corect, dar aș avea rugămintea ca, în același timp, să se respecte regulamentul și în privința dreptului la replică.

În primul rând, dumneavoastră ați dat dovadă de o maximă generozitate, în condițiile în care dreptul la replică se dă la sfârșitul dezbaterilor pe fond, și nu în timpul dezbaterilor pe fond, tocmai pentru a nu afecta această procedură.

În al doilea rând însă, chestiunea de fond ține de un punct de vedere pe care aș vrea să-l transmit reprezentanților Guvernului în vederea dezbaterii la Camera Deputaților.

Sunt de acord că procedura executării prin intermediul executorului judecătoresc generează costuri suplimentare. Vă rog să aveți în vedere însă faptul că este vorba de executare silită și că, în cazul unei executări voluntare a rambursării datoriei rezultate dintr-un contract de credit, nu apar aceste costuri. Asta pe de o parte.

Pe de altă parte însă, n-am cum să fiu de acord cu ideea că trebuie să implicăm și casele de pensii în această procedură, în contextul în care avem de-a face cu un contract guvernat de legi între persoane de drept privat, respectiv casele de ajutor reciproc, care sunt asociații fără scop patrimonial, și pensionari, în sensul în care casele de pensii, la cererea caselor de ajutor reciproc, trebuie să pună poprire și să vireze sumele datorate de către pensionarul în cauză. Este o chestiune pe care statul nu are, în mod normal, de ce să o facă. N-are de ce să o facă voluntar, fiind vorba de raporturi juridice de drept privat, așa cum am arătat puțin mai devreme.

De aceea, eu v-aș ruga ca, pentru partea a doua a textului de lege, cea care implică și casele de pensii, să se revizuiască la nivelul Guvernului punctul de vedere, astfel încât să vedem în ce măsură în raporturi juridice de drept privat putem implica o autoritate publică.

În legătură însă cu procedura, aș mai face o singură precizare. Am rugămintea ca toți cei care au nemulțumiri în legătură cu regulamentul, al ședințelor de plen, cu modul de funcționare a Senatului să facă propuneri de îmbunătățire. Să venim în plen cu propuneri legate de unde să stăm, când trebuie să luăm cuvântul, ce trebuie să conțină raportul unei comisii, ce punct de vedere trebuie să aibă Guvernul..., să se facă în regulament, în așa fel încât să nu discutăm în plen toate aceste amănunte.

Mulțumesc, domnule senator.

Cred că sunt pe deplin judicioase observațiile dumneavoastră.

Doamna Anghel. Și, începând cu punctul următor, am să vă propun să respectăm mai strict, în dezbaterile generale, intervenția câte unui singur reprezentant pentru fiecare grup, o dată.

Vă rog, doamnă senator.

Aș fi putut să dau un drept la replică, dar pentru că nu mi-a fost rostit numele, m-am simțit numai, pentru că așa sunt eu simțitoare de felul meu, n-o să dau dreptul la replică.

O să spun numai că această lege mie îmi pare a ajuta casele de ajutor reciproc să-și recupereze mai repede banii. În momentul în care se mergea în instanță, se prelungea pe perioade de un an, de doi ani, în funcție de cum avea instanța timp să pună pe rol procesul respectiv.

Nu facem decât să-l executăm pe pensionar mult mai repede.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Da, domnul Pașca.

## **Domnul Liviu Titus Pașca:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă rog la acest punct, având în vedere că inițiatorul mai dorește să completeze ceva în cadrul comisiei de specialitate, propunerea noastră este de a fi de acord

plenul să retrimitem acest proiect de lege la comisie pentru a fi rediscutat.

Vă mulțumesc.

Două săptămâni, termenul.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da.

Mulțumesc.

Proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru două săptămâni.

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul educației și cercetării. Adoptat tacit de Camera Deputaților.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Tudor Prisecaru, Ministerul Educației Naționale. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Tudor Prisecaru** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Educației este de acord cu propunerea stabilită în comisie.

Nu avem alte observații.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Pentru Comisia de învățământ, doamna senator Andronescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat și propune Senatului un aviz negativ, deci respingerea acestei ordonanțe și aprobarea proiectului de lege de respingere.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă nu sunt intervenții, fiind lege organică, votăm la 12.30, da?

Mulțumesc.

O punem deoparte.

Punctul 8 – Propunerea legislativă privind folosirea limbajului semnelor române și limbajului mimico-gestual oficial prin interpret autorizat.

Inițiatori, doi colegi senatori și un deputat.

În numele inițiatorilor, domnul senator Tudor Barbu. În calitate de inițiator, aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Reiterez, cu această ocazie, faptul că ar trebui să ne gândim – și merg în sprijinul afirmației făcute de colegul senator Șerban Nicolae – dacă totuși ne respectăm și respectăm instituția Senatului atunci când acceptăm să punem în dezbatere proiecte legislative în absența inițiatorilor parlamentari. Mie mi se pare o sfidare demnă de a fi luată serios în calcul, pe care colegii deputați și colegii senatori o fac atunci când se află, uneori, în incinta Parlamentului – și am dovezi certe în acest sens –, dar nu se află la acest microfon să-și susțină inițiativa legislativă. Avem pretenția ca Executivul să-și trimită aici reprezentanți de seamă și e firesc. Avem pretenția să fim respectați ca instituție legiuitoare în stat. În schimb, noi, purtătorii de insigne de demnitari ai statului, senatori și deputați, nu o facem frecvent. Mulțumesc.

În ceea ce privește proiectul legislativ pe care îl avem în dezbatere, rog președintele Senatului să ia în calcul faptul că nu a fost dezbătut, așa cum cred că trebuia să se întâmple, și în Comisia parlamentară senatorială pentru drepturile omului. Este evident că această comisie există tocmai pentru astfel de proiecte legislative. Aici se vorbește despre drepturile cetățenilor cu deficit, aflați într-un necaz fizic. Este vorba, dincolo de orice tăgadă, despre drepturile omului.

Cer domnului Antonescu să propună, prin vot, retrimiterea spre analiză și la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, pentru că așa va fi în deplină analiză un proiect legislativ și va putea veni, în mod sănătos și coerent, în dezbaterea plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

Nu discut despre corpul acestui proiect legislativ, pentru că sper că, în înțelepciunea dumneavoastră, o veți trimite pentru analiză și spre Comisia pentru drepturile omului. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Cred că procedural este să dăm un vot să se reîntoarcă la Birou, care trebuie să-l trimită și la comisie. Biroul distribuie spre comisii.

Deci

Punctul 9 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Inițiatori, e cineva prezent?

Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că în dezbaterile din comisii s-a ajuns la un consens în ceea ce privește amendamentele, punctul nostru de vedere este că susținem raportul cu amendamente.

