Ioan Chelaru

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem la finalul unui periplu destul de dificil în care urmează, în principiu, să aprobăm, prin lege, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2008 de modificarea a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Probabil și împrejurarea că în cele două comisii sunt avocați de profesie a dus la nenumărate discuții cu privire la modul în care Guvernul a înțeles să modifice legea avocaților și instituția nou-creată, aceasta de ajutor public judiciar.

În esență, ideea noastră a fost să păstrăm caracterul liberal al profesiei de avocat. Mi se pare firesc ca, din acest punct de vedere, și România să se încadreze în noțiunea europeană de avocat și să găsim cele mai judicioase măsuri ca această profesie, extrem de dificilă, să-și păstreze atât caracterul nobil, cât și utilitatea publică despre care știm cu toții că se discută.

S-a urmărit, în principal, crearea unui cadru unitar de intrare în profesie și instituirea unor mijloace moderne de pregătire profesională continuă.

Trebuie să vă aduc la cunoștință faptul că, în ultimii ani, numărul avocaților a crescut în mod substanțial, în prezent discutăm de o cifră de peste 24 de mii de avocați, deși în urmă cu câțiva ani eram în jur de 10 mii de avocați.

Acest lucru nu a însemnat însă și crearea unei pregătiri profesionale continue pentru avocații mai noi sau mai vechi care există în profesie. De aceea, și Uniunea Națională a Barourilor din România, și Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, și noi, în comisie, am urmărit ca, prin reglementările propuse, să creăm un cadru semiobligatoriu, continuu, de pregătire profesională, iar calitatea serviciilor prestate de avocat, care ajută la actul de justiție, despre care spuneam că sunt de utilitate publică, să fie cât mai bună, oamenii să nu se plângă de faptul că au angajat avocați sau au avocați pe ajutor public judiciar, iar calitatea serviciilor nu este cea așteptată.

Mai mult decât atât, această ordonanță de urgență, așa cum am aprobat-o noi la comisie, instituția nouă de ajutor public judiciar este o măsură – am spus noi, cei de stânga – și cu caracter social. Ajută, în mod substanțial, la accesul egal la actul de justiție și duce la un proces echitabil. Suntem în situația în care, din păcate, din cauza onorariilor, mulți dintre cetățenii României nu-și permit să își angajeze apărători profesioniști, și atunci Guvernul, urmare și a existenței în Uniunea Europeană a acestei instituții, în mod judicios, a venit și a instituit ajutorul public judiciar, ca toți cetățenii care nu au posibilități să poată avea acces la apărare calificată în proces.

Mai mult decât atât, prin ordonanță se respectă și, practic, se instituie și în România respectarea Directivei nr. 8/2003 a Uniunii Europene, care garantează exact acest lucru, accesul egal, liber și calificat la actul de justiție.