Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·25 septembrie 2007
other · respins
Marian Sorin Paveliu
Discurs
Domnule președinte de ședință,
Încep prin a face o rectificare și o subliniere. Sunt deputat independent și nu aparțin niciunui grup al deputaților independenți, pentru simplul fapt că acest grup nu a fost recunoscut de către Biroul permanent, consider eu, cu încălcarea Constituției.
Declarația mea politică se numește „Laura Kövesi tergiversează începerea cercetării ministrului Eugen Nicolăescu”.
Am luat act cu stupefacție de declarațiile domnului Paul Păcuraru, ministru în Guvernul Tăriceanu, declarații făcute aseară într-o emisiune televizată, prin care acesta afirma cu nonșalanță că în exercitarea atribuțiilor de serviciu primește zilnic sute de intervenții din partea celor 40 de lideri de filiale ale Partidului Național Liberal. Intervenția președintelui P.N.L. Gorj, Dan Ilie Morega, recunoscută public și cu amănunte de către domnul Păcuraru este edificatoare în acest sens.
Am convingerea că stupefacția domnului ministru privind motivele cercetării începute pe numele său își are justificarea în necunoașterea legii, faptele declarate pe post fiind asimilate faptelor de corupție, conform Legii nr. 78/2000.
În aceste condiții, cercetarea promptă inițiată de D.N.A. este pe deplin justificată și salutară, fie și numai pentru că cele declarate pe post cu câteva ore în urmă îl incriminează.
Aștept cu interes demisia promisă de domnul ministru, după ce va constata astăzi că, într-adevăr, cele ce i se impută reprezintă o încălcare a legii.
Pe acest fundal, însă, inacțiunea manifestată de instituția condusă de procurorul general Laura Codruța Kővesi este condamnabilă și merită atenția opiniei publice și a Consiliului Superior al Magistraturii, deopotrivă.
Procurorul general l-a favorizat și continuă să-l favorizeze pe un alt ministru al Cabinetului Tăriceanu, ministrul sănătății, Gheorghe Eugen Nicolăescu.
În urmă cu 275 de zile, am depus la Parchetul General un denunț penal privind abuzul în serviciu săvârșit de domnul Nicolăescu prin demiterea unui număr de peste 4.000 de persoane din conducerea tuturor spitalelor publice din România.
În cele nouă luni, doamna procuror general Kővesi ar fi putut să-mi trimită un răspuns prin care să respingă acest denunț, pentru că cele semnalate nu se confirmă, de exemplu, sau pentru că nu au obiect. Ar fi putut, totodată, să înceapă demersurile legale pentru inițierea cercetării domnului Nicolăescu în vederea identificării dovezilor care să susțină sau să infirme ipotetica nevinovăție a domnului ministru. Nu a făcut, pur și simplu, nimic, însă.
În condițiile în care D.N.A. trimite una după alta, într-un termen rezonabil, cererile de începere a cercetării — și subliniez că este vorba de cercetare, și nu de urmărire penală —, inacțiunea manifestată în cazul dosarului domnului Nicolăescu este susceptibilă de a fi influențată politic sau este justificată de indolența crasă în exercitarea sarcinilor de serviciu.