Mulțumim.

Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, domnul președinte Pop.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 4 februarie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă, categoria legilor fiind organică, iar Senatul prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Vot la 12.30, lege organică.

Punctul 10 – Propunerea legislativă privind organizarea și

exercitarea profesiilor de bonă și de babysitter în România. Din partea inițiatorilor? Vă rog.

Doamna senator Federovici.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinse doamne și distinși domni senatori,

Alături de toți semnatarii acestei generoase inițiative legislative, vin cu rugămintea de a o susține alături de noi, din următoarele considerente:

Propunerea legislativă supusă dezbaterii astăzi reglementează exercitarea profesiei de bonă în scopul asigurării serviciilor specializate de îngrijire și supraveghere a copilului.

Este știut faptul că în România numărul insuficient de locuri în creșe și grădinițe, corelat cu nevoia, în creștere, a părinților de a se întoarce la muncă, determină un număr important de familii să apeleze la serviciile de babysitting, intermediate de agențiile de plasare, sau să contacteze direct persoane care își oferă serviciile prin anunțuri de presă.

În ambele situații, odată cu finalizarea procesului de recrutare, bona care ajunge în familie, în majoritatea cazurilor, nu are un contract de muncă înregistrat la instituțiile competente. În acest fel, spunem noi, se perpetuează munca la negru, cu toate consecințele legale, financiare și sociale ce derivă din acest fenomen. Și m-aș referi aici în mod deosebit la faptul că aceste persoane nu beneficiază de drepturile legale aferente unui contract de muncă, iar copiii îngrijiți de aceste persoane, care sunt necalificate, pot fi expuși unor pericole neasumate de către bone printr-un contract și cadru legal.

Mai fac precizarea că pentru această inițiativă legislativă au fost organizate consultări cu organizațiile neguvernamentale, precum și cu autoritățile locale. Chiar aici, la Parlamentul României, a fost organizată o dezbatere publică la care au participat parlamentari de la toate formațiunile politice, reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul protecției copilului, precum și adjunctul avocatului poporului.

În cadrul dezbaterilor în comisii, de această dată, și mă refer aici la comisiile de specialitate, s-au desprins mai multe amendamente cu care noi, inițiatorii, am fost de acord, având în acest moment și susținerea ministerului de resort.

În lumina celor prezentate, distinși colegi senatori, îndrăznesc să vă mulțumesc anticipat pentru votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Georgeta Bratu, Ministerul Muncii.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că în cursul dezbaterilor s-au adoptat niște amendamente cu care am putut fi de acord, susținem raportul comisiei.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Raportul comisiei, domnul președinte Pop.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 4 februarie anul curent, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente. Menționăm că amendamentele cuprinse în anexa nr. 1, în număr de 28, sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Amendamentele au fost supuse votului, au fost adoptate și se regăsesc integral în anexa acestui proiect legislativ, fapt pentru care Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă, propunerea făcând parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Grigoraș.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Inițiativa de astăzi o consider foarte bună, cu atât mai mult cu cât, de ce să nu recunoaștem?, ea se regăsește ca ocupație. Să ne amintim foarte bine de acele fete de la țară care sunt luate pe la oraș ca să aibă grijă de copii. În schimb, nu era o încadrare și este foarte bine că astăzi, iată, se creează locuri de muncă și – de ce nu? – sunt și acele cursuri de calificare care dau o calitate mai bună asupra supravegherii și creșterii copiilor.

Eu voi vota pentru și îndemn și distinșii mei colegi să facă același lucru. Vă mulțumesc.

Doamna senator Gabriela Firea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La cele prezentate în fața noastră de către colegi, doamna senator Doina Federovici și domnul senator Grigoraș, aș vreau să adaug și eu două elemente.

Primul. M-am bucurat foarte mult când am văzut că acest proiect legislativ a fost susținut de colegi de-ai noștri, senatori și deputați, de la toate formațiunile politice, de unde eu am tras o concluzie firească și logică, aceea că problematica copiilor este una care se bucură de atenția tuturor parlamentarilor, indiferent dacă se află la putere sau în opoziție.

Iar al doilea element pe care aș dori să-l subliniez este acela că, în primul rând, acest proiect legislativ urmărește dreptul fundamental și dreptul suveran al copilului. Firește, suntem preocupați de soarta bonelor și a persoanelor care fac babysitting pentru ca acestea să fie calificate, dar cred că cel mai important este că, din acest moment, prin acest proiect legislativ – pe care și eu nădăjduiesc că îl veți vota –, copiii care beneficiază de astfel de servicii de îngrijire și supraveghere vor putea beneficia de o asistență calificată, pentru că cei care vor primi atestatul de bonă sau de babysitter vor urma anumite cursuri, care vor cuprinde elemente de medicină, educație, psihologie și tot ceea ce

înseamnă un babysitting la nivel internațional, nu doar la nivel european.

De asemenea, acest proiect legislativ a fost alcătuit după consultarea mai multor ONG-uri care au ca primă preocupare și ca primă responsabilitate îngrijirea copiilor. De aceea, cred că proiectul legislativ este unul complet și complex și cred că, din acest moment, se va putea vorbi despre copii care vor fi îngrijiți ori la domiciliul personal al familiei, ori la domiciliul bonei sau babysitterului, cu o atenție deosebită și cu o grijă profesională atestată, repet, de aceste cursuri de calificare pe care le va urma.

Eu vă mulțumesc, la fel ca și colegii mei, anticipat pentru vot... chiar și dumneavoastră, domnule președinte. Știu că aveți copil, este, într-adevăr, foarte mare, nu mai trebuie să beneficieze de bonă, dar Irina, la rândul ei, va avea și ea – Doamne ajută! – copii și poate va apela la aceste servicii ale unei bone calificate.

M-ați convins. Ar trebui să vorbiți mai des în numele PSD-ului.

Doamna senator Cristiana Anghel, în numele Grupului Conservator.

Am participat la discutarea acestei inițiative în Comisia pentru învățământ, a fost discutată punct cu punct, chiar pot să spun cuvânt cu cuvânt, și vă îndemn să votați acest proiect legislativ. Este un proiect serios gândit și care va aduce mult bine familiilor care nu se pot ocupa ele personal de copii.

Mulțumesc. Doamna senator Mihaela Popa.

## Domnule președinte, Stimați colegi, Vreau să felicit și eu inițiatorii.

În schimb, există o problemă la Camera Deputaților. Vă aduceți aminte de acea inițiativă legislativă propusă privind indemnizația de creștere a copilului, care s-a votat în unanimitate în Senat. Vreau să vă spun că, din luna octombrie, stă în Camera Deputaților la comisie, așa încât trebuie urmărit ce se întâmplă în Camera Deputaților cu aceste inițiative pentru copii, pentru mame, pentru că să nu zicem hop înainte de a sări.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Dacă s-au încheiat...

Domnule senator, doriți la... babysitting..., aici, să vă alăturați?

Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Fiind pretimpurie educația, eu, pe materialele grupului, am notat numele doamnei ministru Andronescu și, mai departe, am zis toate partidele. Adică este o propunere legislativă pe care noi, la educație, demult, am tot discutat-o și, chiar dacă mai are unele lucruri de perfectat, este un semn pe care toată lumea trebuie să-l aprecieze.

Așa că grupul nostru, nu numai la îndemnurile celorlalte grupuri, o să voteze da, ci trăit.

E vreun grup? UDMR-ul, ceva... Domnul senator Iovescu. Care se opune, vreau să spun.

Domnule senator Iovescu, vă rog.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Președinte, de fapt, nu numai de ședință.

Din păcate, la punctul 6 nu am reușit să mai intervin.

Voiam să spun că astăzi este ziua colegei noastre Steliana Miron. Fiind vorba de femei...

Da. Este aici. Să-i urăm „La mulți ani!”.

Consider că putem vota propunerea legislativă, dar mă surprinde din nou, din nou sunt surprins de numărul mare de observații pe care le face Consiliul Legislativ, ținând cont și de numărul mare al semnatarilor propunerii.

Haideți să fim mai atenți la redactarea propunerilor, să nu vină Consiliul Legislativ cu atâtea modificări și, până la urmă, nu știu dacă chiar se ține cont de ele. Chiar asta este o întrebare la care nu am primit răspuns. Ceea ce spune Consiliul Legislativ se ia în calcul? Se introduc în proiectul legislativ recomandările și observațiile Consiliului Legislativ? Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Și, încă o dată, „La mulți ani!” colegei noastre.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Îi urez, în numele tuturor colegilor, „La mulți ani!” colegei noastre, doamna senator Miron.

Domnilor conservatori, ați avut o intervenție. Mai doriți încă două? Pe rând, pe rând.

Domnul senator Tudor Barbu.

Tocmai spuneam că este vorba de procedură, dar fiind microfonul ușor închis, nu s-a auzit.

Procedură, domnule președinte!

Procedură, domnule senator.

discutat acest proiect. Mai mult decât atât, am ajuns la o bună înțelegere cu Comisia pentru muncă. A fost discutat articol cu articol și s-a luat în calcul și s-a avut în vedere tot ceea ce a spus Consiliul Legislativ. Să stea liniștit.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Imediat, domnule senator.

Supun votului propunerea legislativă.

Vă rog să votați.

89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abțineri. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa dorește chiar să explice votul.

Vă rog.

Da. Am votat „pentru”. Sigur că trebuie găsite îmbunătățiri, pentru că, dacă analizăm foarte, foarte atent sub aspectul egalității de șanse, în momentul în care spui profesiunea de „bonă”, chiar dacă definiția vorbește despre un cetățean român sau străin, poate să te deruteze și să te orienteze spre folosirea numai de către... sau ocuparea numai de către un gen a acestei profesii. Așa și dincolo, la denumirea de „babysitter”.

Cred că trebuie să găsim o definiție și o denumire care să acopere și această problemă a egalității de gen.

Mulțumesc, domnule senator.

Trecem la punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 59 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul, domnul deputat Drăghici, este aici? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Neexistând niciun fel de mecanism parlamentar pe baza căruia să spunem „La mulți ani!” distinselor noastre colege, îmi cer eu scuze, în numele domnului Iovescu, față de celelalte doamne din Senatul României, care și dânsele meritau, la momentul prielnic, aceleași urări și aceleași gânduri frumoase.

„La mulți ani!”, doamnelor!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Doamna senator Anghel.

„La mulți ani!”, doamna senator, și dumneavoastră.

Cam târziu, domnule președinte, cam târziu! Oricum, spuneam eu odată că, uneori, mai târziu poate să fie prea târziu. Dar voiam să-i răspund domnului, apropo de ce spunea Consiliul Legislativ. Asta am și precizat. Am făcut parte din Comisia pentru învățământ – și fac parte – care a

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere amendamentele aduse în comisie, susținem raportul comisiei în forma prezentată. Mulțumim.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, domnul președinte Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 11 februarie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente, amendamente care se regăsesc în anexa nr. 1 și care fac parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor organice, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, este o lege organică, votăm la ora 12.30.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției.

Inițiatori, un grup de colegi deputați. Se află vreunul aici? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul Bogdan Panait, secretar de stat, Oficiul Român pentru Adopții. Microfonul 9.

## **Domnul Bogdan Adrian Panait** _– președintele Oficiului Român pentru Adopții_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea prezentă, din punctul nostru de vedere, pleacă de la niște premise false, aducând în discuție toți copiii din sistemul de protecție. Vreau să subliniez că adopția nu este o măsură de protecție, dar copiii care sunt adoptați trebuie să fie din sistemul de protecție.

Pe de altă parte, face referire la câteva termene pe care modificarea legii din 7 aprilie 2012 le-a schimbat. Nu sunt niște termene lungi, sunt niște termene rezonabile, pentru că în cadrul acestor termene trebuie făcute niște evaluări ale familiei, în așa fel încât să avem garanția, siguranța că am găsit cea mai bună familie pentru copil. Este un punct de vedere plecat din teritoriu, din partea specialiștilor.

Vreau să vă spun că, față de alte state, România are un termen foarte mic în ceea ce privește obținerea atestatului. La noi este maximum 120 de zile. De exemplu, în Italia sunt 365 de zile, în Franța, 9 luni de zile, cel puțin. Deci este un termen rezonabil.

Pe de altă parte, celelalte puncte cred că sunt reglementate în proiectul legislativ.

În consecință, subliniind faptul că procedura de adopție se bazează pe proceduri statuate la nivel internațional și că ele trebuiesc respectate, ca statul să aibă garanția că, într-adevăr, adopția este în folosul superior al copilului, că am găsit cea mai bună familie pentru copil, Guvernul respinge, nu susține această inițiativă parlamentară.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică, doamna senator Federovici, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem un raport comun, al Comisiei juridice, împreună cu Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Pe această propunere legislativă, Consiliul Legislativ a acordat un aviz favorabil, bineînțeles, cu observații și propuneri.

Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru egalitatea de șanse au transmis avize negative. În consecință, cele două comisii raportoare, în ședințele din 3 și 10 decembrie 2013, au analizat propunerea legislativă, avizul Consiliului Legislativ și avizele celor două

comisii și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt... Sunt... Domnul senator Iovescu.

Vă mulțumesc.

Nu mă aștept, în urma intervenției mele, să se schimbe soarta votului, doar că doresc ca dumneavoastră, cei de la putere, să faceți în așa fel încât adopțiile să se întâmple mult mai rapid. Termenele, în general, sunt foarte lungi și sunt familii care își doresc copii. Noi am discutat asta la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și ne-am dorit și când am elaborat Legea nr. 273/2004, am gândit în acest sens, ca să scurtăm termenele.

Deci veniți și dumneavoastră cu alt fel de inițiative la... neapărat... Aici se vorbește de interesul superior al copilului. Cred că și interesul ăsta este să fie într-o familie, nu într-un centru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Nu mai sunt intervenții.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 83 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Din partea inițiatorilor este cineva, colegi deputați? Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Bratu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă pentru mai multe considerente, dar aș da un singur exemplu. Pensia de urmaș nu se poate acorda copilului indiferent de vârstă și stagiu, pentru că știți foarte bine că obligația de întreținere survine, conform Codului civil, până la o anumită vârstă.

Oricum, Legea pensiilor prevede că, dacă un copil se află în incapacitate de plată ulterior împlinirii vârstei până la care își urmează studiile, acesta beneficiază de pensie de urmaș.

Iar în ceea ce privește stagiul de cotizare, așa cum a fost emisă Decizia nr. 680/2012 a Curții Constituționale, oricum, pentru obținerea unei pensii de invaliditate din care derivă pensia de urmaș nu mai există un plafon de vechime. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, domnul președinte Pop.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 4 februarie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, având în vedere argumentele prezentate în punctul de vedere al Guvernului și în avizul Consiliului Economic și Social, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Inițiatorii, deși au fost invitați, nu au participat la dezbaterea propunerii legislative.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă nu sunt intervenții, vom vota la 12.30. Este lege organică.

Punctul 14, Propunerea legislativă privind reglementarea activității de voluntariat în România.

Trei colegi deputați sunt inițiatori. Nu e niciunul de față. Punctul de vedere al Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, domnul președinte Pop.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere argumentele regăsite în expunerea de motive, cât și cele prezentate de inițiatori cu privire la necesitatea adoptării unor reglementări clare privind organizarea și desfășurarea activității de voluntariat, în ședința din 11 februarie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Am apreciat faptul că inițiatorii sunt tineri, dar, în același timp, m-au răvășit prin prisma amneziei sau a necunoașterii istoriei României pe planul ăsta, pentru că, dacă le-aș pomeni numele celor care, la 1864, semnau prima Convenție de la Geneva pe un subiect de genul ăsta, iar numele fiind Kretzulescu, George Cantacuzino, C.A. Rosetti, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza, Carol Davila, tinerii ăștia ar afla că astea nu sunt doar nume de străzi, ci sunt nume de personalități care au respectat țara în orice organisme internaționale.

Doi. Există o Cruce Roșie, din care facem parte nu numai de după ’90, ci de la 1876, și acolo voluntariatul este unul dintre cele șapte principii.

Există o istorie tristă a României, care se referă la perioada 1916–1918, Iași, capitală de război, și unde un Iași cu 54 de mii de locuitori a făcut voluntariat pentru un milion de români.

Ce le trebuia tinerilor mai mult ca să respecte și să nu vorbească în expunerea de motive despre ultimii 20 de ani, când, intrând în Europa, ne-a venit și nouă în minte o lege a voluntariatului?

Și încă o formă de nerespect față de ce ați făcut dumneavoastră, mai vechii parlamentari. Există legea asta chiar de după ’90. Există o lege care probabil că i-a încurcat – Legea nr. 195/2001.

Deci este foarte simplu să anulezi ceva și să nu adaptezi. Erau mai de apreciat tinerii care propun o astfel de lege. Și mă duc cu gândul la parteneriatul public-privat, la care toți colegii din Parlamentul României au contribuit ca să producă efecte și s-a venit acum, în anul trecut, pentru anularea Legii parteneriatului public-privat și luarea de la zero, probabil, ca să nu fie folosită pe proces legislativ încă nu știu cât timp.

Deci, în aceste condiții, zic eu că respectul față de ceea ce au făcut colegii noștri de până acum în Parlament și de istoria frumoasă a României ar fi trebuit să fie valorificat din plin.

Mulțumesc. Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chiar n-aș fi intervenit, pentru că, în general, nu-mi place să vorbesc despre mine și am chiar așa... nu știu dacă e un exces de modestie... Dar acum vorbesc despre parlamentarul Cristian Dumitrescu, care, în 2007, ca membru al Comisiei de învățământ din Consiliul Europei – și eram și vicepreședinte al Consiliului Europei la acea dată –, am avut un raport.

Am dorit, când am devenit parlamentar, membru al Consiliului Europei, să nu iau rapoarte cu lucruri care sunt simple, deja făcute, că erau multe care se... Am preluat un raport care nu mai... am avut și șansa asta... care nu se mai făcuse în Consiliul Europei, Adunarea Parlamentară, și vorbea despre voluntariat, care nu era reglementat în Europa la acea dată.

Acest raport al meu – al meu, sunt pe site-uri și așa mai departe – s-a transformat într-o rezoluție a Consiliului Europei și toate țările membre ale Consiliului Europei au transpus în legislația țării respective această rezoluție sub forma unor legi care să valorifice activitatea de voluntariat.

Guvernul Năstase din 2001 a și transformat-o într-un proiect de lege – și există și astăzi, că avem o lege a voluntariatului –, dar care – încă un lucru pe care vreau să vi-l spun, poate că ar fi trebuit eu să am o inițiativă în genul acesta – ar trebui modificat. Deci avem nevoie de modificare.

Au apărut mult mai multe lucruri și România însăși are, din punctul de vedere al voluntariatului, alte perspective. Este mult mai dinamică activitatea. Nu sunt protejați suficient, pentru că au apărut o multitudine de alte lucruri și cred că ar fi bine, nu știu, Ministerul Educației sau Ministerul Tineretului – nu știu cine a fost inițiatorul – să preia tot ce există și în acest proiect de lege sau, în sfârșit, să modifice această legislație și s-o upgradeze, nu s-o anuleze.

Mă scuzați pentru lipsa de modestie, dar totuși nu suntem parlamentari români, așa, de nicăieri. Parlamentul nu vine de nicăieri și nu are niciun rol. Și să fim puțin mai curajoși în a spune ce facem și noi, pentru că am fost printre primele țări care am adoptat o legislație a voluntariatului în Europa.

Mulțumesc. Domnul senator...

Este aceeași frecvență de undă pe care am emis și eu, domnule vicepreședinte al Senatului, domnule parlamentar Cristian Dumitrescu. Asta am zis eu, dar să știți că nu Guvernul este în spatele unui proiect, ci sunt trei tineri de la dumneavoastră, care vă sfidează trecutul muncii de parlamentar de 20 și ceva de ani.

105 inițiatori sunt!

Nu, dar trei sunt cheie, îi știți.

Sunt 105!

În orice caz, nu este un proiect al Guvernului, ci 105 tineri, cu trei lideri de la IQ până la HQ.

De asta cred eu că domnul senator este supărat, fiindcă propunerea mea era următoarea: de ce atâta comoditate a tinerilor și nu adaptează ceea ce au deja?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, republicată.

Inițiator, domnul deputat Movilă.

Nu pare a fi de față.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Vulcănescu, Ministerul Sănătății.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este unul negativ, deoarece orice reglementare în domeniul distribuției cu amănuntul a medicamentelor în mediul on-line trebuie să țină cont de prevederile titlului VII, lit. a) – „Vânzarea la distanță către populație” din Directiva 2001/83CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman.

În acest sens, Guvernul va elabora un proiect de modificare a Legii farmaciei nr. 266/2008, republicată, în acord cu obligațiile ce revin țării noastre ca urmare a intrării în vigoare a modificărilor aduse la actul european. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei pentru sănătate publică. Domnule senator Bodog, vă rog.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008 a fost luată în dezbatere și s-a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative, cu majoritate de voturi, din aceleași considerente ca cele prezentate de către domnul secretar de stat.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.

Domnule senator Todirașcu, microfonul 1, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am permis să iau cuvântul în dezbaterea acestei inițiative legislative privind comerțul on-line cu medicamentele, având în spate o experiență de 20 de ani în domeniul producției de servicii medicale și de 10 ani în comerțul on-line cu astfel de servicii medicale. Comerțul on-line reprezintă o formă modernă de cumpărare-vânzare și reprezintă o alternativă foarte puternică pentru comerțul clasic, numit de la tarabă sau cu sacoșa, și aduce enorme avantaje cumpărătorilor și bugetului de stat.

Dacă ne referim la avantajele pacienților, cu referire la comerțul on-line de medicamente, ele sunt incontestabile. Accesul la informații on-line este 24 de ore din 24 de ore – non-stop. Cumpărătorii, deci pacienții, se pot informa despre produse, despre prețuri, despre disponibilitatea pe stoc, pot rezerva produse, pot comanda și pot solicita livrarea la domiciliu. Deci avantajele sunt incontestabile pentru pacient, cel care, de fapt, plătește impozite, asigurări de sănătate și chiar și prețul medicamentelor.

Dacă ne referim la cel mai important avantaj pentru pacienți... îl reprezintă avantajul prețului, care, în structura costurilor, în cazul comerțului on-line, componentele le are mult mai mici față de comerțul clasic. Ne putem referi, în primul rând, la publicitate, care, on-line, este cea mai ieftină – la costurile logistice, dar și la costurile de livrare.

Dacă ne referim la avantajele pentru bugetul de stat, ele sunt iarăși incontestabile, pentru că orice comerț digitalizat permite fiscalizarea oricărei vânzări-cumpărări, deci inclusiv în comerțul cu medicamente.

Sigur, comerțul on-line, în actuala formă în care se manifestă acum, are suficiente probleme care necesită a fi rezolvate. Ele, în primul rând, se referă la activitatea operatorilor economici neautorizați și a căror activitate este nefiscalizată, dar și la circuitul medicamentelor care sunt neautorizate sau care comportă riscuri când sunt utilizate de către pacienți.

Avantajele de care vorbeam le-am enumerat, dar problemele persistă și în comerțul clasic actual prin farmacii. Aș cita câteva: eliberarea fără rețetă a medicamentelor care necesită prescripția medicală – este o problemă care, astăzi, prin comerțul clasic, nu poate fi rezolvată; înlocuirea medicamentelor elaborate pe rețete compensate cu alte produse, lucru care se întâmplă la tarabă și, din păcate, nu poate fi protejat pacientul de astfel de situații; încasarea banilor prin decontări false pentru medicamente care nu au fost livrate sau decontările de medicamente care au fost livrate persoanelor inexistente. Toate aceste probleme din comerțul clasic există. Soluția pentru ele vine prin comerțul on-line.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Boeriu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Probabil că există și avantaje pentru comerțul on-line al medicamentelor, însă există și un mare pericol, și anume automedicația, și colegii medici din sală știu despre ce este vorba.

În al doilea rând, nu aș fi venit, probabil, să susțin acest lucru la microfon, astăzi, dacă nu auzeam de două ori pomenit cuvântul „tarabă” din partea colegului nostru. Nu cred că putem vorbi despre o tarabă în farmacie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Propunerea legislativă este respinsă.

Am încheiat discuția.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Doamna deputat Bogdănici, inițiator, nu e aici.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Vulcănescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este unul negativ, deoarece persoanele propuse a fi incluse în cadrul categoriilor scutite de la plata contribuției se regăsesc la art. 213 alin. (1) lit. a), b), d) și e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și, mai mult decât atât, la alin. (2) lit. g) sunt precizate persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, și care, pe durata acestei situații, sunt asigurate cu plata contribuției din alte surse.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate, domnul senator Bodog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor colegi,

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a fost discutată în ședința comisiei din 11.02.2014, membrii Comisiei pentru sănătate publică hotărând, pe aceleași considerente, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Dacă dintre inițiatori – colegi deputați – e cineva?

Nu-i nimeni.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Radu Podgorean, Ministerul de Externe.

Vă rog, domnule secretar de stat.

**Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă, în primul rând, din considerente tehnice. Producătorul nu recomandă utilizarea paginii de policarbonat cu cip incorporat pe o perioadă mai lungă de cinci ani, în momentul de față. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru politică externă, domnul președinte Filip.

Inițiator, inițiator!

Eu am întrebat de inițiatori, iertați-mă. Am văzut aici: domnul Lubanovici, domnul Movilă, domnul Mircia Muntean, domnul Ioan Oltean. Nu mă așteptam la una ca asta.

Și puteați continua: și tot neamul lor.

Nu, că sună a altceva și vine domnul Verestóy și mă apostrofează că vorbesc urât în Parlament! Nu pot să fac asta.

Deci sunteți sau nu sunteți inițiator?

Observați că sunt disciplinat și vă prezint pe scurt doar.

Vă rog. Nu am știut, că vă dădeam cuvântul la început. Vă rog.

Nicio problemă. Sunt obișnuit.

Deci ca inițiator.

Propunerea legislativă cred că este trăită de fiecare dintre

noi.

Când am fost în mandatul trecut, cum ne-am întors, ni s-a cerut să schimbăm pașaportul diplomatic, deși era, pentru mulți dintre noi, aproape în aceeași stare ca acum cinci sau șase ani.

Argumentele aduse de cele mai multe ori vin din zona industriilor ce se află în spatele providerilor de astfel de pașapoarte.

Noi am solicitat prin propunere, pe scurt, ca pașaportul diplomatic să fie valabil pentru o perioadă de 10 ani, pașaportul de serviciu electronic – 10 ani, cu posibilitatea de prelungire, care, tehnic, este banală, apoi pașapoartele simple sau cele electronice tot pe o perioadă de 10 ani. De asemenea, am vizat și termene mai rezonabile pentru cererile de obținere a pașapoartelor. Unele lucruri formulate și de Ministerul Afacerilor Externe pe relația asta, mai ales când aveți rude în străinătate, sunt chiar strigătoare la cer... cât de greu intră în posesia lor.

Acesta este, de fapt, mobilul propunerii noastre legislative.

## Mulțumesc.

Comisia pentru politică externă, domnul președinte Filip.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a analizat această propunere legislativă și a hotărât, în unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, existând și avize negative din partea celor trei comisii avizatoare: Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru drepturile omului și Comisia românilor de pretutindeni.

Aș vrea și să argumentez acest aviz, raport de respingere. Sigur, pe de-o parte, este o chestiune tehnică, pentru că introducerea pașapoartelor biometrice a început în anul 2009 și, din punct de vedere tehnic, acel cip de securitate este în pagina de policarbonat, deci în interior, iar pașapoartele europene la care se face referire pentru perioada de 10 ani au acest cip pe copertă. Din punct de vedere tehnic, este o diferență foarte mare – tehnică.

Sigur că propunerea legislativă, probabil, va avea viitor de a intra într-o discuție de apreciere în următorii ani. De aceea, luând în considerare toate aceste lucruri, raportul a fost unul de respingere.

Cea legată de transmiterea acestor pașapoarte românilor care nu locuiesc în România. Sigur, aici există o procedură în elementele de funcționare a Ministerului Afacerilor Externe, respectiv curier diplomatic și, în unele cazuri, dacă acest lucru se face la solicitarea beneficiarului, prin DHL.

Deci lucrurile acestea, deocamdată, pot fi îmbunătățite, mă refer la partea de transport – este adevărat –, iar partea tehnică, cu emiterea acestor pașapoarte și schimbând toată filozofia emiterii pașapoartelor începută acum patru ani, este foarte complicată, dacă nu imposibilă în acest moment. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții...

Vă rog, domnul senator Agrigoroaei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Însăși exprimarea „privind eliberarea unui pașaport simplu electronic sau a unui pașaport simplu temporar”... Normele de securitate internațională, actuale și pe viitor, în perspectivă, cu siguranță, ne obligă să nu tratăm cu simplitate acest regim de importanță crucială, aș putea spune, un pașaport.

Deci, cu siguranță, ar trebui să punem accent pe eliberarea cât mai rapidă, în câteva ore sau într-o oră chiar, sau a oferi servicii cât mai bune, dar în niciun caz un pașaport nu poate fi o simplă hârtie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Domnul senator George Severin.

A, nu. Scuze!

Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu vreau să mă refer decât la un singur lucru, pașapoartele și, în special, pașapoartele diplomatice au o serie întreagă de măsuri de siguranță, care, fiind trecute printr-o serie întreagă de cititoare, cunosc un grad mare de uzură.

Din acest punct de vedere, faptul că producătorul nu garantează certitudinea citirii datelor pe perioada propusă de inițiator cred că lămurește clar că discutăm pe o problemă tehnică extrem de clară.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Iovescu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că nu am ajuns să semnez în calitate de coautor al inițiativei, am aflat prea târziu de ea, dar am susținut inițiativa în cele două comisii din care fac parte. Din păcate, amândouă comisiile ar fi trebuit în mod normal să dea aviz pozitiv, Comisia pentru drepturile omului – clar pozitiv – și Comisia românilor de pretutindeni iarăși ar fi trebuit să dea un aviz pozitiv, amândouă comisiile. Dar au dat..., amândouă comisiile au dat aviz negativ, cu toate că și în cadrul comisiilor am susținut că nu este normal să dăm un aviz negativ. Sunt pentru introducerea noului în general, dar ca acest lucru să ducă la cheltuirea de timp și bani în plus nu sunt de acord.

Faptul că producătorii de cipuri nu pot da o garanție mai mare de cinci ani este problema lor, nu este problema noastră.

Dacă noi le facem o lege în care spunem că sunt valabile cinci ani, ei nu au niciun interes să își îmbunătățească performanțele cipului. Aș vrea să fim atenți când dăm legi, și acest lucru este valabil și pentru cărțile de identitate. Introducerea cărții de identitate electronice va duce la același lucru: timp și bani în plus pentru cei care doresc astfel de acte.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. În încheierea dezbaterilor, inițiatorul. Ultimul cuvânt.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Voiam să prezint doar un detaliu tehnic. Regula europeană este destul de clară. Sunt astfel de pașapoarte, care sunt valabile între trei și 10 ani. În Uniunea Europeană – chiar Ministerul Afacerilor Externe prezintă aspectul acesta – doar Slovenia...

## **Domnul Ilie Sârbu**

**:**

Două state!

Da, două state. Două state, dar întâmplarea face... văzându-le... și Irlanda nu? Pentru că Irlanda este sediul IT-ului european și Irlanda a ieșit din necaz prin tehnologii superperformante, iar Slovenia este locul în care un master făcut în țară costă 45.000 de euro, 45.000 de euro pe un an, și acolo tehnologiile ultramoderne sunt la ele acasă.

Știu că românii sunt foarte departe. Să depindem numai de ceea ce vor producătorii! Păi, dacă aș fi în pielea lor, aș cere ca valabilitatea să nu fie numai de un an, ca să vin în fiecare an cu un alt și alt pașaport. Cred eu că la o altă licitație, dacă s-ar pune condițiile astea, mai ales că Europa este deschisă unor astfel de inițiative, nu cred că nu ar fi de realizat, bineînțeles, cu primenirea în timp.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Este într-adevăr organică, dar este și 12.30 și atunci vă propun să luăm toate organicele pe care le avem, să ne pronunțăm prin vot asupra lor și, după aceea, în timpul, probabil, rămas să continuăm...

Avem restant, de ieri, pentru vot final, punctul 35 din ordinea de zi de azi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2013 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

Proiectul de lege a fost dezbătut ieri.

Nu merge!

Trebuie să meargă.

Nu se înregistrează.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mai încercăm o dată.

Încercăm acum, vă rog.

102 voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 7 abțineri, raportul a fost adoptat.

Acum, punctul 7 din ordinea de zi de astăzi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul educației și cercetării.

Vorbesc de punctul 7. E în regulă, da?

Supun votului raportul de respingere. Vă rog să votați. 109 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 19 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Ordonanța de urgență a fost respinsă.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 59 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Raport de admitere, cu amendamente admise.

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 83 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă. Am încheiat discuția.

Punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Raport al comisiei, de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

În timpul rămas, continuăm cu ordinea de zi.

Punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind gestionarea câinilor fără deținător, identificarea și controlul reproducerii câinilor.

Inițiator, domnul deputat Cernea. Nu este prezent. Punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Horia Irimia, vă rog. Microfonul 9.

Ministerul nostru nu susține această inițiativă.

Clar și limpede. Mulțumesc. Comisia. Domnul președinte Vâlcov.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 17 decembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezență, să adopte raport de respingere.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 19 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru înființarea Autorității Naționale pentru Certificarea și Calificarea Operatorilor Economici Eligibili.

Inițiatori, o serie de colegi deputați.

Vreunul dintre Domniile Lor se află de față? Nu se află.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul Bogdan Dobrin, președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.

Vă rog, domnule președinte. Microfonul 8.

## **Domnul Bogdan Paul Dobrin** _– președintele Autorității_

_Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

ANRMAP nu susține adoptarea propunerii legislative. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Vâlcov. Comisia pentru administrație.

## Vă mulțumesc.

În ședința din 17 decembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Propunerea legislativă înființează o nouă autoritate, care va desfășura o activitate paralelă cu cea a Autorității pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, fără însă a stabili cu claritate raportul juridic dintre cele două entități și

atribuțiile noii autorități, în corelare cu atribuțiile care rămân în sarcina ANRMAP.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții?

Dacă nu sunt,

Punctul 20 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Mai mulți inițiatori, senatori și liberali. Dorește cineva în numele inițiatorilor?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Irimia.

Vă rog.

Referitor la această propunerea legislativă ce vizează modificarea sistemului electoral utilizat în alegerile locale, Guvernul consideră că Parlamentul este în măsură să decidă cu privire la această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei pentru administrație, domnul președinte Vâlcov.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 17 decembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport de respingere. Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Hașotti, unul dintre inițiatori, din câte observ.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, în primul rând, felicit Guvernul pentru că a lăsat la latitudinea Parlamentului de a decide în această chestiune, și noi trebuie să dăm un semnal politic – vă voi spune la sfârșit.

Legile electorale, toate, nu trebuie elaborate cum s-a întâmplat până acum, în ultimul an electoral. Trebuie elaborate înainte din nenumărate puncte de vedere, și nu am să le enumăr. Această propunere legislativă spune că primarii, doar primarii, trebuie aleși în două tururi în situația în care niciunul dintre ei nu obține 50% plus unu din totalul voturilor valabil exprimate. Poate e bine. Poate nu e bine.

Și de ce doar primarii? De ce nu și președinții de consilii județene? Atenție, în situația în care la urne se prezintă 35–40% din alegători și primul are 35–40% din voturile valabil exprimate, aceasta este un deficit de reprezentare. Așa se spune în termeni electorali de la Bruxelles și este corect. Și deficitul de reprezentare înseamnă deficit de democrație. Poate este bine să ne gândim ca primarii să fie aleși în două tururi în situația relatată de mine mai devreme sau poate este mai bine ca președinții de consilii județene să fie la rândul lor aleși din două tururi sau să se revină la sistemul acela mai vechi, să fie aleși de consilierii județeni.

Ce vreau să vă spun, stimați colegi?

Acum un an de zile, prin decizia Birourilor reunite ale Parlamentului, Cameră și Senat, s-a înființat o comisie de cod electoral în fruntea căreia se află domnul președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. Toate partidele se află reprezentate în această comisie. Din păcate – și nu vreau să fac un proces de intenție, nu vreau să fac vreo acuzație și nu spun că e vina cuiva! –, această comisie nu a fost întrunită nici măcar o singură dată. De ce spun asta? Pentru că aceste legi electorale – legea alegerii primarilor, a consiliilor locale, a președinților consiliilor județene, a consiliilor județene –, împreună cu legea pentru alegerea Parlamentului, trebuie discutate la pachet, să avem un sistem foarte coerent, foarte bine elaborat, cu toate aceste alegeri. În 2005, pe piața publică a explodat o discuție care a făcut enorm de mult rău vieții politice din România: alegerea prin vot uninominal a Parlamentului, pentru că și aceasta trebuie legată de legile pentru alegerile locale.

regretatul Antonie Iorgovan, dar la care, în ultima zi de campanie, domnul Ion Iliescu s-a dus în județul său și a spus: acesta este...

## Caraș-Severin.

...Caraș-Severin. Exact. Bun. Altfel, niciodată! Dar asta este altceva.

Ce vreau să vă spun? Mesajul politic pe care trebuie să-l trimitem, indiferent cum vom vota noi – aceasta este o lege organică –, Camera Deputaților este Cameră decizională, dar ar fi poate bine ca Senatul să transmită un mesaj politic către colegii deputați, astfel încât această comisie de cod electoral, care trebuie să discute la pachet toate legile electorale, să-și ia o dată pentru totdeauna activitatea.

Și, de la microfonul Senatului, fac un apel la domnul președinte Valeriu Zgonea să convoace această comisie de cod electoral, care are menirea – încă o dată spun – să discute toate legile electorale și să avem un sistem coerent de alegere a tuturor autorităților publice locale și a Parlamentului.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Regret că voi vorbi după ilustrul președinte al Grupului parlamentar al PNL, pentru că am o poziție ușor contrară, nu în aceeași arhitectură, dar îmi cer scuze anticipat.

E vorba de această nouă sintagmă care a apărut la Guvern, și anume „la latitudinea Parlamentului”. Din punctul meu de vedere, nu este cea mai izbutită soluție. Nu fac aici o pledoarie. Atunci când este vorba de o lege electorală, domnul Hașotti are dreptate în teoria dânsului, dar, din punctul nostru de vedere, cei care suntem la comisii ceva mai inginerești, cam des în ultima vreme am primit această soluție.

Din punctul nostru de vedere – suntem o multitudine de forțe politice, de partide –, nu e bine. Guvernul trebuie să-și asume – așa cum ne asumăm și noi – o anumită soluție. Am un exemplu clar acum. Ca urmare a faptului că Guvernul nu a dat nicio soluție, însuși domnul Hașotti a expus vreo șase variante, ceea ce deja presupune o amplificare a unei discuții la care cu greu vom ajunge. Rog frumos, reprezentanții Departamentului pentru Relația cu Parlamentul sau secretarii de stat, care sunt în această chestiune, să vină cu un punct de vedere clar, precis, ca să știm de unde plecăm. Măcar ca un punct de plecare. Altfel, nu mai are rost să așteptăm 60 de zile după un punct de vedere care să spună să facem după capul nostru. Dacă nu ar fi fost mai multe situații în ultimele două luni, poate nu susțineam acest lucru. Și regret, îmi cer scuze că am vorbit după domnul Hașotti, folosind o altă situație care nu are legătură directă cu legea electorală. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

După dumneavoastră va vorbi domnul senator Deneș.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am să aduc două argumente în favoarea modificării acestei legi. Probabil din dorința de a avea o democrație cât mai europeană și probabil din considerente financiare de diminuare a organizării turului al doilea în alegerile locale s-a adoptat Legea nr. 67/2004. Însă experiența anilor de organizare a alegerilor după această lege ne-a arătat că, în România, din punctul de vedere al egalității de șanse, am avut un regres. De ce? Pentru că știm foarte bine că primarul în funcție beneficiază, din start, de un procent de 10–15 în plus față de ceilalți competitori, prin natura funcției pe care o are, de primar, fiindu-i foarte ușor să facă să aibă prima șansă să redevină primar.

Apoi, tot realitatea ne spune că, deși s-a diminuat organizarea alegerilor în turul al doilea, s-a îngreunat foarte mult modul de creare a unor majorități în consiliile locale și, implicit, de funcționare a lor. Drept urmare, modificarea legislativă de revenire la două tururi de scrutin în ceea ce privește alegerea primarilor cred că ar fi benefică mai mult decât cea existentă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Tudor Barbu.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi,

Acum, dacă domnul senator Mihăilescu a avut emoții vorbind după distinsul domn Hașotti, eu, care vorbesc după ambii, am emoții duble.

Să știți că domnul Mihăilescu nu a spus că are emoții. Nu a precizat... așa...

Era în subtext.

...a precizat doar că vorbește după domnul Hașotti.

Emoția... trăirea lăuntrică era în subtextul intervenției domnului Mihăilescu.

Acum, cu tot respectul pentru Domnia Sa, pe care îl cunosc ca politician de ani de zile, o să mă situez pe o poziție contrară și apreciez și eu, ca și domnul Hașotti, faptul că Guvernul face ceea ce trebuie să facă într-o țară democrată, să lase Parlamentului României actul de legiferare în deplinătatea lui, mai ales în momente în care se discută despre legea electorală, adică despre maniera în care sunt aleși cei care pun Guvernul. Că noi despre asta vorbim aici: despre maniera în care îi vom alege pe acei oameni care, reuniți în Parlamentul României, vor da guvernele României în viitor. Nu așa? Am înțeles greșit?

Da. Numai local.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Nu este vorba de o solicitare a de a avea un proces electoral coerent Parlament–aleși locali? Am înțeles bine, nu? Corect.

Acum, ideea este următoarea. Care Guvern, domnule Mihăilescu? Așteptați punctul de vedere al cărui Guvern?

Acest Guvern. Păi, da, dar, dacă nu ne grăbim, s-ar putea ca punctul de vedere al acestui Guvern, luni, să nu ne mai fie folositor, și atunci, luni, vom avea alt punct de vedere al altui Guvern. Și s-ar putea ca acel punct de vedere la următoarele alegeri să nu ne mai fie folositor.

Dar noi vorbim... Autografele după. Deci noi vorbim, domnule Mihăilescu, despre un proces electoral care este dincolo de guvernele efemere pe care noi, Parlamentul, le vom da țării.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

De aceea ne trebuie comisia electorală!

## **Domnul Tudor Barbu:**

Exact ce spune maestrul Hașotti, de aceea ne trebuie o comisie electorală în care tot spectrul politic...

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

## Este!

Nu. Nu. Ea este pe hârtie, domnule senator. Ea este doar pe hârtie. Este doar o prosteală pentru presă și pentru cei de acasă. Noi, cei care avem cunoștințe un pic mai vaste decât mulți dintre jurnaliști și mulți dintre electori, știm că ea este doar o prosteală, ca atunci când este nevoie să spunem că este să putem avea acoperirea. Dar ea nu este. Ea este doar în acte. Domnul Zgonea nu a convocat-o niciodată, iar anul 2016, care părea atunci foarte departe, că eram în 2012, acum e deja la orizont, pentru că suntem în 2014.

Vă mulțumesc. Domnul senator Iovescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că, dacă mi-ați fi dat cuvântul, eram primul înscris la cuvânt. Dacă mi-ați fi dat cuvântul după domnul Hașotti, îmi era mai ușor. Acum, după ce au vorbit atâția colegi...

O să-l rog să mai spună ceva și vă dau și dumneavoastră...

Asta este. Deci eu salut ce a spus Guvernul, ca să ne lase nouă, și asta nici nu ar trebui să spună. Noi suntem Legislativ, noi legiferăm, nu Guvernul. Păi, o tot spunem, dar văd că nu se aude. Susțin inițiativa alegerii primarilor în două tururi. Și subliniez aici că noi, Partidul Poporului – Dan Diaconescu, am fost afectați de schimbarea aceasta legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Mihăilescu.

Nu cer azi drept la replică, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Domnilor, tot ce era de spus s-a spus. E lege organică. Votați? O lăsăm? Votați, da? Bine.

Deci raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Mai tragem o dată!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mai tragem o dată. Vă rog, acum.

Iar nu merge?

Reluăm.

Nu merge!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Știu.

Mai încercăm o dată?

Domnilor, probabil că mașina este obișnuită cu mai mulți de „da”. Acum se mai votează și „nu”.

O lăsăm pe săptămâna viitoare.

Îngăduiți-mi, în ultimele minute, să dau citire notei pentru exercitarea... scurtei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru ratificarea Convenției privind asistența administrativă reciprocă în domeniul fiscal, adoptată la Strasbourg la 25 ianuarie 1988, și a Protocolului de modificare a Convenției privind asistența administrativă reciprocă în domeniul fiscal, adoptat la Paris la 27 mai 2010, semnate de partea română la 15 octombrie 2012 – procedură de urgență;

– Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Muntenegrului privind succesiunea Muntenegrului la tratatele bilaterale dintre Republica Populară Română/Republica Socialistă România/România și Republica Populară Federativă Iugoslavia/Republica Socialistă Federativă Iugoslavia/Republica Federală Iugoslavia/Uniunea Serbia și Muntenegru, încheiate la nivel de stat, respectiv la nivel de Guvern, semnat la Podgorica la 4 iulie 2013.

Termenul de sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun și de două zile pentru

legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii, astăzi, 18 februarie 2014.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, astăzi, 18 februarie 2014.

Vă mulțumesc și declar închisă ședința plenului Senatului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648425]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 14/27.II.2014 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei