Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·11 martie 2009
Senatul · MO 30/2009 · 2009-03-11
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activității Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură; – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”; – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali; – Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției; – Lege privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare; – Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 539/2001 pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române și Casei Oamenilor de Știință de a obține și folosi mijloace extrabugetare; – Lege privind transmiterea unor imobile, clădiri și terenuri, din domeniul public al statului și din administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca în domeniul public al comunei Jucu și în administrarea Consiliului Local al Comunei Jucu, județul Cluj; – Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență;
· procedural · adoptat tacit
· Informare
· procedural
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
130 de discursuri
## **Domnul Alexandru Pereș:**
## Bună ziua!
Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să vă ocupați locurile în sală.
## Stimați colegi,
Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 11 martie 2009.
Ședința de astăzi va fi condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.
Din totalul de 137 de senatori și-au înregistrat prezența 84 de senatori, 47 de senatori lipsesc și 6 sunt membri ai Guvernului.
Programul de lucru al Senatului cuprinde lucrări în plen până la ora 13.00 – sau un termen mai scurt, în funcție de epuizarea ordinii de zi –, iar de la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente ale Senatului.
Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.
Înainte de a începe dezbaterile asupra proiectelor din ordinea de zi, am să dau citire notei venite de la Departamentul legislativ al Senatului. Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale: În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, prin reorganizarea Agenției SAPARD, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activității Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;
– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2008 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali;
– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției;
– Lege privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare;
– Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 539/2001 pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române și Casei Oamenilor de Știință de a obține și folosi mijloace extrabugetare;
– Lege privind transmiterea unor imobile, clădiri și terenuri, din domeniul public al statului și din administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca în domeniul public al comunei Jucu și în administrarea Consiliului Local al Comunei Jucu, județul Cluj;
– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanțării și a cofinanțării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul național de dezvoltare, în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență;
– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2008 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea recunoștinței față de eroiimartiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 nr. 341/2004;
– Lege pentru completarea art. 31 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române;
– Lege pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Stimați colegi,
Aveți posibilitatea, dacă doriți, să sesizați Curtea Constituțională cu privire la adoptarea acestor acte normative.
Am rugămintea, adresată liderilor grupurilor parlamentare, deși avem ordinea de zi destul de scurtă, dar cuprinzând legi organice, să facă tot posibilul pentru a asigura în sală prezența cât mai numeroasă a doamnelor și domnilor senatori.
Acesta este un prim apel, vă rog.
Punctul 3 din ordinea de zi, probleme organizatorice: aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 16 – 21 martie 2009.
Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun pentru săptămâna viitoare următorul program:
– luni, 16 martie 2009, ordinea de zi este cea standard, respectiv declarații politice începând cu ora 15.00 până la ora 16.30, urmate de dezbateri legislative până la ora 18.10, iar de la ora 18.10 – întrebări și interpelări din partea domnilor senatori și răspunsuri din partea Executivului la solicitările colegilor senatori, iar această ultimă parte din ordinea de zi va fi radiodifuzată;
– marți, 17 martie 2009 – ședințe în comisiile permanente de specialitate începând cu ora 9.00, la ora 13.00 – ședința Biroului permanent al Senatului și la ora 15.00 – activități în comisiile permanente ale Senatului;
– miercuri, 18 martie 2009, de la ora 9.00 până la ora 13.00 – dezbateri în plen ale proiectelor de lege, iar de la ora 15.00 – activități în comisiile permanente ale Senatului;
– joi, 19 martie 2009 – lucrări în comisiile permanente ale Senatului;
– vineri și sâmbătă, 20 martie, respectiv 21 martie 2009 – activități în colegiile electorale. Sunt observații asupra programului de lucru al săptămânii următoare?
Nu sunt observații.
Vă mulțumesc.
Doamnelor și domnilor senatori,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă rog să votăm și ordinea de zi și programul de lucru de astăzi. Sunt 10 puncte și vă reamintesc că suntem în fața unor proiecte de legi organice și a unor rapoarte întocmite de comisiile de specialitate ale Senatului.
Doamnelor și domnilor senatori,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Fac din nou un apel către liderii grupurilor parlamentare să-și convoace colegii senatori în sala de ședință. Cvorumul de lucru îl avem stabilit prin semnăturile pe care le-ați depus pe lista senatorilor.
Văd că sunt doar 64 de voturi, deci în sala de ședință sunt doar 64 de senatori.
Îl rog pe domnul Cornel Popa, secretar al Senatului, să facă un apel nominal, chemându-i pe domnii senatori în sala de ședință. Vă rog, domnule secretar.
|inal, chemându-i pe domnii senatori în<br>Vă rog, domnule secretar.|sala de ședință| |---|---| |**Domnul Cornel Popa:**<br>Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian<br>Bălan Gheorghe Pavel|prezent<br>absent<br>Guvern<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Belacurencu Trifon<br>Berca Gabriel<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bîgiu Marian Cristinel<br>Bîrlea Gheorghe<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela|prezent<br>prezent<br>Guvern<br>prezent<br>absent<br>Guvern<br>prezentă| |Boitan Minerva<br>Bokor Tiberiu<br>Borza Dorel Constantin Vasile<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu<br>Chelaru Ioan<br>Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja<br>Cibu Constantin Sever|prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Cinteză Mircea<br>Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Constantinescu Viorel|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Crăciun Avram<br>Cseke Attila Zoltán<br>Daea Petre|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian|prezent<br>Guvern| |Diaconu Mircea|prezent| |Dobra Nicolae<br>Dumitru Constantin|prezent<br>prezent| |Fekete-Szabó András Levente<br>Feldman Radu Alexandru|prezent<br>prezent| |Filip Petru<br>Fodoreanu Sorin<br>Frâncu Emilian Valentin<br>Frunda György<br>Găină Mihăiță<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghișe Ioan<br>Greblă Toni<br>Grosu Corneliu<br>Günthner Tiberiu|prezent<br>prezent<br>prezent<br>delegație<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Gyerkó László<br>Hașotti Puiu<br>Hărdău Mihail<br>Humelnicu Augustin Daniel|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Ion Vasile<br>Iordănescu Anghel<br>Jurcan Dorel<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luca Raymond|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Mang Ioan<br>Marcu Gheorghe|absent<br>prezent| Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu absent Marian Valer prezent Markó Béla absent Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban concediu medical Mitrea Elena absentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru absent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion absent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie Guvern Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai Guvern Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin prezent Toma Ion absent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila absent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent
Mulțumesc, domnule secretar. Stimați colegi,
Până vom avea comunicarea de la domnul secretar privind colegii care au răspuns la apelul nominal, înainte de a dezbate punctul 2 din
ordinea de zi, vă propun ca atât voturile pe rapoartele comisiilor de specialitate, cât și voturile pe proiectele de lege să le dăm la ora 11.00. V-aș ruga să votăm această propunere. Vă rog să vă exprimați votul. Votați acum, vă rog.
Cu 61 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, propunerea a fost aprobată. Vă mulțumesc.
Intrăm în ordinea de zi.
La punctul 2 în ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
- Suntem în procedura de continuare a discuțiilor. Este o prioritate legislativă. Caracterul legii este organic.
Termenul de adoptare tacită este ziua de mâine, 12 martie 2009. Din partea inițiatorilor participă doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat.
- Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și
- validări, domnul președinte Toni Greblă. Dau cuvântul doamnei secretar de stat.
- Aveți cuvântul, doamna secretar de stat. Microfonul 8.
secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești
## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Așa cum este cunoscut, la sfârșitul anului 2006 cadrul legal în materia insolvenței a cunoscut o profundă transformare.
Noua reglementare, Legea nr. 85/2006, a adus o perspectivă reformatoare asupra procedurii insolvenței. A fost prevăzută o procedură simplificată de insolvență pentru anumite categorii de debitori, s-a instituit o modalitate de citare nouă, Buletinul procedurilor de insolvență, a crescut rolul creditorilor în procedură și s-a modificat raportul dintre organele procedurii.
Deși legea a marcat un pas semnificativ, totuși, în practică, au fost semnalate, fie de mediul de afaceri, fie de către instanțele judecătorești și practicienii în insolvență, o serie de deficiențe pe care ordonanța de urgență care face obiectul de reglementare al proiectului de lege supus atenției Domniilor Voastre își propune să le elimine.
În acest sens, se propune menținerea procedurii de citare potrivit dreptului comun pentru persoanele împotriva cărora se introduce o acțiune ulterior deschiderii procedurii insolvenței, preluarea de către adunarea creditorilor a atribuțiilor comitetului creditorilor în situația în care numărul mic al creditorilor nu permite formarea unui comitet, extinderea surselor de finanțare a fondului de lichidare, extinderea termenului de comunicare a votului prin corespondență, eliminarea obligativității prezenței membrilor comitetului creditorilor pentru reunirea valabilă a adunării creditorilor.
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești susține adoptarea proiectului de lege privind aprobarea ordonanței de urgență în forma modificată prin amendamentele adoptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și cuprinse în raportul suplimentar. Vă mulțumim.
Și eu vă mulțumesc, doamna secretar de stat.
Dau cuvântul domnului senator Toni Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Microfonul 7.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Acestea au fost rațiunile pentru care a fost modificată legea privind procedura insolvenței, cu amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Credem că procedura a fost simplificată. Poziția creditorilor, în special a creditorilor semnificativi, a fost întărită. În general, s-a urmărit o mai fluentă desfășurare a procedurii insolvenței. Având în vedere aceste motive și faptul că ne aflăm în prezența unei legi organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată, vă supun, stimați colegi, dezbaterii dumneavoastră raportul suplimentar de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebări adresate inițiatorului? Nu sunt.
Sunt solicitări la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Ioan Chelaru. Microfonul 3.
Mulțumesc, domnule președinte.
În urmă cu o săptămână, când am discutat despre acest proiect de lege, am arătat de ce merită modificată legea privind procedura insolvenței, care sunt argumentele.
Chiar dacă proiectul de lege a fost retrimis la comisie, amendamentele care au fost votate cu această ocazie, după opinia noastră, se dovedesc absolut necesare dinamizării procesului insolvenței.
Grupul nostru parlamentar va vota în favoarea proiectului de lege.
Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt solicitări din partea colegilor senatori? Nu.
Stimați colegi,
Suntem în fața unui raport suplimentar, cu amendamente admise. Sunt obiecțiuni asupra amendamentelor admise? Nu sunt.
Atunci, la ora 11.00, vom vota atât raportul cu amendamentele admise, cât și proiectul de lege în care vom insera aceste amendamente admise de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Am o solicitare pe care o voi supune votului dumneavoastră. Domnul secretar de stat Andreica se grăbește să ajungă și la Camera Deputaților.
Sunteți de acord să luăm în dezbatere punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții? Vă rog să vă exprimați prin vot, totuși, asupra acestei propuneri, având în vedere că am adoptat ordinea de zi în forma ei inițială. Vă rog să vă exprimați votul privind introducerea punctului 7 din ordinea de zi, după punctul 2.
Acum votați, vă rog.
Vă mulțumesc.
Propunerea a fost aprobată cu 88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.
Atunci îl rog pe domnul secretar de stat Andreica să ia cuvântul la microfonul 9 și pe președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Filip Petru, la microfonul 6.
Are cuvântul domnul secretar de stat Andreica. Microfonul 9.
Ioan Andreica
#25582secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Proiectul de lege privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții are în vedere armonizarea legislației românești privind autorizarea construcțiilor cu legislația europeană, în principal privind cerințele de mediu, iar cu acest prilej s-a avut în vedere clarificarea și detalierea unor proceduri privind autorizarea construcțiilor, respectiv definirea foarte clară a documentelor care urmează în urma emiterii certificatului de urbanism, respectiv a documentelor necesare pentru emiterea autorizației de construire.
Ca esență, prin acest proiect de lege s-a devansat acțiunea de emitere a autorizației de construire înainte de a se finaliza proiectul tehnic, respectiv cu o documentație simplă, în baza avizelor, așa încât,
dacă se primesc toate avizele, să se poată da drumul la autorizațiile de construire și să se definitiveze proiectul tehnic.
De asemenea, sunt cuprinse în textul ordonanței anumite lucruri care stabilesc, oarecum, rolul autorității publice locale pentru autorizarea construcțiilor.
Mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului președinte Petru Filip. Vă rog. Microfonul 6.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat în câteva rânduri acest proiect de lege, considerându-l unul dintre cele mai importante pe care le-am avut și care influențează tot ceea ce înseamnă legislația în construcții din România, motiv pentru care am organizat audieri cu reprezentanții structurilor asociative, Asociația Orașelor din România, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România și, de asemenea, reprezentanții structurilor profesionale, mă refer la președintele Registrului Urbaniștilor din România și la reprezentantul Ordinului Arhitecților din România, deci cei care lucrează, în principal, cu această lege. Sigur, s-a pus și problema armonizării acestei legi cu cerințele europene, mă refer aici, în principal, la impactul asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private.
Ca urmare a acestor discuții și a unei colaborări mai mult decât corecte și oneste atât cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, cât și cu Ministerul Mediului, au rezultat 27 de amendamente pe care ministerele implicate, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței și Ministerul Mediului, le-au luat în considerare și le-au introdus în acest proiect de lege. Sigur, sunt și două amendamente care au fost respinse.
În concluzie, comisia a dat un aviz favorabil, cu 27 de amendamente admise și două amendamente respinse.
Senatul este primă Cameră sesizată, legea este organică, dar evident că ceea ce am putut să facem va fi și în folosul comisiei de specialitate a Camerei Deputaților, unde va merge această lege. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt întrebări adresate inițiatorului?
Vă rog, domnule senator Günthner Tiberiu, Grupul parlamentar al UDMR.
Vă rog. Microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Vreau să vă spun că, dacă domnul prim-ministru Boc ar fi aici sau ar ști ce dorim noi să aprobăm, cred că ar face un infarct, pentru că dânsul muncește să reducă birocrația și noi aici, prin această lege, reintroducem birocrația și șpaga. De fapt, prin această lege, sigur, se dorește armonizarea cu legislația europeană, cu o directivă de mediu care prevede ca anumite investiții cu risc de poluare să fie evaluate la impactul lor asupra mediului, lucru care în România se întâmplă de circa 15 ani, sigur, în proceduri ușor diferite. Dar, în paralel cu această armonizare, fără nicio legătură cu ea, ba împotriva trendurilor, a tendințelor europene, se scoate acel ghișeu unic de care poate mulți dintre dumneavoastră vă amintiți, s-a introdus în urmă cu patru-cinci ani, nu știu de cine, de cei de la PSD sau de la PD-L, în orice caz, în acord cu toate partidele politice, pentru reducerea birocrației și șpăgii. A fost un lucru bine-venit, poate, la vremea respectivă, ușor avangardist, precoce introdus în legislația românească, dar, între timp, a început să funcționeze.
În multe din localități acest sistem de acord unic funcționează foarte bine. În special, în orașele care au o mai bună organizare, unde există disciplină, acest sistem funcționează foarte bine și este în favoarea populației, care nu mai este plimbată pe la 20 de ghișee, prin toate colțurile orașului, ci primește avizul dintr-un singur loc.
Problema este că, într-adevăr, în anumite orașe, sigur, unde administrația este mai prost organizată, nu s-a putut implementa integral acest acord unic, nu funcționează încă suficient de bine, dar cred că noi n-ar trebui să luăm modelul orașelor prost organizate și să-l impunem celor în care acest sistem deja funcționează, în care totul este funcțional la ora actuală.
Eu cred că noi trebuie să promovăm cele mai moderne modele pentru a deservi populația și administrația locală. Acest sistem, practic, avantajează populația, cum am zis, pentru că nu este purtată pe drumuri, în foarte scurt timp, într-o singură întrevedere obține toate avizele necesare pentru a demara o investiție, avantajează autoritățile locale, pentru că luarea deciziilor se realizează în prezența tuturor instituțiilor și firmelor interesate. Astfel, deciziile sunt foarte bine fundamentate și coordonate, iar investițiile se derulează într-un mod mult mai eficient. Singurii care ar câștiga, dacă noi am scoate acest sistem de ghișeu unic, ar fi acei nu puțini funcționari care, în vremuri de criză, și-ar mări veniturile, purtând populația pe drumuri, dar nu cred că acesta este interesul nostru și nu cred că dorim acest lucru.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Fac doar precizarea că suntem în fața unui raport suplimentar. Deci acest proiect de lege a fost retrimis la comisie și, ca urmare a acestei reverificări a amendamentelor, inclusiv a proiectului de lege, s-a întocmit acest raport suplimentar. Există însă posibilitatea, sigur, la Camera Deputaților, să revedem acest proiect de lege – Senatul este primă Cameră sesizată –, există posibilitatea ca observațiile dumneavoastră să fie preluate de comisia de specialitate a Camerei Deputaților pentru a se aduce corecturile necesare.
Până atunci, sunt intervenții din partea colegilor la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Marian Ovidiu.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Colegul meu avea dreptate când spunea că scoaterea acordului unic creează probleme la aplicarea Legii nr. 50/1991, dar discuțiile pe care le-am avut cu domnul secretar de stat erau de natura următoare: se va elabora un pachet de legi în cursul acestui an – nu-i așa, domnule secretar de stat?, așa am discutat –, urmând ca în acel pachet de legi să fie introduse toate modificările, inclusiv aceea referitoare la acordul unic. Acesta a fost motivul pentru care am zis să susținem acum acest proiect de lege și să aprobăm această ordonanță, urmând ca pe parcurs să discutăm în detaliu toate modificările care pot fi aduse Legii nr. 50/1991.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator Marian Ovidiu, pentru aceste precizări.
Mai sunt și alte solicitări din partea colegilor senatori? Domnule senator Günthner, pe scurt, vă rog. Microfonul 2.
Eu cred că nu putem înnebuni populația, pentru că, la ora actuală, în legislația care este în vigoare funcționează acordul unic, scoatem pentru o perioadă scurtă această modalitate de autorizare cu acord unic, ca peste câteva luni să o reintroducem. Cred că nu ar fi corect, cred că ar fi mult mai operativ acum, prin legea pe care o adoptăm, să menținem această variantă cu acord unic.
Vă spun că a fost solicitarea reprezentanților orașelor, municipiilor, județelor, arhitecților, și toți au solicitat ca acest sistem să rămână.
De aceea, vă rog dacă se poate să supuneți totuși propunerea la vot.
## Domnule senator,
Nu pot să mai supun, pentru că suntem în fața unui raport suplimentar și suntem și în situația ca în 16 martie să adoptăm tacit acest proiect de lege, așa că propunerea mea este să votăm la ora 11.00 inclusiv raportul și proiectul de lege, pentru că suntem în fața unei
legi organice, urmând ca acest proiect de lege să ajungă la Camera Deputaților.
Domnul senator Belacurencu, vă rog. Microfonul 4.
Mulțumesc, domnule președinte.
Sunt coautor la unul dintre cele două amendamente care au fost respinse și mă simt obligat să prezint în fața colegilor...
Domnule senator, un moment. Suntem la dezbateri generale...
## Iertați-mă!
Atunci fac referire la ceea ce colegul meu de comisie, domnul senator Günthner, a spus.
Deci varianta pe care noi am dezbătut-o și este prinsă în raportul pe care l-am înaintat către plen permite păstrarea acordului unic acolo unde această activitate poate fi la fel ca și a unei comisii organizate. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Alte luări de cuvânt.
Domnule senator Günthner, încă o dată, v-am spus care este procedura.
Vă rog frumos, v-am dat cuvântul de două ori.
Poftiți – microfonul 2 –, dar scurt, vă rog, și referiți-vă la ceea ce am spus, nu la raportul suplimentar, proiectul de lege trebuie să ajungă la Camera Deputaților, suntem în procesul legislativ, aproape de adoptarea tacită.
Vă rog.
Microfonul 2.
Vreau să vă spun că, într-adevăr, în comisie, la solicitarea reprezentanților orașelor, municipiilor, județelor și la solicitarea arhitecților-șefi, a existat o înțelegere ca măcar pentru localitățile unde funcționează acest sistem să nu scoatem varianta cu acord unic până se va găsi o altă variantă, cum a spus domnul senator Belacurencu, măcar în aceste localități să se păstreze. Dar varianta care este prezentată desființează total varianta de acord unic, are un articol prevăzut care permite prestarea de servicii către populație pentru obținerea avizelor și care este cu totul altceva.
Am înțeles.
Stimați colegi,
Suntem în fața unui raport suplimentar, reamintesc, favorabil, cu amendamente admise și amendamente respinse. Inițiatorii doresc să se pronunțe asupra amendamentelor respinse? Vă rog, domnul senator Belacurencu. Microfonul 4.
Să-mi spuneți și poziția, 1 sau 2, la care dintre amendamente? Vă rog.
Amendamentul de la poziția 2, domnule președinte.
Sunt coautor la acest amendament, alături de colegul Șerban Mihăilescu. Amendamentul a rezultat ca urmare a practicii despre care am luat cunoștință – mai ales în județul pe care îl reprezint –, că, în situația unor amenajări ușoare, mai ales în apartamentele din blocurile de locuințe, nu ar fi necesară o autorizație de construire.
Amendamentul este o completare a alin. (1) din art. 11: „Se pot executa, fără autorizație de construire, următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistență, caracteristicile esențiale ale construcțiilor sau aspectul arhitectural al acestora”, și propunem completarea situațiilor cu litera m), cu următorul conținut: „compartimentări interioare ușoare, nestructurale, care îndeplinesc și următoarele condiții: au asigurată fixare pe contur, încărcarea maximă admisă pe planșeu nu va depăși 50 daN/m[2] de perete – această limitare este în ideea folosirii unor materiale ușoare –, înălțimea elementului de compartimentare este limitată de capacitatea structurii de suport”.
Repet, amendamentul nostru are în vedere o practică ce a presupus destulă birocrație în situațiile prezentate. Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnule secretar de stat Andreica, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.
Ioan Andreica
#37955## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Având în vedere faptul că în România s-au produs foarte multe modificări, inclusiv de structură, considerăm necesar că, dacă nu se emite o autorizație de construire pentru modificarea unor pereți interiori, chiar dacă nu sunt de rezistență, există tendința de a nu întocmi proiecte tehnice, de a nu depune la Inspectoratul de Stat în Construcții documentația pentru urmărire și există riscul ca la o apreciere subiectivă a unor nespecialiști să nu se judece care este perete de rezistență sau să se pună peste o cameră cu grinzi de lemn un perete greu care să flambeze și așa mai departe, deci considerăm că trebuie, în continuare, să rămână „documentație tehnică și autorizație de construire.” Dacă-mi permiteți, aș da un răspuns la prima întrebare în legătură cu acordul unic.
Vă rog, domnule secretar de stat, dar scurt.
Ioan Andreica
#38900Aș vrea să-mi permiteți să redefinim noțiunea de acord unic. Acordul unic nu înlocuia toate avizele care trebuiau emise de către deținătorii de utilități, de mediu, sau de alte autorități. După ce se emiteau aceste avize, autoritatea publică locală îi invita pe toți, armoniza lucrurile și emitea un acord unic.
Și în cazul de față permitem, în continuare, prin actualul act normativ, acolo unde sunt deja structuri create și autoritatea publică consideră că trebuie să funcționeze în această manieră, să se deruleze, iar acolo unde se consideră că nu sunt astfel de structuri să se ia în seamă avizele și, pe baza lor, să se emită autorizația de construire. Deci nu am restricționat, am permis o lejeritate în actul de justiție al autorității publice locale.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Filip, vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei asupra amendamentului respins.
În legătură cu amendamentul respins și susținut de domnul senator Belacurencu, am avut discuții în comisie. Sigur că Domnia Sa a ținut să-l prezinte în plen.
Ne menținem punctul de vedere conform căruia, nesolicitând autorizații de construcție pentru compartimentările interioare, în special la construcțiile multietajate, lăsăm o ușă deschisă către realizarea unor lucrări care, în timp, pot influența inclusiv stabilitatea acelei construcții.
Faptul că, în acest moment, aceste compartimentări au în spate o autorizație de construcție face controlul să fie mult mai riguros. Sigur că nedefinirea exactă a ceea ce înseamnă construcție ușoară, în cadrul amendamentului, poate duce la interpretări subiective în timp. Mulțumesc.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc. Stimați colegi,
Suntem la amendamentul respins din anexa nr. 2. Autorii amendamentului sunt domnii senatori Șerban Mihăilescu și Trifon Belacurencu.
Vă rog să decideți asupra acestui amendament respins de comisie și susținut de inițiatori.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Am înțeles că amendamentul 1 de la anexa nr. 2 nu se susține. Sunt intervenții asupra celor 27 de amendamente admise de către comisie? Nu sunt.
Votul pe raport și votul final se vor da la ora 11.00. Revenim la ordinea de zi.
Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Din partea inițiatorilor participă doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări participă domnul președinte Toni Greblă. Îi ofer cuvântul doamnei secretar de stat.
Microfonul 8, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Având în vedere prevederile articolelor nr. 23 și nr. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, potrivit cărora acordarea ajutorului public judiciar, sub forma asistenței prin avocat, se va realiza în condițiile prevăzute prin Legea nr. 51/1995, prin prezentul proiect de lege au fost detaliate, în capitolul destinat asistenței judiciare, cazurile și condițiile de acordare a asistenței judiciare, precum și organizarea în cadrul profesiei de avocat a acestei activități.
Prin proiect se mai propune, după modelul recent adoptat al exercitării profesiei de practician în insolvență, exercitarea profesiei în cadrul societăților profesionale cu răspunde limitată. Totodată, se urmărește lărgirea accesului în profesia de avocat prin eliminarea condiției cetățeniei române, cerută în acest scop, precum și organizarea, în mod unitar, a accesului în profesie prin examenul ce va fi organizat la nivel național de Uniunea Națională a Barourilor din România.
Prevederile actului normativ au avut în vedere și aspectele privind clarificarea efectelor juridice ale folosirii în afara cadrului legal a denumirilor specifice profesiei de avocat, organele reprezentative ale acesteia, precum și calitatea de avocat. Au fost prevăzute o serie de măsuri pentru organizarea unitară a examenului pentru intrarea în profesie, conform unei metodologii, tematici unitare, și pentru susținerea acestuia pe centre teritoriale.
Acestea sunt, în esență, modificările pe care le propune prezentul proiect de lege supus atenției Domniilor Voastre, pe care vă rugăm să-l adoptați, și vă mulțumim.
Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.
Domnule președinte Toni Greblă, vă rog să prezentați raportul
Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Aveți cuvântul. Microfonul 7.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Prin proiectul de lege s-a urmărit organizarea profesiei de avocat în așa fel încât să corespundă cerințelor ca, în procesul judiciar, părțile și instanțele să poată avea aceeași calificare profesională sau acces la aceeași calificare profesională.
În al doilea rând, s-a statuat că funcționarea barourilor în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România este interzisă. Această funcționare este nulă de drept, iar nulitatea poate fi constatată și din oficiu. S-a urmărit, de asemenea, ca, mai ales în asistența de reprezentare judiciară în instanțe, parchete și așa mai departe, să se stabilească, prin contractul de asistență, numele avocatului sau avocaților aleși sau acceptați de client să asigure serviciul profesional respectiv.
De asemenea, o prevedere foarte importantă este legată de o anume incompatibilitate între soțul avocatului, ruda sau afinul acestuia până la gradul al treilea la instanțele unde unul dintre ei îndeplinește o funcție de judecător, procuror și așa mai departe. În sfârșit, organizarea profesiei, intrarea în profesia de avocat se vor face pe baza unei metodologii și tematici unice, cu organizarea examenului pe raza curților de apel din țară, iar comisia de examen va fi formată, cu precădere, din avocați, profesori cu o vechime mai mare de 10 ani.
În dezbaterea din cele două comisii – pentru că ne aflăm în prezența unui raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități –, în prezența reprezentanților tuturor instituțiilor care au atribuții în domeniul justiției, inclusiv în prezența reprezentanților Uniunii Naționale a Barourilor din România, au fost formulate amendamente în scopul îmbunătățirii prevederilor legii de organizare și exercitare a profesiei de avocat. Majoritatea dintre acestea au fost admise. Ele se regăsesc în anexa nr. 1 a raportului comun.
Au fost și amendamente respinse, care se regăsesc în anexa nr. 2 a raportului.
În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1, împreună cu proiectul de lege.
Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt întrebări pentru inițiatori? Nu sunt. Dezbateri generale, vă rog. Domnule senator Chelaru – microfonul 3 –, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Suntem la finalul unui periplu destul de dificil în care urmează, în principiu, să aprobăm, prin lege, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2008 de modificarea a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Probabil și împrejurarea că în cele două comisii sunt avocați de profesie a dus la nenumărate discuții cu privire la modul în care Guvernul a înțeles să modifice legea avocaților și instituția nou-creată, aceasta de ajutor public judiciar.
În esență, ideea noastră a fost să păstrăm caracterul liberal al profesiei de avocat. Mi se pare firesc ca, din acest punct de vedere, și România să se încadreze în noțiunea europeană de avocat și să găsim cele mai judicioase măsuri ca această profesie, extrem de dificilă, să-și păstreze atât caracterul nobil, cât și utilitatea publică despre care știm cu toții că se discută.
S-a urmărit, în principal, crearea unui cadru unitar de intrare în profesie și instituirea unor mijloace moderne de pregătire profesională continuă.
Trebuie să vă aduc la cunoștință faptul că, în ultimii ani, numărul avocaților a crescut în mod substanțial, în prezent discutăm de o cifră de peste 24 de mii de avocați, deși în urmă cu câțiva ani eram în jur de 10 mii de avocați.
Acest lucru nu a însemnat însă și crearea unei pregătiri profesionale continue pentru avocații mai noi sau mai vechi care există în profesie. De aceea, și Uniunea Națională a Barourilor din România, și Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, și noi, în comisie, am urmărit ca, prin reglementările propuse, să creăm un cadru semiobligatoriu, continuu, de pregătire profesională, iar calitatea serviciilor prestate de avocat, care ajută la actul de justiție, despre care spuneam că sunt de utilitate publică, să fie cât mai bună, oamenii să nu se plângă de faptul că au angajat avocați sau au avocați pe ajutor public judiciar, iar calitatea serviciilor nu este cea așteptată.
Mai mult decât atât, această ordonanță de urgență, așa cum am aprobat-o noi la comisie, instituția nouă de ajutor public judiciar este o măsură – am spus noi, cei de stânga – și cu caracter social. Ajută, în mod substanțial, la accesul egal la actul de justiție și duce la un proces echitabil. Suntem în situația în care, din păcate, din cauza onorariilor, mulți dintre cetățenii României nu-și permit să își angajeze apărători profesioniști, și atunci Guvernul, urmare și a existenței în Uniunea Europeană a acestei instituții, în mod judicios, a venit și a instituit ajutorul public judiciar, ca toți cetățenii care nu au posibilități să poată avea acces la apărare calificată în proces.
Vă mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Ioan Ghișe. Microfonul 1.
Domnule președinte de ședință,
Stimate doamne și stimați domni colegi senatori,
Vă voi spune câteva cuvinte legate de această lege dintr-o perspectivă puțin diferită.
Există un proverb care spune că „Pe afară e vopsit gardul și înăuntru este leopardul”.
Plecând de la Directiva nr. 8/2003 a Uniunii Europene, care este bine transpusă în inițiativa legislativă, în privința ajutorului public judiciar, s-a venit și s-a umblat la o problemă de fond care privește exercitarea profesiei de avocat. Vreau să vă sensibilizez asupra pericolului care se dezvoltă începând cu această promovare a modificărilor la legea privind profesia de avocat, și anume: Constituția României definește în capitolul V, la „Autoritățile publice de specialitate”, necesitatea de a exista astfel de autorități în subordinea Guvernului, ministerelor sau ca autorități autonome aprobate prin lege organică, cu avizul Curții de Conturi. Pe diferite domenii profesionale, printre care, în particular, și acesta, nu există definite autorități publice de specialitate. Pe cale de consecință, începând cu Ordonanța Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activității de expertiză contabilă și a contabililor autorizați, în România s-a generat, în clipa de față, pe un număr de 28 de profesii reglementate astfel ca anumite corpuri profesionale definite prin lege ca atare, cu diferite specificități, „Uniunea națională a barourilor” sau „Uniunea națională a profesioniștilor în insolvență” și așa mai departe, aceste corpuri profesionale au confiscat din funcțiile statului și, în anumite cazuri, precizez, în anumite cazuri, sunt adevărate generatoare de corupție, pentru că ele exercită și interese specifice structurii asociative de tip privat și exercită și funcții publice ale statului.
Eu sesizez faptul că în România este necesară o lege-cadru privind profesiile reglementate, pentru că așa cum sunt acum reglementate 28 de profesii, sunt alte cinci care așteaptă să aibă legi speciale, și pentru fiecare domeniu în parte trebuie stabilită modalitatea de acces în profesie, corespunzător unor standarde și criterii convenite, bineînțeles, de Guvern cu structurile asociative profesionale și în baza legii, precum și dreptul de sancționare pentru suspendarea, respectiv anularea dreptului prin decizia instanței, și nu prin decizia corpului profesional care în unele cazuri reprezintă concurenții pe piața practicării respectivelor profesii reglementate.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc, domnule senator.
Vă consult dacă sunt observații asupra acestei ordonanțe și a raportului.
Noi putem face și alte intervenții, având în vedere că suntem prima Cameră sesizată. Există și Camera Deputaților, unde există posibilitatea unor termene mai largi pentru a putea să intervenim și să adoptăm această ordonanță de urgență.
La dezbateri generale nu mai sunt intervenții. Stimați colegi, suntem în fața unui raport de admitere cu amendamente admise și respinse.
## **Domnul Constantin Dumitru**
**:**
Vreau să intervin pe amendament!
## Doriți să interveniți?
Încă o dată, suntem la dezbateri generale.
Acum intrăm pe dezbaterea amendamentelor respinse, apoi, dacă vor fi intervenții pe amendamentele admise, vă voi da cuvântul.
În anexa nr. 2 avem un număr de 10 amendamente respinse.
Vă consult dacă asupra amendamentului de la poziția 1 sunt intervenții.
Nu sunt.
Amendamentul nr. 2 din anexa nr. 2 – amendamente respinse – se susține?
Domnule senator Constantin Dumitru, aveți cuvântul. Vă rog. Microfonul 3.
## **Domnul Constantin Dumitru:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Deși nu sunt de profesie jurist, mi se pare că această ordonanță este, într-un fel, dacă vreți, incompletă. Faptul că pentru a intra în corpul profesiei de avocat trebuie neapărat să se susțină un examen... Mi se pare bizar ca toți să participe la acest examen. Un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, după 10 ani de activitate sau chiar mai mulți, să fie trimis la examen concurând cu un absolvent al unei facultăți care astăzi scoate pe bandă rulantă peste 40.000 de juriști, un judecător de la o instanță judecătorească, curte de apel sau tribunal județean, indiferent care, după 10 ani de activitate, să fie trimis să susțină examen, repet, la concurență cu un student care are pe tăticul avocat nu știu unde și care sigur va intra, s-ar putea să avem surpriza să vedem că un om cu experiență nu intră în corpul avocaților.
Mai mult de atât, nu știu de ce ordonanța nu abrogă din statutul jurisconsulților din România articolul prin care se legiferează ca juriștii cu o vechime mai mare de 10 ani să poată intra fără examen în corpul avocaților. Dacă prin această ordonanță interzic acest lucru și îl trimit la examen, atunci abrog articolul din legea respectivă.
În consecință, eu am propus acest amendament și spun că de la art. 16 poate fi scutit de examen titularul diplomei de doctor în drept, repet – își dă doctoratul în justiție și îl trimit să dea examen pentru avocat! Nu pricep! –, cel care până la data primirii profesiei de avocat a
îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public – să ajungi astăzi notar public în România este un mare, mare curaj pentru oricare dintre juriști, și totuși acest notar, după ce trece prin toate canoanele, să ajungă avocat este extraordinar de greu –, consilier juridic sau jurisconsult, dacă timp de cel puțin 10 ani a îndeplinit această funcție și dacă nu a fost înlăturat din această profesie pe motive disciplinare.
Stimați colegi,
Eu
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc, domnule senator.
Doamna secretar de stat, putem da un răspuns domnului senator?
##
- Tot pe acest amendament? Nu.
Un moment, să ne răspundă doamna secretar de stat. Vă rog. Microfonul 8.
## Domnule președinte,
S-a stabilit ca regula generală de admitere în profesia de avocat să fie pe bază de examen și să nu se mai creeze excepții, pentru că și acest cod profesional are nevoie să se consolideze.
Nu văd care ar fi problema unui judecător să dea un examen. De ce s-ar teme să dea un examen? Dacă, într-adevăr, nu trece de acest examen, chiar nu trebuie să facă parte din corpul avocaților. Și profesia de avocat are nevoie să se credibilizeze, și atunci, desigur, trebuie mai multă rigoare la selecția și accesul în această profesie.
Consider că avocatul este criticul cel mai avizat al judecătorului și chiar motorul schimbării actului de justiție și, de aceea, pe măsură ce se perfecționează calitatea actului de justiție, credem că și calitatea asistenței judiciare și calitatea actului de justiție cresc. Aceasta a fost rațiunea pentru care, în acest moment, singura modalitate de acces a devenit examenul. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Tot pe acest amendament, domnul senator Chelaru. Vă rog, scurt, domnule senator. Vă rog. Microfonul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte.
I-aș întreba pe distinșii noștri colegi dacă știu câte facultăți de drept sunt în România. 47 de facultăți de drept. În fiecare an, 40.000 de absolvenți de drept creează o presiune extraordinar de mare pe profesiile juridice. Nu pot, îmi pare rău pentru prietenul meu, domnul senator Dumitru Constantin, dar nu pot fi de acord cu opinia Domniei Sale, ca unul care practic această profesie de peste 30 de ani și care am tot interesul, în primul rând, sub aspect calitativ, ca profesia de avocat să crească. Nu pot să fiu de acord ca din masa mare de juriști care vin de pe băncile facultății sau din alte părți să se intre în profesie fără niciun fel de verificare.
În al doilea rând, nu vreau să transformăm profesia de avocat în lada de gunoi a profesiei juridice. Toți judecătorii, toți procurorii, toți notarii, toți consilierii juridici, care dintr-un motiv imputabil sau neimputabil pleacă din profesie, unde se duc? La avocați, că acolo încape toată lumea.
Dacă nu înțelegem că și în profesia de avocat trebuie să instituim o verificare, un examen, o posibilitate să ne dăm seama de nivelul de cunoștințe profesionale al celor care doresc să intre, greșim fundamental.
În urmă cu o lună am discutat la comisie posibilitatea ca în magistratură să se intre numai prin examen. Dacă vă aduceți aminte, unii chiar au venit și au spus că nu, nu se poate intra. Nici măcar avocații cu 30 de ani, notarii cu 40 de ani, profesorii universitari nu pot intra în magistratură decât cu examen. Exact ca absolventul care a terminat facultatea, a dat examen la Institutul Național de Magistratură, a absolvit institutul și a intrat în magistratură.
Ce motive am eu, care am în sânge această profesie, să nu institui aceeași verificare și pentru profesia de avocat? Este cumva această profesie mai prejos decât cea de magistrat sau decât cea de notar?
Îmi pare foarte rău, dar nu mă veți convinge niciodată că așa este. De aceea, să știți că am votat în comisie împotriva acestui amendament. Nu sunt niciun fel de alte motive. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator. Vă dau cuvântul, dar am rugămintea, câte un reprezentant din partea fiecărui grup politic.
Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Andrei Florin Mircea. Microfonul 2.
Voi răspunde doamnei secretar de stat care a spus că nu mai trebuie să creăm excepții la intrarea în avocatură, dar judecătorii Curții Supreme de Justiție sunt o excepție în materie juridică, pentru că sunt numiți de președintele țării ca înalți demnitari. Cea mai înaltă demnitate pe care o poți atinge în profesia juridică – a fi judecător la Curtea Supremă de Justiție.
Este imposibil să spunem că deprofesionalizăm avocatura dacă primim, câți sunt?, 200-300 de judecători la Curtea Supremă de Justiție. Am primit cu zecile de mii și acum încercăm să coborâm în demnitate un înalt demnitar al Curții Supreme de Justiție și să-l ducem la un examen cu un absolvent de facultate pe care, de altfel, îl băgăm în avocatură de multe ori știm noi cum.
Uităm acum ce am făcut ani de zile și devenim extrem de rigizi, deprofesionalizând propriu-zis corpul avocaturii când nu primești oameni de această calitate sau, mai cinstit fiind, ferindu-ne de concurența lor. Eu zic că am putea accepta concurența, cel puțin pentru judecătorii Curții Supreme de Justiție.
Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Ioan Ghișe, microfonul 1, urmează domnul senator Cseke Attila la microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,
Exact dezbaterea care se dezvoltă între distinșii domni senatori Dumitru și Chelaru evidențiază viciul de principiu al stării de fapt. Un corp profesional care operează pe piața prestatorilor de servicii în domeniul unei profesii reglementate restricționează prin diverse criterii, mă rog, frumos expuse, accesul pe piață al altor persoane care doresc să practice și având competența conform standardelor și criteriilor de calitate pentru profesia respectivă.
Nimeni nu ne va putea convinge de faptul că o persoană care este judecător la o instanță de un nivel ierarhic superior sau care este doctor în științe juridice nu are competența necesară de a practica o specialitate, și anume profesia de avocat. Or, această dezbatere care arată că își protejează un corp profesional, deoarece el decide cine, ce și cum intră pe piață, pe concurența lor de prestare de serviciu, demonstrează slăbiciunea sistemului, și anume de fond. Trebuie ca statul, prin autorități publice de specialitate, să asigure dreptul de acces pe piața unei profesii reglementate, și nu concurenții care deja operează pe piața prestării serviciilor de specialitate în domeniul de care vorbim. Acesta este viciul de fond.
De aceea, închei: merită făcută o lege-cadru privind reglementarea profesiilor în România.
Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2. Un minut, vă rog. Cât de rapid! Vă rog frumos.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Amendamentul domnului senator Dumitru, care a avut curajul să facă un amendament privind reintroducerea textului anterior intrării în vigoare a ordonanței, are două aspecte. M-aș referi doar la cel de-al doilea aspect care se referă la excepțiile, scutirile la intrarea în avocatură. În schimb, principiul de bază – cum se intră în avocatură, unde se susține examenul – este prevăzut la alin. 1 și este punctul nevralgic al ordonanței de urgență și, din acest punct de vedere, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești trebuie să constat că nu a avut o consultare cu Uniunea Națională a Barourilor înainte de promovarea acestei ordonanțe de urgență. Această consultare am fost nevoiți să o facem noi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și în Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.
Anterior intrării în vigoare a ordonanței, examenul se susținea la nivel de barou județean. Prin ordonanța de urgență acest sistem a fost schimbat și s-a propus un examen la nivel național, organizat de Uniunea Națională a Barourilor. Sigur, prin amendamentele din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, s-a găsit o formulă de compromis.
Eu susțin amendamentul domnului senator Dumitru, care propune revenirea la forma anterioară a ordonanței, prin care acest examen să se desfășoare la nivelul barourilor. Eu cred că profesia de avocat este cea mai liberală din România și, dacă avocații doresc, sigur că există opinii pro și contra și se poate susține și necesitatea centralizării acestui examen, într-un fel, dar eu cred că ceea ce este în județe, orice fel de atribuții, orice fel de reglementări, trebuie să rămână la județul respectiv, astfel încât examenul să se desfășoare în continuare la nivelul județelor. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Pentru o scurtă intervenție, domnul senator Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În primul rând, vreau să vă spun că Grupul parlamentar al PNL este împotriva acestui amendament.
În al doilea rând, Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea raportului.
În al treilea rând, îmi pare rău că nu sunt de acord cu distinsul meu antevorbitor.
Opinia mea era ca acest examen de intrare în avocatură – și nu sunt avocat, așa că nu pledez _pro domo_ – ar fi trebuit să se organizeze la nivel național, dar este altceva. Este bine că a ieșit așa cum a ieșit.
În al patrulea rând, aici este un amendament, revenind la amendamente, care mă determină să mă întreb: Cineva care își dă doctoratul în drept comercial sau drept maritim și lucrează în Ministerul Transporturilor, să spunem, 10 ani, pe o anumită funcție, după 10 ani poate să intre în avocatură fără examen? Cum putem să admitem așa ceva?
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc.
Sigur, vă aduc aminte că suntem în fața amendamentului de la punctul 2 – amendamente respinse. Îl
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
**Domnul Puiu Hașotti**
**:** Listă!
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Listă pentru liderii de grup. ## **Domnul Dumitru Oprea**
**:**
Procedură!
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Amendamentul de la punctul 3 din anexa nr. 2 se susține? Nu sunteți inițiator, domnule profesor.
Dacă este pe probleme de procedură, vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
## **Domnul Dumitru Oprea:**
Ați cerut votul plenului, mai înainte, ca până la ora 11.00 legile organice să fie supuse votului.
Dar cvorum era și înainte și am dat vot ca la ora 11 fără ceva... O parte din întreg este tot organică, și atunci votul anterior ar trebui reluat după ora 11.00.
Domnule profesor, vă rog să luați regulamentul și uitați-vă că și la legile organice când este vorba de amendamente se votează cu majoritatea celor prezenți în sala de ședință. Sigur, pe raport și pe proiectul de lege se votează cu majoritatea senatorilor, deci cu votul pentru legi organice.
Vă mulțumesc. Amendamentul de la punctul 3 – amendamente respinse – se susține? Nu se susține. Amendamentul de la punctul 4 se susține? Nu se susține. Amendamentul de la punctul 5 se susține? Nu se susține. Amendamentul de la punctul 6 se susține? Nu se susține. Amendamentul de la punctul 7 se susține? Nu se susține. Amendamentul de la punctul 8 se susține? Nu se susține. Amendamentul de la punctul 9 se susține? Nu se susține. Amendamentul de la punctul 10 se susține? Nu se susține. Vă mulțumesc. Sunt observații la anexa nr. 1 cu amendamente admise? Domnul senator Frâncu. Microfonul 1.
Am participat la lucrările comisiei și cred că la punctul 22 art. 68[3] alin. 9 este o eroare materială. Noi, în comisie, am formulat textul fără sintagma „cu caracter de urgență” și pe acesta l-am adoptat în unanimitate.
„Contestațiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluționează de Consiliul Baroului cu caracter de urgență – nici nu este corect în limba română – la prima ședință a Consiliului Baroului.” Este foarte clar că, dacă este la prima ședință a Consiliului Baroului, este cu caracter de urgență.
Vă rog, dacă se poate, să eliminăm sintagma „cu caracter de urgență” ca fiind o eroare materială a secretariatului.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnule președinte, sunteți de acord? Microfonul 7.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Este o eroare materială la redactarea textului.
Cred că sintagma „cu caracter de urgență” trebuie eliminată. „La prima ședință a consiliului” este acoperitor pentru ceea ce s-a dorit.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Mai sunt alte observații la amendamentele admise? Nu sunt. Vă mulțumesc.
Facem corectura la poziția 22 din anexa nr. 1, cu eliminarea sintagmei „cu caracter de urgență”. Vă mulțumesc.
Am trecut de ora 11.00.
Ca să ne ținem de programul aprobat, să încercăm să dăm voturile pe rapoartele și proiectele de lege de la punctele 2, 3 și 7 din ordinea de zi. Vă amintesc că suntem în fața unor proiecte de lege cu caracter organic. Sunt priorități legislative ale Guvernului și cel puțin două au termen de adoptare tacită data de 12 martie 2009.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă rog să dăm un vot pe proiectul de lege în care vom introduce amendamentele aprobate de dumneavoastră. Am rugămintea să votați. Vă mulțumesc.
Cu 80 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 7 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.
Din sală
#73332Vă rugăm, liste pentru grupuri!
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Liste pentru liderii de grup.
Mulțumesc.
Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Suntem în fața unui raport suplimentar, favorabil, cu amendamente admise și amendamente respinse care au fost discutate.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vă rog să dăm un vot pe proiectul de lege în care vom insera aceste amendamente.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 207/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Suntem în procedura de continuare a discuțiilor. