Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi! Îngăduiți-mi să deschid ședința de astăzi, 25 septembrie 2007, dedicată declarațiilor politice.

Vă amintesc că timpul alocat pentru o declarație politică este de 3 minute.

V-aș ruga să vă înscrieți în acest timp, întrucât avem un număr foarte mare de colegi înscriși pentru a-și susține declarațiile politice.

O să începem astăzi cu un reprezentant al opoziției.

Îl rog pe domnul Titus Corlățean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să poftească să-și susțină declarația. Se pregătește domnul Emil Strungă, de la P.N.L., de la putere.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Guvernul Tăriceanu — insensibil la problemele românilor din Spania”.

Cazul recent petrecut în Spania, unde un cetățean român și-a dat foc de disperare că nu poate reveni în țară cu familia, sau cel al românilor sechestrați și puși la muncă forțată probează cel mai concludent că românii din Spania au stringent nevoie de asistența consulară operativă a statului român, în toate zonele în care muncesc și trăiesc.

Din păcate, și de această dată Guvernul de dreapta a fost depășit de evenimente, acționând post-factum și doar în urma presiunii media, care a prezentat în detaliu dramele.

Tragedia cetățeanului român care și-a foc din disperare la Castellon și a decedat ar fi putut fi evitată dacă Guvernul și, în primul rând, Ministerul Afacerilor Externe ar fi dat curs Decretului prezidențial nr. 1.185 din 27 octombrie 2006 și ar fi deschis Consulatul României la Castellon, Regatul Spaniei.

Astfel, cu toate că au trecut 11 luni de la data publicării decretului în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 1 noiembrie 2006, Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe n-au făcut nimic pentru deschiderea consulatului, fapt ce afectează foarte mulți cetățeni români din Provincia Castellon — Spania și dovedește totodată nepăsarea actualului Guvern față de cerințele îndreptățite ale zecilor de mii de români care lucrează în zona Castellon.

Solicit de urgență primului-ministru și ministrului afacerilor externe să acorde sprijin consular concret cetățenilor români din zona Castellon și, totodată, să prezinte public motivele tergiversării deschiderii consulatului.

În numele miilor de locuitori ai județului Brașov, din care mulți m-au sesizat personal, precum și locuitori din alte județe ale țării, plecați la muncă în Valencia, Castellon, martori tăcuți ai incapacității instituționale a Guvernului de dreapta, vă transmit, domnilor guvernanți, că incompetența și amatorismul dumneavoastră pot face victime omenești. Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Apa, ca un bivol negru”.

Inundațiile din această toamnă au afectat grav județele Galați, Vrancea, Bacău și Vaslui. Șapte oameni au murit,

peste o mie de persoane au fost evacuate și mii de case au fost inundate de apele revărsate zilele trecute în Moldova.

Cea mai gravă situație se înregistrează la Tecuci, județul Galați, unde în urma precipitațiilor abundente pârâul Tecucel a ieșit din matcă, întregul oraș a fost inundat și a rămas fără energie electrică. Trei persoane au decedat, în jur de 1.900 de case au fost afectate, iar 762 de persoane au fost evacuate, conform bilanțului provizoriu al autorităților.

Primarul municipiului Tecuci, Eduard Filkelstein, a precizat că circa 1.300 de case și 137 de străzi și alei au fost afectate, 210 case au fost distruse complet și 160 distruse în proporție de 75%. Astfel, 80% din oraș a fost grav afectat, iar pe 20 de străzi covorul asfaltic a fost complet distrus. Pagubele materiale evaluate în prezent sunt de 26 milioane de lei.

Inițial, s-a speculat că singura cauză a inundațiilor constă în ridicarea anumitor baraje, însă autoritățile din zonele afectate au declarat că adevăratul motiv al celor întâmplate îl constituie precipitațiile abundente.

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu s-a deplasat la fața locului pentru a evalua gravitatea situației și pentru a discuta cu autoritățile. Amploarea pagubelor provocate de inundații este mai mare decât se aștepta acesta, șeful Guvernului anunțând că le va acorda sinistraților ajutoare constând în bani, alimente, apă potabilă și materiale de construcții.

Autoritățile se aflau la sfârșitul săptămânii trecute, conform spuselor secretarului de stat Victor Paul Dobre, în faza de postintervenție, de curățare a străzilor, de evacuare a animalelor moarte, de ajutorare a oamenilor să se întoarcă la casele lor. În zonă au fost trimise ajutoare pentru sinistrați, constând din apă, alimente și motorină. Efective ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență și ale Jandarmeriei vor contribui în continuare la acțiunile de salvare din zonele sinistrate, iar Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a trebuit să elibereze zonele inundate de animalele înecate, pentru a preveni apariția unor focare de infecție. S-a efectuat, de asemenea, vaccinarea persoanelor care locuiesc în zonele afectate.

Mulțumesc foarte mult, domnule coleg.

Îl invit pe domnul Ștefan Bardan. Se pregătește domnul Vasile Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Experimentul Adomniței trebuie să înceteze!”.

Argumentul principal al numirii ca ministru al educației, cercetării și tineretului a inginerului de căi ferate, drumuri și poduri, Cristian Adomniței, fluturat cu obstinație de P.N.L., a fost faptul că nu provine din sistem și că deține calități de bun manager, chipurile, un mare avantaj! Adevărul este că în P.N.L. nimeni nu a vrut să-și sacrifice timp, dar mai ales imaginea pentru educație, ținând cont de faptul că Adomniței întrunea calitățile tânărului deputat care va executa orice ordin politic, pentru că, oricum, ulterior el nu o să se întoarcă în sistem.

Dar ce ar trebui să facă acest ministru al educației, care a dovedit că nu știe nimic despre învățământ? La construcții este corigent, iar ca manager a ratat ocazia să-și dovedească cunoștințele! Răspunsul corect este unul singur: să demisioneze, pentru că nimic nu mai justifică rămânerea sa în funcție!

La începutul lunii mai a.c., o afirmație pur și simplu stupefiantă era făcută de Adomniței chiar în județul Alba: „Inspectorii generali vor fi evaluați în iunie”. Nu dovedea pentru prima dată că nu cunoaște regulile sistemului, dar exprima clar dorința de a intra într-un proces de destabilizare a inspectoratelor, tocmai în momentul în care începeau examenele de sfârșit de gimnaziu și examenul de bacalaureat, iar banii veniți prin Hotărârea Guvernului nr. 300 trebuiau cheltuiți pentru reabilitarea instituțiilor de învățământ.

Consecințele declarației ministrului: toată vara, inspectoratele conduse de membrii altui partid decât P.N.L. au fost supuse controalelor. Ba, mai mult, Adomniței și-a adus întăriri de la P.S.D. la corpul de control și s-a pus pe treabă: nu pentru sistemul de învățământ, ci pentru P.N.L., astfel încât directorii de școli sunt evaluați și primesc un calificativ anual la sfârșitul lunii august, apoi sunt evaluați inspectorii. Cum justifică Adomniței graba?

A urmat momentul deja bine cunoscut al ștampilelor. Calitățile de manager ale ministrului au fost evidente și aici, știut fiind faptul că problema a apărut din cauza unor angajați din minister care nu au trimis Monetăriei Statului documentele la timp.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Vasile Mocanu. Se pregătește domnul deputat Adrian Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Înainte de a da cuvântul domnului Mocanu, v-aș ruga să-mi îngăduiți să anunț că domnii deputați Florin Iordache, Amarie Constantin, Ioan Stan, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., au depus în scris declarațiile.

Domnii deputați Calimente Mihăiță, Mănescu Rareș, Ursărescu Daniel și Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, de asemenea, au depus în scris, precum și domnul deputat Ioan Aurel Rus, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., și Ignat Miron, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale altele decât cea maghiară, au depus declarațiile la secretariatul tehnic.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc. Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Cine ne scapă de sărăcie?!”

De trei ani, în România se întâmplă ceva foarte grav: în timp ce bogații devin tot mai bogați, zonele sărace ale țării noastre sărăcesc tot mai mult. Cum se împacă această realitate sumbră, dătătoare de fiori, cu declarațiile tot mai optimiste ale guvernanților?!

În cele ce urmează, pentru a fi cât mai clar cu putință, mă voi referi chiar la circumscripția din care provin.

Potrivit datelor statistice furnizate chiar de autoritățile actuale, în primele 7 luni ale acestui an indicii producției inițiale au scăzut în județul Iași cu 9,1% față de aceeași perioadă a anului 2006. Deficitul s-a înregistrat mai ales în zona activităților prelucrătoare, precum și în cea a producției de energie electrică, termică, gaze și apă.

Tot o evoluție negativă s-a consemnat și în dreptul cifrei de afaceri a județului, care s-a diminuat în primele 7 luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, cu circa 1,3 procente.

Dacă mai adăugăm și faptul că soldul balanței comerciale a județului Iași continuă să fie negativ, ajungând la minus 50 de milioane de euro față de minus doar 5 milioane de euro în 2006, vedem că situația economică a județului Iași este tot mai gravă.

Pe cale de consecință, și câștigurile salariale medii brute ale ieșenilor, în luna iulie 2007, au fost mai mici cu peste 7% față de media pe țară.

Culmea este că, recent, ministrul economiei, în același timp și senator de Iași, anunța într-o conferință de presă că, până în 2009, îi scapă pe pensionari de sărăcie. E greu de crezut așa ceva, când ne sunt aduse la cunoștință datele de mai sus!

De aceea, întrebarea mea este: ce strategie are Guvernul pentru ca și cea mai săracă regiune a țării, în speță regiunea de nord-est, din care face parte și județul Iași, să beneficieze de „uluitoarele” succese economice înregistrate de actualul Guvern?!

Repet: ne interesează strategiile, proiectele concrete, nu promisiunile guvernanților, mai ales că acum județul Iași se poate lăuda că are un număr record de miniștri în Guvernul Tăriceanu.

Mulțumesc, domnule coleg.

Îl rog pe domnul deputat Adrian Moisoiu să poftească la microfon. Se pregătește domnul deputat Ioan Ghișe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o rugăminte, domnule președinte: declarația mea de astăzi am să o prezint în sinteză, dar în stenogramă să fie trecută complet, pentru că minutele grupului sunt puține.

Am luat act și vă anunțăm că va fi așa. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Moisoiu:**

Vă mulțumesc.

Deci vreau să mă refer la declarația pe care președintele U.D.M.R., Markó Béla, a făcut-o la 22 septembrie, la Cluj-Napoca, unde a participat la Conferința națională a aleșilor locali ai U.D.M.R.-ului, când a declarat: „În România, pe lângă națiunea română, în mod firesc trăiesc și au dobândit anumite drepturi și alte comunități minoritare, dar importante, cum este cea maghiară. Nu trebuie să lăsăm ca la Bruxelles să avem o reprezentanță în exclusivitate românească. Deci și maghiarii trebuie să fie acolo, la Bruxelles, pentru a dovedi și astfel că — și aici subliniez în mod deosebit — România nu mai este un stat național”.

Aceasta a motivat-o dânsul și, în același timp, a făcut o referire la recentele evenimente de la Chichiș: „Sarcina noastră este să facem cunoscută Transilvania și secuimea. Este nevoie de prezentare distinctă a secuilor, cu ajutorul forțelor secuiești”, ceea ce dovedește că acțiunile maghiarilor, indiferent cine le organizează — U.D.M.R., Consiliul Național Secuiesc sau Uniunea Civică Maghiară — întâmplător, și nu întâmplător, poartă același nume: himera Ungariei Mari.

Aș dori să arăt că, pe lângă Markó Béla, senatorul Sógor Csaba a avut și dânsul o intervenție de neexplicat sau de neadmis, și anume că uniunea nu va avea liniște până când limba maghiară nu va deveni a doua limbă oficială a statului român.

Mă întreb dacă maghiarii, ca și toți ceilalți cetățeni români, nu ar putea să fie membri ai Parlamentului European ca membri ai unui partid politic, înscris conform legilor electorale, și, în același timp, pun întrebarea: statul român, atât timp cât Codul penal are un capitol intitulat „Acțiuni împotriva ordinii constituționale”, statul român de ce nu aplică legea și astfel să lichideze toți revizioniști?!

Cred și am încredere că numai Partidul România Mare, când va veni la guvernare, va putea să facă ordine.

Vă mulțumesc.

„U.D.M.R. își dă arama pe față”

Subevaluarea pericolului real al pretențiilor neorevizioniste practicate de U.D.M.R. sub tutela Budapestei, ca și aprecierile iluzorii ale puterii privind integrarea europeană, alături de Ungaria, sunt numai două dintre domeniile în care informațiile puse la dispoziție de organele abilitate au fost neglijate, iar rezultatele sunt cele cunoscute de noi toți. Astăzi, teritoriul României este împânzit cu elemente ultranaționaliste din cadrul U.D.M.R., care se pretează la acțiuni ostile statului român pe lângă diverse

foruri internaționale ori organizații, grupări și consilii ce urmăresc realizarea unor proiecte secesioniste aberante.

În cei 87 de ani de existență a Ungariei trianonice, factorii de decizie de la Budapesta, indiferent de orientarea lor politică (horthystă, comunistă, postcomunistă și chiar declarativ democratică și europeană), serviciile secrete ungare și toate structurile guvernamentale sau neguvernamentale din țara vecină, în colaborare cu numeroasele organizații din diaspora ale emigrației maghiare sau din țările vecine, au acționat și acționează în multiple forme pentru subminarea statului național, suveran, independent, unitar și indivizibil român, cât și a celorlalte state „succesoare”.

Întreaga politică revizionistă ungară, mai veche sau mai nouă, cu privire la Transilvania a fost susținută de structurile de profil budapestane prin vaste operațiuni secrete, multe dintre acestea reprezentând amestecuri brutale în treburile interne ale statului român. Pentru aceasta, serviciile de profil de la Budapesta au folosit pentru pregătirea și desfășurarea diverselor acțiuni operative secrete agenți recrutați cu predilecție din rândul populației de origine etnică maghiară, instruiți în diversele centre subversive care funcționează chiar pe teritoriul românesc.

În diverse momente, unora dintre personalități li s-au acordat, chiar public, ordine sau distincții ale statului ungar. Sunt bine cunoscute cazurile lui Markó Béla, care este cavaler al „Marii Cruci a Ordinului de Fidelitate pentru Patrie”, acordat de Budapesta, și cel al senatorul Frunda György, care n-a reprezentat niciodată la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei țara al cărei cetățean și demnitar este. Insolent, el a declarat cu aroganță că nu reprezintă România la A.P.C.E., ci minoritatea maghiară! Pe el îl deranjează Constituția României, în care vede „contradicții” și consideră că sintagma „stat unitar român” este o „noțiune depășită de realitate”. De altfel, la un seminar, „Autonomia, încotro”, a propus ca României să i se aplice modelul de autonomie al Cataloniei.

Mulțumesc, domnule deputat.

Am reținut ceea ce ne-ați rugat și rog secretariatul tehnic să aibă în vedere acest lucru. Să depuneți în scris, ca să poată fi trecut în integralitate.

Mulțumesc.

Domnul deputat Ioan Ghișe. Se pregătește domnul deputat Constantin Petrea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, și vă rog, de asemenea, să aveți amabilitatea ca textul integral, care depășește cele 3 minute, să fie inclus în stenograma ședinței, și pentru respectul timpului dumneavoastră și al colegilor care urmează, să prezint pe scurt, în două minute și ceva, tema declarației politice.

Da, să fie trecute în stenogramă.

## **Domnul Ioan Ghișe:**

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează: „Propuneri pentru mai buna și corecta reglementare a profesiilor reglementate, așa-numitele profesii liberale”.

Starea de fapt din România constă în confiscarea funcțiilor statului de către grupări private constituite neconstituțional. S-ar putea ca aceste cuvinte să vă surprindă prin gravitatea lor.

În textul integral al declarației politice am descris pe larg fenomenul, am prezentat mecanismul diabolic al acestui fenomen și pașii procedurali prin care se derulează, am prezentat efectele lanțurilor de ilegalități și aceste trei capitole vi le prezint pe scurt, în câteva cuvinte.

În final, vă voi citi doar propuneri pentru soluții, pentru îmbunătățirea stării de fapt, și respectiv avantajele și beneficiile acestor soluții pe care eu le propun.

Începând din 1994, prin Ordonanța nr. 65 privind Corpul experților contabili și contabililor autorizați, în România s-a

instituit următoarea regulă: în timpul vacanțelor parlamentare, guvernele — oricare ar fi ele — solicită în prealabil abilitare pentru a emite ordonanțe pe domenii care nu sunt prevăzute în Constituție.

În graba sfârșitului de sesiune, Parlamentul aprobă în mod superficial astfel de abilitări și așa se permite guvernelor să organizeze activități profesionale prin înființarea, prin lege, a unor structuri asociative private unice pe domeniul profesiilor respective, iar profesioniștii domeniului, dacă nu devin automat membri ai acestor structuri asociative, declarate prin ordonanță persoane juridice fără scop lucrativ și de utilitate publică, atunci profesioniștii domeniului nu pot să practice profesia respectivă.

Acest fenomen reprezintă o încălcare a dreptului constituțional de liberă asociere, consfințit în Constituție la art. 40 alin. (1), și respectiv a dreptului de liberă practică a unei profesii, consfințit în Constituție la art. 41 alin. (1).

Care este nocivitatea fenomenului? Structurile asociative de tip privat, numite generic „corpuri profesionale” sau „asociații profesionale”, nu sunt înființate prin respectarea legii-cadru privind asociațiile, ci sunt direct declarate de utilitate publică, de asemenea, nerespectându-se procedura legii-cadru, și aceste structuri asociative private ajung să se comporte precum statul în stat. Ele îndeplinesc funcții ale statului care, conform Constituției, ar trebui îndeplinite de autorități publice de specialitate (a se vedea art. 116 și 117).

„Propuneri pentru mai buna și corecta reglementare a profesiilor liberale”

Starea de fapt: Confiscarea funcțiilor statului de către grupări private constituite neconstituțional.

Motto: „Pentru a determina viabilitatea unei societăți sau companii, examinați-i capacitatea de a se corecta” (John Naisbitt)

A — Descrierea fenomenului

Constituția României prevede prin art. 116-117 modalitatea de constituire a autorităților publice de specialitate. Aceste autorități pot fi create de către Parlament în subordinea Guvernului, a ministerelor sau ca autorități publice autonome, prin lege organică și cu avizul Curții de Conturi.

Constituția României consacră drepturile cetățenilor de liberă asociere și liberă practică a unei profesii [art. 40 alin. (1) și art. 41, alin. (1)]. CADFO — Carta apărării drepturilor fundamentale ale omului — prin art. 11 consfințește dreptul de liberă asociere al oricărui cetățean.

Reglementările internaționale ratificate de România au prioritate față de prevederile legale interne, așa cum Constituția României precizează la art. 142 alin. (2).

În dreptul european, domeniul profesiilor reglementate are ca izvoare de drept Tratatul U.E., Directiva nr. 36 din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale și Directiva nr. 123 din 2006 privind serviciile.

Domeniul asocierilor este reglementat în România prin Legea nr. 246 din 2005 care aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26 din 2000 privind asociațiile și fundațiile. În această lege, prin art. 2 se precizează explicit că ea „creează cadrul pentru exercitarea dreptului de liberă asociere”.

Nici în dreptul european și nici în cel românesc nu există definite conceptele de „organizație profesională” sau de „corp profesional”.

Prin eludarea acestei realități și prin încălcarea prevederilor Constituției și a legii se creează prin ordonanțe guvernamentale persoane juridice numite „organizații profesionale sau corpuri profesionale”. Această acțiune neconstituțională și ilegală premeditată, țintită și controlată a devenit o practică în domeniul profesiilor reglementate.

Caracterul ei infracțional ține de siguranța națională privind starea de ilegalitate. În fapt, prin confiscarea atribuțiilor statului se face un transfer ilegal de atribuții și

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să depuneți la secretariat, pentru a fi luată în întregime în stenograma ședinței.

Am să-l rog pe domnul deputat Constantin Petrea să poftească la microfon. Se pregătește domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, domnule coleg, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Politizarea catastrofei de la Tecuci”. ## Stimați colegi,

Știți bine că municipiul Tecuci și câteva localități limitrofe au trecut printr-o adevărată catastrofă naturală. Niciodată în istoria inundațiilor acestui oraș consecințele nu au fost atât de zguduitoare. Pagubele sunt uriașe: mii de case distruse complet ori parțial, mii de oameni rămași fără agoniseala de o viață. Se putea și mai rău de atât! Noi, însă, îi mulțumim lui Dumnezeu că a fost doar atât.

Mă întristez, și v-o spun deschis, pentru cei aflați în suferințe, suferințe ce nu vor trece probabil prea repede. Mă întristez, de asemenea, însă, și pentru ce a urmat acestei catastrofe.

Noi, tecucenii, le mulțumim tuturor celor care au sărit în ajutorul nostru. Oameni din toată țara au donat bani, sânge, alimente, produse diverse necesare traiului, au ajutat la îndepărtarea mâlului din case.

Autoritățile locale, greu încercate de viitura care a măturat cu furie, efectiv, orașul, au făcut totul pentru a ține situația sub control. Alții, din nefericire, au considerat că trebuie pusă și mai multă presiune pe autorități și au trimis săgeți politice.

Regret acest eveniment și trag nădejde că pe viitor vom găsi cea mai scurtă cale de a ne ajuta, și nu de a ne pune, cum se spune în popor, bețe în roate.

Aș dori să vă mai precizez încă un aspect: specularea politică a nevoilor sinistraților. Tecuciul a fost și este în aceste zile câmp de manevre electorale. Ați văzut probabil o emisiune TV realizată cu câteva zile în urmă la Tecuci. Mă tem că lumea n-a înțeles decât două lucruri: că oamenii sunt tensionați, se ceartă între ei și că unii își fac campanie în spatele acestor tensiuni.

Stimați colegi, veniți la Tecuci, rămâneți câteva ore printre cei sinistrați. Durerea acestor oameni este de ajuns. Dacă nu-i putem ajuta cumva, măcar să nu îi întristăm în plus.

Adresez în final mulțumirile mele tuturor celor care au simțit impulsul de a veni în ajutorul oamenilor nevoiași din zonele sinistrate. Și cei care doresc, și nu au făcut-o încă, pot aduce mici bucurii acestor oameni.

## Mulțumesc, domnule coleg.

Îl rog pe domnul deputat Dumitru Bentu să ia cuvântul. Se pregătește doamna Leonida Lari-Iorga, din partea Grupului parlamentar al independenților.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru astăzi o declarație politică mereu actuală: „Școala”.

Prin tradiție, la jumătatea lui septembrie școlile din învățământul preuniversitar se redeschid pentru milioane de elevi. Și, tot prin tradiție, acum ies la iveală, mai mult ca oricând, disfuncțiile și, de ce nu, elucubrațiile (vezi 2007) unui sistem măcinat, paradoxal, de propria-i reformă.

Sunt evidente și încă nerezolvate problematici ce țin de coșmarul înscrierilor la grădiniță, lipsa autorizațiilor sanitare de funcționare, mobilier școlar din secolul trecut, școli nereparate și neigienizate, discrepanțe tot mai accentuate între elevii proveniți din familii bogate și cei defavorizați social, experimente didactice în cascadă (în 10 ani, 6 miniștri au elaborat 15 modificări structurale de anvergură), manuale alternative adesea bulversante, programe încărcate și lipsite de esențializare, salarii nemotivante pentru educatoare, învățători și profesori.

Dintre toate, însă, calitatea personalului didactic este decisivă. Profesorii cu har provin din rândul acelora care

și-au dorit să devină profesori, și nu din categoria absolvenților de facultăți care au aflat doar la terminarea studiilor că vor lucra în învățământ. Nu întâmplător se utilizează sintagma „cadre didactice calificate”. Este de domeniul evidenței de primă instanță că, în prezent, școala cunoaște o criză reală de astfel de „cadre didactice calificate”.

În anul școlar 2007 — 2008 vor „activa” în învățământ peste 51.000 de suplinitori; unii dintre aceștia nu au obținut nici măcar submediocrul 5 (cinci) la concursul de ocupare a catedrelor vacante.

Se vorbește despre „disperarea de cauză” a diriguitorilor sistemului, și care vor avea „curajul” să promoveze inclusiv studenții în posturile didactice. „Binefăcătorii” confirmă că de multe ori curajul este expresia lipsei de soluții.

La nivelul județului Vaslui erau libere peste 1.000 de catedre; în județul Galați, la fel, peste 1.000; în Cluj, 800; în Dolj, 744; în Alba, 572; în Hunedoara, 400; în Mehedinți, 200. Și exemplele pot fi colectate din toate județele țării, inclusiv din Capitală.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

O rog pe doamna deputat Leonida Lari-Iorga să vorbească la microfon și se pregătește domnul deputat Kovács Attila, din partea Grupului parlamentar al minorității maghiare.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Nu aș fi crezut vreodată că în Parlamentul României voi fi nevoită să apăr drepturile inalienabile ale românilor basarabeni și bucovineni. Este o ironie diabolică sau, pur și simplu, istoria se repetă pe alt cerc.

Îmi amintesc, exact cum vorbeam în Parlamentul Republicii Moldova și în Parlamentul U.R.S.S., în 1988— 1989, despre drepturile națiunilor la limbă, istorie, învățământ, cultură, chiar și armată națională. Iată că mă poticnesc de situația de a repeta aceleași lucruri și pe teritoriul așa-zis prietenos, favorabil nouă, lipsiților de țară, nu din voia noastră, ce mai, pe teritoriul fraților de sânge.

Ce-i mai nou, în mizericordia în care sunt împinși să înoate frații din Basarabia și Bucovina, după aproape douăzeci de ani de o independență precară, e faptul absolut condamnabil că nu pot trece Prutul, la părinți și copii, în genere, la neamurile de același sânge.

Și nu că Uniunea Europeană, prin comisarii săi, ar face presiuni asupra autorităților românești în această privință, însă și unul dintre forurile cele mai înalte din România, și anume Senatul, scade șansa românilor desțărați de a fi precum sunt: români. În van unii politicieni, în Parlament, adresează întrebări inutile domnului Barroso cu privire la reunificare. Ce are a răspunde omul, când Senatul României a respins recent un proiect de lege, de fapt, de modificare a Legii cetățeniei pentru românii basarabeni și bucovineni, semnat de mai mulți parlamentari independenți, printre care și eu?

Este o vorbă în popor: „Fă ordine în casa ta, după aceea caută și la curțile vecinilor!” Adică, cum vine treaba? Ne înfoiem în fața domnului Barroso, care o fi el un foarte bun diplomat, dar nu cunoaște istoria României mai bine ca noi.

Problema nu e la U.E., problema națională, nerezolvată încă din cauza lașilor sau a vânduților, este acasă!

Cine le dă dreptul senatorilor români să voteze împotriva unui drept din naștere al celor născuți din părinți români, în felul acesta prelungind chinul martirilor căzuți sub tăvălugul unui pact comunisto-nazist?

Ce i-a determinat pe domnii senatori să-i pună sub aceleași legi draconice în ce privește cetățenia română, ca pe străini, pe frații lor de sânge, despre care țin cuvântări false doar de trei ori pe an: la 1 Decembrie, la 27 martie, la 28 noiembrie, sacrele zile ale unirii Basarabiei, Bucovinei și Ardealului cu Țara Mamă?

Mulțumesc, doamnă Leonida Iorga.

Îl invit pe domnul Kovacs Attila și se pregătește domnul Vasile Soporan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

În același timp, îngăduiți-mi să anunț că domnii deputați Mihai Apostolache, Ioan Stan, Valeriu Zgonea, Aurel Gubandru și Viorel Pupeză, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, au depus declarațiile în scris. Aveți cuvântul, domnule coleg.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are ca subiect necesitatea regularizării râurilor și pâraielor din județul Brașov. În luna august a.c., mai multe localități din județul Brașov au fost afectate în două rânduri de inundații. Mai întâi, în noaptea de 10 spre 11 august, o ploaie torențială a provocat ieșirea din matcă a pârâului Turcu, fapt ce a dus la inundarea localității Moeciu de Sus. Trei săptămâni mai târziu, la 26 august, localitățile brașovene Sâmbăta de Sus, Recea, Lisa, Făgăraș, Victoria, Rupea și Viștea au fost și ele inundate ca urmare a creșterii debitelor râurilor și pâraielor din Țara Făgărașului. Peste tot unde apele s-au revărsat, pagubele au fost considerabile: drumuri și poduri distruse, case și gospodării inundate, linii electrice deteriorate ș.a.m.d.

Inundațiile au pus din nou în fața autorităților locale, dar și a populației acestor localități problema efectuării unor lucrări sistematice de regularizare a râurilor și pâraielor din județ. Rezolvarea acestei probleme este de maximă urgență, deoarece nu este pentru prima oară când aceste localități au fost inundate, iar lipsa lucrărilor de consolidare și regularizare a apelor poate determina oricând repetarea acestor evenimente nedorite.

De asemenea, trebuie arătat că numai soarta a făcut ca, de data aceasta, doar aceste localități să fie afectate de viituri, deoarece și alte localități brașovene se confruntă cu aceeași problemă. Și dau ca exemplu comuna Ormeniș. În această localitate, în cazul în care lucrările de regularizare a pârâului ce străbate comuna nu vor fi executate foarte rapid, sistemul actual de protecție riscă să se prăbușească, iar 300 de case sunt în pericol de a fi lovite de viituri.

Având în vedere aceste stări de fapt, solicit Guvernului României să aloce în perioada imediat următoare fonduri nu numai pentru refacerea drumurilor și podurilor distruse de ape, ci și pentru regularizarea râurilor și pâraielor din județ. Doar astfel se poate asigura prevenirea producerii de noi inundații și, în definitiv, liniștea locuitorilor.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumesc, domnule coleg.

Domnul Vasile Soporan este rugat să poftească la microfon și se pregătește domnul deputat Andrian Mihei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Aș dori să prezint declarația politică intitulată: „Ce alegem: să muncim mai mult și să câștigăm mai puțin sau să echilibrăm veniturile financiare cu veniturile salariale?”

Fără să am pretenția de a spune lucruri noi, consider că, în momentul de față, când scena politică se încălzește peste măsură, prioritățile cetățenilor sunt altele decât cele impuse, dinamic și abil, pentru a se produce o schimbare a priorităților la nivel individual și, prin însumare, o modificare a percepției colective.

Situația economică a României se îmbunătățește, lucru recunoscut de putere și opoziție ca fiind o situație favorabilă. Din păcate, această stare este însoțită de un dezechilibru la împărțirea resurselor rezultate, dezechilibru care produce două Românii diametral opuse.

Dacă am fi corecți — și am pretenția că suntem — am face o prezentare exactă și obiectivă a situației din România, care, din păcate, prezintă următoarele caracteristici: nivelul de trai se situează la 37% din media celor 25 de state ale blocului comunitar; produsul intern brut pe locuitor este de 4.500 de euro, față de media de peste 27.000 de euro a Uniunii Europene, România fiind pe poziția a 26-a în cadrul Uniunii Europene, reușind să depășească numai Bulgaria (Ungaria are 8.900 de euro/locuitor, Polonia are 7.000 de euro/locuitor, iar Cehia are 11.000 de euro/locuitor); deficitul bugetar este programat, în 2007, la 2,8% din P.I.B., față de 1,7% în 2006 și 0,9% în 2005; estimarea de cont curent pe 2007 se ridică la 15,8 miliarde de euro, adică 13,4% din P.I.B., ritmul de creștere a deficitului de cont curent fiind de 98% în primele 7 luni ale anului; datoria externă pe termen lung și mediu urcase, la 31 iulie 2007, până la 32,7 miliarde de euro, cu 15,3% peste nivelul de la sfârșitul anului trecut; aproape jumătate din salariați — 43%, și aproape 10% din populația totală a României se află în zona direct productivă și aducătoare de valoare adăugată: construcții și industrie, restul fiind bugetari sau angajați din zona de servicii, practic, 10% din populația României susține restul populației.

Mulțumesc, domnule deputat.

Am rugămintea, la următorii vorbitori, să încercați să vă înscrieți în limita celor 3 minute. E neplăcut să intervin și să vă întrerup... Ca să dăm posibilitatea cât mai multor colegi să ia cuvântul.

Are cuvântul acum domnul deputat Andrian Mihei, se pregătește doamna deputat Olguța Cocrea, din partea Grupului parlamentar al independenților. Vă rog, domnule coleg.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarație politică: „P.S.D., pe lungul drum de la «Niet» la «Jawohl»!”

Nu cu mult timp înainte îl auzeam pe domnul Mircea Geoană spunând că, la nevoie, „îl mai suspendă o dată pe Traian Băsescu”. Tot dumnealui îl califica pe președinte drept, „profund antidemocratic, rudimentar și primitiv, conflictual și mai ales mincinos, fricos și corupt” și „un produs expirat”, lucruri pe care încă le puteți găsi scrise pe blogul dumnealui. Iată că acum, cu profund respect și considerație, domnul Geoană a solicitat să fie... primit de către președinte, așa-zis pentru a discuta situația politică actuală, și interpretează cu aplomb o șansonetă compusă după o idee indusă de acesta din urmă.

Nu înțeleg de ce P.S.D., care clamează permanent că este preocupat de starea populației, de continuarea reformelor în toate domeniile importante ale scenei socioeconomice românești, s-a decis să își „separe apele” din partid în fața întregii națiuni și se ocupă exclusiv de jocuri politice și de crearea și menținerea instabilității politice, boicotând orice demers firesc, orice inițiativă, orice încercare de rămânere în normalitate și de rezolvare a problemelor națiunii, ale actualei guvernări. Nu poți să nu te întrebi de ce parlamentarii P.S.D. refuză legi importante pentru progresul României, de ce nu doresc ca fermierii să obțină subvențiile pentru irigații și au votat împotriva acestui proiect legislativ; de ce P.S.D., deși nu a reușit să adopte în partid o lege a pensiilor ca proiect coerent, și comisia sa de finanțe a respins proiectul inițiat de alții, face eforturi disperate de a și-l însuși, după ce, într-un final, legea a fost adoptată și, în plus, pentru a se mai da o dată în stambă, solicită devansarea aplicării sale; și nu în ultimul rând, de ce P.S.D. face tot ce poate pentru ca legea votului uninominal să fie mereu amânată.

Pentru fiecare dintre aceste întrebări există un răspuns, și acest răspuns, deși mascat permanent de văluri demagogice, constă în miza alegerilor europarlamentare, a alegerilor, fie ele și anticipate, parlamentare, și a alegerilor locale de anul viitor.

Mulțumesc, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Olguța Cocrea și se pregătește doamna deputat Constanța Popescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de azi se numește: „Pensionarii și poștașii din România, umiliți de ministrul Vosganian”.

După toate evoluțiile unor miniștri, nu mai știu când vorbesc serios și când glumesc. O asemenea glumă ne-a fost dat să vedem când domnul ministru Vosganian, cu o nonșalanță greu de înțeles, anunța pe toate posturile de televiziune că toți pensionarii din mediul urban vor trebui să-și primească pensia pe card. Având în vedere că România este țară membră a Uniunii Europene, nu ar fi ceva care să ne mire, deoarece știm și noi cum este în țările europene.

Dar, domnule ministru, dumneavoastră nu trăiți în România? Eu cred că dumneavoastră nu aveți cea mai mică idee că, în momentul când iei o asemenea măsură, trebuie să întrebi și pe acel pensionar dacă dorește acest lucru. Nu, dumneavoastră ați considerat că așa e bine!

Dar vă contrazic și vă spun că această măsură va putea fi aplicată peste ani de zile. Motivația afirmației mele este că acești pensionari din mediul urban sunt oameni care au lucrat în condiții de muncă deosebite, care au probleme de sănătate, care trebuie ajutați.

Iar, după cum cred că și dumneavoastră cunoașteți, codul PIN al unui card este secret. V-ați gândit cumva ca pentru fiecare pensionar să angajați un paznic, să-i păzim pe acești oameni de la bancomat, de unde își vor scoate pensia, până acasă, să nu fie atacați de hoți? De asemenea, pentru cei care au probleme de sănătate, care nu pot fi transportați, le veți instala câte un bancomat lângă pat?

Domnule ministru, legătura de omenie și de ajutor dintre poștașul român și pensionarul năpădit de nevoi nu veți putea dumneavoastră să o distrugeți prin măsuri antisociale, atât față de pensionari, cât și față de poștașii din România. Nu credeți că mulți cetățeni ai României, în momentul când dumneavoastră ați ieșit la televizor și ați anunțat această măsură, s-au gândit să vă întrebe la ce bancă îi veți dirija pe pensionari și ce interese ascunde această decizie?

E adevărat că distribuirea prin poștă implică niște costuri, dar, vă rog, când mergeți prin orașele României, să vă uitați la ce fel de clădiri au băncile, care s-au îmbogățit pe spinarea românilor, și ce sedii au unitățile de poștă, care asigură serviciul universal pentru populația României și pentru Guvernul României. În momentul când veți avea ochi pentru situația reală din România de azi, poate veți reuși să înțelegeți că nu s-a îmbogățit poșta cu banii pe care-i ia de la bugetul de stat, ci că acei bani nici nu ajung nici măcar să acopere costurile de distribuire.

Mulțumesc, doamnă deputat.

O rog pe doamna Popescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, să ia cuvântul și se pregătește domnul Costache Mircea, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează: „Trist să ajungi Daniel Morar și să nu știi ce să faci cu tine!”

Știți care este diferența între Neluțu Trifan, din Lupeni, Valea Jiului, și Daniel Morar, D.N.A., Cluj—București?

Neluțu este un tânăr, elev la un liceu minier din Valea Jiului, care provine dintr-o familie cu 7 copii. Mama sa este bolnavă și nu poate munci. Singurul salariu în familie îl aduce tatăl, care lucrează la mina Lupeni, pentru 10 milioane.

Neluțu este un tânăr tenace, care are de înfruntat răutățile unor copii de vârsta lui. Din cauza defectului de vorbire al lui Neluțu, el formulează cuvintele mai greu și este nevoie să ai răbdare să-l asculți. Așadar, din cauza acestei lentori în exprimare, unii colegi ai lui Neluțu îl marginalizează pe considerente strict subiective și-i spun că nu este bun de nimic.

La vârsta sa, se luptă să demonstreze contrariul. Nu cu pumnii, ci cu mintea și cu sufletul. Neluțu pictează, iar sâmbătă am fost prezentă la prima sa expoziție personală, la Lupeni. Este voluntar în trei O.N.G.-uri și scrie la „Suplimentul pentru tineret” al unui ziar din Valea Jiului.

În primul număr al suplimentului, Neluțu Trifan mărturisea că mult timp a crezut și el ce i se spunea de către colegii mai

puțin înțelegători, anume că este un om care nu este bun la nimic, dar că a încercat să depășească acest moment și să arate că nu este așa.

În același articol, menționa că activitatea de voluntariat, faptul că ajută oameni, Dumnezeu, familia și pictura l-au făcut să aibă încredere în el și să-i mulțumească lui Dumnezeu că este pretutindeni alături de el.

Sâmbătă, la vernisajul expoziției lui Neluțu, au fost peste 50 de oameni. Foarte mult pentru un oraș ca Lupeniul. Vecini, profesori, colegi de voluntariat, toți m-au rugat să-l sprijin, pentru că este un copil deosebit. Faptul că mă aflam acolo a însemnat că și eu știam că Neluțu este un copil special.

Neluțu reușise să demonstreze că este bun la ceva, că nu este un om de nimic.

Vă mulțumesc, doamnă colegă.

Aproape că ați epuizat și timpul alocat domnului Călian. O să-l rog pe domnul Costache să ia cuvântul și se pregătește doamna Mirela Adomnicăi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat, numai o clipă!

Domnii deputați Filip Georgescu, Macaleți Costică, din partea Partidului Social Democrat, Petrică Movilă și Horia Văsioiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, Bogdan Liviu Ciucă și Cornel Ciontu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, și independentul Mircia Giurgiu au depus în scris declarațiile politice la secretariat.. și domnul deputat Paul Magheru, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă rog frumos să mă opriți, dacă depășesc timpul, pentru că eu n-o să fiu atent la cronometru. Vă sunt recunoscător dacă mă opriți la timp.

Aveți cuvântul și sper că vă încadrați în timp, domnule deputat. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Planează o întrebare în conștiința publică românească, în legătură cu o mare contradicție. A existat o largă și aprinsă dezbatere publică în legătură cu puterile pe care le-ar avea sau nu le-ar avea și de care ar avea nevoie Președintele României.

Au fost foarte mulți aceia care au susținut că trebuie de urgență modificată Constituția, în sensul acordării de puteri sporite președintelui. Au fot suficient de mulți aceia care au argumentat în fel și chip că nu poate, actualul președinte al României, să-și pună în operă programul politic și să se achite de obligațiile asumate în campania electorală, pentru că actuala Constituție ar fi restrictivă și nu i-ar acorda suficiente puteri.

În concluzie, ni s-a spus că președintele ar vrea să lupte cu corupția, ar vrea să asaneze societatea românească, ar vrea să readucă la o stare de normalitate viața de zi cu zi a românilor, dar nu poate pentru că este îngrădit de legea fundamentală, de actuala formă în care a fost modificată Constituția în 2003 și formulată și adoptată inițial în 1991.

Întrebarea care se pune de către foarte mulți cetățeni lucizi, pentru că mai există cetățeni lucizi în România, în ciuda fabricilor de ceață și fum numite televiziuni private și

gazete finanțate din bani negri, mai există cetățeni care-și pun întrebarea: până la urmă, are Președintele României puteri pentru a institui o stare de normalitate măcar în funcționarea justiției, a puterii judecătorești? Și constatăm că are puterea de a numi șeful D.N.A., că are puterea de a numi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii, și că, de regulă, la noi, în aceste zile, justiția la vârf ascultă de președinte. Cum se ivește vreun adversar, cum se ivește vreo posibilitate, cum se ivește o situație care să deranjeze sau care să displacă președintelui, imediat mai vedem în fața D.N.A. o ședință foto cu foști prim-miniștri sau miniștri, câțiva, iar țara colcăie de mizerie, de corupție, de ticăloșii și de tâlhării inimaginabile, îmbuibații care au nenorocit o țară înstrăinându-i industriile strategice, distrugându-i rezervele de petrol și gaze, o țară devastată de la sistemul bancar la resurse naturale de sare și ape minerale, de la păduri la I.A.S.-uri, la fond forestier, în general, o țară în care în 20 de ani de jaf și anarhie s-au acumulat averi inimaginabile. Justiția — patronată de Președintele României — ne distrează, ne oferă filmulețe, ședințe foto și îmbulzeli de fotoreporteri în fața D.N.A., cu câteva figuri cărora li se plătesc polițe.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule coleg.

O rog pe doamna Adomnicăi să ia cuvântul și se pregătește domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ministrul educației este lăsat corigent de un președinte care nu a fost niciodată premiant — măsura disprețului actualei puteri față de popor, față de elevi, părinți și profesori”.

Președintele Băsescu se instituie pe sine însuși într-un reper moral, un far călăuzitor pentru întreaga națiune. Ridicându-se la rangul de instanță morală, președintele jucător și judecător se crede drept și privește cu dispreț pe ceilalți.

Ultimul exemplu în acest sens îl constituie criticile aduse de Domnia Sa ministrului educației, cercetării și tineretului, Cristian Mihai Adomniței.

Într-adevăr, învățământul românesc a fost dintotdeauna nedreptățit și neglijat de către guvernanți, dar o situație atât de tragică ca în ultimii 3 ani parcă nu a mai fost niciodată. Subfinanțarea, haosul și degringolada, desconsiderarea și umilirea corpului profesoral, salariile de mizerie din învățământ și cercetare, bursele rușinos de mici pentru elevi și studenți, abandonul școlar sunt doar câteva dintre problemele învățământului românesc.

Reamintim faptul că, până mai ieri, de soarta învățământului românesc s-au ocupat doi dintre oamenii partidului atât de drag domnului președinte.

Primul dintre ei, păstrând o fărâmă de onoare, și-a recunoscut neputința și a demisionat.

Cel de al doilea, datorându-și înalta demnitate unui singur merit — cel de a-l asemui pe domnul Emil Boc apostolului Pavel —, s-a comportat cu profesorii ca un stăpân cu sclavii lui, minciunile și disprețul față de dascăli și elevi fiind singura sa politică coerentă.

Singura soluție găsită pentru rezolvarea crizei educației românești a fot achiziționarea unui autovehicul de lux valorând 60 de mii de euro pentru uzul ministrului aparținând partidului președintelui tuturor românilor.

În tot acest timp, profesorii au stat săptămâni întregi în grevă, au hotărât să nu se prezinte la începutul anului școlar, au organizat mari mitinguri de protest și au fost umiliți în timpul negocierilor cu Guvernul, acordurile semnate fiind încălcate flagrant.

Vă mulțumesc, doamnă colegă.

Îl rog pe domnul deputat Popa să se pregătească, să poftească la microfon.

Înainte, îngăduiți-mi să anunț că domnii deputați Gheorghe Dragomir și Dan Motreanu, de la Grupul parlamentar al P.N.L., au depus în scris. Domnul Grigore Dan, de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat, a

depus în scris declarația politică. Doamna Ardelean Lia, de la Partidul Conservator, de asemenea, a depus în scris. Și domnii deputați Gheorghe Chiper, de la P.S.D., și Bădălău Nicolae, tot de la P.S.D., au depus, de asemenea, în scris.

Se pregătește domnul deputat Sorin Paveliu, din partea grupului parlamentar al independenților, să ia cuvântul după domnul Popa Nicolae.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă voi referi la o temă foarte mult discutată în ultima vreme, și anume proiectul exploatării aurifere de la Roșia Montană, proiect care trebuie să ne intereseze pe noi toți, pentru că aurul de la Roșia Montană este aurul întregii Românii, al întregului popor român și am intitulat declarația mea politică „Roșia Montană nu trebuie să dispară”.

Anularea procedurii de autorizare a Studiului de impact asupra mediului din cadrul proiectului propus de R.M.G.C. la Roșia Montană este doar un prim pas spre o situație normală. Din păcate, nu este suficient. Trebuie ca acum să identificăm persoanele care se fac vinovate de această megaafacere ce ar putea avea efecte negative ireparabile asupra mediului și asupra unei zone cu un patrimoniu cultural și istoric unic în Europa.

Încă de acum șapte ani am tras un semnal de alarmă cu privire la acest proiect, la modalitatea prin care firma canadiană a concesionat activitatea de minerit, precum și la posibilele efecte negative pe care această investiție le-ar implica.

Din păcate, persoane precum fostul ministru al industriilor din acea perioadă, Radu Berceanu, n-au avut urechi să audă și ochi să vadă ce afacere păguboasă făcea statul. Tot Domnia Sa spunea atunci că presupusa dispariție a localității Roșia Montană este doar o simplă speculație, și nu se va întâmpla așa ceva.

Iată că, din nefericire, am avut dreptate și ceea ce am presupus atunci s-a întâmplat în zilele noastre, această localitate, Roșia Montană, a dispărut complet din zona munților Apuseni.

Interpelarea pe care am adresat-o în anul 2000, prin care am semnalat o serie întreagă de aspecte, începând cu modalitatea de privatizare, scopul concesiunii, modalitatea de asociere dintre stat și investitorul canadian, precum și aspecte ce vizau patrimoniul zonei, au rămas și în ziua de azi fără răspuns.

Aceiași oameni, membri de marcă ai Partidului Democrat, care și-au dat atunci acordul ca această megaafacere să înceapă, sunt cei care acum o susțin, fără să le pese că o așezare veche de peste două mii de ani ar putea dispărea. Totul pentru ca buzunarele unor străini veniți de peste ocean să fie mai pline.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl rog pe domnul deputat Paveliu să ia cuvântul și se pregătește domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnule președinte de ședință,

Încep prin a face o rectificare și o subliniere. Sunt deputat independent și nu aparțin niciunui grup al deputaților independenți, pentru simplul fapt că acest grup nu a fost recunoscut de către Biroul permanent, consider eu, cu încălcarea Constituției.

Declarația mea politică se numește „Laura Kövesi tergiversează începerea cercetării ministrului Eugen Nicolăescu”.

Am luat act cu stupefacție de declarațiile domnului Paul Păcuraru, ministru în Guvernul Tăriceanu, declarații făcute aseară într-o emisiune televizată, prin care acesta afirma cu nonșalanță că în exercitarea atribuțiilor de serviciu primește zilnic sute de intervenții din partea celor 40 de lideri de filiale ale Partidului Național Liberal. Intervenția președintelui P.N.L. Gorj, Dan Ilie Morega, recunoscută public și cu amănunte de către domnul Păcuraru este edificatoare în acest sens.

Am convingerea că stupefacția domnului ministru privind motivele cercetării începute pe numele său își are justificarea în necunoașterea legii, faptele declarate pe post fiind asimilate faptelor de corupție, conform Legii nr. 78/2000.

În aceste condiții, cercetarea promptă inițiată de D.N.A. este pe deplin justificată și salutară, fie și numai pentru că cele declarate pe post cu câteva ore în urmă îl incriminează.

Aștept cu interes demisia promisă de domnul ministru, după ce va constata astăzi că, într-adevăr, cele ce i se impută reprezintă o încălcare a legii.

Pe acest fundal, însă, inacțiunea manifestată de instituția condusă de procurorul general Laura Codruța Kővesi este condamnabilă și merită atenția opiniei publice și a Consiliului Superior al Magistraturii, deopotrivă.

Procurorul general l-a favorizat și continuă să-l favorizeze pe un alt ministru al Cabinetului Tăriceanu, ministrul sănătății, Gheorghe Eugen Nicolăescu.

În urmă cu 275 de zile, am depus la Parchetul General un denunț penal privind abuzul în serviciu săvârșit de domnul Nicolăescu prin demiterea unui număr de peste 4.000 de persoane din conducerea tuturor spitalelor publice din România.

În cele nouă luni, doamna procuror general Kővesi ar fi putut să-mi trimită un răspuns prin care să respingă acest denunț, pentru că cele semnalate nu se confirmă, de exemplu, sau pentru că nu au obiect. Ar fi putut, totodată, să înceapă demersurile legale pentru inițierea cercetării domnului Nicolăescu în vederea identificării dovezilor care să susțină sau să infirme ipotetica nevinovăție a domnului ministru. Nu a făcut, pur și simplu, nimic, însă.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor este domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Înainte de a vă da cuvântul, domnule coleg, îngăduiți-mi să anunț că domnii deputați Aurel Olarean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, Ioan Țundrea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul Horea Uioreanu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., și domnul ministru Ovidiu Silaghi — și-i salutăm prezența acestuia în mijlocul nostru —, au depus declarațiile în scris.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Avocatul copilului, o necesitate în România”.

Copiii au nevoie de foarte multă protecție. Se spune că modul în care te porți cu copiii arată adevărata față a omului. Acest lucru este valabil atât pentru persoanele adulte, cât și pentru diferitele societăți și state. Copiii au fost și sunt încă exploatați și abuzați, acest lucru constituind o încălcare gravă a drepturilor omului.

În urma campaniei naționale de promovare a Telefonului copilului, s-a constatat o creștere semnificativă a numărului de apeluri care semnalează abuzuri asupra copiilor.

Dintre cele aproape 22.000 de apeluri, în 756 de cazuri a fost necesară intervenția imediată a instituțiilor abilitate, peste 70% din acestea reprezentând cazuri de abuz asupra copilului.

Potrivit inițiatorilor campaniei, cele mai numeroase cazuri de abuz semnalate sunt cele legate de molestarea fizică și abuzul emoțional, urmate de cazuri de neglijare, violență verbală, discriminare, exploatarea copilului prin muncă, abuz sexual, privare de libertate și trafic de copii.

Sistemul de protecție a copilului a devenit foarte important odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, deoarece acest aspect este indispensabil pentru o țară ce se dorește membră a Uniunii Europene.

În același timp, și Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului, pe care a ratificat-o și România în anul 1990, face parte din acquis-ul comunitar, în cadrul Capitolului „Justiție și afaceri interne”.

Cu toate că în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene există un Avocat al Copilului, care promovează drepturile și interesele copiilor, în România nu există o asemenea instituție.

Drepturile copilului sunt acum lege, iar o bună cunoaștere a acestor drepturi va conduce la respectarea acestora și la o viață mai bună a copiilor din România.

Din acest motiv, este foarte important ca mai multe persoane din România să aibă cunoștințe despre drepturile copilului. Punând în practică aceste drepturi, cu toții vom fi avizați despre felul în care trebuie să ne purtăm cu copiii.

Părinții cunosc cele mai importante dintre drepturile copilului, însă le interpretează într-o manieră personală, considerând că respectarea acestora depinde de foarte mulți factori externi, dar mai puțin de ei înșiși.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă mai anunț, stimați colegi, că domnul deputat Ștefan Baban, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., și domnul Aurel Vlădoiu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., au depus în scris declarațiile politice.

Da, în ultimul moment, doamna deputat Monalisa Găleteanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnii deputați Traian Igaș și Marius Rogin, din partea Grupului parlamentar al P.D., depun în scris în acest moment declarațiile politice.

Peste 600 de mii de elevi și cinci mii de profesori au început școala în județul Buzău și, ca de fiecare dată în ultimii ani, sunetul clopoțelului aduce cu el surprize mai puțin plăcute.

Dacă nu a mai fost vorba despre greve ale profesorilor, la multe școli nu au fost finalizate lucrările de reabilitare și igienizare, fie din cauza întârzierii fondurilor, fie din cauza dezinteresului autorităților locale, iar unele imobile ar putea fi retrocedate, mulți elevi riscând să nu încheie anul școlar în băncile în care l-au început, ministerul ignorând problema unor noi lăcașuri de învățământ.

Printre sutele de școli din toată țara care nu și-au putut primi elevii s-au numărat și cele din comuna Pârscov și din satul Haleș, comuna Tisău, județul Buzău. Sute de elevi au

aflat cu câteva zile înainte că vor începe școala în alte locații, deoarece clădirile școlilor au intrat târziu în renovare.

Alături de aceste școli, alte 12 unități de învățământ buzoiene nu și-au putut deschide porțile pentru că lucrările de reabilitare sunt departe de a fi finalizate.

Repartizarea elevilor la școlile din satele și comunele învecinate aduce în discuție o altă problemă: a microbuzelor școlare, care de anul trecut nu au mai ajuns la Buzău.

Noul an școlar 2007—2008 începe sub semnul haosului și amatorismului, fiind marcat și de anunțul eliminării testelor naționale și introducerea tezelor cu subiect unic ca modalitate de admitere în clasa a IX-a.

Tezele cu subiect unic au un grad mic de credibilitate, având ca efect desființarea învățământului tehnic, a școlilor de arte și meserii, relația dintre elev — profesor riscă să se deterioreze, pentru că elevii vor încerca să obțină note mari prin orice mijloace, și dacă acest lucru nu va fi posibil, vor apărea conflicte.

Un examen înseamnă seriozitate.

Unde se îndreaptă învățământul românesc?! Chiar trebuie distrus complet?

„În prag de nou an școlar vendeta politică a P.N.L.-ului lovește în învățământul sucevean”

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu greu mai poate cineva să creadă în declarațiile mieroase ale Partidului Național Liberal, care, cu ajutorul unui grup de miniștri incompetenți, schimbă și destabilizează toate structurile organizatorice din teritoriu. Integritatea morală, capacitatea profesională, experiența sau calificarea pălesc toate în fața factorului politic. Prefecți, primari, directori, administratori sau inspectori... toți trebuie să fie simpatizanți P.N.L. Cei apolitici nu au nicio șansă, iar cei simpatizanți ai altor partide, nici atât. Faptul că din aceste funcții înalte vor trebui să conducă instituții ale statului, și nu ale P.N.L.-ului, sau faptul că sistemul este în slujba cetățeanului care este și contribuabil, dar și beneficiar, toate acestea nu au nicio valoare în ochii șefilor peneliști. Pur și simplu noi trebuie să controlăm totul, iar cine nu este cu noi este... contra noastră! Probabil că atunci când a rostit aceste vorbe I.V. Stalin nu s-a gândit la Guvernul Tăriceanu II, dar fiți siguri că Tăriceanu & Co. i-au mulțumit în gând „tătucului” pentru sfatul dat.

Una dintre ultimele manevre tactice ale P.N.L.-ului a dus la decapitarea Inspectoratului Școlar Suceava, și nu o decapitare simplă, ci una dublă, asta pentru ca domnul ministru Adomniței să nu se obosească să semneze de două ori. Și așa acum, la început de an școlar, învățământul sucevean a rămas fără inspectorul general Carcalete și fără inspectorul general adjunct Hrenciuc. Bănuiesc că este inutil să vă mai spun și că cei doi făceau parte din P.L.D., respectiv din P.D., iar funcția de șef al învățământului sucevean a fost atribuită unui membru P.N.L.

Profesorul Daniel Hrenciuc este doctor în istorie și unul din marii specialiști în problemele româno-polone, fiind autorul a opt cărți publicate, dintre care una propusă pentru premiul Academiei Române în anul 2005. Activează ca profesor în orașul Rădăuți, iar din aprilie 2006 este inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Suceava. Precum puteți vedea și dumneavoastră, o persoană cu o mare probitate morală și profesională, care și-a dedicat viața carierei de dascăl.

Declarație politică: „Să spunem nu cianurilor!”

În ultima perioadă am primit sute de e-mail-uri de la diverse persoane din România și din străinătate, prin care își exprimau dezacordul față de utilizarea cianurii în procesul de minerit din țara noastră, fapt pentru care am să prezint o scurtă pledoarie în vederea interzicerii utilizării cianurii.

Cu toții trăim într-un mediu care își pune amprenta asupra vieții noastre, iar prin distrugerea bogățiilor naturale și exploatarea lor pe bază de cianură nu se poate întâmpla altceva decât un dezastru natural.

Cianura de sodiu este extrem de dăunătoare pentru sănătatea umană și pentru mediu, chiar în cantități mici putând fi fatală pentru oameni și faună, existând premisele creării unui dezechilibru natural. Folosirea cianurii în minerit a dus peste tot în lume la accidente cu grave urmări ecologice, numai între 1998 și 2006 înregistrându-se 25 de accidente cu cianuri în întreaga lume (în state cum ar fi Colorado, Nevada, Montana, Idaho, California, South Dakota, și South Carolina, precum și în țări ca România, Guyana, Canada, Kirghistan și Papua New Guinea), cauzând moartea unor cantități enorme de pește, distrugerea unor întregi ecosisteme și contaminarea surselor de apă.

Mai multe state au hotărât să interzică prin lege folosirea cianurii în minerit, printre acestea Costa Rica, Republica Cehă, Montana, Colorado, Wisconsin (U.S.A.), precum și Argentina.

În România s-a folosit în trecut cianura de către trei companii miniere: „Transgold” (Baia Mare), „Minvest” Deva (Baia de Arieș) și „Remin” (E.M. Baia Borșa, U.P. Săsar). Cum toate aceste companii s-au închis, interzicerea cianurii în minerit nu ar avea consecințe negative sociale și economice pentru statul român.

Având în vedere necesitatea protecției mediului, a vieților omenești, fără frica unui eventual dezastru ecologic care este atât de iminent a se produce, consider că avem tot dreptul și trebuie să ne opunem oricăror inițiative care doresc să aducă atingere unor principii fundamentale. Noi trebuie să hotărâm, noi trebuie să luăm atitudine, să acționăm pentru a fi convinși că am făcut ceea ce este necesar, firesc și moral.

Stimate colege și stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră cu un gust amar, gust lăsat de propunerea marionetei lui Traian Băsescu și, mai nou, a lui

Mircea Geoană, Emil Boc. În același timp, mă întreb cum de un individ precum Emil Boc poate să conferențieze la o Facultate de Științe Politice și să învețe studenții despre procedura votului și despre ceea ce înseamnă esența votului în general.

Constat cu indignare că pentru atingerea targetului P.D. și al lui Traian Băsescu, mă refer la căderea Guvernului Tăriceanu II, se face orice, indiferent de preț, indiferent de faptul că în moțiune sunt criticați chiar colegi de-ai domnului Boc sau membrii P.L.D. (partidul satelit al P.D.-ului) și mă refer la foști miniștri: Monica Macovei, Mihail Hărdău, Mircea Miclea, Mircea Cinteză.

Negocierile dintre Președintele României și Mircea Geoană de-abia acum ies la iveală — prin intermediul pachetului de dosare venit de la D.N.A. E simplu: liderul P.S.D. a promis că susține inițiativa murdară a P.D.-ului de a se vota deschis, prin apel nominal, în schimbul mediatizării unor dosare ale dușmanilor lui Mircea Geoană. Rolul lui Boc este să controleze disciplina votului impusă de președintele Traian Băsescu, trebuie să fie „controlorul” voturilor în Parlament, să nu care cumva să se voteze împotriva ordinelor venite de la Cotroceni.

Nu contează dacă Emil Boc calcă în picioare Regulamentul Camerei Deputaților și al Senatului, nu contează că se aplică o cenzură a conștiinței votului... tot ceea ce se face este să se bage pumnul în gură, în scopul obținerii rezultatului calculelor electorale buchisite în laboratorul P.D.-ist și P.S.D.-ist.

Mă întreb dacă domnul Boc are habar despre obligațiile parlamentarilor. O să-i spun eu: atunci când Regulamentul celor două Camere, lege fundamentală a forului legislativ, prevede că retragerea încrederii acordate Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură se realizează prin vot secret, cu bile, dreptul de a vota se transformă în obligație de a respecta regulamentul, și nu de a-l schimba, în scopul unor combinații politice.

În încheiere, fac un apel la dumneavoastră: țineți cont de convingeri și de conștiință!

Declarație politică: „Privatizarea securității naționale — un nou și mare tun al oligarhilor Partidului Liberal”

După marile tunuri imobiliare, după înstrăinarea unor valori inestimabile ale patrimoniului cultural-național, după agitarea geopoliticii continentale și mondiale a resurselor petroliere, într-un răgaz al luptei împotriva corupției, bravii țepari ai Partidului Național Liberal au mai pus la cale un nou și mare tun: privatizarea securității naționale!

Recentele declarații de intenție ale ministrului liberaloudemerist Ludovic Orban de a scoate formațiunile antiteroriste specializate ale Serviciului Român de Informații din dispozitivul de securitate al Aeroportului Internațional „Henri Coandă” — Otopeni nu le putem interpreta, dincolo de un grav și impardonabil atentat la adresa securității naționale, decât ca expresie a cupidității și a lăcomiei fără măsură a politicienilor liberali, precum și măsura disponibilității lor de a vulnerabiliza apărarea națională antiteroristă, concomitent cu atragerea unor importante resurse financiare în buzunarele clientelei politice și grasele comisioane aferente oficialilor liberali, plus contribuțiile la pușculița partidului. Ce contează că Aeroportul Internațional „Henri Coandă” — Otopeni este un obiectiv de importanță deosebită în sistemul național antiterorist, instituit prin Strategia națională de prevenire și combatere a terorismului, adoptată prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 36 din 5 aprilie 2002?! Nu contează!

Contează că prezența formațiunilor antiteroriste de elită ale S.R.I. în aeroport pare a încurca nu numai interese de partid, ci și tot felul de combinații și învârteli pe care miniștrii liberalo-udemeriști Ludovic Orban — transporturi — și Cristian David — interne și reforma administrației le patronează în incinta celei mai mari și importante porți și frontiere aeriene a României.

Ce contează că se va contraveni art. 6 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, care stipulează că acesta este autoritatea națională care execută activitățile informative, tehnice, de protecție și intervenție antiteroristă?! Nu contează!

Declarație politică intitulată „Agricultura județului Botoșani — calul, «utilajul» agricol numărul 1”

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la un subiect care este deosebit de delicat pentru România — agricultura.

A trecut aproape un an de când România a aderat la Comunitatea Europeană, dar la o margine de țară încă mai sunt oameni care fac agricultură cu calul și căruța.

Botoșaniul este pe un rușinos loc codaș din țară la număr de tractoare și utilaje agricole. Pe unde străbați localitățile județului în lung și în lat nu ai de ce te plânge de poluare pe câmpurile agricole, pentru că acestea sunt lucrate cu cel mai străvechi „utilaj” agricol — bunul și muncitorul cal. Desigur, acolo unde și acesta există, pentru că știm cu toții la ce prețuri au mai ajuns și bidiviii în zilele noastre.

Oamenii sunt prea săraci să-și achiziționeze un tractor, și atunci când o fac, preferă să-l cumpere la second-hand. Unde mai pui că nici să vrei să închiriezi un tractor nu poți, deoarece: una, că nu-ți permiți, ca țăran, și alta, că nici nu ai avea de unde, pentru că asemenea minuni inginerești, de altfel banalități în țările europene alături de care stăm noi și ne uităm în Uniune, nu prea se mai găsesc pe plaiurile noastre.

În urma inventarierii numărului de tractoare existent la nivelul județului s-a constatat că nici măcar 3.000 de agricultori nu dețin un astfel de utilaj. Numărul tractoarelor existente în județul Botoșani este de 2.730. 2.730 de tractoare la o suprafață totală de aproape 5.000 de kilometri pătrați! 2.730 de tractoare la 330 de sate grupate în 71 de comune! 2.730 de tractoare la o suprafață cultivată de aproape 300.000 de hectare! Aceasta în condițiile în care numai 11,5% din teritoriul județului este acoperit cu păduri și vegetație forestieră.

Specialiștii din agricultură trag de mult timp semnale de alarmă în ceea ce privește situația din județ în acest sector de activitate.

Stăm și ne întrebăm pe drept cuvânt: aceasta numim noi agricultură? Aceasta numim noi dezvoltare, domnilor guvernanți? Unde sunt proiectele de ajutorare a țăranilor pentru achiziționarea de tractoare și utilaje agricole? Unde sunt agențiile de plăți în agricultură? Unde sunt fondurile europene pentru dezvoltarea spațiului rural? Unde e viitorul celor 80.000 de botoșăneni care împreună cu familiile lor lucrează în agricultură? La coada calului?

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația politică de azi se intitulează: „Absorbția fondurilor comunitare, o problema fără soluții?!”.

Accesarea fondurilor europene prin realizarea de proiecte viabile care să asigure dezvoltarea durabilă a comunităților a fost și continuă să fie o problemă reală, pentru care până în prezent nu pare să se fi găsit soluția optimă. Deși s-a regăsit pe agenda tuturor guvernărilor, creșterea capacității instituționale de absorbție a fondurilor europene, mai cu seamă acum, după integrarea în Uniunea Europeană, este în continuare la fel de scăzută. Motivele sunt pe cât de diverse, pe atât de bizare, în cele mai multe situații.

În cele ce urmează vă voi supune atenției un exemplu din care reiese clar modul în care instituțiile abilitate prin lege să sprijine accesarea fondurilor europene și monitorizarea implementării proiectelor înțeleg să-și facă datoria. Este de notorietate faptul că județul Ialomița se află pe ultimele locuri în clasamentul județelor din Regiunea Sud— Muntenia care au accesat fonduri europene. Deși s-a discutat de nenumărate ori pe această temă, situația nu pare să se fi schimbat.

Dimpotrivă, în județul Ialomița există administrații locale care, în ciuda faptului că nu au resurse financiare pentru a acoperi cofinanțarea proiectelor și nici personal specializat pentru realizarea și implementarea acestora, au găsit soluții pentru accesarea fondurilor europene. Exemplul cel mai elocvent îl reprezintă Asociația comunelor Sfântu Gheorghe, Ion Roată, Balaciu, Gârbovi, Ciochina, Sărățeni și Munteni— Buzău, care a reușit să acceseze în cadrul Programului PHARE — Schema de investiții pentru proiecte mici de gestionare a deșeurilor un grant în valoare de 900.000 euro printr-un proiect care vizează gestionarea deșeurilor.

Deși contractul de finanțare s-a semnat din luna noiembrie 2006, la momentul actual proiectul, a cărui implementare este deosebit de importantă pentru locuitorii celor 7 comune pe care le-am menționat anterior, s-a cantonat în proceduri, fiind în același stadiu în care se afla în urmă cu aproape un an. Motivele nu țin, așa cum s-ar putea crede, de beneficiar, ci, dimpotrivă, motivele țin tocmai de autoritățile care au obligația de a sprijini accesarea fondurilor și implementarea proiectelor — fostul Minister al Integrării Europene și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud— Muntenia.

Declarație politică: „București, un oraș imposibil, scăpat din mână de primarul general!”

Pe 1 octombrie se împlinesc 10 luni de când România este stat membru cu acte în regulă al Uniunii Europene. Din păcate, nu același lucru se poate spune și despre Capitala României.

Municipiul București este unul dintre cele mai neeuropene orașe. Poluare ce depășește cu foarte mult limitele admise, agresiuni continue împotriva spațiilor verzi, o circulație rutieră de coșmar, plină de ambuteiaje, și circulație bară la bară 16 ore din 24 și, nu în ultimul rând, transformarea în șantiere — de multe ori inutile — a numeroase străzi și bulevarde, care contribuie la amplificarea infernului numit circulație. Acestea sunt principalele tare ale Capitalei României. O capitală de la a cărei principală poartă internațională — Aeroportul „Henri Coandă” — Otopeni — un cetățean străin face 15—20 de kilometri până în centru în aproape două ore.

O mare parte dintre aceste probleme ar fi putut fi rezolvate sau chiar nu ar fi existat dacă edilul general al Capitalei și-ar fi făcut datoria pentru care a fost învestit. Atât Traian Băsescu, primarul ales în 2004, cât și succesorul său din 2005, Adriean Videanu, au beneficiat de un avantaj pe care nu l-a mai avut niciun alt primar general al Bucureștiului: majoritate confortabilă în consiliul general, 4 primari de sector aparținând alianței care a câștigat alegerile — aș putea spune că inclusiv primarul sectorului 2, de altă culoare politică, nu a obstrucționat politica primăriei generale — și cinci consilii de sector majoritare. Ce și-ar putea dori mai mult un primar general?!

Din păcate, edilul numărul unu al Bucureștiului, în loc să profite de conjunctura favorabilă în care și-a început activitatea (să nu uităm, de asemenea, că în 2005, Alianța D.A. se afla la guvernare, iar P.D. încă nu începuse torpilarea partenerului său politic, P.N.L., șeful statului provenea din partidul său), și-a canalizat energiile spre probleme străine contribuabilului, dar apropiate intereselor partidului său, ale clientelei politice a P.D. și ale sale personale.

Probleme deosebite există și în alte capitale, acte de corupție în materie de construcții imobiliare se întâlnesc și la case mai mari, dar se pare că în București orice limită a fost depășită. Despre firmele prietene, cele denumite generic ca aparținând grupului „Golden Blitz”, nici nu mai vreau să amintesc. Presa a consumat tone de cerneală tipografică relatând despre atribuirea preferențială a contractelor de asfaltări.

Declarație politică: „Strategia energetică a României — un document al demagogiei politice liberale între «ciocanul» Băsescu și «Nicovala» Tăriceanu”

După un deceniu de la aprobarea de către Guvernul Ciorbea a dezmembrării „Renel” și a contractului pentru retehnologizarea „Porților de Fier II”, ambele propuse de ministrul industriilor Călin Popescu-Tăriceanu, Guvernul liberalo-udemerist prezidat de Călin Popescu-Tăriceanu a adoptat Strategia energetică a României 2007—2020.

Această punte peste timp este mai mult decât necesară.

Retehnologizarea „Porților de Fier II” a devenit între timp o scandaloasă afacere penală, instrumentată după ce președintele Băsescu a declarat război „băieților deștepți”, care cumpără energie ieftină de la stat pentru a o vinde scump și a se îmbogăți pe seama consumatorilor, fără să miște un deget.

Acest „tun” liberal este patentul unor tineri liberali, temerari și întreprinzători, care i-au asigurat fostului ministru

al industriilor, Călin Popescu-Tăriceanu, consultanță pentru păgubosul contract al retehnologizării „Porților de Fier II”.

În 1997, Tăriceanu și Ciumara, împreună cu Radu Boroianu, ambasador în Elveția, au pus la cale atribuirea contractului de retehnologizare firmei elvețiene „Sulzer Hydro”, care trebuia să asigure și finanțarea.

Deși contractul a fost atribuit fără licitație, invocându-se iminența unor grave avarii, lucrările nu au fost începute până în 1999, când „Sulzer Hydro” a fost preluată de firmele austriece „V.A. Teech” și „Alstom”, iar Guvernul român, pus în situația de a avea alți parteneri, care au impus statului român preluarea integrală a obligațiilor de finanțare.

Liberalii care au fost implicați în afacere au fost promovați în consiliile de administrație ale unor companii ale Grupului „Rompetrol”, același care a generat, pe bună dreptate, supărarea președintelui Băsescu, deoarece favorita sa, Societatea ALRO, protagonista episodului al II-lea din scandalul intervenționismului chiriașilor palatelor Victoria și Cotroceni pe piața energiei, subvenționa, în fapt, prețul ieftin al energiei cumpărate de „Rompetrol” de la „Energy Holding”.

Declarație politică: „Moțiunea de cenzură a P.S.D. — ultimatum pentru domnul Geoană în fruntea partidului” Doamnelor și domnilor,

Am intitulat astfel declarația mea politică deoarece, într-un cuvânt, consider că este o ultimă încercare a domnului Geoană de a se „pironi” în scaunul de președinte al P.S.D.

Cu ceva timp în urmă, așteptam cu toții o decizie înțeleaptă și o declarație politică pertinentă a conducerii fostului partid de guvernământ, în urma unei întâlniri

„montane”. Acolo s-au adus reproșuri amenințătoare pentru scaunul domnului Geoană și, pentru a mai obține ceva timp, președintele P.S.D. a venit cu o găselniță: „Să introducem o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Tăriceanu”. Toți P.S.D.-iștii de marcă au aplaudat și vizat decizia, fără să se gândească o clipă că finalul putea fi neașteptat.

Domnul Geoană era fericit că a găsit consensul, iar colegii Domniei Sale erau fericiți că au găsit, în sfârșit, un motiv să îl înlăture de la conducerea P.S.D.

Ce înseamnă o moțiune de cenzură forțată pentru un partid ca P.S.D., care zilnic înregistrează căderi în sondaje, acum situându-se undeva la 16—17% din opțiunile electoratului?

Ce înseamnă o moțiune de cenzură pentru un P.S.D. care a demonstrat, în timpul celor patru ani de guvernare, că nu a făcut nimic pentru România altceva decât „Scandalul Autostrăzii Transilvania” și „Scandalul Fregatelor”, acestea fiind numai câteva exemple?!

Ce înseamnă o moțiune de cenzură pentru un P.S.D. care timp de patru ani, cât a stat la guvernare, a adoptat „strategia pumnului în gură” în ceea ce privește comunicarea?!

Abia acum vedem că cele mai mari țepe financiare au fost „semnate” în spatele ușilor închise.

Vedem acum aceeași așa-zisă transparență a P.S.D. reflectată în strategia de imagine, o strategie care a fost înțeleasă de către liderul Geoană prin apariții zilnice la televizor, cu spoturi publicitare gen „reclamă la detergent”.

Problemele de imagine ale P.S.D. au culminat cu acuzații și trimiteri subtile la adresa „greilor P.S.D.”, și mă refer la spusele lui Geoană că textul moțiunii îi va speria pe „P.S.D.-iștii care au dosare grele”.

Declarație politică intitulată „Nu mai dați cu pietre în Cristian Adomniței!”

Într-o declarație ce se dorea distrugătoare la adresa ministrului educației, cercetării și tineretului, președintele P.S.D., Mircea Geoană, vorbea despre faptul că un anumit număr de școli din mediul rural nu au obținut, anul acesta, autorizație sanitară de funcționare.

Desigur, este regretabil că lipsa apei curente și a unor grupuri sanitare adecvate duce la o asemenea situație, însă nu pot să nu remarc aici ipocrizia acuzelor aduse ministrului Adomniței, care îndeplinește acest mandat doar de câteva luni, predecesorii săi fiind membri ai altui partid.

În același timp, domnul Mircea Geoană nu ar trebui să uite că, în perioada 2001—2004, când țara era condusă de un guvern P.S.D., iar „abramburelile” făceau deliciul presei și coșmarul profesorilor, numărul școlilor care începeau anul de învățământ fără autorizație sanitară era mult, mult mai mare.

Fiind la modă să ataci un ministru care a încurcat numărul stelelor de pe drapelul Uniunii Europene, ceea ce l-a transformat (pe nedrept, totuși) într-un fel de verigă slabă a Executivului, atacat astăzi din toate părțile, primarul Capitalei, domnul Adriean Videanu, a acuzat întârzierea decontărilor de fonduri pentru școli, aruncând pisica tot în ograda acestui ministru.

Domnul Videanu incriminează ceea ce el numește „birocrația excesivă” generată de introducerea controlului inspectoratelor școlare asupra organizării lucrărilor și cheltuirii banilor alocați de Guvern.

Cu siguranță că domnul Videanu este nemulțumit de faptul că acest control împiedică „sifonarea” fondurilor către firmele de casă ale Partidului Democrat, prin licitații aranjate și prin lucrări făcute de mântuială, ca în anii trecuți, pe vremea unor miniștri cu nume de rezonanță „mic(l)ă” și „hâr(d)âită”.

Îi sfătuiesc pe cei doi domni să se abțină să mai dea cu pietre în ministrul Cristian Adomniței și, eventual, să-l caute la telefon pe președintele Traian Băsescu și să-i spună același lucru.

până în aprilie, atât cât ține sezonul rece și locuințele trebuie încălzite.

Declarație politică intitulată „În România «eminamente agrară», agricultura se stinge încet, dar sigur!”

Toți banii care le rămân românilor după ce-și plătesc utilitățile sunt cheltuiți pe mâncare.

Nu pentru toți românii este valabil ceea ce am spus. Doar pentru 80%!

Dacă le rămân mai mulți bani, mănâncă mai bine. Dacă le rămân mai puțini, mănâncă mai puțin bine. Asta nu se întâmplă tot anul, doar 6-7 luni pe an, adică din octombrie

„Bugetul prognozat al apărării periclitează siguranța statului”

O vizită de lucru a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților făcută la Ministerul Apărării Naționale pe data de 29 august a.c. a fost, practic, un seminar de cinci ore, timp în care deputații, împreună cu structura de comandă a ministerului, au analizat: nivelul de realizare a programului pe anul în curs, cheltuirea bugetului alocat, prezența în teatrele de operațiuni, îndeplinirea angajamentelor asumate față de N.A.T.O. și Uniunea Europeană, derularea programelor de achiziții majore ale Ministerului Apărării Naționale, precum și modificările aduse de noul Proiect de lege a organizării Ministerului Apărării.

Reuniunea a fost prezidată de președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, deputatul Canacheu Costică, și ministrul de resort, Theodor Meleșcanu. A fost prezent și deputatul Cezar Preda — șeful Comisiei de control al S.R.I., alți deputați, reprezentând toate grupările parlamentare, și subsemnatul.

Prezentarea succintă și profesionistă făcută de responsabilii structurilor ministerului a oferit o imagine veridică a nivelului de îndeplinire a programului ministerului, în condițiile în care bugetul acordat pentru anul în curs a fost mai mic decât cel angajat odată cu intrarea României în N.A.T.O. — adică 2,38% din P.I.B.

Indiferent ce domeniu s-ar aborda, pentru Ministerul Apărării rămâne aceeași gravă problemă: insuficiența bugetului propus pentru anul viitor, la o limită de 1,68% din P.I.B. până spre 1,75%.

Este de neînțeles abordarea de către guvernarea liberală a cuantumului bugetului Ministerul Apărării Naționale, în condițiile în care nu ne aflăm în situația de anul trecut, când ministrul de resort era un democrat, Sorin Frunzăverde.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În această lună de început de toamnă și de nouă sesiune parlamentară se împlinesc 190 de ani de la nașterea lui Mihail Kogălniceanu, strălucit om politic democrat, remarcabil istoric, scriitor, ziarist și mare orator, calități în virtutea cărora a fost aureolat cu titlul de membru al Academiei Române.

Reîntors în țară după încheierea studiilor superioare pe care le-a urmat în Franța și Germania, a funcționat ca profesor de istorie la Academia Mihăileană din Iași, desfășurând, în același timp, o strălucită activitate în direcția dezvoltării învățământului în Moldova și pentru valorificarea unui număr cât mai mare de documente istorice, pe care le-a publicat între 1841—1845 în revista „Arhiva românească”, înființată și condusă de el.

Au văzut, astfel, lumina tiparului culegerile „Letopisețele Țării Moldovei” (3 volume), „Cronicile României” (3 volume), precum și alte valoroase lucrări în cadrul cărora își afirma ideile politice strâns legate de mișcarea democratică și națională, precum și concepția sa despre istorie, potrivit căreia cunoașterea trecutului patriei constituie o chezășie a afirmării conștiinței naționale și a emancipării sociale a poporului român.

Concomitent, a editat revistele de orientare patriotică și democratică „Dacia literară” și „Propășirea — foaie științifică și literară”, precum și ziarul „Steaua Dunării”, publicație având un rol deosebit de important în lupta pentru unirea Principatelor.

Proeminent om politic, Mihail Kogălniceanu a fost primministru al Moldovei (1860—1861), iar mai apoi premier al României (1863—1865), perioadă în care și-a adus o imensă contribuție la adoptarea unor legi de mare importanță pentru crearea statului nostru modern, cum au fost cele privind secularizarea averilor mânăstirești, desființarea obligațiilor feudale, reforma agrară, dezrobirea țiganilor, înființarea armatei naționale, reforma învățământului, a justiției și administrației și alte hotărâri pentru reglementarea activității în multe domenii ale vieții economico-sociale și politice.

În toată această perioadă, Mihail Kogălniceanu a constituit un adevărat pilon politic pe care domnitorul Cuza s-a sprijinit pentru înfăptuirea marilor sale reforme.

„La secetă excesivă — condiții excesive pentru aprobarea dosarelor și plata despăgubirilor”

Conform prevederilor legale, pentru întocmirea dosarelor privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură este necesară o serie de acte doveditoare și îndeplinirea unor formalități care antrenează persoane și instituții, impunându-se alcătuirea unor comisii, în etape diferite, de la care în majoritatea cazurilor lipsesc unii reprezentanți desemnați de instituțiile deconcentrate ale statului sau de autoritățile locale.

În acest an, culturile agricole au fost afectate în mod serios de o secetă excesivă în întreaga țară, dar dosarele depuse de agricultori în vederea primirii de despăgubiri sunt destul de puține sau chiar nesemnificative, raportate la suprafața mare de culturi distruse de acest fenomen.

Ce este și mai grav este faptul că și aceste dosare au fost în bună parte respinse, în unele județe numărul celor respinse fiind egal cu cele aprobate.

Cauza acestei stări de lucruri constă în posibilitatea factorilor implicați în aprobarea dosarelor de a invoca nedepunerea proceselor-verbale de atestare a calamității produse, incertitudinea și echivocul în ce privește determinarea „momentului de producere a fenomenului”.

Se apelează astfel la lipsuri în respectarea procedurii și la absența unor piese din dosar cu foarte multă ușurință, întrucât legea existentă nu are precizări clare privind urmările

„secetei excesive, complexe, persistente în timp și care afectează terenurile neirigate”.

De menționat că textul marcat și subliniat este preluat din legea actuală, fiind evidentă posibilitatea de a amâna comunicarea „producerii fenomenului” (alt text din lege) până la recoltare, când se pot evalua mai bine și pagubele.

Comisiile din unele județe, constituite special în acest scop, apreciază însă că acel „moment” trebuie să fie anterior recoltării și să fie atestat prin semnătură de către toți membrii comisiei, deși unii au primit dispoziția de a nu semna, pe motiv că nu instituția pe care o reprezintă este titulara acțiunii.

Iată, așadar, un întreg sistem de „argumente” care pot fi utilizate pentru respingerea dosarelor și anularea plăților în cazul acestor despăgubiri, fapt pentru care am pregătit un proiect de modificare și completare a legii, prin care să se aducă mai multă claritate reglementărilor referitoare la acest fenomen cu mari implicații pentru producătorii agricoli.

Aș dori să vă rețin astăzi atenția cu o problemă extrem de importantă: populația României.

În cursul săptămânii trecute, la Sibiu, a avut loc Conferința internațională pentru populație și dezvoltare, organizată de Fondul O.N.U. pentru populație, Senatul României și Primăria Municipiului Sibiu. Evenimentul a ridicat o problemă care ar trebui să ne preocupe pe toți: „Populația României, încotro?”

Statisticile și prognozele prezentate au ca referință anul 2050, an în care România va avea 16 milioane de locuitori. Ultimele decenii au fost marcate printr-o scădere continuă și semnificativă a populației. Fără a fi un fenomen singular la nivel internațional, acest proces ar trebui să ne șocheze, mai ales prin dimensiunile și prin consecințele sociale pe termen mediu și lung.

Strategiile și măsurile existente la această dată în domeniul sănătății, educației, protecției sociale nu sunt corelate și convergente. Cele 11 tipuri de alocații familiale și ajutoare din fondul gestionat de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, reforma în sănătate mult lăudată, cât și cea în domeniul educației au ca rezultat o rată a mortalității infantile de 12,7/1000 de născuți, de două ori mai mare decât media europeană, rata abandonului școlar este de 23,6%, 40% din tinerii de 13 ani din mediul rural nu urmează nicio formă de învățământ, iar, ce este și mai grav, 60.000 de copii cu părinții plecați din țară nu beneficiază de un sistem specific de asistență socială și educațională.

La toate acestea se adaugă emigrația ridicată a populației tinere și a femeilor, inexistența unor politici coerente de creare de locuri de muncă pentru tineri în mediul rural, dar și în orașele mici și mijlocii, locuințe pentru tinerele familii, locații educaționale pentru copii: creșe, grădinițe, învățământ cu programe extracurriculare, politici pentru vârsta mediană și pentru femeile casnice și, nu în ultimul rând, o politică de imigrație.

Deși avem destule strategii și planuri naționale, nu există la această dată o strategie națională pentru populație și dezvoltare. La Sibiu, Ministerul Muncii și Politicii Sociale al Bulgariei a dat lecții de bune practici, prezentându-ne Strategia demografică a Bulgariei pentru 2006—2020.

Declarație politică: „Școala, un pas important pe drumul integrării”

Pe 17 septembrie 2007 s-a dat startul unui nou an școlar, pe care îl văd ca un început prielnic pentru generația ce va conduce, poate, destinele României peste 3-4 decenii.

Reforma ce va intra în vigoare cât de curând va duce la o creștere a calității actului educațional, pentru că acum, mai mult ca oricând, nu ne putem permite să risipim inteligența copiilor noștri.

Dacă la nivelul județului Constanța am reușit să reabilităm un număr important de unități de învățământ preuniversitar, mai ales în mediul rural, unde primăriile nu au avut până acum fondurile necesare, din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat în toate orașele și comunele din țară. Mai contează și ca autoritățile locale să fie interesate de problema sistemului de educație din localitatea de care răspund. Dar reabilitarea nu reprezintă decât începutul unui învățământ de calitate, ce trebuie structurat pe o solidă pregătire a cadrelor didactice, dar și pe o bază materială corespunzătoare unei țări din Uniunea Europeană.

Dezvoltarea infrastructurii unităților de învățământ a devenit în ultimul an o prioritate pentru Guvernul P.N.L., dovadă fiind zecile de noi grădinițe și școli ce au fost construite sau sunt în curs de a fi construite la standarde europene, la care se adaugă programul de informatizare „Un laptop pentru fiecare elev din România”, pe care noi, liberalii, l-am propus și îl dorim implementat cât mai repede.

Iată că, deși nu are o experiență îndelungată în domeniu, domnul ministru Cristian Adomniței a încercat și a reușit să schimbe, într-un timp foarte scurt, fața învechită a învățământului românesc, fapt care va aduce o mai bună desfășurare a activităților educaționale și, implicit, rezultate importante și net calitative în procesul desfășurat atât de elevi, cât și de cadrele didactice.

## Stimați colegi,

„Îi respectăm pe români, construim Europa”

Într-un moment de așa-zisă criză, în care fiecare își negociază pe la colțuri funcția într-un iluzoriu viitor guvern, P.N.L. readuce în discuție o temă de care pare că suntem din ce în ce mai străini. Într-o Românie în care convorbirile private ale politicienilor devin obiect de studiu pentru serviciile secrete, într-o țară în care viitorul se negociază după modelul „Golden-șpriț”, P.N.L. nu a capitulat și a ales să promoveze un alt tip de politician.

Am ascultat și eu discursurile domnului Băsescu despre întinerirea clasei politice. Recunosc că, la un moment dat, chiar am crezut că se va ocupa de această temă și că va face din ea un obiectiv al mandatului său. Din păcate, domnul Băsescu este tare ocupat, precum bătrânii dintr-o reclamă la modă, cu privitul pe vizor. Marea parte a timpului președintele

României este plină de negocieri în taină despre cum ar mai putea dărâma Guvernul Tăriceanu și de cum ar mai putea păta imaginea unui ministru, cel puțin unul pe zi.

În loc să cedeze, P.N.L. s-a ambiționat și a lansat, săptămâna trecută, lista candidaților pentru Parlamentul European. Nu s-a vorbit prea mult despre acest eveniment. Poate s-ar fi vorbit dacă ar fi picat premierul pe scări!

Ceea ce puțini au remarcat este că noi, liberalii din România, am decis să schimbăm clasa politică. Nu am trimis la Bruxelles persoane de care să ne fie rușine.

Un europarlamentar român de care să fim mândri va fi, fără îndoială, doamna Renate Weber, una dintre cele mai cunoscute apărătoare ale drepturilor omului din România. Domnul Daniel Dăianu va avea, în mod sigur, un cuvânt de spus în domeniul său de activitate, și anume finanțele. La fel îi pot caracteriza pe oricare dintre tinerii mei colegi care și-au asumat această sarcină atât de onorantă de a fi membru al Parlamentului European, în primul an de aderare a țării noastre la această structură. Sunt oameni nepătați de metehnele trecutului, persoane care au înțeles că politica mare trebuie să ia în considerare valori umane și să presupună un strop de decență.

P.N.L. a luat în serios competiția pentru Parlamentul European. A înțeles că este un moment important, pe care nu-l putem irosi. Ne vom strădui să menținem discuția electorală pe teme care țin de viitorul european al României și să stăm departe de capcanele interne care ni se întind.

Declarație politică: „«Nimic nou în politica externă a României» — o concluzie surprinzătoare a președintelui Traian Băsescu la întâlnirea anuală cu ambasadorii și consulii generali ai României”

La întâlnirea anuală cu ambasadorii și consulii generali ai României, cetățeanul-președinte s-a prezentat cu un „discurs de serviciu” încropit parcă pe loc, fără logica structurală, conținutul și rigoarea specifice atât autorității funcției sale, dar, mai cu seamă, așteptărilor auditoriului, un auditoriu prezumat a fi alcătuit din tot ceea ce România are mai bun, pentru a fi reprezentată în relațiile cu statele lumii.

Traian Băsescu a rostit un discurs anost, dezlânat și fără o tematică de idei care să exprime poziția României față de realitățile vieții politice internaționale.

Era, de asemenea, de așteptat ca un astfel de moment să nu se epuizeze fără analiza tendințelor noilor centre de putere și a provocărilor generate de adresa mediului internațional de securitate.

Mai mult chiar, anticipându-și intenția expedierii întâlnirii în derizoriu, cetățeanul-președinte a concluzionat, de la bun început, că față de discursul său anterior de politică externă, rostit la începutul anului, „(...) nu a intervenit, în principal, nimic nou”.

Credem că memoria a început să-i joace feste cetățeanului-președinte.

Doar cu numai câteva zile înaintea întâlnirii cu ambasadorii, Traian Băsescu a ieșit pentru întâia oară la scena declarațiilor belicoase la adresa puterii de la Chișinău, declarând amenințător: „Este ultima agresiune orchestrată la adresa României și vom răspunde extrem de dur, de data asta. S-a mers prea departe”.

Peste numai două săptămâni, același vehement Traian Băsescu îi compătimea pe Voronin, pe primul său ministru și pe ministrul de externe de la Chișinău, găsindu-le scuze și spunând că nu ar dori să fie în locul lor sub presiunile Moscovei și ale Tiraspolului, care i-ar determina, chipurile, să-și piardă uzul rațiunii și să vadă negru în fața ochilor numai ce aud de români și România.

Dar până să se ajungă la ultima agresiune, în fapt cea mai recentă din partea pigmeilor de la Chișinău, la adresa României, relațiile româno-moldave au înregistrat evoluții extrem de sinuoase, condimentate cu grave ofense și atacuri la demnitate, ajungându-se până la provocări pe care România le-a suportat cu o resemnare pe care Voronin, după mintea și instructajul Moscovei, ar fi putut să o interpreteze ca vinovăție.

„P.S.D. încă mai este la guvernare!” Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu va trece mult timp până când vom afla dacă Partidul Social Democrat și-a asumat cu claritate rolul de partid de opoziție sau își va continua stilul politic ubicuu cu care ne-a obișnuit până acum, de a fi, în același timp, declarativ doar, în opoziție și, prin pârghii ascunse, la guvernare.

Edificator în acest sens va fi votul pe care reprezentanții P.S.D. îl vor da moțiunii de cenzură. Dacă moțiunea nu va trece de Parlament, este clar că P.S.D. preferă gherila politică, prin care poate sprijini sau submina orice guvernare, în funcție de interesele sale, de cele mai multe ori contrare interesului public.

Edificatoare în acest sens este perioada ce a trecut de la instalarea Guvernului Tăriceanu II, timp în care P.S.D. a sprijinit un guvern minoritar de dreapta. A reușit astfel, fără nicio problemă, să promoveze proiecte legislative cu un pronunțat caracter de stânga, pe care și le-a asumat, în cel mai electoral mod posibil, în fața opiniei publice. Tot prin același baleiaj politic, P.S.D. a obținut cele mai multe și consistente finanțări guvernamentale pentru propriii primari. În același timp, P.S.D. vrea să blocheze — dacă se poate până la următoarele alegeri parlamentare, cu atât mai bine pentru el —, Proiectul legii privind votul uninominal.

Pe de altă parte, P.S.D. speculează vulnerabilitatea actualului Guvern, mărindu-și de fiecare dată pretențiile. Când nu îi sunt satisfăcute, îi obstrucționează toate inițiativele, pentru a arăta clar cine controlează jocul. Își permite acest lucru prin grupurile parlamentare din Senat și Camera Deputaților, dar și prin armata fidelă, declarată pro-P.S.D. pe față sau sub acoperire, infiltrată peste tot. Este vorba despre directorii generali, directorii, șefii de servicii sau birouri din ministere, numiți de P.S.D. în perioada 2000— 2004. Lor li se adaugă unii directori de direcții deconcentrate, unii cu apartenență fățișă la P.S.D., alții doar cunoscuți ca partizani fervenți, iar aceștia din urmă sunt toți sub umbrela subprefecților proveniți din secretarii generali ai prefecturilor, subprefecți ce poartă tot marca P.S.D.

Declarație politică „Cine a omorât porcii din România?!” Răspunsul la întrebare este unul singur: cel(sau cei) care a(u) comandat vaccinul folosit în tratamentul pestei porcine.

Se știa din declarațiile guvernanților că U.E. va livra gratuit României dozele necesare de vaccin. Dezinformare!

În data de 7 august 2007, cu scadență în 6 septembrie, Comisia Europeană a emis o factură în valoare de 32 milioane euro pentru vaccinul gratuit (!?). Desigur, nu se va achita această factură, dar documentul respectiv va conduce la diminuarea finanțărilor pentru diverse programe din agricultură cu exact 32 milioane euro. Dar și mai grav este faptul că termenul de garanție a expirat încă din 2006, deci ni s-a facturat apă chioară!

Dacă s-ar fi folosit vaccinul românesc, eficiența ar fi fost de 100%, iar costurile totale de doar 3 milioane de euro, adică de 10 ori mai puțin. Și, totuși, A.N.S.U.A. a recomandat, nu a impus, medicilor veterinari un vaccin scump, expirat, cu o eficiență de maximum 25%.

Am dori ca cineva dintre cei care au luat o asemenea hotărâre să binevoiască să vină aici, la tribună, și să ne explice cum de s-a ajuns în această situație. Cine a aranjat afacerea? Cât a câștigat? Cine a mai beneficiat de avantaje

de pe urma acestei nenorociri? Mă îndoiesc că vom primi răspunsuri la aceste întrebări firești, atâta timp cât asemenea afaceri dubioase se derulează la nivel foarte înalt.

Putea să fie considerată o acțiune de succes dacă nenorocitul de vaccin și-ar fi făcut efectul și nu ar fi murit zeci de mii de porci în toată România. Atunci să fi auzit laude!

O asemenea situație generează, totuși, numeroase interpretări.

Interesul afacerii nu a fost doar câștigul material, ci și distrugerea sectorului de creștere a porcilor, cu efecte în timp greu de anticipat astăzi, iar când vine vorba de șpagă, e și România de vânzare!

Vorbind despre falimentarea producătorilor români, e cazul să amintim și de gripa aviară, care a consumat fonduri uriașe, fără vreo eficiență, dar cu grave consecințe economice pentru România. Putem spune, fără teama de a greși, că nu e vorba doar de falimentare, ci de însăși siguranța alimentară a unei națiuni.

„Strategia de politică externă, un nou scenariu propagandistic și de imagine pregătit în laboratoarele demagogiei liberale”

A fost convocat, în zilele din urmă, Consiliul consultativ al Ministerului Afacerilor Externe. Foștii președinți ai republicii, ex-miniștri de externe postdecembriști și alți membri ai „sfatului înțelepților” au fost solicitați să-și ofere consultanța în legătură cu proiectul documentului „Reperele pentru un deceniu de politică externă, pe care premierul și ministrul său de externe îl și văd ca viitoare strategie de politică externă a României.

Despre oportunitatea unei astfel de inițiative, e drept, tardive, numai de bine. În ceea ce privește însă lipsa de substanță strategică a eseului ministerial, vorba poetului național: „(...) de vrei, Doamne, să ne ierți”!

În declarația politică din 13 martie a.c., sub titlul: „Fără o politică și strategie de securitate națională viabilă și în absența unei diplomații responsabile și active, România riscă repetarea, în forme adaptate noului context geopolitic, a unor evenimente tragice ale istoriei”, rețineam atenția asupra gravelor probleme ale crizei politicii externe și a diplomației României.

Nu întâmplător am raportat relațiile externe și diplomația domeniului integrator al securității naționale, ceea ce așa-numita Strategie a securității naționale a României pare să nu fi realizat, din moment ce Ministerul Afacerilor Externe s-a aflat într-o continuă dezorientare, pe care încearcă a o redresa printr-o nouă și mai lungă programare a degringoladei, pe termen de 10 ani!

După cum se știe, fac parte activă din categoria celor 322 de parlamentari candidați la „Țeapa lui Băsescu”. Aceasta nu mă împiedică însă să nu cred că a avut suficiente și întemeiate motive de a fi rezervat în numirea playboy-ului politic Adrian Cioroianu ca șef al diplomației României.

Actele și gesturile de până în prezent ale ministrului de externe aduc constant un deficit de imagine pentru care plătim un preț mult prea mare și imposibil de suportat: compromiterea politicii externe și decredibilizarea României ca actor al vieții internaționale.

Reperele prin care România se identifică mai nou în spațiul european sunt spețele C.E.D.O. și ieșirile emfatice la rampă ale ministrului de externe, ale cărui gafe au făcut să crească vizibilitatea negativă a Ministerului de Externe.

„Pentru P.D., interesul de partid nu ține cont de legalitate” Președintele P.D., Emil Boc, a anunțat, duminică, solicitarea formațiunii sale de modificare a Regulamentului ședințelor comune în sensul folosirii la moțiunea de cenzură a votului prin apel nominal, și nu a celui secret cu bile. Este surprinzător, la prima vedere, că președintele unui partid propune schimbarea unui regulament care datează de la începutul erei postdecembriste a parlamentarismului.

Din 1992, în Parlamentul României au fost depuse și dezbătute 16 moțiuni de cenzură. Nouă dintre acestea au avut drept semnatari și reprezentanți ai Partidului Democrat. Niciodată vreun membru al acestei grupări politice nu a cerut modificarea regulamentului de votare, nici măcar în perioada 2000—2004, când și domnul Boc era deputat.

Eu nu am să reiau afirmația domnului Geoană, care a declarat că Emil Boc are „idei năstrușnice”. Am să prezint însă ce declarau mai-marii Partidului Democrat, în noiembrie 2004, când se alegea președintele Senatului: „Ce înseamnă vot secret în bancă? Este un vot secret în bancă? Noi cerem un vot secret în adevăratul sens al cuvântului”, spunea atunci Vasile Blaga. „Vă rugăm frumos să ne respectăm. Legea electorală care ne-a adus aici în Senat este o lege care definește foarte clar cum anume se petrece votul secret. Este contravenție dacă, într-adevăr, votul meu este văzut, este nul acel vot care nu are asigurat secretul”, solicita de la microfonul Senatului, domnul Dan Cârlan.

O schimbare a regulamentului un alt greu al Partidului Democrat, domnul Radu Berceanu, nici nu o concepea. „În legătură cu votul secret, eu cred că ceea ce trebuie cu toții să acceptăm este că trebuie să se asigure condițiile ca votul să fie secret. Dacă cineva dorește să facă, din votul său, din secret nesecret și să i-l arate cuiva, probabil că acest lucru excede prevederilor care există în Regulamentul Senatului. Eu cred că, dacă acolo scrie vot secret, noi trebuie să respectăm acest lucru și m-am uitat în Regulamentul Senatului, nu trebuie schimbat nimic din ceea ce scrie în regulament ca votul să fie, într-adevăr, secret”.

Este adevărat, atunci senatorii Partidului Democrat se băteau să obțină pentru domnul Berceanu șefia acestei Camere. Atunci regulamentul coincidea cu interesul propriu de partid. Acum, când regulamentul nu mai coincide cu acest interes, reprezentanții Partidului Democrat vor să-l schimbe. Acest lucru se poate numi doar într-un singur fel: Partidul Democrat promovează doar politica propriului interes, nu contează ce spune legea sau interesul general.

„D.N.A. — instrument politic folosit împotriva adversarilor politici”

Monica Macovei declara în 2005, când se modificau prin asumarea răspunderii guvernamentale legile care vizau organizarea în justiție, că „a fost înfăptuită o reformă structurală în justiție”.

Prin reorganizările care au avut loc în numirile de la D.N.A. și trecerea propunerilor de numire de la C.S.M., care este „garantul independenței justiției”, la ministrul justiției, s-a urmărit ca D.N.A. să devină instrument politic, folosit împotriva adversarilor politici.

Asistăm la un caz unic în lume, în care ministrul justiției este atacat de propriii săi procurori.

De ce ministrul Chiuariu începe să vorbească despre neregulile din D.N.A. abia acum? În momentul în care P.S.D.-ul critica „reforma în justiție”, domnul Chiuariu era printre susținătorii acestei idei.

Iată că acum se constată că „reforma” înfăptuită a creat monștri, iar unul dintre aceștia este D.N.A.-ul, care a devenit o armă politică. Se fac dosare la comandă, se ascultă telefoanele, cu încălcarea gravă a legii, cu un singur scop: anihilarea și eliminarea adversarilor politici.

## Stimați colegi,

În urmă cu aproape un an, am depus o propunere legislativă care are drept scop recompensarea campionilor

mondiali universitari pentru performanța obținută prin acordarea unei rente viagere, într-un anumit cuantum.

Iată că ne aflăm în momentul în care această propunere a ajuns în etapa finală din procedura parlamentară, fiind înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților la secțiunea vot final.

Tocmai din acest motiv am dorit să intervin astăzi, deoarece vreau să vă rog să susțineți în plen această inițiativă, realizând prin aceasta o reparație morală față de campionii mondiali universitari, a căror performanță a făcut să răsune numele României în plan mondial.

„Cum poate P.S.D. să-și mențină coloana vertebrală” Oamenii pe care partidele îi promovează prin votul electoratului trebuie să aibă coloană vertebrală, să fie garanții respectului față de sine, comunitate și formațiunea care i-a propulsat.

Dar ce se întâmplă când chiar partidul își pierde verticalitatea, iar valoarea votului dat de electorat în 2004 este pusă în balanță cu elemente conjuncturale și ținte false? Oscilațiile între diverse strategii și lipsa unor coordonate clare în relația cu partidele din opoziție și de la putere au menținut o stare de nesiguranță și frustrare deopotrivă în organizații și la nivel central. P.S.D. a optat pentru soluții conjuncturale, fără a avea însă o strategie pe termen lung.

Partidul Social Democrat este în prezent în căutarea identității. Schimbarea echipei de conducere, soluție considerată ca fiind singura viabilă, nu a produs modificări majore și nici nu a redresat partidul. Actuala conducere a fost preponderent preocupată să mențină un _statu-quo_ decât să se concentreze asupra mandatului său și să impună P.S.D. pe un traseu nou.

Problema stângii românești nu trebuie și nici nu stă în disputa dintre câteva personalități din elita partidului. Socialdemocrația din România suferă pentru că a cedat la o serie de presiuni interne și externe. Adversarii politici critică P.S.D. pentru că nu ar fi înțeles și nici nu a adoptat trăsăturile unei „stângi occidentale”, dar partidele socialiste și socialdemocrate din Franța, Germania, Spania, Italia sunt mult mai de stânga prin fapte, și nu prin cuvinte.

Toate aceste formațiuni moderne nu au trecut de la o concesie la alta pentru a câștiga câteva voturi ale unor nemulțumiți de partidul de dreapta pentru care au votat la ultimele alegeri.

Un partid de stânga este unul al oamenilor simpli, muncitori, țărani, mici funcționari, pensionari, șomeri etc., care doresc să le fie promovate interesele prin măsuri de protecție socială, prin programe de susținere a învățământului, sănătății, agriculturii. În momentul de față, aceștia nu se mai recunosc în P.S.D. și preferă să nu se mai ducă la vot.

Starea de incertitudine existentă la nivelul conducerii P.S.D., diversitatea scenariilor lansate de mass-media cu privire la evoluția acesteia s-au repercutat și asupra raportării P.S.D. în relația cu celelalte partide politice.

„Respectul față de pensionari, în cădere liberă” Privatizarea Poștei Române și disprețul față de pensionari demonstrează încă o dată incapacitatea guvernării liberale.

Demararea privatizării Poștei Române consider că este o greșeală, având în vedere faptul că numai în Coasta de Fildeș (Cote d’ Ivoire) există poștă privatizată.

Reducerea comisionului de distribuire a pensiilor va produce restructurări masive de circa 20% și astfel aproximativ 800 de salariați vor trebui disponibilizați ca urmare a desființării Direcțiilor de poștă Galați, Ploiești și Bacău.

Pensionarii au probleme de sănătate și soarta lor depinde în acest moment de hotărârile politicienilor. Care va fi modalitatea distribuirii pensiilor, mai ales în mediul rural? Dacă vor fi distribuite pe card, pensiile vor fi afectate de comisionul de card cu ce valoare?

Sunt convins că în toată perioada de guvernare atât liberalii, cât și democrații, pentru a nu-și murdări pantofii scumpi, nu au fost decât în orașele mari, necunoscând problemele reale din rural. Dacă ar fi mers în comunele giurgiuvene, sunt convins că ar fi constatat în primul rând lipsa curentului electric, lipsa dispensarelor comunale, lipsa drumurilor civilizate. Și atunci, de unde automate de card?!

Și pensionarii sunt cetățeni ai acestei țări. Vă rugăm, respectați-le drepturile!

Vreau să ne împărtășim împreună din zestrea de învățătură a neamului nostru, care zice, printre altele multe, „tot răul spre bine”, că poate așa vom învăța să deslușim noi înțelesuri din vechile înțelepciuni, așa cum o fac deja „băieții deștepți” întru chivernisirea propriilor buzunare.

Am pentru Domniile Voastre un exemplu mai mult decât convingător care se concretizează într-o serie de manevre menite să determine declararea falimentului Societății Naționale de Îmbunătățiri Funciare — S.N.I.F., mascate într-o mult trâmbițată intenție de privatizare.

„Băieții” de care vorbesc, buni cunoscători de folclor, înțeleg zicala de la care am plecat cu povestea în felul lor, ceva de genul „Tot răul S.N.I.F., spre binele nostru!”, adică al cumpărătorilor din umbră care speră în decizia de lichidare.

De ce lichidare? Pentru că o sumă de active funcționând ca un tot, scoasă la privatizare, costă de cel puțin două ori mai mult decât la vânzarea generată de faliment, când activele se vând bucată cu bucată. Așa că nu se „omoară” nimeni după privatizare...

Toate bune, chiar dacă deloc frumoase, dar ce te faci că s-a găsit cineva să strige în gura mare că patrimoniul S.N.I.F., departe de a fi nimica toată, numai bun de lichidat, valorează peste 100 milioane de euro. Îndoindu-se de așa valori, președintele Administrației Domeniilor Statului, Daniel Drăgan, zice că abia încă nefăcuta disjuncție patrimonială între Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare — A.N.I.F. și S.N.I.F. va stabili adevărul. Și se va face disjuncția asta cândva, că doar Guvernul a decis privatizarea S.N.I.F. și pentru asta se străduiesc atâția „specialiști”!

Numai că ex-directorul S.N.I.F., Luigi Bergheș, concediat de sus-numitul președinte A.D.S. și dat afară cu jandarmii din

biroul pe care refuza să-l părăsească, declară că evaluarea s-a făcut, la cererea sa, de către trei companii independente acreditate de A.N.E.V.A.R. și angajate în urma unei licitații organizate de Bursa Română de Mărfuri pentru S.N.I.F., încă din anul 2006. Fiecare dintre aceste trei companii a dat, separat, o valoare estimată a patrimoniului S.N.I.F. de peste 100 milioane de euro. Numai că în capitalul social al S.N.I.F. patrimoniul de tip imobiliar, constând în 403 locații reprezentând terenuri și/sau clădiri în mai multe orașe, nu figurează! În afara acestor valori imobiliare nu figurează în patrimoniu nici altele, cum ar fi numeroase utilaje funcționale și foarte mult fier vechi.

„Despre nocivitatea pedismului, asemănat de doamna Doina Cornea cu ceaușismul și legionarismul”

Vă mulțumesc, doamnă Doina Cornea, pentru că sunteți din nou singura voce lucidă a intelectualității și vorbiți „României uitate și trădate” de intelectuali despre noua metastază numită pedism și care îi cuprinde în mod dramatic pe o parte dintre români.

Doina Cornea ne avertizează despre „setea” și dorința președintelui ca prin orice mijloace, inclusiv „uneltind intrigi pe care tot el le rezolvă”, să dețină cât mai mult control asupra instituțiilor.

Trimiterile prezidențiale la voința lui Dumnezeu îi aduc aminte Doinei Cornea de vremurile trecute, când le-a auzit rostite „și de Ceaușescu, și de legionari”. „A fost comunist, a fost pe urmă pedist și acum e creștin-democrat, cu P.D.-ul împreună”, a spus Cornea, adăugând că Băsescu a împrumutat doar metoda, nu și ideologia.

Și, totuși, pedismul a devenit în România postdecembristă cea mai tenebroasă castă politică în care „profesionalismul ipocriziei” este exersat ca într-un mecanism bolnav. Fizionomii masculine și feminine șablonate după un standard care se încadrează în eșalonul trei al P.C.R., schimonosite de ură și infatuare, trâmbițează bahic, într-un cor strident, aceeași manea din repertoriul de bodegă.

Aproape că mi se face din nou frică să mai trăiesc în România hidoșită de boci, cocoși, videni, sulfine, manțoci și toată fauna oligarhilor veritabili îmbogățiți din banii noștri, care fabrică în uzina D.N.A. dosare celor care nu au ciocuʼ mic, la fel ca în vremurile cele mai negre ale dejismului.

Vă mulțumesc.

„Sacrificii inutile în Armata Română”

O nouă dramă a cutremurat Armata Română, după decesul sublocotenentului (post-mortem) Ioan Grosaru, mort în timpul unei misiuni de patrulare în Irak. Lacrimi, durere, un ultim omagiu, declarații de condoleanțe, drapel coborât în bernă, avansare tardivă în grad. Toate acestea, fără noimă. Armata română a plătit scump participarea la cele două războaie mondiale, iar ecourile morții miilor de combatanți nu au dispărut nici în zilele noastre.

Acum însă, consider că participarea bravilor noștri soldați în teatrele de operații nu se mai justifică absolut deloc. Cred că România și-a făcut datoria cu prisosință din acest punct de vedere. Am demonstrat că putem fi parteneri loiali țărilor membre N.A.T.O., că marile puteri ale lumii se pot baza pe noi, însă jertfele umane trebuie să înceteze într-un fel.

Ioan Grosaru este al șaptelea militar român ucis în Irak și Afganistan, cărora li se adaugă, din 2004 până acum, alți 29 de răniți. Dacă până mai ieri moartea soldaților români era folosită de mai-marii țării în scop electoral, acum dispariția lor nu mai folosește nimănui, din moment ce nici președintele, nici premierul nu au catadicsit să vadă ultimul militar mort în Irak...

Pe fondul intenției tot mai multor state de a-și retrage trupele din teatrele de operații, sunt de părere că România trebuie să reflecteze mult mai serios asupra acestui demers. În plin proces de restructurare internă, Armata Română trebuie să fie mult mai concentrată pe derularea reformelor instituționale și pe creșterea gradului de profesionalism. Trebuie să urmărim mult mai mult performanța internă a Armatei, și abia apoi să ne ocupăm de misiuni de salvare a altor state, însă nu cu prețul unor vieți nevinovate.

Iată de ce reiterez ideea că România trebuie să-și retragă trupele din teatrele de operații, până nu vom fi nevoiți să avem mai multe sicrie decât militari.

„De veghe pentru pacea lumii” Doamnelor și domnilor deputați,

Săptămâna trecută, întreaga lume a sărbătorit, pe 21 septembrie, Ziua Internațională a Păcii. Începând din anul 1981, Adunarea Generală a O.N.U. a declarat oficial această sărbătoare, ca un semn de comemorare și de întărire a idealului de pace între toate popoarele și țările lumii.

Cât de important e acest cuvânt? E foarte greu de exprimat în cuvinte. Într-o lume în care terorismul și cei care-l slujesc ajung să înspăimânte popoare întregi, ne dăm seama de importanța acestuia în fiecare zi, din ce în ce mai des.

Cu fiecare zi aflăm că tot mai multe devin statele care dețin arme nucleare, că suntem în pragul unei catastrofe ecologice și că din cauza ritmului alert de dezvoltare atins de unele state, suntem în prag de a ne distruge propriul habitat, mediul înconjurător, în care trăim și evoluăm, că resursele de care avem nevoie, pe care le consumăm, sunt în prag de a fi epuizate. Aflăm că, la nivel mondial, se atinge punctul în care armele de distrugere în masă au atins cel mai înalt prag din istorie. Aflăm despre existența armelor convenționale, biologice, chimice, nucleare, arme care sunt capabile de distrugeri imposibil de descris în cuvinte.

Tocmai în acest sens, o dată în an, cel puțin, măcar pe 21 septembrie, să ne amintim cât de importantă e pacea pentru noi, pentru copiii noștri, zi în care să invităm toate țările lumii la o încetare a focului și a violenței, o invitație către toate națiunile și popoarele să onoreze o întrerupere a ostilităților pentru toată durata acestei zile și a altora care vor urma.

E foarte greu să vorbești despre pace mai ales acolo unde există popoare aflate într-un conflict permanent. E foarte greu să le vorbești despre pace celor din Afganistan, Irak, Pakistan, Liban, Palestina, Darfur, Somalia sau Cecenia care, cu regret trebuie să recunoaștem, nu prea au trăit altfel decât în mijlocul violenței. Ei sunt însă cei care pot cel mai bine explica importanța acesteia pentru oameni și cât rău poate aduce violența.

Cu toții ne dorim această pace, pentru noi, pentru cei dragi și apropiați nouă, pentru cei care știm că nu o au. Nu cred că poate exista cineva care să nu dorească o globalizare a acesteia. E mai greu însă să o punem în practică, iar cel mai greu e să explici copilului de ce tatăl său trebuie să plece pe meleagurile altei țări, să lupte și poate chiar să-și dea viața. Ce poți să-i spui decât că a plecat să lupte pentru pace.

„D.N.A. — a doua Securitate!”

Săptămâna care a trecut a fost una în care declarația ministrului justiției, Tudor Chiuariu, „D.N.A. — a doua Securitate”, a făcut deliciul întregii mass-media.

Am discutat și eu cu alegătorii, apropiații și chiar prietenii mei foarte mult pe această temă. Cu toții am ajuns la concluzia că, din păcate, ministrul Chiuariu chiar are dreptate.

Cum este oare posibil ca o instituție a statului de drept dintr-o țară membră a Uniunii Europene să aibă comportamentul și atitudinea unuia dintre cele mai odioase aparate de represiune din istoria omenirii? Iată că în România acest lucru este posibil. De ce? Pentru că cel care îmbracă în cel mai josnic mod haina Arhanghelului Mihail în lupta contra corupției, președintele Traian Băsescu, este cel care coordonează, prin oameni impuși, D.N.A.

În România anului 2007, orice acțiune de pe scena politică sau din domeniul marii finanțe are în spate o amenințare cu un dosar penal pe anticorupție la D.N.A. La ordinele lui Băsescu, D.N.A. deschide dosare unor politicieni adverși, unor înalți funcționari ai statului sau unor oameni de afaceri, dosare în care apoi nu se instrumentează niciun fel de probă luni întregi sau chiar ani. În această situație despre persoana implicată se spune că „are dosar penal” și, în momentul în care respectivul are o atitudine „neprietenoasă” față de Băsescu, „corul bocitoarelor din presă”, împreună cu așa-numiții intelectuali pornesc ofensiva mediatică împotriva „necredinciosului”. Cazurile sunt multe în societatea românească și rețeta funcționează cu mare succes.

Oare asta înseamnă stat de drept? Oare pentru asta am sacrificat generațiile de după 1989, în sensul realizării reformelor necesare accederii României în U.E.? Pentru asta au murit în decembrie 1989 atâția tineri nevinovați?

Mă cutremur la gândul că România de astăzi, prin modul de comportament al unor domni precum Băsescu, Morar sau Țuluș, are caracterele unui stat polițienesc.

Justiția românească este la pământ, iar principalii săi călăi se numesc Băsescu, Macovei, Morar, cu largul concurs al europeanului Frattini, care în rapoartele de țară introduce după bunul său plac pasaje utile camarilei de la București, contrazicându-și propriile concluzii care se regăsesc în același document.

„Și fără slujbă, și fără bani!”

În România de după 1989 a apărut un fenomen care a dat peste cap piața forței de muncă, și anume concedierile individuale sau în masă.

Pentru ca tranziția să fie mai ușoară, au apărut o serie de acte normative care ofereau o protecție foștilor angajați, respectiv salariile compensatorii. Dar, implicit, a apărut și un alt fenomen anormal: cererea de concediere pentru a beneficia de banii oferiți de stat.

În cele mai multe cazuri de concedieri individuale sau colective, cel puțin în ultima perioadă, autoritățile par să ignore dreptul legal al salariaților de a beneficia de salariile compensatorii.

Astfel de cazuri s-au întâlnit în județul Cluj, dar, din nefericire, nu este singurul loc din țară unde foștii angajați se confruntă cu aceleași probleme. La Cluj, însă, situația este cu atât mai dramatică, cu cât la S.C. „Somvetra” — S.A. Gherla era angajată majoritatea populației municipiului. În aceste condiții, oamenii au rămas chiar fără nicio sursă de venit, și asta de mai bine de doi ani, fără ca în viitorul apropiat să se întrevadă vreo modificare în mai bine. La fel s-a întâmplat și la R.A.T.L. Turda, „Transurb” Dej și R.A.D.P. Cluj, unde oamenii au rămas pe drumuri, fără un loc de muncă și o sursă de venit pentru a-și întreține familiile.

În curând începe un nou an școlar, iar mulți dintre copiii foștilor salariați nu vor putea avea o uniformă nouă, un ghiozdan la fel ca al colegului de clasă sau, în cel mai rău caz, rechizite școlare. Toate acestea ar putea sta cu totul altfel dacă s-ar lua în considerare prevederile actelor normative în vigoare. Angajatorii celor peste 1.000 de oameni de la S.C. „Somvetra” — S.A. Gherla, R.A.T.L. Turda, „Transurb” Dej și R.A.D.P. Cluj au depus în termen legal actele necesare pentru acordarea de salarii compensatorii, dar solicitările lor au rămas fără răspuns.

România este un stat de drept și membru al Uniunii Europene și, prin urmare, ar trebui ca legile să fie respectate. Totul depinde, însă, de autoritățile în drept, pentru ca situația foștilor angajați să fie remediată.

„Deschiderea noului an școlar” Stimate colege, Stimați colegi,

Ziua de 15 septembrie este deja o zi clasică pentru români, mai cu seamă pentru copii, părinți și cadre didactice, ea reprezentând ziua ce marchează deschiderea noul an școlar.

Însă, în acest an, emoțiile elevilor și părinților referitoare la incertitudinea începerii noului an școlar au fost mult mai mari față de ani precedenți.

În ultimii zece ani, începutul anului școlar a adus pentru elevi și părinți tot felul de surprize. Astfel, elevii au ajuns ca în fiecare an, la 15 septembrie, să se ducă la școală fără să știe ce îi așteaptă.

Starea de îndoială a persistat până în ultimul moment, deoarece activitatea dascălilor putea fi perturbată de o serie de proteste justificate ale sindicatelor din învățământ, nemulțumite că nu au ajuns la un acord, în ciuda faptului că timp de o săptămână s-au purtat negocieri intense referitoare la salariile acestora.

La începerea noului an școlar, aproape un sfert din unitățile de învățământ din țară nu au fost pregătite, multe dintre ele neavând autorizații sanitare, deoarece nu au respectat normele de igienă și siguranță pentru elevi, iar mii de copii din Capitală nu au început anul școlar la unitățile de învățământ la care au fost înscriși. Întrucât lucrările de reabilitare nu au fost încheiate, elevii au fost trimiși la alte școli. Pentru unii dintre elevi, clopoțelul a răsunat în corturi, în sălile Casei de căsătorii și în Căminele culturale. Situația este cu atât mai de neînțeles cu cât anul acesta au existat banii, Guvernul a alocat 1,5 miliarde de lei pentru reabilitarea școlilor.

O altă problemă cu care se confruntă unitățile de învățământ este lipsa acută a cadrelor didactice pregătite. Noul an școlar a debutat și sub auspiciile improvizației și incertitudinii. Se vor înlocui testele naționale cu teze cu subiect unic, se generalizează învățământul la zece ani, este obligatorie începerea școlii la vârsta de 6 ani, fapt care a creat nemulțumiri în rândul părinților.

Și pentru școlarii și elevii aparținând etniei rușilor lipoveni, pe care îi reprezint în Parlamentul României, această zi a fost încărcată de emoții și speranțe legate de posibilitatea studierii limbii materne și de aprofundarea culturii și tradiției strămoșești, pe care le promovăm și care reprezintă cartea noastră de vizită cea mai de preț.

„1 octombrie trist”

Exercițiul unei guvernări dezastruoase continuă și, încetul cu încetul, așază peste România un văl cenușiu, transformând până și cele mai optimiste chipuri în unele triste, dezamăgite, derutate.

Deficiențele din învățământul universitar se perpetuează fără a stârni actualei puteri îngrijorarea, interesul sau măcar dorința de a îndrepta lucrurile pe un făgaș normal, astfel încât preocuparea pentru tânăra generație să devină una prioritară.

Strădania studentului român de a intra la o facultate cu renume este răsplătită și anul acesta cu umilința șederii la cozi nesfârșite pentru a prinde un loc într-un cămin, unde îl va întâmpina, cel mai probabil, imaginea dezolantă a unui șantier părăsit. Neputincioși în fața haosului care a cuprins întregul sistem educațional, studenții mai puțin norocoși sunt siliți să accepte și varianta extrem de costisitoare a cazării într-un apartament închiriat de la particulari.

Amărăciunea lor este accentuată de schimbările prevăzute de actualul proiect al legii învățământului universitar, care îi privează pe studenți de subvențiile pentru transport, cantină și cămin, în condițiile în care aceste cheltuieli nu sunt suplinite de o majorare a burselor. Toate acestea sunt drepturi câștigate de studenți de-a lungul timpului, prin proteste, și pierderea lor ar însemna un uriaș pas înapoi, cu atât mai mult cu cât statutul României de stat european cu drepturi depline impune standarde ridicate în domeniul educației.

Desconsiderarea forței intelectuale reprezentate de studenți și profesori, lipsa de seriozitate în asumarea promisiunilor făcute lor și incoerența politică de care dau dovadă actualii guvernanți converg către menținerea unei stări tensionate în societatea românească și duc inevitabil la degradarea acesteia.

„Oradea riscă să devină un focar de conflict interetnic”

În ultima vreme, la Oradea s-au intensificat acțiunile îndreptate împotriva populației majoritare românești. În paralel cu scandalurile periodice din jurul terenului aparținând Bisericii Ortodoxe „Sfânta Treime”, episcopul László Tökés a lansat o nouă serie de provocări la adresa sentimentelor naționale ale românilor orădeni. De această dată, instrumentul folosit e reprezentat de inscripțiile în limba maghiară.

Încă de anul trecut, Consiliul Local al Municipiului Oradea a decis ca pe plăcuțele cu numele străzilor să fie scris, după denumirea în limba română, echivalentul maghiar al cuvântului stradă — „utca”.

Întrucât hotărârea coaliției majoritare P.D.-U.D.M.R. a rămas numai pe hârtie, nefiind încă pusă în practică, unii exponenți ai curentului radical din rândurile concitadinilor noștri de naționalitate maghiară au trecut la fapte. În cursul acestei veri, numeroase artere orădene au fost botezate cu nume maghiare, inclusiv cu acelea ale unor personaje de tristă amintire pentru românii transilvăneni. Folosind vopsea și șabloane, grupuri de tineri adepți ai liniei extremiste promovate de László Tökés au imprimat vechile denumiri din vremea ocupației maghiare pe străzile din zona centrală și pe principalele bulevarde ale municipiului.

Astfel, punctul zero al Oradei — Piața Unirii — a devenit, peste noapte, „Szent Laszlo Ter”, strada Moscovei s-a pricopsit cu numele lui Szilagyi Dezso, un fost ministru din timpul Imperiului Austro-Ungar, iar Bulevardul Ștefan cel Mare a primit numele lui Arpad. Și acestea sunt numai câteva exemple din puzderia de inscripții ce-au împânzit orașul.

În ciuda semnalelor trase de presa locală și a sesizărilor venite din partea cetățenilor, autoritățile locale au tratat aceste fapte reprobabile cu o indiferență care, după cum ne arată faptele ulterioare, nu a făcut altceva decât să dea apă la moară extremiștilor.

Exact în urmă cu o săptămână, pe zidul bisericii reformate și pe cel al Centrului ecleziastic „Sulyok Istvan”, ambele aflate în apropierea sediului Primăriei, au fost montate tăblițe cu numele străzii în limba maghiară. La scurt timp, cartierul orădean Episcopia a fost delimitat prin panouri inscripționate în română și în maghiară. Scandalul izbucnit a determinat Primăria să dispună îndepărtarea plăcuțelor. Momentul nu a fost lipsit de incidente, izbucnind o altercație între angajații de la Drumuri Orășenești și cei care și-au asumat rebotezarea străzilor, printre aceștia din urmă aflându-se și liderul Tineretului Maghiar Transilvănean, Nagy Jozsef Barna, un

„Dragi clienți, încă guvernăm. Cu drag, P.N.L.!”

Doar 29 de furnizori de servicii sociale în Bacău, comparativ cu cei 146 existenți în Iași.

5.188 de beneficiari de alocații monoparentale și 28.349 de alți beneficiari de alocații complementare în Bacău, față de 10.010, respectiv 35.477 din Iași.

În Bacău sunt înregistrați un număr de 1.943 copii care primesc alocații pentru handicap, în Iași existând 2.272 de astfel de copii.

Bacăului i s-au repartizat alocații de plasament pentru un număr de 1.300 de beneficiari, Iașiul având 2.545 de astfel de beneficiari.

Și exemplele pot continua. Datele sunt extrase de pe site-urile instituțiilor de resort.

Dar împotriva evidențelor clare, Centrul Regional pentru Muncă și Protecție Socială a fost „donat” Bacăului. Mă întreb care au fost considerentele acestei alegeri? La domeniul experiență, Iașiul este cu mult înaintea Bacăului. Numărul inițiativelor legislative din domeniul muncii și protecției sociale este net în favoarea Iașiului. Același lucru este valabil și în ceea ce privește numărul proiectelor cu finanțare de la bugetul statului sau din fonduri PHARE din domeniul asistenței sociale.

Un alt argument în favoarea Iașiului îl reprezintă volumul mare de credite bugetare pentru asistență socială derulat la Iași.

Domnilor colegi, în pofida argumentelor prezentate, Bacăul a fost preferat în detrimentul Iașiului pentru a fi centru regional de muncă și protecție socială. De ce? La această întrebare ar putea răspunde cei care conduc ministerul de resort, dar și anumiți parlamentari de Bacău, supărați probabil de rolul pe care îl joacă Iașiul în viața politică, economică, social-culturală a țării. Acestora din urmă le amintesc faptul că Iașiul a fost dintotdeauna capitala Moldovei și va rămâne, indiferent de ceea ce vor face ei. Dacă statele Comunității Europene sunt cu mulți ani înaintea noastră din mai toate punctele de vedere, la fel și Iașiul față de Bacău. Nu te supăra, frate!

Vă mulțumesc.

„Problema situației terenurilor agricole și a terenurilor cu destinația locuințe”

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu două săptămâni în urmă am semnalat într-o declarație politică riscurile la care sunt expuși tinerii care vor să își construiască o casă, riscuri despre care nu îi avertizează nimeni atunci când cumpără o parcelă de teren. Vorbeam în acea declarație despre modul cel puțin neclar în care suprafețe imense de teren arabil sunt scoase din circuitul agricol cu scopul transformării lor în zone rezidențiale. Atrăgeam atunci atenția asupra pericolului ca multe dintre planurile urbanistice zonale (P.U.Z.) în baza cărora s-a făcut scoaterea din circuitul agricol să rămână apoi doar pe hârtie, mulți dintre așa-zișii dezvoltatori dispărând pur și simplu după vânzarea parcelelor de teren din respectivul plan. Nimeni nu pare să mai fie răspunzător de punerea în aplicare a respectivului P.U.Z. nimeni nu mai este răspunzător pentru lipsa utilităților minime necesare viitorului cartier rezidențial.

Iată că zilele trecute aflăm din presă că situația este încă și mai gravă. Voi semnala pentru început următorul titlu apărut pe site-ul HotNews în data de 17 septembrie 2007: „România raportează cartiere de vile la Bruxelles în loc de terenuri agricole: Guvernul Tăriceanu riscă o sancțiune de 100 de milioane de euro”. Despre ce este vorba în acest articol: „Un audit realizat în vara acestui an de către Comisia Europeană scotea la iveală probleme mari: unele suprafețe de teren agricol declarate pe harta digitală depășesc granițele țării sau pur și simplu nu mai sunt de actualitate, în locul culturilor agricole răsărind cartiere de vile pentru care U.E., desigur, nu acordă subvenții.”

Problema principală a Guvernului semnalată de auditul Comisiei Europene din această vară se referă la Sistemul de identificare a parcelelor agricole și Sistemul de informații geografice (LPIS-GIS), sistem care ar fi trebuit să asigure identificarea clară a parcelelor de teren agricol pentru fiecare proprietar în parte, astfel încât viitoarele subvenții pentru agricultură din partea Uniunii Europene să ajungă în mod corect la beneficiarul acestora, adică la agricultor sau la fermier. Mai concret, se arată în raportul realizat în urma auditului că Sistemul de identificare a parcelelor agricole și sistemul de informații realizat de Guvernul Tăriceanu este plin de erori. Cele mai grave erori se referă la raportarea unor suprafețe de teren agricol mai mari decât cele reale, dar și la raportarea unor terenuri ca fiind agricole, deși pe ele se află deja clădiri cu destinația locuințe, în diferite faze de construcție.

## Stimați colegi,

Bugetul Ministerului Culturii și Cultelor a fost suplimentat, printr-o hotărâre adoptată de Executiv, în vederea finalizării primelor proiecte selectate în cadrul Programului național pentru construirea așezămintelor culturale.

Astfel, Guvernul a alocat bani pentru construcția a 84 de cămine culturale. S-a decis alocarea sumei de 21,7 milioane lei pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare pentru 84 de cămine culturale sau case de cultură din 29 de județe.

Prin această hotărâre se continuă Programul național pentru construirea așezămintelor culturale, care urmărește construirea de sedii pentru așezăminte culturale în mediul rural și mic urban unde ele nu există și reabilitarea celor existente.

Cu finanțarea alocată va fi posibilă finalizarea unui număr de 84 de așezări, ale căror proiecte au fost declarate eligibile în prima sesiune de selectare organizată în perioada iulie— august 2007. Dintre acestea, 28 vor fi terminate până la finele anului 2007, alte 14 vor fi finalizate până la sfârșitul lunii martie, iar celelalte au termen de predare la sfârșitul anului 2008.

Suntem convinși că aceste noi instituții vor contribui la proiectul de dezvoltare rurală.

„Cuvintele rasiste ale unui președinte”

Toamna nu a adus liniștea mult dorită pe scena politică autohtonă. În timp ce P.S.D. încearcă cu disperare să avanseze o moțiune de cenzură, care ar însemna, de fapt, propria condamnare la moarte, în timp ce P.D. ba introduce, ba nu o altă moțiune de cenzură, președintele acestei țări dă tonul la topul gafelor de toamnă. Neputându-se abține, domnul Traian Băsescu își vede liniștit de viața lui, de ieșirile necontrolate, de greșelile repetate, de strategia retorică, de năbădăile sale prezidențiale.

Nimic se pare că nu-l poate ține în frâu pe primul om al țării: nici blamarea politică a partidelor din România, inclusiv a celui care l-a propulsat în fruntea țării, mai profund sau mai puțin sesizabil de publicul amator, nici oprobriul public pentru cuvintele indecente adresate unei femei, în primul rând, și apoi ziaristă pe care a numit-o „țigancă împuțită”, apoi „păsărică”, confiscându-i și telefonul mobil, deși legea supremă a țării, Constituția, consfințește drepturi egale pentru toți cetățenii acestei țări, indiferent de funcția ocupată. Să-i amintim domnului președinte că nimeni nu e mai presus de lege. Ca atare, impetuosul, vulcanicul, nesăbuitul, nestăvilitul președinte continuă șirul gafelor prezidențiale, pedalând pe ideea discriminării rasiale și a intoleranței.

Proaspăt operat, președintele Băsescu, la externare, a început să aibă comportamentul unui om văduvit de ceva organe importante, care au și ele rostul lor. Fără să țină cont de faptul că este președintele tuturor românilor, indiferent de etnia din care fac parte aceștia, că ar trebui să aibă un comportament decent, să nu mai dea dovadă de rasism, pe Traian Băsescu l-a luat gura pe dinainte și într-un moment suspect de euforie, mulțumindu-i chirurgului care l-a operat și care, fie vorba între noi, și-a făcut datoria și și-a practicat cu profesionalism meseria, a mai făcut o discriminare, considerându-l pe acesta singurul armean cumsecade. Și asta, în condițiile în care, sincer vorbind, nu cred că domnul președinte cunoaște foarte bine cultura, tradițiile și spiritualitatea armeană și cu atât mai puțin conaționalii armeni, ca să nu mai vorbim de poporul armean.

## „Despre justiție în casa hoțului”

## Doamnelor și domnilor deputați,

Exact acum un an, pe 25 septembrie 2006, a avut loc prezentarea de către Comisia Europeană a Raportului de monitorizare comun privind România și Bulgaria, care confirma data aderării României la Uniunea Europeană pentru ziua de 1 ianuarie 2007.

Eram atunci extrem de bucuroși, suntem și acum, de fapt, la fel de bucuroși să facem parte din această mare familie europeană, numai că în acest ultim an care a trecut de la momentul raportului nu toate lucrurile care s-au desfășurat ne fac cinste în ochii europenilor.

Atunci eram foarte mândri, în mod special de tot ceea ce era legat de domeniul justiției. Evenimentele care au avut loc, în mod special datorită doamnei ministru Macovei, ne-au adus în fața Uniunii Europene acea încredere de care de mult nu mai beneficiam. Într-o țară în care nivelul corupției atinsese până în anul 2004 un nivel care speria Occidentul, sfârșitul anului 2006 a adus România la un nivel pe care românul, cetățeanul simplu, îl dorea de foarte mult timp. Am făcut atunci pași extrem de importanți. În lupta împotriva corupției la nivel înalt, România a înregistrat progrese semnificative atât în ceea ce privește desăvârșirea cadrului legislativ anticorupție, cât și în ceea ce privește stabilirea unei număr convingător de anchete penale nonpartizane în cazuri de mare corupție, care s-au finalizat cu condamnări și trimiterea dosarelor în instanță.

Direcția Națională Anticorupție (D.N.A.) conduce în mod regulat anchete penale pe baza informațiilor primite de la organele publice de control, ceea ce este o dovadă a eficienței sporite a cadrului instituțional.

Astăzi avem un ministru al justiției anchetat de D.N.A. Cel care astăzi conduce justiția în România e cel care a și încălcat-o. Tot ceea ce am reușit să clădim pentru a ne alinia la nivelul cerințelor europene astăzi se fărâmă prin sprijinul direct al domnului ministru Chiuariu.

Rezultatul acestor fapte nu a întârziat să apară. În locul unei colaborări a ministrului justiției cu procurorii D.N.A.-ului, acesta le-a declarat război la puțin timp după ce aceștia au cerut Președinției avizul de începere a urmăririi penale împotriva domnului ministru. Dacă domnul ministru ar fi știut ce înseamnă onoarea, și-ar fi dat demult demisia de la conducerea unei instituții în care ești sau curat, sau pătat. Variante de mijloc nu trebuie să existe. Nu putem să venim în fața Uniunii Europene să vorbim despre eliminarea corupției de la nivel înalt din România, când tocmai unul dintre vârfuri este cercetat de procurori pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în scopul obținerii unor foloase materiale pentru altul.

## „Guvernul «Zero la sută»”

După trei ani de guvernare „portocalie” și la 6 luni de la instalarea Guvernului Tăriceanu II, în care singurele repere au fost incompetența, ineficiența, inconsecvența, intoleranța și demagogia, este momentul schimbării. Trebuie să deschidem calea spre o nouă formulă de guvernare, cu un nou program, care să răspundă nevoilor unei țări europene, susținut de o majoritate parlamentară transparentă.

Rezultatele guvernării Tăriceanu sunt clare: o societate profund divizată și polarizată, „zero la sută” grad de absorbție a fondurilor europene, agricultura adusă în sapă de lemn, creșterea economică nu este sustenabilă, sistemul sanitar se află în comă, învățământul este bulversat, în justiție s-a reușit „performanța” de a transforma instituțiile independente ale puterii judecătorești în adevărate instrumente politice, iar în ceea ce privește politica externă a României nu există nici strategie, nici viziune, fiind campioni la gafe diplomatice și relevând dimensiunea incompetenței.

În clipa de față, lozinca electorală „Să trăiți bine!” se dovedește a fi mai mult decât o glumă proastă pentru marea majoritate a românilor. În ultimii trei ani, România a evoluat spre un model de societate neeuropean, în care cei mai mulți se zbat să supraviețuiască în sărăcie, rezultatele dezvoltării fiind însușite de către o minoritate de 10% din populație, privilegiată de guvernele dreptei, care se manifestă tot mai agresiv în disprețul legii. Aceasta este România reală, pe care actualii guvernanți o ignoră cu bună știință.

Inițiativa P.S.D. de creștere a pensiilor a fost respinsă în 2006 atât de Guvern, cât și de Parlament. Doar insistența parlamentarilor social-democrați a determinat votul pentru actuala creștere a pensiilor.

Incompetența și disprețul guvernanților se văd mai ales în domeniul agriculturii, de la lipsa de preocupare privind pregătirea pentru accesarea fondurilor europene la proasta gestionare a crizelor provocate de secetă și inundații.

În primăvara anului trecut, județul Dolj a fost afectat de inundații, efectele fiind catastrofale, autoritățile guvernamentale dovedindu-și incapacitatea și indiferența în gestionarea problemelor.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Cu aceasta, închei ședința dedicată declarațiilor politice, urându-vă tuturor o zi bună, stimați colegi.

PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi să declar deschisă cea de a doua parte a ședinței de astăzi, destinată dezbaterilor proiectelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vă anunț că din cei 326 de deputați, și-au înregistrat prezența până în prezent 182, absenți fiind 144, din care 41 participă la alte acțiuni parlamentare.

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi pe care-l vom analiza este cel de la punctul 5, Proiectul de lege privind declararea neaplicării „Regulilor uniforme privind Contractul de Utilizare a Infrastructurii în traficul internațional feroviar (CUI)”, a „Regulilor uniforme privind validarea Normelor tehnice și adoptarea prescripțiilor tehnice uniforme aplicabile materialului feroviar destinat utilizării în traficul internațional”; lege ordinară.

Comisia pentru industrii și servicii este comisia care va prezenta raportul.

Inițiatorul este aici și are cuvântul, cu rugămintea de a se prezenta pentru stenogramă.

## **Domnul Septimiu Buzașu** — _secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

Sunt secretarul de stat Septimiu Buzașu.

Deoarece există posibilitatea apariției unor contradicții între Convenția privind transporturile internaționale feroviare — COTIF 1999 — și legislația națională în vigoare, care transpune acquis-ul comunitar, s-a elaborat acest proiect de lege care are ca obiect formularea unei declarații de neaplicare a Regulilor uniforme privind Contractul de Utilizare a Infrastructurii de trafic internațional feroviar și a Regulilor uniforme privind validarea normelor tehnice și adoptarea prescripțiilor tehnice uniforme aplicabile materialului feroviar destinat utilizării în traficul internațional și a Regulilor uniforme privind Admiterea Tehnică a Materialului Feroviar utilizat în trafic internațional.

Această declarație va fi valabilă din anul 2009. Mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei.

Consiliul Legislativ a avizat proiectul de lege cu avizul nr. 579/7 mai 2007, cu observații și propuneri preluate de către inițiator.

Proiectul de lege are ca obiect formularea în conformitate cu dispozițiile art. 42 paragraful 1 din Convenția privind transporturile feroviare, semnată la Berna la 9 mai 1980, a unei declarații de neaplicare a Regulilor uniforme privind Contractul de Utilizare a Infrastructurii în traficul internațional feroviar (CUI), a Regulilor uniforme privind validarea Normelor tehnice și adoptarea prescripțiilor tehnice uniforme aplicabile materialului feroviar destinat utilizării în trafic internațional și a Regulilor uniforme privind Admiterea Tehnică a Materialului Feroviar utilizat în trafic internațional.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia a examinat proiectul de lege în ședința din 11 septembrie 2007.

La dezbaterea acestui proiect de lege, din totalul de 22 de membri ai comisiei au fost prezenți 20 de deputați. În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În urma dezbaterilor, Comisia pentru industrii și servicii a hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul în forma prezentată de inițiator.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă cineva dintre dumneavoastră dorește să ia cuvântul în numele grupurilor parlamentare la dezbateri generale? Nu.

În aceste condiții, nefiind amendamente, potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei, proiectul va fi supus votului final la sfârșitul acestei zile.

La punctul 6, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Lege organică.

Vă reamintesc că, în acest caz, comisia a propus respingerea inițiativei; respingerea nu a fost aprobată la votul final din 19 septembrie. Ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară.

Comisia juridică, doriți să faceți vreo precizare? Inițiatorul, domnul Mircia Giurgiu, este aici?

În lipsa inițiatorului, amânăm dezbaterea pentru altădată.

La punctul 7, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin aderarea la Convenția internațională „Eurocontrol” privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută.

Suntem în procedură de urgență.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul pe scurt.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin aderarea la Convenția internațională „Eurocontrol” privind cooperarea pentru securitatea navigației aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, în sensul că Regia Autonomă a Serviciilor de Trafic Aerian, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, urmează să funcționeze ca operator economic prestator de servicii de trafic aerian civil.

Urgența reglementării este motivată de necesitatea conformității cu prevederile art. 8 din Regulamentul Consiliului Europei 1794/2006.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Mircea Ciopraga. V-aș ruga să prezentați raportul.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 825/25.06.2007, a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri care au fost preluate de inițiator.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin aderarea la Convenția internațională „Eurocontrol” privind cooperarea pentru securitatea navigației

aeriene și la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, în sensul ca Regia Autonomă a Serviciilor de Trafic Aerian, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, urmează să funcționeze ca operator economic prestator de servicii de trafic aerian civil.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 11 septembrie 2007. La lucrările comisiei a participat, ca invitat, domnul Tanczos Barna, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 22 de membri ai comisiei.

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule deputat, v-aș ruga să rămâneți să anticipăm timpii.

Timpii, două minute și un minut.

Sunteți de acord, stimați colegi? Sigur, marcarea timpilor va urma după dezbaterile generale.

Nu există obiecțiuni.

La dezbateri generale dorește cineva să se înscrie? Nu. Trecem atunci la dezbaterea proiectului. V-aș ruga să urmăriți raportul comisiei.

La titlul legii comisia nu are obiecțiuni. Dumneavoastră aveți? Nu.

La articolul unic vă rog să urmăriți amendamentul 2. Aveți obiecțiuni la amendamentul 2?

Adoptat amendamentul 2 potrivit propunerii comisiei.

La titlul ordonanței de urgență comisia nu are intervenții. Dacă aveți dumneavoastră?

Votat în unanimitate.

Articolul unic al ordonanței? Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La punctul 1 din ordonanță, cel cu privire la modificarea

- art. 2, comisia nu are obiecțiuni, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La punctul 2 privind abrogarea art. 3 sunt obiecțiuni? Nu. Votată în unanimitate abrogarea.

La punctul 7, vă rog să urmăriți, comisia propune introducerea unui nou punct, punctul 3, care decide, dacă veți fi de acord și dumneavoastră, abrogarea art. 13. Urmăriți, vă rog, amendamentul 7 de la pagina 6.

Adoptat acest amendament.

Am parcurs titlul legii și cuprinsul acesteia, precum și al ordonanței de urgență.

Vom supune votului final de astăzi proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 60, ordonanță de urgență.

La punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A., semnat la București la data de 22 decembrie 2006, pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea drumurilor naționale, etapa a VI-a.

Suntem în procedură de urgență.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul pe scurt și apoi, în numele Comisiei pentru buget, va prezenta raportul domnul secretar Dan Rușanu.

Da, domnule președinte, așa cum ați spus, proiectul de lege are ca obiect aprobarea Contractului de finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și C.N.A.D.N.R.

Programul de reabilitare a drumurilor naționale vizează aducerea rețelei de drumuri naționale la standarde europene. Această etapă, etapa a VI-a, se referă la reabilitarea unei rețele în lungime totală de 1.100 de kilometri, situate în nord-estul, centrul, nord-vestul și vestul României, drumuri naționale a căror capacitate de trafic este sub cea necesară derulării în condiții optime a traficului național și internațional.

Rambursarea împrumutului extern, împreună cu plata tuturor costurilor, va fi asigurată de la bugetul de stat, din sumele prevăzute anual cu această destinație în bugetul Ministerului Transporturilor.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Raportul comisiei va fi prezentat de domnul secretar Dan Rușanu.

În urma analizei făcute de către Comisia pentru buget, finanțe, s-a elaborat un raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2007 pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România, Banca Europeană de Investiții și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — S.A.

Finanțarea acestui împrumut a derivat din necesitatea îndeplinirii unui obiectiv principal al politicii de transport național. Această etapă de reabilitare a drumurilor se referă la reabilitarea unei rețele de drumuri naționale în lungime totală de aproximativ 1.100 de kilometri.

Finanțarea proiectului privind reabilitarea drumurilor în etapa a VI-a se va realiza prin: împrumut de la B.E.I. — 450 de milioane de euro, contribuția Guvernului României — 537 de milioane de euro, iar costul total al proiectului, fără taxe și T.V.A., 987 de milioane de euro.

Tragerea sumelor din împrumut se va efectua până la data de 28 februarie 2010, în limita a 24 de tranșe, fiecare tranșă având o valoare echivalentă cu cel puțin 10 milioane de euro și maximum 40 de milioane.

Perioada de acordare a împrumutului este de 20 de ani, din care cinci ani perioadă de grație. Rata dobânzii este dobânda B.E.I. plus o marjă de 0,13% pentru cheltuieli administrative ale băncii.

Proiectul urmează a fi implementat de Compania Națională de Autostrăzi, în calitate de agenție de implementare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 76 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea în comisie au participat 23 de deputați din totalul de 27 de membri, iar raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexă.

Timp de dezbatere, cinci minute. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Aveți obiecțiuni la timpul de dezbatere, stimați colegi? Nu.

Adoptat acest timp de dezbateri, care va fi marcat după intervențiile eventuale ale dumneavoastră la dezbateri generale.

Dorește cineva să participe?

Domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului P.D.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că nu se pune în discuție importanța unui astfel de act normativ și, mai ales, unul de susținere al unui obiectiv de interes național.

Vreau să-mi exprim însă o anumită îngrijorare asupra modului cum, și la această dată, Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi gestionează, de fapt, aceste lucrări și, mai ales, așezarea priorităților. Și de data aceasta aud, fără să fiu unul dintre cei care să fie supărați în totalitate că începem cu nord—vestul țării, cu estul ș.a.m.d.

Eu mă întreb: când acești bani, pe care-i avem la dispoziție de ani de zile, și împrumuturi pe care le luăm pentru infrastructura României se vor regăsi cu adevărat în drumuri cu funcționalitate și în autostrăzi. Pentru că, ceea ce este la această dată pe partea de vest a țării (și nu este vorba numai de drumul de la Timișoara la Lugoj sau de drumul de la Arad către Oradea ș.a.m.d.) este un dezastru național.

Or, eu cred că în cadrul acestor priorități și mai ales de finanțare, trebuie avute în vedere astfel de priorități și mai ales acolo unde rețeaua noastră se leagă direct cu cea europeană și acest lucru nu s-a făcut până acum.

Este o atenționare, de fapt, a companiei că trebuie să-și modifice strategia și mai ales obiectivele și, în același timp, cred sincer din semnalele pe care le avem din țară că și contractarea acestor obiective depășește de foarte multe ori acele sume care să satisfacă o dezvoltare și lucrări mai ieftine și mai eficiente.

Din păcate, până la această dată, nu s-a făcut acest lucru și, de cele mai multe ori, ne găsim în situația suspendării unor contracte, a unor lucrări de mare importanță, cu tot felul de justificări, iar reluarea lor este foarte mult întârziată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul Dan Rușanu.

Colegul nostru, domnul deputat Tabără, are mare dreptate și a spus un mare adevăr când a afirmat faptul că, în ultimii 15 ani, s-au investit foarte mulți bani în infrastructură, în special în drumuri, în drumuri rapide și în celelalte, bani care însă nu se regăsesc în calitatea acestor lucrări, în importanța lor, în volumul lor.

Aș propune Parlamentului să facem o analiză a activității miniștrilor transporturilor din ultimii 17 ani, care, așa cum spunea colegul Tabără, s-au ocupat de această infrastructură și să vedem cum s-au cheltuit banii, atât ai Guvernului, cât și ai Uniunii Europene, cât și ai altor organizații internaționale și cum se regăsesc ei astăzi în infrastructura României.

Aș propune Parlamentului să-i chemăm în fața noastră pe foștii miniștri ai transporturilor, ca să ne justifice toată această activitate și toate aceste fonduri investite în infrastructura României.

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat Tabără.

Dacă mai dorește cineva să se înscrie din partea grupurilor parlamentare, vă rog să vă manifestați. Domnul Calimente, din partea P.N.L.

Nu voiam să dau un drept la replică, dar, pentru că discuția s-a dus spre o anumită zonă a miniștrilor, să știți, domnule secretar, domnule coleg, și cu toată stima v-o spun că pe mine mă îngrijorează afirmațiile actualului ministru al transporturilor, mereu vizând în viitor, nu lucrările care se fac astăzi. Și, dacă vreți, până la urmă, cine vrea, să se ducă și pe autostrada de la București până la Fundulea și să vadă dacă aceea este autostradă sau este altceva. Dar, mă rog, pe mine mă îngrijorează modul cum se pun problemele astăzi, în viitor. Nu este rău să se facă și astfel de analize, până la urmă este normal să se facă. Dar ce avem de astăzi încolo de făcut cu acești bani pe care noi îi primim este important să nu se mai facă ce s-a făcut până acum.

Și este important să vedem care sunt prioritățile noastre, de unde începem: dinspre ruși sau dinspre Comunitatea Europeană? Aceasta este problema. Pentru că și autostrăzile ș.a.m.d., toate sunt așezate invers decât ar trebui să fie ca priorități absolute. Ungurii se găsesc cu autostrada la Szeget, iar noi ne găsim cu ea la... știu eu, la Halmeu, undeva în zona... nu știu pe unde. Aceasta este problema gravă pe care o avem și mai ales faptul că s-au suspendat contractele de execuție a unor lucrări și de peste un an de zile ele nu sunt reluate.

Repet, este vorba despre Banat, este partea de vest a țării, care este mereu neglijată și neglijată în continuare, inclusiv în prioritățile care apar acum, în acest împrumut.

Ca să glumim puțin, Guvernul va fi foarte fericit să dea vina pe noi, pe parlamentari, că prelungim dezbaterea acestui proiect la nesfârșit.

Domnul Calimente.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Înclin să îi dau parțial dreptate domnului Tabără, în sensul în care, într-adevăr, partea de vest a țării, în special județele care fac contactul cu țările dinspre vest, au fost neglijate de miniștrii transporturilor de până acum. Și vreau să-i aduc aminte domnului Tabără că la Timișoara s-a întâmplat când domnul Băsescu, prin ‘98, ne-a spus să ne iasă autostrăzile din cap, că nu există numărul de mașini necesare pentru a se construi autostrăzi. Și eram toți prezenți, parlamentarii de atunci, acolo.

Eu personal am avut cu domnul Băsescu o dispută pentru podul de cale ferată de la Arad, care a fost construit în urmă cu o sută și ceva de ani și pe care l-am rugat să-l scoată în afara orașului Arad și n-a vrut, și acum județele Arad, Timiș și Caraș au primit notificări din partea Austriei pentru 70 de poduri care și-au încetat viața pentru că au fost construite cu o sută de ani în urmă.

Deci este clar că în această parte a țării, dacă nu erau imperialii, la ora aceasta nu aveam nici poduri, nici șosele și foarte multe lucruri care nu s-au mai construit și nu s-au mai făcut, pentru că erau bine făcute din urmă cu o sută și ceva de ani.

Cred că ceea ce a propus domnul secretar Rușanu este valabil, să facem o analiză și să vedem fiecare ministru al

transporturilor ce activitate a depus, pentru ce s-a bătut și cei care au fost împotrivă să-i evidențiem și să le dăm un premiu, pentru că, în mare parte, datorită acelei politici făcute atunci suntem în situația de astăzi.

Vă mulțumesc.

Domnul Sergiu Andon.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cum era de așteptat, am ajuns să vedem și minunea de a introduce în bătălia politică până și gropile din drumuri. Dacă începem așa, bătălia va fi foarte lungă, poate războiul de 100 de ani, deoarece gropile din drumuri ne asigură muniție, cum, poate... în mod sigur, niciun alt stat european nu dispune.

Am urcat însă la tribună ca să-mi exprim convingerea și a mea și a altor colegi ai Grupului parlamentar conservator că vina trebuie căutată nu numai în Executiv și nu numai în faptul că investițiile în infrastructură au făcut parte constant din tortul clientelar al partidelor aflate la putere.

O parte de vină, o spun cu convingere, ne revine și nouă, parlamentarilor din toate legislaturile, inclusiv din această legislatură, mă vizez și pe mine ca posibil inițiator de legi, pentru că legislația în această materie are o serie întreagă de pete albe, de zone aproximative, plin de zone de plutire în principii vagi și nu asigură cel puțin trei condiții riguroase, de care să se lovească factorii executivi și factorii de execuție în domeniul drumurilor.

Le enumăr, ca să nu plutesc în generalități și cu asta îmi voi încheia cuvântul.

Este vorba... cred eu că se impune o clasificare prin lege, în primul rând, a categoriilor de drumuri nu numai după administratori, cum este în prezent, ci după starea lor reală.

În al doilea rând, poate o soluție mai îndrăzneață de a corela obligațiile contribuabililor (că noi am avut și taxă de drumuri și poate mai e, nu știu exact acum) cu ceea ce ei au efectiv la dispoziție, nefiind firesc să plătească impozite pentru drumuri și să-și rupă mașinile și rinichii în drumuri.

Și, în al treilea, dar poate că în primul rând ca importanță, criterii juridice ferme pentru clauze de garanție din partea executanților de drumuri noi sau de întreținere.

Poate că este bine să reflectăm și la aceste teme și poate până la sfârșitul legislaturii să facem și noi ceva ca să nu mai fim țara drumurilor cele mai proaste. Mulțumesc.

## Mulțumesc, stimate coleg.

Știți cât vă respect, ați făcut o analiză perfectă, dar eu n-aș fi de acord cu dumneavoastră să partajăm chiar egal responsabilitatea pentru toate gropile din țară, care, în mare parte, aparține Guvernului, totuși.

Iertați-mă pentru această reflecție! Aveți cuvântul, domnule Lakatos.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Când într-o dezbatere mulți au dreptate, dar numai parțial, atunci se impune ca anumite lucruri să fie puse la punct.

Domnul Tabără a avut pe undeva dreptate, dar numai pe un sfert, pentru că ungurii au construit autostrada și la nord, până la Debrețin, și dincolo, așa că noi, din Bihor și din Satu Mare, solicităm în continuare, cât mai repede, autostrada Oradea—Brașov. Bineînțeles că, dacă ne raportăm la ceea ce s-a întâmplat în ultimii opt ani, atunci putem constata cu amărăciune că am ratat posibilitatea ca acum opt ani să fi început construirea acestor autostrăzi și, pe bună dreptate, spunea domnul Calimente că acest lucru se datorează opticii unora care au îndeplinit, la vremea respectivă, funcția de ministru al transporturilor. Dar este bine să învățăm din greșelile noastre, dacă nu învățăm din greșelile altora.

Propun să fiți și dumneavoastră de acord cât mai repede cu această inițiativă legislativă, în așa fel încât domnul președinte de ședință să nu fie nerăbdător și să punem vota chiar astăzi, la votul final.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, stimate coleg. Mai dorește cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea proiectului. Vă rog să urmăriți raportul.

La titlul proiectului de lege există un mic amendament de precizare mai exactă a denumirii contractului de finanțare. Aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate.

La punctul 2 din raport urmăriți aceeași precizare, mai exact tot terminologică, nu-i chiar aceeași ca la titlul. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La art. 1, 2, 3, 4, 5 din ordonanță sunt obiecțiuni? Nu. Votate toate în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final la sfârșitul acestei zile.

Trecem la punctul 9, care se referă la Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de securitate dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 6 martie 2007.

Raport comun, Comisia juridică și Comisia pentru apărare.

Inițiatorul îl rog să ia cuvântul și apoi, din partea comisiilor reunite, domnul Timiș.

## **Domnul Sorin Eugen Constantinescu** — _prim-adjunct_

_al directorului general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat_ **:**

Sorin Constantinescu, prim-adjunct al directorului general al O.R.N.I.S.S.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Obiectul prezentului acord de securitate îl constituie protecția reciprocă a informațiilor clasificate în cadrul unor activități ce presupun cooperarea directă între părțile contractante, încheierea și derularea unor contracte sau alte raporturi între structuri ale administrației publice sau persoane juridice de drept public și privat din statele părților contractante.

Părțile contractante au convenit că activitatea contractuală va constitui o parte importantă în cadrul cooperării bilaterale, sens în care au fost incluse în cuprinsul acordului dispoziții speciale referitoare la acest aspect.

Domnul Timiș, din partea Comisiei juridice, care va prezenta raportul comun și în numele Comisiei pentru apărare.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Suntem în prezența unui raport comun al celor două comisii menționate de domnul președinte pentru o lege de ratificare.

La această lege, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, iar obiectul de reglementare al acestui proiect de lege este ratificarea Acordului de securitate dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind protecția informațiilor clasificate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului adoptarea acestui proiect de lege sub rezerva înlocuirii, de către inițiator, din cauza unor erori materiale, a paginii 13 din varianta în limba română a acordului.

Mulțumesc pentru atenție.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu sunt doritori la dezbateri generale.

Având în vedere că n-au fost făcute obiecții, nici amendamente...

Domnul Pușcă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere ceea ce raportorul comisiei a prezentat, și anume că raportul propune plenului spre adoptare Legea de ratificare a Acordului de securitate, cu o rezervă, și anume înlocuirea unei pagini a acordului, respectiv varianta în română, înainte de a trimite la votul final, eu doresc să aflu care este poziția inițiatorului. Cu alte cuvinte, dacă inițiatorul își asumă sau nu recomandarea comisiei și va înlocui acea foaie, ca să știm cum votăm.

Vă mulțumesc.

Vă rog, din partea inițiatorului, să precizați.

Ca inițiatori, suntem de acord și ne asumăm această modificare. Este vorba numai despre o eroare de redactare.

Deci, ca să fim exacți, nu e vorba despre o rezervă în sensul tratatelor internaționale.

Mai doriți să interveniți, domnule Timiș? Poftiți!

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu este vorba despre o rezervă, așa cum a remarcat domnul președinte, în sensul prevăzut de Regulamentul privind ratificarea tratatelor internaționale, ci este vorba doar de o greșeală de traducere în textul acordului.

Și eu vă mulțumesc.

Cu această precizare, potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei, vom supune votului final la sfârșitul ședinței acest proiect.

La punctul 10, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului multilateral dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Bulgaria, Republica Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Republica Islanda, Republica Muntenegru, Regatul Norvegiei, România, Republica Serbia și Misiunea Administrației Interimare a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo privind înființarea unei Zone europene comune de aviație, adoptat la Luxemburg la 9 iunie 2006.

Este vorba despre acordul multilateral.

Comisia pentru industrii și servicii este invitată...

Nu, nu, v-am invitat doar în sală, în banca dumneavoastră. Întâi inițiatorul, și apoi dumneavoastră.

Am vrut să vă fac atent că urmați la cuvânt.

Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege este ratificarea Acordului multilateral privind înființarea unei Zone comune de aviație, adoptat la Luxemburg la 9 iunie 2006.

Acordul multilateral E.C.A.A., acest acord de Zonă europeană comună de aviație este în esența lui un acord de piață și are drept scop legalizarea liberalizării acesteia, în condiții care să garanteze siguranța și securitatea operării, deci protecția consumatorilor și a cetățenilor părților semnatare.

De asemenea, interesul major al Comunității Europene în vederea încheierii acestui acord îl reprezintă aspectele ce vizează managementul traficului aerian, în special extinderea conceptului „cer european unic” la state terțe față de Uniunea Europeană din zona Balcanilor de Vest, facilitându-se astfel realizarea prin colaborare a obiectivelor și intereselor promovate de Comunitatea Europeană în acest context, siguranța și securitatea aeronautică.

Mulțumesc.

Domnule deputat Mircea Ciopraga, v-aș ruga să prezentați raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ cu nr. 692 din 30 mai 2007.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege cu PL-x 523 din 6 septembrie 2007.

Examinarea proiectului de lege a avut loc în ședința comisiei din data de 11 septembrie 2007.

La lucrări au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 22 deputați, membri ai comisiei.

La dezbaterile asupra proiectului de lege au participat specialiști din cadrul Ministerului Transporturilor, sub conducerea domnului secretar de stat Barna Tanczos.

Din cauza unor neconcordanțe de traducere în limba română și a unor erori materiale, inițiatorul a prezentat paginile 2, 8, 10, 15, 19, 20, 23 și 35 ale textului tradus în limba română al acordului, paginile anexate în original la prezentul raport, și care înlocuiesc paginile corespunzătoare din forma înregistrată.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor Constituției României, republicată, camera decizională pentru acest proiect de lege este Senatul.

Timpii de dezbatere, domnule președinte, cinci minute dezbateri generale și două minute pe articole. Mulțumesc.

Păi nu suntem în prezența unei proceduri de urgență. La dezbateri generale, domnul Aurel Bentu. Vă dau mielul!

Domnul Dumitru Bentu.

Îl primesc, domnule președinte. Mulțumesc.

Ne aflăm în contextul inițiativei „cer european unic”, lansată în 2004 cu scopul de a reforma sistemul european de control al traficului aerian. Această inițiativă își propune reorganizarea spațiului aerian european, astfel încât să se reducă fragmentarea controlului traficului aerian și să se mărească eficiența și capacitatea sistemului de management al traficului respectiv.

În prezent, spațiul aerian este divizat conform granițelor naționale și fiecare stat are propriile reguli și aranjamente organizaționale. Fragmentarea acestuia compromite inevitabil eficiența și punctualitatea.

În 2006, Comunitatea Europeană și statele sale membre au semnat un acord multilateral general cu zece state vecine Uniunii Europene, creându-se spațiul aerian comun european, în cadrul căruia una dintre dispozițiile principale era extinderea cerului unic.

În prezent, cerul unic european a fost extins prin înglobarea spațiului aerian al Norvegiei, Islandei, Lichtensteinului și Elveției, fiind adoptat și aplicat în 38 de state europene și o țară africană, Marocul.

Având în vedere faptul că statele membre ale Uniunii Europene au devenit parte la acord și România este membru al Uniunii Europene, a fost elaborat acest Proiect de lege pentru ratificarea acordului multilateral respectiv și pe care Grupul parlamentar al Partidul Social Democrat îl va susține prin votul său.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai dorește cineva să intervină din partea altor grupuri parlamentare? Nu.

Având în vedere că nu s-au făcut amendamente pe texte, urmează să adoptăm procedura prevăzută de art. 106 din regulament, care ne trimite la votul final, astăzi, la sfârșitul ședinței.

La punctul 11, Proiectul de lege privind aderarea României la Protocolul din 1978 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, protocol adoptat la Londra la 17 februarie 1978.

Rog inițiatorul să prezinte proiectul și Comisia pentru industrii, raportul.

Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege este aderarea României la Protocolul privind Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, Convenția SOLAS.

Politica de integrare europeană a României și considerente foarte importante, precum îndeplinirea criteriului geografic și faptul că portul Constanța are datorită poziției și capacității sporite de trafic de mărfuri perspective deosebite de dezvoltare în viitor, fac obligatorie aderarea României la acest protocol SOLAS.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Iancu, vă rog să prezentați raportul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menționat. Este vorba, în fapt, despre o conformitate în ce privește legislația noastră cu legislația comunitară, prin care este necesar ca România să adere la Protocolul din 1978 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, fapt ce va asigura și acceptarea ca membru cu drepturi depline la Memorandumul de înțelegere privind controlul statului portului, care are scopul de a stabili un sistem armonizat de control al navelor.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege, iar membrii comisiei, în urma dezbaterilor, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La dezbateri generale dacă dorește cineva să intervină? Nu sunt intervenții.

Vă rog să constatați că și în acest caz ne aflăm în ipoteza reglementată de art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Secretarul din partea dumneavoastră e al dumneavoastră. A zis să nu vă dau cuvântul.

## Poftiți!

Am întrebat, puteați să vă ridicați și să porniți încoace dacă ați văzut că nu vă dau cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că trebuie să salutăm această guvernare că se îngrijește ca un asemenea protocol... Dacă am face un calcul simplu e vorba de 33 de ani sau 29 de ani, sau 19 ani de la ultimul amendament, când cineva din Executiv își îndreaptă privirea și către această categorie, nu atât de numeroasă, cea a navigatorilor. Și putem să ne punem întrebarea: până acum, ocrotirea vieții omenești pe mare n-a fost o prioritate pentru guvernele care s-au succedat după 1989?

Din păcate, acest proiect vine destul de târziu, nu putem să-l mai aplicăm la flota existentă, pentru că ea nu mai există, și putem să ne exersăm, să ne antrenăm pe navele care fac escală în porturile românești. Cred că acest demers al Guvernului României este un demers premergător unui program de relansare a reconstrucției flotei care să arboreze pavilionul României.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Mulțumesc și pentru că ați vorbit despre ceea ce nu mai există.

Cu speranța că va mai exista...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nemaifiind ați colegi care doresc să intervină, o să

## **Domnul To˝ ke István —** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege prevede aderarea Guvernului României la Acordul internațional al cafelei — 2001, adoptat la 27 septembrie 2000 la Londra, prin Rezoluția nr. 393 a Consiliului Internațional al Cafelei. Organizația Internațională a Cafelei, cu sediul la Londra este principala organizație interguvernamentală pentru cafea, reunind 74 de țări producătoare și consumatoare, cu scopul de a cunoaște provocările cu care se confruntă sectorul cafelei, prin intermediul cooperării internaționale.

Organizația Internațională a Cafelei a fost înființată în anul 1963, după adoptarea primului Acord internațional al cafelei, care a suferit modificări succesive până la intrarea în vigoare a noului acord, la 1 octombrie 2001.

Principalele obiective al acordului sunt: promovarea cooperării internaționale în domeniul cafelei, crearea unui cadru pentru consultări interguvernamentale și negocieri în domeniul cafelei, înființarea unei autorități pentru consultări, facilitarea extinderii și transparenței în comerțul internațional cu cafea de a acționa ca un centru pentru strângerea, răspândirea și publicarea de informații economice și tehnice, statistice și studii.

Față de cele de mai sus, propunem spre adoptare proiectul de lege prezentat, privind aderarea României la Acordul internațional al cafelei.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Iancu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru industrii.

## Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menționat.

În fapt, avem un acord care constituie un tratat internațional multilateral adoptat la nivel guvernamental, în numele statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, prin Rezoluția nr. 393 a Consiliului Internațional al Cafelei, la care statul român urmează să devină parte, și care intră sub incidența prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 590 privind tratatele.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege, iar membrii comisiei, în urma dezbaterilor, au propus plenului Camerei Deputaților adoptarea, în forma prezentată de inițiator.

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? E un subiect tentant. Nu doriți. Doriți pauză de cafea, nu să vorbiți despre cafea.

Vă rog să constatați, în situația în care nu există amendamente nici admise, nici respinse din raportul comisiei, vom proceda potrivit art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților și vom trimite listei votului final acest proiect de lege, cu speranța că, o dată aprobat acordul, în România vom servi numai cafea de cea mai bună calitate.

La punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Lege organică.

A existat din partea Comisiei juridice un raport de respingere.

Propunerea comisiei, de respingere, nu a fost adoptată la votul final din 19 septembrie, când s-a hotărât reluarea într-o ședință ulterioară a dezbaterii pe articole, ceea ce încercăm noi să facem acum, nu înainte de a întreba dacă sunt prezenți inițiatorii. Nu sunt prezenți.

În atare situație, vom amâna dezbaterea.

La punctul 14, Propunerea legislativă privind înființarea comunei Racșa, prin reorganizarea comunei Orașul Nou, județul Satu Mare.

## Lege organică.

Comisia pentru administrație a propus adoptarea. Din partea Comisiei pentru administrație sau...? Inițiatorul, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Este vorba despre o inițiativă legislativă care vizează înființarea comunei Racșa, prin reorganizarea comunei Orașul Nou din județul Satu Mare.

Comuna Orașul Nou, în momentul de față, este formată din 7 localități. Se extinde pe o arie foarte mare și are peste 6.000 de locuitori, mai exact, 6.877 de locuitori.

Prin referendumul organizat în acest an, locuitorii și-au exprimat dorința de a se reorganiza în două comune mari, fiindcă fiecare localitate, fiecare comună rezultată prin reorganizare o să aibă locuitori peste 3.000 de oameni.

Țin să precizez că, cu ocazia referendumului, au fost stabilite și acceptate hotarele, zonele limitrofe ale unității teritoriale a celor două comune și, totodată, comuna reorganizată deține toate dotările necesare, clădire pentru primărie, clădire pentru școală și clădire pentru poliție.

Pe această cale, țin să mulțumesc comisiei de specialitate care a susținut și a găsit amendamente bune, cu care sunt de acord.

Mulțumesc mult și vă rog să susțineți această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație.

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a examinat propunerea legislativă, documentația de susținere a acesteia și propune plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? V-aș ruga să-mi permiteți mie, dintr-un motiv subiectiv.

## Stimați colegi,

Întâmplarea a făcut să asist la începerea anului școlar în această viitoare comună. Vă mărturisesc că am fost plăcut impresionat, o comună — zic deja că este o comună — de gospodari, are o așezare separată de Orașul Nou. Vreau să vă spun că deja aproape toată infrastructura pe care trebuie s-o aibă o comună, începând cu primăria, clădirile pentru postul de poliție, există deja, încât propunerea o socotesc bine-venită și v-aș ruga și pe dumneavoastră să o votați.

Din partea Guvernului.

**Domnul Marin Pătuleanu** — _secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Analizând documentația anexată propunerii legislative, reiese faptul că pentru niciuna dintre comunele propuse a fi înființate nu sunt îndeplinite toate condițiile necesare pentru înființare, astfel cum sunt stabilite în Legea nr. 351/2001.

Semnalăm în context că, în afara modului deficitar în care a fost întocmită documentația și lipsa avizului Institutului Național de Statistică, prin care să conferim veridicitate datelor înscrise la pozițiile 1, 2 și 3 din fișele prezentate de inițiatori, de asemenea, datele înscrise în fișa comunei propuse să fie înființată și în fișa comunei reorganizate evidențiază faptul că nu sunt îndeplinite condițiile stabilite la pozițiile nr. 6 și 7 din modelul de fișă pentru înființarea unei noi comune.

Pentru aceste motive, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Inițiatorul, eventual, să răspundă obiecțiilor Guvernului. Vă rog.

## Domnule președinte de ședință,

Cred că este o eroare, fiindcă probabil că materialul care a ajuns pe masa Guvernului n-a fost complet, din pricina unor angajați ai Camerei Deputaților care, pur și simplu, spunând că nu au posibilitate să multiplice documentația, această documentație a ajuns, presupun eu, incompletă.

Subliniez încă o dată, toate condițiile din Legea nr. 351 sunt îndeplinite și acele fișe sunt vizate de direcția de statistică din județul Satu Mare.

Pot să vă pun la dispoziție aceste documente. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mircea Dușa, vicepreședinte al Comisiei pentru administrație.

Așa cum spunea domnul secretar de stat, inițial n-au fost depuse toate documentele necesare pentru elaborarea și avizarea acestui proiect de lege. S-a dezbătut de trei ori la comisie. Ulterior, au fost aduse toate documentele. De aceea comisia a și propus Camerei Deputaților să adopte acest proiect de lege privind înființarea comunei Racșa.

## Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege începând cu titlul acestuia.

Urmăriți, vă rog, punctul 1 din raport, care are un mic amendament. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei? Nu.

Adoptat titlul, în formularea comisiei.

La art. 1, urmăriți amendamentul 2.

Nu sunt obiecțiuni la amendamentul 2.

Art. 1 al proiectului de lege, adoptat potrivit amendamentului 2.

La art. 2 urmăriți amendamentul 3.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat art. 2, potrivit formulării propuse de comisie prin amendamentul 3.

La art. 3 din proiectul de lege, urmăriți amendamentul 4. Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat art. 3 în formularea amendamentului 4.

Art. 4 din proiectul de lege.

Urmăriți, vă rog, punctul 5, amendamentul 5 al comisiei. Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat amendamentul 5.

Se modifică corespunzător art. 4.

V-aș ruga, tot la amendamentul 5, să vedeți pe pagina 5, comisia mai propune un alineat, alin. 4.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat acest amendament.

La punctul 6, comisia propune un articol nou, art. 5.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Adoptat art. 5 nou.

La punctul 7, comisia propune un articol nou, art. 6. Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat amendamentul.

La punctul 8 din raport, comisia propune un amendament în sensul introducerii unui articol nou, 7.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat și art. 7.

Prin ultimul amendament, 9, comisia propune un nou articol, 8 numerotat.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Adoptat și acest text.

Vom supune, stimați colegi, la sfârșitul zilei de astăzi, votului final această propunere.

V-aș ruga, stimați colegi, să-mi permiteți o revenire la punctul 6.

La propunerea mea, am amânat o propunere legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice. Am amânat-o pentru că nu erau inițiatorii. Întreb încă o dată dacă au venit, și dacă n-au venit, v-aș ruga să luăm totuși în dezbatere propunerea, pentru că expiră termenul constituțional la 25 septembrie.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare abrogarea unor articole din Legea nr. 161 din 2003 privind faptul că unii membrii ai Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii și cei care ocupă funcții asimilate acestora să nu mai poată participa ca reprezentanți ai statului.

Cu prilejul dezbaterilor, membrii comisiei au reținut faptul că eliminarea art. 82 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 nu mai poate fi făcută întrucât textul a fost deja abrogat prin Legea nr. 96/2006, iar în ceea ce privește art. 84 alin. (3), aceasta nu mai este oportună întrucât prin art. 84 alin. (3) se prevede doar în mod excepțional o asemenea participare a acestor categorii de demnitari în adunările generale, doar atunci când Guvernul apreciază că este necesară participarea acestora în vederea susținerii unei activități de interes strategic.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât în unanimitate să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc pentru atenție.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacă dorește cineva să intervină, dacă a venit între timp inițiatorul? Nu.

Vom supune votului final propunerea de respingere astăzi.

**Domnul Mircea Valer Pușcă**

**:**

Procedură!

Vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Cu toată deferența, eu vă supun atenției faptul că ordinea de zi, așa cum a fost prezentată, a fost votată, iar în ordinea de zi se spune, la această poziție, că propunerea legislativă urmează a fi discutată pe articole, pentru că într-o ședință precedentă s-a produs votul pe raportul comisiei, care cerea respingerea.

Cu alte cuvinte, domnule președinte, eu vă solicit să respectați ordinea de zi și să discutați prezenta propunere legislativă așa cum pe ordinea de zi este trecută, pe articole, iar la votul final să supuneți spre aprobare proiectul de lege, pentru a se constata dacă întrunește votul necesar unei legi organice.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimați colegi,

Domnul deputat are dreptate.

Deci avem propunerea de respingere și trebuia să procedăm la analiza fiecărui text, începând cu titlul acesteia.

Vă rog să fiți atenți la poziția nr. 6, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Ați reținut motivația propunerii de respingere a Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

## **Domnul Mircea Valer Pușcă**

**:**

Procedură!

**Domnul Márton Arpád Francisc**

**:** Procedură.

Stimați colegi, chiar vorbim despre nimic! Poftiți!

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Teoretic, dumneavoastră, și logic, aveți dreptate, și colegii noștri liberali. Numai că, din punct de vedere al regulamentului, lucrurile nu stau așa. Trebuie să supuneți votului final, pentru că este o lege organică. Pe articole se votează doar cu majoritatea celor prezenți. Nu se cere nici măcar prezența obligatorie, de cvorum obligatoriu.

Ca atare, doar atunci se va considera picată această lege, dacă nu întrunește la votul final votul organic. Deci chiar fără conținut, trebuie să fie supusă votului la prânz. Asta este, ilogic, dar regulamentar!

Vă mulțumesc.

Vedeți ce înseamnă să pui dosarul deoparte și să nu te mai uiți pe proiect? N-am văzut că este vorba despre o lege organică. Eu pusesem dosarul deoparte.

Aveți dreptate, stimate coleg.

Vă rog.

## Domnule președinte,

Vă cer să vă pronunțați dacă votul a fost „pentru” sau „contra” titlului.

Dumneavoastră ne-ați spus că a fost votat cu 51 de voturi. Conform Regulamentului Camerei, pentru ca o decizie să fie adoptată, trebuie să existe mai mult de jumătate din numărul celor prezenți.

Prezenți au fost 102, iar mai mult de jumătate din 102 este 52.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vă mărturisesc că nu m-am uitat la prezenți, m-am uitat la câți pentru, câți împotrivă.

Corect deci n-a fost votat titlul legii.

Articolul unic.

Vă rog să vă pronunțați asupra articolului unic, care dorește să modifice alin. (2) și (3) ale art. 82 și 84.

Din numărul de 108, au votat 59 împotrivă, 45 pentru, 3 abțineri.

Nici articolul unic n-a fost votat.

Vom supune votului final.

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Rămâne la dezbaterile generale. Votăm la vot final. Rămâne legea fără titlu?

## Stimați colegi,

Aceasta este logica: n-a fost adoptat nici titlul, nici cuprinsul legii. V-am spus că aceasta este logica. Deci n-ai ce să mai supui votului. Am avut un automatism, m-ați corectat și vedeți că sunt receptiv.

Votul pe titlu și asupra articolului s-a dat în condițiile votului obișnuit, rezultat din numărul prezenților, nu dintr-un cvorum anume. Legea trebuie admisă sau respinsă potrivit cvorumului necesar pentru legea organică.

La punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1995 privind învățământul.

Suntem în prezența unui proiect de lege organică. Rog Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport să se pregătească.

Dacă sunt autorii, să-și prezinte proiectul. Domnul deputat Moisoiu.

## **Domnul Adrian Moisoiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Venim în fața dumneavoastră cu un proiect care a întrunit sufragii aproape de la toate grupurile parlamentare aici, și anume este vorba de editarea în format electronic a manualelor care se predau în clipa de față la școală, lucru pe care, până în clipa de față, Ministerul Educației și Cercetării nu l-a făcut.

S-a discutat în mod amănunțit și cu Comisia de informatică, nu știu, dar am impresia că domnul Pambuccian nu este în clipa de față aici, pentru că și dânsul este unul dintre inițiatori și aș dori să atrag atenția că această inițiativă este mai mult decât necesară în clipa de față. Adică, faptul că se pune la dispoziția elevilor, pe site-ul ministerului, deci pe internet, posibilitatea ca astfel să se pregătească după diversele manuale alternative, faptul că se dă posibilitate profesorului să aleagă între diversele manuale alternative care ar exista la un moment dat, faptul că, în afară de internet, aceste manuale pot fi foarte bine și trecute pe C.D.-uri și, în felul acesta, puse la dispoziția elevilor și astfel aceștia au posibilitatea ca, oricând și oriunde, în vacanță și în orice moment, să aibă acces la ele, eu zic, așa cum și reprezentanta Ministerului Educației și Cercetării, la Comisia pentru învățământ, a declarat, că „este un proiect vizionar”. Nu am pretenția că este „proiect vizionar”, pentru că, în anul 2007, să nu ai manualele pe internet sau pe C.D., eu zic că, din contră, este o rămânere în urmă a noastră.

Știu că au fost și unii colegi, care au spus: „Domnule, nu este cazul, pentru că, în acest caz, s-ar supralegifera ceva”. Nu știu... Adică am în față și am venit la dumneavoastră cu un ziar din 21 septembrie, „Adevărul”, deci de acum două zile, unde se spune că: „La fiecare început de an, zeci de mii de elevi din clasele a XI-a și a XII-a se văd nevoiți să alerge după manuale. Aceasta deoarece Ministerul Educației nu asigură manuale pentru elevii din învățământul obligatoriu, adică până în clasa a X-a. Și dacă vor ca odraslele să termine liceul, părinții trebuie să scoată din buzunar, pentru cele 17 materii de studiu, aproape 300 de lei”.

**:**

## Asta e declarație politică!

Nu e declarație politică, domnule deputat, și iertați-mă că am intrat în discuții cu dumneavoastră, deși ați provocat-o, ci este vorba despre o susținere a inițiativei legislative și aducerea tuturor argumentelor sau măcar a o parte din argumentele care sunt necesare pentru susținerea acestei inițiative parlamentare.

Aș dori să mai subliniez că editurile, la rândul lor, se eschivează că nu au putut ca în timpul verii să editeze manuale și de abia până la sfârșitul lunii octombrie, undeva, în noiembrie, decembrie, vor putea să le expedieze la școli. Și, la urma urmei, e o întrebare, din ce vor învăța elevii până atunci și în continuare?

Avantajele editării manualelor școlare pe suport electronic sunt deosebite. Eu nu mai insist din acest punct de vedere, poate puțin mai târziu, în funcție de prezentarea punctelor de vedere ale unor colegi sau al ministerului. Dar cred că dumneavoastră sunteți de acord că România, în clipa de față, este datoare să se modernizeze și în ceea ce privește învățământul și aceasta se realizează prin această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră favorabil.

Doamnă președintă Olguța Vasilescu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare asigurarea manualelor școlare și în format electronic pentru întregul învățământ de stat obligatoriu și pentru elevii din învățământul secundar superior care provin din familii cu un venit lunar pe membru egal sau mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară.

Face parte din categoria legilor organice.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dezbaterile din comisie au evidențiat avantajele asigurării formatului electronic atât pentru accesul la manuale, cât și în procesul didactic, precum și avantajele prezentării formatului electronic pe C.D.-uri sau on-line, folosind internetul.

S-au luat în calcul și unele aspecte privind dreptul de autor și de copiere, care se pot lua în considerare chiar pe baza legislației existente în domeniu.

Cu 13 voturi pentru și două voturi împotrivă, comisia propune adoptarea acestei propuneri legislative, cu câteva amendamente pe care le aveți formulate în raport. Vă mulțumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimați colegi,

S-a petrecut o mică eroare. Când am întrebat dacă inițiatorul este prezent și dorește să ia cuvântul a ridicat mâna domnul Moisoiu și am crezut că dânsul este inițiatorul. Inițiatorul este domnul Movilă... Sau sunteți împreună?

## **Domnul Petru Movilă**

**:**

Da.

Bun. Vă rog, domnule Movilă, să luați și dumneavoastră cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu sunt „relații transpartinice”, colegii din dreapta, îi rog să comenteze mai puțin această colaborare. Sigur, cred că ar fi fost bine să vin și eu cu televizorul, de dimineață, pentru că, pe canalele de știri, au fost prezentate, chiar dimineață, emisiuni: „Copii, în București, cu manuale uzate, peste 50%”, și atunci, sunt convins că am fi avut comentarii chiar la obiect și chiar pertinente din partea unor colegi.

Proiectul de lege vine să asigure manuale școlare și pentru alte categorii, sunt copii cu dizabilități, sunt copii care învață la distanță. Este un proiect de lege bun, cred că trebuie susținut, că doar așa putem motiva Ministerul Învățământului, care are intenții în această direcție de foarte multă vreme, să treacă la practică.

Și Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să intervină?

Domnul Andea.

Să luăm după mărimea grupurilor.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia de învățământ a modificat substanțial litera acestei legi, reușind, nu neapărat paradoxal, să întărească spiritul acesteia. Fără îndoială că materialele pe suport electronic sunt, aș spune, în ghilimele, „o realitate virtuală” tot mai prezentă în procesul didactic și, fără discuție, așa cum s-a precizat, reprezintă un suport substanțial și serios pentru procesul didactic.

Este motivul pentru care, înțelegând și înclinația copiilor de a folosi mai mult suportul electronic decât cel pe hârtie, Grupul parlamentar al P.S.D. susține această inițiativă, considerând-o benefică, și apreciază faptul că la acest început de an școlar și universitar supunem atenției dumneavoastră o propunere cu consecințe pozitive.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Pușcă, din partea Grupului P.N.L. Domnul Andea a vorbit din partea Grupului P.S.D.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Ca urmare a discuțiilor din Comisia de învățământ, știință, tineret și sport și a amendamentelor aduse la propunerea legislativă în cadrul acestei comisii, conform celor pe care dumneavoastră le puteți constata din raportul comisiei, ca urmare a poziției reprezentantului Ministerului Educației și Cercetării, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal sprijină acest proiect de lege în forma propusă de raportul comisiei, considerând că punerea la dispoziție sub formă electronică a manualelor, prin grija organului central al administrației pe domeniu, și necesitatea unei viitoare legi privind dotarea elevilor din învățământul obligatoriu cu un laptop este o premisă de bună cunoaștere și bună informare a elevilor cu tot ceea ministerul aprobă ca manuale de studiu sau manuale alternative pentru obiectele de studiu.

Vă mulțumesc.

cumpărate de Ministerul Educației și Cercetării pe suport de hârtie, în mod obligatoriu, pentru că ministerul trebuie să asigure aceste manuale pe suport de hârtie obligatoriu pentru școlari. Deci, practic, ei nu ar pierde niciun ban. Și, chiar dacă ar pierde, problema noastră nu este să protejăm editurile, problema noastră este să protejăm interesele elevilor și interesele profesorilor.

În aceste împrejurări, rugămintea ar fi, și din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, să votați acest proiect de lege, pentru că vine în sprijinul elevilor și profesorilor.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

E o lege foarte importantă, prezintă un mare interes, a început anul școlar, v-aș ruga să vă uitați însă la ceas, la 12,00 începem o altă activitate și nu aș vrea să pierdem nici măcar cu o zi momentul în care vom adopta această lege. Și, din acest motiv, vă rog să fiți cât mai conciși în intervențiile dumneavoastră.

Domnul Dragoș Dumitriu.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., doamna Olguța Vasilescu și apoi domnul Dragoș Dumitriu, din partea Grupului Partidului Conservator, și domnul Vainer, din partea minorităților.

## Stimați colegi,

Eu am avut rețineri să semnez această inițiativă legislativă, însă formularea cu care a ieșit din Comisia de învățământ cred că este cea mai bună și cred că trebuie votată această inițiativă legislativă. Vreau să vă spun că am pornit de la o realitate, și anume profesorilor nu li se asigură manuale școlare, practic se asigură doar elevilor, pe suport de hârtie. Dar profesorii, dacă vor să se documenteze și să-și pregătească lecția, trebuie să cumpere manuale școlare din librării, pentru că nu le au.

De asemenea, profesorii mai au o foarte mare problemă, în sensul că la ora actuală, după cum știți, există foarte multe manuale alternative. Or, ei, neavând acces la acestea și trebuind să le cumpere (ceea ce nu se întâmplă, pentru că aceste manuale costă destul de mult), nu au nici posibilitatea să le urmărească și să vadă care este cel mai bun, să le aleagă și, în consecință, să le recomande și elevilor.

În aceste condiții, noi ne-am gândit că, dacă aceste manuale școlare ar apărea pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării, ar fi mult mai simplu pentru profesori atât să-și pregătească lecția, cât și să-și aleagă manualele pe care să le recomande în continuare copiilor.

În plus, ne-am gândit că este un ajutor nesperat pentru copiii care pleacă în vacanță, care au acces la un internet, la un calculator, care nu își cară manualele școlare după ei, dar care vor să învețe pe perioada vacanței școlare, și atunci este o facilitate în plus pentru a avea acces la lecții.

Și, de asemenea, am luat în calcul și problema pe care ar avea-o editurile, pentru că acesta a fost argumentul suprem pe care l-a adus Ministerul Educației și Cercetării, că editurile ar putea pretinde drepturi de autor. Noi ne gândim la o chestiune, și anume că există deja o lege a drepturilor de autor. Drepturile de autor s-au cedat deja Ministerului Educației și Cercetării atunci când s-au primit bani pentru manualele școlare, deci nu se mai poate ridica această problemă. Mai mult decât atât, manualele școlare sunt deja

## Domnule președinte,

Îmi permit să vă contrazic, nu mi se pare chiar o lege foarte importantă, este o chestiune care putea fi reglementată chiar de minister. Ideea este bună, este generoasă, în primul rând, nu știu cât de bună, nu cred că este atât de ușor aplicabilă, exact datorită problemei copyright-ului. Doamna Vasilescu se referea la materialele tipărite, dar există și cazul în care se cere o retipărire, se cer tiraje suplimentare, și atunci iarăși nu știu cum rezolvăm această situație.

În privința profesorilor, care sunt săraci și nu au cum să cumpere nu știu câte manuale alternative, păi există biblioteci și dacă vrei să consulți un manual alternativ te adresezi bibliotecii și te uiți pe manualul respectiv fără să te coste niciun ban.

Chestiunea cu copiii, care în vacanță se duc și se uită pe nu știu câte manuale alternative ș.a.m.d., iarăși mi se pare o chestie puțin de basm, așa...

Mai departe, copiii care sunt foarte săraci și nu au cum să-și cumpere manuale, dar în schimb au bani să-și cumpere calculator, ca să se uite pe C.D.-uri, sau au bani ca să se aboneze la internet... știți, iarăși, sunt niște chestiuni... În fine...

Deci, repet, eu unul voi vota propunerea legislativă în cauză, dar, sincer, mă îndoiesc că este aplicabilă. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Eu mi-am permis să fac acea apreciere cu privire la importanța legii, plecând de la ce au spus colegii noștri din Comisia de învățământ, în a căror credibilitate nu am motive să nu cred, și de la ce au spus profesorii implicați în procesul de învățământ.

Are cuvântul doamna Olguța Vasilescu, din partea comisiei, de această dată.

## Domnule președinte,

Așa este când nu cunoști legislația în vigoare și vii să-ți dai cu presupusul de la tribuna Parlamentului. Vreau să vă spun că există deja în legislație posibilitatea ca profesorii să beneficieze de o anumită sumă pentru a-și achiziționa calculator.

Ne-am referit de asemenea la copyright și am ajuns la concluzia în comisie, studiind legea, având-o în față, că nu este niciun fel de problemă. De ce? Pentru că drepturile de autor au fost deja cedate Ministerului Educației și Cercetării, contra cost, atunci când s-a pus problema editării manualelor școlare, deci, iarăși, nu mai poate fi ridicată această problemă.

Este problema editurilor, de asemenea, dacă vor sau nu să editeze manuale școlare, nu le obligă nimeni. Oricum, sunt peste 20 de manuale alternative la câte o disciplină, așa că o reducere nu ar fi, până la urmă, nicio problemă, poate ar fi chiar benefică, dacă stăm să ne gândim foarte bine, având în vedere calitatea foarte proastă a unor manuale, din partea unor edituri.

Deci, din punctul nostru de vedere, legea vine ca o facilitate, nu costă Ministerul Educației și Cercetării, pentru că nu te costă nimic să pui pe site-ul lui niște manuale școlare. Dar, în același timp, trebuie să ne gândim la interesul, în primul rând, al elevilor și al profesorilor. Pentru că, vă repet, pentru cei care nu cunoașteți aceste lucruri, profesorii nu primesc manualele alternative. Nu primesc niciun manual alternativ. Ei trebuie să le cumpere din librărie. Și atunci, cred că este în interesul lor să le aibă pe toate pe site, să poată să aleagă. Pentru că, în funcție de opțiunea lor, se face o cerere către Ministerul Educației și Cercetării, ca să se cumpere și pentru copii. Și atunci, nu ne trezim în situația că unii profesori nu cunosc conținutul manualelor alternative și recomandă după ureche un anumit manual, care li se pare lor că sună mai bine sau care este al unei anumite edituri.

Dacă vreți până la capăt să fiu foarte sinceră, cred că de multe ori se și elimină această posibilitate de alte _parti-pris_ -uri, ca să nu spun altfel, de alte jocuri de interese, cu anumite edituri.

Domnul deputat Aurel Vainer s-a înscris demult. Domnul Calimente, domnul Știucă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Este o lege a mileniului trei, ne aflăm în mileniul trei și nu putem decât să susținem o astfel de intenție, de a pune pe internet, pe acces extrem de larg, manualele școlare.

V-aș mai da încă un argument, ne îndreptăm spre societatea cunoașterii și e bine să înlesnim cunoașterea pe canalele cele mai moderne și cele mai larg răspândite.

Încă un argument, dați-mi voie să spun că oameni care s-au format în învățământ cu ani și ani în urmă pot, dacă butonează pe un calculator, să afle ce se mai învață și cum se învață în învățământul de astăzi.

După opinia mea, este o lege foarte utilă, bine-venită pentru vremurile în care ne aflăm și pentru țintele pe care vrem să le atingem.

Personal susțin, și colegii mei, atâția cât sunt în sală, susțin această lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Calimente, se pregătește domnul deputat Știucă.

V-aș ruga, pe toți care urmați, să încercați să fiți cât mai conciși.

Scurt, domnule președinte!

Sigur, așa cum au spus și colegii mei din grupul parlamentar, noi susținem acest proiect de lege.

Eu voiam mai mult însă pe procedură, într-un fel, să intervin, în sensul în care aici am auzit și de la doamna președintă a comisiei că s-a pronunțat că s-ar putea să fie suspiciuni...

Aș propune ca, de fiecare dată când în Camera Deputaților se dezbate un proiect de lege, un reprezentant al D.N.A.-ului să stea acolo, să ne dea aviz de legalitate. Și, în general, pe toate legile, D.N.A.-ul, de acum, să ne dea aviz de legalitate și să desființăm Consiliul Legislativ, ca să nu mai avem problemele pe care le avem în aceste zile. Vă mulțumesc.

Stimate coleg, cred că ați spus-o la supărare, nu am cum să fac o asemenea propunere.

Domnul deputat Știucă.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu aș fi intervenit, dacă nu aș fi aflat un punct de vedere al unui coleg al nostru care se situează în afara realității învățământului. Un mare câștig al învățământului nostru îl reprezintă manualele alternative. Asta presupune posibilitatea de a opta pentru un manual.

Vă informez, stimați colegi, că această funcție a opțiunii, la ora actuală, în învățământul românesc, nu are efect, pentru că banii sunt limitați, resursele sunt limitate, manualele sunt luate într-un număr, în limita acestei sume, iar elevii nu pot opta pentru o variantă sau alta, ci pentru cele care sunt în școală, adică o variantă sau două variante de manuale. Aceasta înseamnă limitarea accesului elevilor și al profesorilor la variantele și la temele care există în manualele alternative.

Eu cred că nu trebuie să avem nicio rezervă, acesta va fi viitorul, manualul virtual. E adevărat că la ora actuală acesta se adresează unui număr restrâns de copii, pentru că nu toți au posibilitățile, dar reprezintă o șansă, un pas spre ceea ce va trebui să devină realitatea firească a învățământului românesc.

Voi susține această lege.

Epuizându-se dezbaterile generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege, începând cu titlul acestuia.

Vă rog să urmăriți raportul comisiei, care propune modificarea acestuia.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei? Nu. Votat în unanimitate.

- La art. I, partea introductivă, comisia, prin punctul 2, are

- un amendament.

- Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

- La punctul 3 comisia propune amendarea art. 147

- alin. (1), așa cum a fost propus de către inițiatori. Urmăriți, vă rog, amendamentul 3. Adoptat textul comisiei.

Pentru alin. (2) comisia a propus eliminarea.

- Dacă aveți obiecțiuni la propunerea de eliminare? Nu. S-a eliminat textul alin. (2).

La alin. (3), aceeași propunere de eliminare din partea comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Eliminat acest text.

Art. II al propunerii legislative este, de asemenea, ușor amendat de către comisie.

Pentru rigurozitatea denumirii legii, urmăriți amendamentul 4. Nu sunt obiecțiuni.

Adoptat.

Vom supune legea votului final.

Aș ruga reprezentanții grupurilor parlamentare să-și invite toți colegii în sală, pentru că, la ora 12,00, avem o prezență importantă, Președintele Camerei Deputaților din Republica Chile, și vom face un mic intermezzo în dezbaterile de astăzi.

Până atunci, să continuăm.

La punctele 16, 17 și 18 nu avem încă rapoartele de la comisii și atunci ne vom opri la punctul 19, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale.

Proiectul a fost respins de Senat.

Suntem în prezența unei legi organice.

Comisia noastră pentru industrii propune adoptarea. Dau cuvântul inițiatorului și apoi domnului președinte al Comisiei pentru industrii, domnul deputat Iancu Iulian.

## **Domnul Alexandru Cristian Ștrenc** — _director general adjunct la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci_ **:**

Domnule președinte Iulian Iancu, vă rog să vă prezentați raportul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu proiectul de lege menționat. În fapt, este vorba despre un punct de vedere al dreptului comunitar, proiect de lege care se încadrează în acquis-ul comunitar ce stabilește politica privind regimul proprietății intelectuale, domeniu care s-a impus din ce în ce mai mult, determinat de apariția unor noi tehnici, tehnologii și servicii, precum și de extinderea și dinamizarea pieței interne.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulțumim.

La dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu există solicitări.

Vă rog să urmăriți raportul comisiei și să fiți de acord ca atunci când vor intra în sală președintele Camerei Deputaților din Republica Chile și președintele nostru să întrerupem puțin dezbaterile, pentru a-i permite distinsului nostru oaspete să se adreseze Camerei Deputaților.

- La titlul legii și la art. 1 comisia nu a avut amendamente. Aveți dumneavoastră? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

- La art. 1 comisia, de asemenea, nu are amendamente. Votat în unanimitate.

- La art. 2 urmăriți amendamentul 5. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 5, modificat art. 2.

- La art. 3 vă rog să urmăriți amendamentul 6, care începe

- de la pagina 7.

- Aveți obiecțiuni la amendamentul 6? Nu. Modificat art. 3. Art. 4.

Comisia propune abrogarea acestuia prin amendamentul 7. Dacă aveți obiecțiuni la amendament? Nu.

Adoptat amendamentul, abrogate art. 4, 6 și 7, nu numai 4, deci.

Îmi cer iertare, prin amendamentul 7, în proiectul de lege se propunea abrogarea art. 4, 6 și 7, comisia vă propune numai abrogarea art. 4.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 7? Nu. Votat în formula pe care v-am prezentat-o.

Prin amendamentul 8 comisia propune modificarea art. 5.

Dacă aveți obiecțiuni?

Art. 5 se modifică în mod corespunzător.

- Prin amendamentul 9 comisia propune abrogarea art. 6.

- Nu sunt obiecțiuni.

Se abrogă art. 6.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/5.X.2007

Prin amendamentul 10 se propune abrogarea art. 7. Se abrogă art. 7, nefiind obiecțiuni din partea dumneavoastră.

La art. 8 urmăriți amendamentul 11. Adoptat amendamentul 11. Titlul capitolului II. Urmăriți amendamentul 12. Adoptat titlul potrivit acestui amendament. Art. 9.

Urmăriți amendamentul 13, care se întinde de la pagina 10 până la pagina 12.

## Stimați colegi,

Ne vizitează, și suntem onorați pentru acest lucru, o delegație a Camerei Deputaților din Republica Chile, condusă de domnul Patricio Walker, președintele acesteia. Să-l salutăm.

Mulțumesc.

Domnul președinte Bogdan Olteanu îl va prezenta pe înaltul oaspete și, în acest scop, îi dau cuvântul.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Excelența Voastră, Domnule Președinte al Camerei Deputaților din Republica Chile,

Stimați oaspeți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Avem onoarea și marea bucurie de a saluta vizita oficială în România a delegației parlamentare chiliene, conduse de domnul Patricio Walker Prieto, Președintele Camerei Deputaților din Republica Chile.

Urăm astăzi bun venit unuia dintre cei mai tineri și mai activi președinți de parlamente din lume care, la numai 39 de ani, reprezintă cu succes statul chilian.

În 1998 este ales pentru prima dată deputat, urmând să obțină cu același succes încă două mandate succesive. La 20 martie 2007 este ales președinte al Camerei Deputaților a Parlamentului chilian, fapt pentru care îi adresăm acum felicitări și, din nou, bine ați venit, domnule președinte, în România!

Vizita de astăzi ne oferă prilejul pentru a transmite salutul nostru călduros reprezentanților Republicii Chile și poporului chilian.

Doresc să folosesc și acest prilej pentru a exprima încă o dată satisfacția părții române pentru convorbirile deosebit de constructive pe care le-am avut cu dumneavoastră, domnule președinte, și cu autoritățile chiliene, cu ocazia vizitei pe care am efectuat-o în vara aceasta în minunata dumneavoastră țară. Vă mulțumim pentru ospitalitatea, căldura și atenția cu care am fost primiți.

Vizita dumneavoastră ne oferă prilejul pentru a readuce în atenție obiectivele noastre comune, scopurile ce ne unesc, chiar dacă distanța geografică ne desparte. Am descoperit că suntem mult mai aproape, că avem similitudini, că obiectivele noastre converg.

Tocmai de aceea astăzi afirm fără tăgadă că strângerea legăturilor parlamentare dintre România și Republica Chile trebuie văzută în contextul mult mai larg al dezvoltării relațiilor dintre Uniunea Europeană și America Latină.

România este în momentul de față un partener de încredere al Republicii Chile în Uniunea Europeană, un factor de succes în fructificarea acordului de asociere pe care Chile îl are cu Uniunea.

Energia și dinamismul economic al celor două țări pot da forță demersului comun ce promovează comerțul liber și neîngrădit, libertățile și drepturile individuale, precum și unei acțiuni comune de luptă împotriva încălzirii globale, fenomen care afectează cele două țări în egală măsură.

Astfel, Chile poate considera că are un nou prieten în cadrul Uniunii Europene, România poate fi privită ca o poartă de intrare a mesajelor și inițiativelor venite din Chile către Uniunea Europeană, iar țările noastre au aceleași idei privind comerțul internațional și vedem dezvoltarea economică bazată pe inițiativa privată.

De asemenea, pe lângă cadrul general de dezvoltare a relațiilor din cadrul Uniunii Europene, România și Chile trebuie să recunoască și să fructifice oportunitățile deschise de întărirea relațiilor bilaterale. Astfel, Portul Constanța și Marea Neagră pot reprezenta o cale de intrare a comerțului chilian în Europa Centrală și de Sud-Est, iar poziția geografică, influența politică și economică a Republicii Chile este un punct de atracție al comerțului românesc în America Latină.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Acum, stimați colegi, permiteți-mi să-l invit pe domnul președinte Patricio Walker să ne prezinte o scurtă alocuțiune.

## **Domnul Patricio Walker Prieto —** _președintele Camerei Deputaților a Parlamentului Republicii Chile_ **:**

## Excelența Voastră domnule Bogdan Olteanu,

Onorabili membri ai Parlamentului și membre ale Parlamentului,

## Domnule ambasador al Chile,

Bună dimineața!

Bună ziua!

Este o înaltă onoare să pot vorbi în fața Camerei Deputaților a României.

Vă mulțumesc profund pentru invitația pe care mi-a făcut-o domnul președinte în timpul vizitei sale în Chile.

Și mulțumesc foarte mult și pentru această medalie, care ne umple de orgoliu pe toți chilienii.

Este bine pentru popoarele care ne-au dat un mandat ca reprezentanții lor să se întâlnească pentru a face schimb de experiență și a împărtăși ceea ce îi unește. Este bine ca într-o lume marcată de globalizare și interdependență parlamentari din regiuni geografice atât de îndepărtate să ne întâlnim, pentru a împărtăși și a evalua problemele de care au parte cetățenii, în general, și cărora, de multe ori, trebuie să le dăm un răspuns concret.

Chile și România se află într-o lume care trăiește un proces din ce în ce mai intens de intercomunicare, interdependență și globalizare economică. Am venit să învățăm de la dumneavoastră, din procesul politic, economic și cultural pe care l-ați dezvoltat. Apreciem în mod profund ceea ce faceți în prezent și vă dorim să aveți un viitor prosper și promițător.

Țara mea are o strategie care este aprobată de principalii actori economici și sociali și care s-a dovedit de succes, deoarece deschiderea către economia globală a permis obținerea unor înalți indici de creștere, ceea ce a făcut să se reducă sărăcia de la 47% în 1989, la 13%, cât avem astăzi. Am dublat produsul intern brut în 16 ani.

Există un marcat consens național, când spunem că pentru o economie mică, precum cea chiliană, cel mai bun scenariu pentru îmbunătățirea condițiilor de creștere, muncă și bunăstare este integrarea cu grijă în curentele dinamice ale comerțului, finanțelor și tehnologiilor internaționale. În acest sens, acordurile de liber comerț permit reglementarea acestei integrări, care să ajute sectoarele cele mai sensibile să răspundă provocărilor pentru construcția de care avem nevoie. În ultimii 17 ani am negociat acorduri de comerț liber cu cea mai mare parte a partenerilor noștri comerciali. Întâi, între 1990 și 1999, cu toate țările din America Latină și Canada, ceea ce înseamnă circa 30% din schimbul comercial al țării. Apoi, în 2002, s-au terminat negocierile cu Uniunea Europeană, Coreea și Statele Unite, iar în trimestrul I al anului 2003, cu Asociația Europeană a Liberului Schimb. Astăzi, aproape 75% din comerțul exterior este reglementat de acordurile de comerț liber.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimați colegi,

Permiteți-mi să-i mulțumesc distinsului nostru oaspete, domnul Patricio Walker, să-l asigurăm că a produs o profundă impresie asupra noastră discursul Domniei Sale, ne-a cucerit prin aprecierile pe care le-a făcut la adresa României, prin buna cunoaștere a istoriei noastre, a valorilor noastre. Îl asigurăm de aceleași sentimente față de Republica Chile, față de care ne leagă nu numai afinitatea latinității, ci multe alte lucruri, deși distanța dintre noi este mare. Îi împărtășim dorința de bună colaborare, de cooperare, îi împărtășim dorința de a intensifica rolul diplomației parlamentare pentru dezvoltarea și consolidarea relațiilor dintre statele noastre.

Domnule președinte Patricio Walker,

Vă mulțumim foarte mult și vă dorim în continuare o vizită nu numai plăcută, fructuoasă, dar și un sejur frumos, care să vă dea sentimentul prieteniei pe care românii o au față de dumneavoastră.

Stimați colegi,

Permiteți-mi să reluăm dezbaterile. Mai avem încă 5 minute până la 12,30, când are loc votul final.

Ne-am oprit la amendamentul nr. 48.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate. Amendamentul nr. 49. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate. Amendamentul nr. 50, cu privire la art. 47. Votat amendamentul. Amendamentul nr. 51, privitor la art. 48. Nu sunt obiecțiuni. Votat. Amendamentul nr. 52, cu privire la art. 49. Nu sunt obiecțiuni. Votat. Amendamentul nr. 53, cu privire la art. 51. Votat amendamentul, modificat textul. Amendamentul nr. 54. Votat amendamentul. Amendamentul nr. 55. Votat. Amendamentul nr. 56, cu privire la introducerea unui nou alineat la art. 55.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Amendamentul nr. 57. Votat în unanimitate. Amendamentul nr. 58. Votat în unanimitate. Amendamentul nr. 59. Votat în unanimitate. Amendamentul nr. 60.

De fapt, aici nu avem un amendament; este punctul 60 care propune păstrarea art. IV în aceeași formulă. Nu sunt obiecțiuni.

La punctul 61 dacă aveți obiecțiuni? Comisia propune menținerea textului. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect de lege.

La punctul 20 avem Proiectul de lege privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene; lege ordinară.

Comisia pentru industrii și servicii să ia loc și reprezentantul Guvernului să prezinte acest proiect.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene.

Aceasta presupune o serie de măsuri, pornind de la geometria tunelului, modul în care este proiectat acesta,

până la echipamentul de siguranță, indicatoare de circulație, gestionare a traficului, instruirea personalului.

În vederea menținerii unui echilibru între costurile mari pe care aceste măsuri le implică și necesitatea asigurării unui nivel minim de siguranță în operare, acest act normativ impune doar acele măsuri elementare de siguranță fără de care utilizarea tunelurilor ar pune în continuare probleme serioase.

Vă mulțumesc.

Domnule Iulian Iancu, vă rog să prezentați, tot așa, pe scurt, proiectul.

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în fond.

Proiectul de lege transpune în legislația națională prevederile Directivei nr. 2004/1954 a Comisiei Europene privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile din Rețeaua rutieră transeuropeană.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia juridică, de disciplină și imunități. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri generale? Trecem la dezbaterea textelor legii. Vă rog să urmăriți raportul comisiei. La titlu aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 1. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate. La art. 2 urmăriți amendamentul nr. 3. Votat amendamentul nr. 3.

Urmăriți amendamentul nr. 4, cu privire la art. 3. Amendamentul nr. 4, cu privire la art. 3. Votat în unanimitate. Amendamentul nr. 5, cu privire la art. 4. O intervenție a domnului președinte Iancu.

## Stimați colegi,

Doar o simplă modificare: s-a scăpat sintagma „națională” de la denumirea de autoritate administrativă.

Prin urmare, propunem, peste tot, în text, unde se va regăsi formula „autoritatea administrativă”, să fie completată cu sintagma „națională”.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Este o scăpare. Nici n-o mai

Da, o intervenție legată doar de completare pentru o claritate în text, simplificare și claritatea textului.

La art. 12, pe pagina 10, la finalul frazei — „prezentei legi”, în loc de „își”, continuăm cu „respectă dispozițiile acesteia”.

Ați reținut.

Aveți obiecțiuni la această precizare de mai bună redactare? Nu.

Votat amendamentul nr. 13, cu această observație. Amendamentul nr. 14, art. 13. Votat. Amendamentul nr. 15, art. 14. Votat. Amendamentul nr. 16, art. 15. Votat. Amendamentul nr. 17, art. 16. Votat. Amendamentul nr. 18, cu privire la art. 17. Votat. Amendamentul nr. 19. Votat. Punctul 20. Urmăriți propunerea comisiei cu privire la anexa nr. 1. Adoptat. Punctul 21, anexa nr. 2. Domnul deputat Iancu.

Domnule președinte, o ultimă intervenție, o eroare materială la anexa nr. 1. În text, în loc de „vehicule”, vom scrie „lichide”; deci, „drenaj pentru lichide inflamabile și toxice”.

De acord, da?

Cu privire la anexa nr. 1 dacă aveți obiecțiuni? Nu. Anexa nr. 2? Nu. Am parcurs acest proiect de lege. Îl vom supune votului final. Stimați colegi,

Mai avem un singur proiect de adoptare. Celelalte proiecte înscrise pe ordinea de zi sunt de respingere.

V-aș ruga să fiți de acord să luăm și punctul 21.

Rog Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic să prezinte raportul la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 63/2002.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 63 din 2002 privind atribuirea sau schimbarea denumirii în sensul instituirii obligativității consultării pentru referendum a populației din unitățile administrativ-teritoriale.

Senatul a aprobat proiectul de lege în ședința din 13 iunie 2007.

Camera Deputaților este Cameră decizională, iar majoritatea membrilor comisiei susține aprobarea.

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să participe la dezbateri generale? Nu.

Este și reprezentantul Guvernului, care dorește să intervină.

Poftiți, domnule ministru!

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul susține această inițiativă legislativă, cu două observații: una a fost preluată de comisie și înscrisă în textul proiectului de lege. Insistăm la onorații deputați să preia și observația de la punctul 2, întrucât propunerea legislativă cuprinde prevederi care vizează în mod direct autoritățile administrației publice locale, a căror punere în aplicare presupune și suportarea unor cheltuieli suplimentare din bugetele locale.

Având în vedere dispozițiile art. 8 din Legea administrației publice nr. 215/2001, republicată, semnalăm că, înainte de adoptarea oricărei decizii, ar trebui consultate structurile asociative ale autorităților administrației publice locale. Vă mulțumesc.

Domnule ministru, n-am înțeles, propuneți vreo modificare a unui text?

## Nu, domnule președinte.

Deci în punctul de vedere al Guvernului au fost două observații: una cu privire la limitarea aplicabilității regulii referitoare la consultarea prin referendum și care a fost reținută de comisie și inclusă în textul proiectului de lege, și mai avem o observație cu privire la consultarea autorităților administrației, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, înainte de luarea unei decizii pe această linie.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Mircea Dușa să ne spună ce se întâmplă cu această propunere, pentru că nu se regăsește în raportul comisiei.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă se referă la modul de schimbare de denumire a satelor. De exemplu, dacă se schimbă denumirea unui sat dintr-o comună să nu se supună referendumului întregii comune denumirea acelui sat, ci numai satul care este în situația de a schimba denumirea.

Am ținut cont de observațiile făcute de Guvern. Sigur că dânșii mai propuneau ca, înainte de a adopta acest proiect de lege, să fie consultate și asociațiile, reprezentanții administrațiilor locale. Dar credem că este o inițiativă legislativă care vine în interesul administrației locale și elimină o barieră, aceea de a organiza referendum la nivelul întregii localități pentru a schimba denumirea unui sat.

Domnule vicepreședinte, propunerea se regăsește în textul Senatului, deja. Ați operat ceea ce a propus Guvernul la Senat.

Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 219 voturi exprimate, 215 voturi pentru, niciun vot contra, o abținere.

Adoptat.

Exact, exact.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun. Ca să știe colegii noștri ce votează. Stimați colegi,

Nefiind niciun fel de amendament, vom proceda potrivit art. 106 din regulament, respectiv vom supune direct proiectul votului final, la sfârșitul listei de astăzi.

Am parcurs până la această oră, care înseamnă sfârșitul programului de dezbateri și începerea votului final, 21 de proiecte, care vor constitui lista votului final de astăzi.

Rog staff-ul tehnic să-mi prezinte lista și pe dumneavoastră să vă pregătiți pentru vot. Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite toți colegii în sală și pe dumneavoastră vă rog să vă înregistrați prezența, ca să vedem cum stăm. Deci am rugămintea pentru toți colegii deputați să-și înregistreze prezența.

Vă rog pe toți colegii să vă înregistrați prezența, că deocamdată nu am ajuns nici la numărul de 182, câți ați semnat condica, și avem mai multe legi organice. Da, suntem aproape 200. Vă rog, încă un deputat, așa, să trecem de bariera psihologică.

Vă rog să mă urmăriți.

La punctul 1 avem Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului semnat la București la 6 septembrie 2006 la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 7 august 1990.

Suntem primă Cameră sesizată.

Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați asupra acestui proiect.

Din 215 voturi exprimate, cu 211 voturi pentru, unul împotrivă, o abținere, adoptat.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aderarea Guvernului României la Convenția internațională privind reglementarea vânării balenelor, adoptată la Washington la 2 decembrie 1946, și la Protocolul la Convenția internațională privind reglementarea vânării balenelor, adoptat la Washington la 19 noiembrie 1956.

Ecologiștii văd că protestează.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Este vorba despre o lege ordinară.

Nu v-am dat cuvântul la explicarea votului încă, pentru cei care vorbesc...

Din 219 voturi exprimate, 206 voturi pentru, 4 împotrivă și 7 abțineri.

Adoptat proiectul.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2007 pentru reglementarea unor măsuri de punere în aplicare a Convenției privind constituirea Oficiului European de Poliție (Convenția EUROPOL).

## Lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați asupra acesteia.

Din 216 voturi exprimate, 211 voturi pentru, unul împotrivă, două abțineri.

Adoptat.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Macedonia în domeniul asigurărilor sociale, semnat la București la 27 februarie 2006.

Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 220 de voturi exprimate, 207 voturi pentru, niciunul contra, două abțineri.

Adoptat.

Punctul 6, Legea pentru modificarea alin. (1) al art. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, reexaminată ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 660 din 4 iulie 2007.

Lege organică.

Vă rog să vă pronunțați.

220 de voturi exprimate, 218 voturi pentru, niciun vot contra, două abțineri.

Adoptat.

Punctul 7, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) și (5) ale art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000.

Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați.

Comisia a propus respingerea.

Deci vă rog să vă pronunțați cu privire la respingerea acestui proiect de lege.

Propunerea de respingere a fost adoptată cu 138 voturi pentru, 67 s-au pronunțat împotriva respingerii, 4 abțineri.

La explicarea votului, domnul deputat Apostolache, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

...care e și inițiatorul propunerii.

Parlamentarii P.S.D. au votat împotriva propunerii comisiei, deoarece consideră în continuare faptul că sportivii campioni mondiali universitari merită, datorită eforturilor depuse, să primească la rândul lor renta viageră aferentă campionilor mondiali.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

La punctul 8, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 101 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a propus respingerea.

Vă rog să vă pronunțați asupra propunerii comisiei. Lege organică.

S-a adoptat propunerea de respingere cu 205 voturi pentru, 7 împotrivă, 4 abțineri.

9. Proiectul de lege pentru modificarea alin. (3) al art. 17

din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Lege organică.

- Vă rog să vă pronunțați.

60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/5.X.2007

Din 221 voturi exprimate, 165 pentru, 51 împotrivă, 4 abțineri. Adoptat.

Domnul deputat Crăciunescu, din partea Grupului P.N.L., dorește să explice votul.

Nu este adoptat!

Cum să nu fie adoptat? 165 de voturi am spus.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să fiți atenți.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal n-a votat acest proiect de lege din următoarele considerente: sănătatea are nevoie de specialiști și, pentru ca medicii să ajungă specialiști, trebuie să treacă prin rezidențiat. Legea nr. 95 privind reforma în sănătate a prevăzut ca acele locuințe construite prin A.N.L. pentru medicii rezidenți să fie acordate numai medicilor rezidenți. Dacă aprobam acest proiect de lege care spunea că se pot atribui locuințe și pentru tineri specialiști din domeniul de sănătate, asta înseamnă medici specialiști, înseamnă asistenți, tehnicieni, laboranți. Și, la un moment dat, s-ar fi blocat, s-ar fi ocupat aceste locuințe pentru rezidenți și ei nu ar mai avea unde să locuiască. Deci am făcut o lege specială pentru această categorie de medici pentru că sunt cel mai puțin remunerați, au veniturile cele mai mici și, uneori, rezidențiatul ține, pentru anumite specialități, șapte sau opt ani.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului P.D. dorește să explice votul domnul deputat Petru Movilă.

Domnule președinte, mulțumesc și mulțumesc tuturor celor care au susținut acest proiect de lege care nu face decât să coreleze denumirile programelor pe care le derulează Agenția Națională pentru Locuințe pentru medici rezidenți și tineri specialiști din sistemul de sănătate și dăm o mână de ajutor sistemului de sănătate ca să asigure locuințe la un preț mic, chirii mici, tuturor specialiștilor din sănătate, nu numai unora, după cum se trezesc cei care conduc azi sistemul de sănătate.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

V-aș ruga să faceți liniște pentru a putea parcurge în continuare lista de vot.

Punctul următor, 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2007 pentru abrogarea Legii nr. 476/2003 privind aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidența Legii nr. 677/2001 pentru protecția

persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 217 voturi exprimate, 204 pentru, 6 împotrivă, 5 abțineri.

Adoptat proiectul.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Lege organică. Suntem Cameră decizională.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 216 voturi exprimate, 211 pentru, 3 împotrivă, nicio abținere.

Adoptat.

12. Legea pentru completarea art. 10 din Legea învățământului nr. 84/1995, reexaminată ca urmare a cererii Președintelui României.

Lege organică.

Vă rog să vă pronunțați.

223 voturi exprimate, 215 pentru, două împotrivă, 4 abțineri.

Adoptată.

Domnul deputat Calimente. V-aș ruga să începeți istoria ceva mai devreme, că data trecută ați început-o tocmai de la teutoni!

## **Domnul Mihăiță Calimente:**

Explicarea votului, domnule președinte, nu despre ceea ce nu se știa.

Grupul Partidului Național Liberal, respectându-și programul de guvernare, respectă proprietatea și este pentru restituirea acesteia, spre deosebire de colegii noștri, care au fost cu noi la guvernare, au avut același program, dar nu mai respectă nimic și pe nimeni!

Cred că ceea ce s-a votat aici oricum va avea un alt sfârșit în justiție și îmi mențin propunerea pe care am făcut-o, ca daunele materiale pe care statul român le va suferi în urma votului exprimat să fie recuperate de la cei care au votat astăzi în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Aurelia, pentru că este doamnă, și apoi domnul deputat Merce.

## **Doamna Aurelia Vasile:**

Grupul parlamentar a votat pentru adoptarea acestei hotărâri a comisiei privind vânzarea Castelului Bran, și vreau să îi spun colegului meu că, dacă este de imputat, să plătească cei care au încălcat legea și care au înstrăinat un bun al întregului popor!

Domnul deputat Merce, vă rog să luați cuvântul.

## **Domnul Ilie Merce:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vreau să mulțumesc, în mod sincer, colegilor care au votat acest raport și proiectul de hotărâre a subcomisiei de anchetă și să atrag atenția totuși că este un semnal de alarmă pozitiv, că totuși lucrurile încep să se îndrepte și că din ce în ce mai mulți colegi parlamentari rămân captivi armurii de partid antinațional și am asistat la scene de acest gen și la luări de poziții de acest gen din partea unui coleg a cărui soartă personal eu o deplâng.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Árpád Márton.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

În sesiunea actuală, în Parlamentul României se află doar o singură formațiune politică, care din ʼ90 s-a declarat a fi de centru-dreapta, care este membră a Partidului Popular European.

Ca atare, am votat în consecință împotriva acestei hotărâri, care, așa cum antevorbitorul a spus mai înainte, denotă o întorsătură spre o situație dinainte de ʼ89 sau de la începutul anilor ʼ90. Declarațiile de la acest microfon denotă același spirit.

Îmi pare foarte rău însă că unii dintre colegii noștri, care, în acest interval de timp, în această sesiune, au devenit membri în Partidul Popular European — tocmai la București s-a discutat posibilitatea ca Domniile Lor să acceadă în acest for de dreapta unde, printre altele, s-au enunțat niște suspiciuni cum că n-ar avea o poziție tranșantă de dreapta în domeniul retrocedărilor —, prin votul dat astăzi denotă faptul că n-au ce căuta în această formațiune, ci locul lor este, firesc, acolo unde a fost, în stânga, pentru că votul dat astăzi de către Domniilor Lor este un vot firesc al unui partid de stânga.

Vă mulțumesc.

V-aș ruga să păstrați liniștea în sală, să-l ascultăm pe domnul deputat Ujeniuc. Se pregătește domnul Dragoș Dumitriu și apoi... lăsăm lista deschisă.

## Stimați colegi,

Supărarea domnilor colegi de la Partidul Național Liberal și de la U.D.M.R. este oarecum justificată. Pentru că, iată, în mod sigur, noi am votat astăzi, cei care am votat pentru raport, am făcut-o din motive diferite.

N-am să fiu de acord cu motivarea, explicarea votului făcută de doamna Aura Vasile, care a apelat la sintagma „avut al întregului popor”, ceea ce este străin cauzei în discuție, nici explicației date de domnul Merce.

Am să vă spun că aici problema este una strict profesională, juridică. Proprietatea nu se pune în discuție, dreptul de retrocedare nu se pune în discuție, cred că așa trebuie tratată problema, însă amatorismul cu care s-a procedat la retrocedare și la punerea în vânzare este cel care a dus la votul... cel puțin al meu și al nostru, de astăzi. Pentru că am studiat cu atenție raportul și am observat ceea ce vă spun încă o dată: se desprinde că este vorba despre amatorism; multe contradicții în ceea ce privește calitatea celor care au cerut retrocedarea, multe contradicții în ceea ce privește acceptarea succesiunii de către aceștia, deci totul s-a făcut în grabă, fără respectarea strictă a legii.

Este nevoie de întocmirea unui dosar, pentru asemenea retrocedare, de profesioniști, cu respectarea tuturor cerințelor legii, și atunci fără îndoială că soarta Castelului Bran nu va mai putea fi discutată de diletanți în probleme juridice. Adică noi, cu toții, putem fi diletanți. Eu nu sunt specialist în materie de retrocedări, dar cert este că, din ceea ce s-a întâmplat cu această retrocedare, rezultă clar faptul că s-a procedat cu amatorism, și nu cu profesionalism. Mulțumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul Dragoș Dumitriu. Domnul Titus Corlățean se pregătește.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Tot ei? Ujeniuc în numele cui a vorbit?

Fiecare grup are dreptul să-și explice votul final, stimați colegi.

Domnul Ujeniuc s-a pronunțat în numele independenților. Eu am înțeles că a avut mandat de la colegii Domniei Sale. Haideți, că mă obligați să prelungesc programul de lucru.

Stimați colegi,

Cine a citit raportul și a votat în cunoștință de cauză evident a votat pentru. La fel am votat și eu, și colegii conservatori care au fost în sală.

În același timp, cei care cred că această cauză a fost pe muchie de cuțit, cred că nu se puteau aștepta de la niște parlamentari români să țină cu altcineva decât cu românii. Cei care au ținut cu cauze ale unor case de avocați sau ale unor case nobiliare străine de poporul român n-au decât să sufere consecințele la vot.

În final, aș dori să le mulțumesc domnilor Tudor Mohora, președinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, și domnului deputat democrat Dumitru Puchianu, pentru curajul de a fi mers până la capăt cu această anchetă, această primă anchetă care are un rezultat final. Mulțumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul deputat Titus Corlățean.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

M-a făcut diletant, am dreptul la replică! Acum liberalii, P.S.D.-ul a vorbit...

Vorbește în numele grupului. Doamna Aura Vasile a dat o replică.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat pentru adoptarea raportului comisiei și, așa cum spunea colegul mai devreme, este prima comisie care-și finalizează un raport privind o anchetă și este un lucru de subliniat.

Noi am votat pentru, pentru două argumente.

Unu: programul de guvernare al dreptei, la care au contribuit în egală măsură și P.N.L. și P.D. și ceea ce constituie acum P.L.D., nu poate constitui pretext pentru încălcarea legii și a Constituției, în primul rând a art. 136 din Constituție.

În al doilea rând, dacă vorbim despre dreapta și despre stânga, ca social-democrați o spunem foarte clar: retrocedarea în natură, subliniez, în natură, fără discernământ, mai ales a unor obiective de patrimoniu național, care în speță ar fi trebuit să rămână la nivelul comunității locale, și vorbim de Castelul Bran, este o chestiune pe care noi, ca social-democrați, nu o putem accepta.

Pentru aceste motive, suntem de acord cu ceea ce comisia sugerează, ca instituțiile competente ale statului să se sesizeze și, încă o dată, Grupul social-democrat a avut perfectă dreptate să voteze în favoarea raportului comisiei.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Drept la replică domnului Mohora, președintele comisiei, cu privire la calificativele care s-au făcut la adresa...

## **Domnul Tudor Mohora:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Promit să fiu foarte scurt.

S-au spus pe parcursul acestor zile foarte multe lucruri. Eu aș vrea să subliniez în fața dumneavoastră în primul rând buna-credință pe care toți membrii subcomisiei de anchetă și membrii comisiei pe care o conduc au manifestat-o pe parcursul acestei cercetări.

Noi nu am făcut, așa cum s-a produs în plen, o dezbatere politizată, deși am fi putut. Am tratat această chestiune din prisma strictă a respectării legii. Și trebuie să fie foarte clar: cred că demersul nostru este o provocare pe care o lansăm, pentru că Legislativul în sine nu poate să facă o reparație în această operă de încălcare a legilor, el poate să atragă atenția instituțiilor care au fost nominalizate în cadrul hotărârii care a devenit astăzi, prin votul dumneavoastră, din proiectul pe care l-am propus, hotărâre, poate să atragă atenția autorităților publice nominalizate să facă lumină în acest caz, spre folosul, așa cum spunea un coleg de-al meu, tuturor părților, inclusiv al moștenitorilor care au pretins acest bun.

Din această perspectivă mai vreau să fac o singură precizare. Pe domnii care aici au spus că nu s-a votat raportul îi rog să citească cu atenție punctul 1 al hotărârii, care precizează clar: „Se aprobă raportul subcomisiei de anchetă.”

Domnilor, măcar în situații din acestea delicate, puneți mâna pe carte și citiți!

Vă mulțumesc foarte mult.

Tot un drept la replică, domnul Puchianu, președintele subcomisiei.

V-aș ruga să fiți conciși, stimați colegi, pentru că mai avem încă 15 proiecte de votat.

## **Domnul Ioan Dumitru Puchianu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Nu este un drept la replică, este, de fapt, o poziționare în care aș răspunde poate la întrebările multora dintre dumneavoastră. Ce a dorit, în fapt, acest raport?

Acest raport a dorit și, în momentul de față, prin votul pe care l-ați dat, a realizat repunerea în legalitate și trimiterea hotărârii spre soluționare autorităților competente.

În rest, vorbind de poziționarea Partidului Democrat, un singur lucru vreau să spun, Partidul Democrat și eu personal, cât și colegii mei n-am avut în vedere decât respectarea legii. Am spus-o și în timpul dezbaterilor. Niciunul dintre colegi nu are ca idee și nu susține cumva o naționalizare sau să fie împotriva restituirii.

Dar fac mențiunea că nu putem vorbi de acte reparatorii, care vin și încalcă legea, chiar și legea supremă, Constituția României.

De aceea, mulțumesc încă o dată tuturor autorităților și celor care au lucrat ca în final să avem acest raport.

Vă mulțumesc tuturor.

Mulțumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimați colegi,

Următorul proiect pe care vi-l

16. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2007 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate de România prin Aderarea la Convenția internațională „Eurocontrol”. Lege ordinară.

Domnule președinte,

Exact cum ați discutat la plen, conform ordinii de zi, se supune adoptarea, ca să se constate dacă există un număr suficient de voturi pentru susținere. Inclusiv titlul și articolele au fost supuse spre adoptare.

Deci urmează să supuneți adoptarea. Nu puteți să supuneți respingerea, atâta vreme cât plenul s-a pronunțat o dată pentru respingere.

Citiți, vă rog, ordinea de zi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimate coleg,

Iarăși discutăm despre nimic. N-am spus: se supune votului propunerea comisiei de respingere.

Având în vedere că a fost respins și titlul, și cuprinsul, cum mă puteți obliga să

## Domnule președinte,

Dacă dumneavoastră supuneți votului respingerea, atunci, fiind un vot organic, dacă nu va întruni numărul de voturi necesar respingerii legii, atunci iarăși se va reîntoarce ca să o dezbatem, așa prevede regulamentul nostru. Este ilogic, dar singura formă regulamentară prin care putem să scăpăm de ea este s-o supuneți votului, pentru că nu va întruni numărul de voturi organic și atunci legea se consideră picată.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimate coleg,

Există o contradicție chiar între ceea ce ați spus dumneavoastră în intervenția anterioară, care a fost corectă, și ce spuneți acum. Doar dacă era vorba despre propunerea comisiei procedam așa. Aici, potrivit regulamentului, s-a respins propunerea respingerii și am trecut la dezbaterea pe texte, s-au respins și titlul, și conținutul, și atunci...

Mai dorește cineva să intervină?

Dacă vreți,

Grupul U.D.M.R. a vrut să demonstreze că are dreptate. Dar eu v-am propus să

## Domnule președinte,

Acest vot a întrunit 115 voturi. Au fost 75 împotrivă. Dacă Grupul U.D.M.R. are acest număr de deputați, foarte mult m-ar încânta.

Am vorbit în perspectivă. Când se va uni U.D.M.R.-ul cu...

...cu P.N.L.-ul.

Ați spus-o dumneavoastră! Poftiți, domnule deputat!

Președintele Comisiei pentru Regulament, ca să ne scoată din încurcătură.

## Stimați colegi,

Noi când am modificat regulamentul mai țineți minte că am avut dezbateri foarte mari pe sintagma „respingerea respingerii”. Este logic că în condițiile în care grupurile parlamentare, care sunt grupuri politice, n-au ajuns la un anumit consens ca să creeze o anumită majoritate, cum e cazul în speță...

Vă rog insistent, mai avem numai trei proiecte și pierdem cvorumul.

Bun. Explic după ce se termină cu votul, domnule președinte.

Problema este că acest proiect acum se reîntoarce la comisie pentru un nou raport.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Asta e soluția.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 174 din Legea învățământului.

Lege organică.

Vă rog să vă pronunțați.

Din 192 voturi exprimate, sunt 190 voturi pentru, unul împotrivă și o abținere.

Adoptată.

25. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale.

Lege organică.

Vă rog să vă pronunțați.

193 voturi exprimate 190 pentru, unul împotrivă, două abțineri.

Adoptat.

26. Proiectul de lege privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene.

Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați.

198 voturi exprimate, 196 voturi pentru, unul contra, nicio abținere.

S-a adoptat.

27. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri.

Lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați.

196 voturi exprimate, 192 voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri. Adoptat proiectul. Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Ne revedem joi, dacă nu cumva Biroul permanent spune altceva. Se prezintă moțiunea, n-are ce să spună. După-amiază, lucrări în comisii.

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202405]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 127/5.X.2007 conține 64 de pagini.**

Prețul: 16,00 lei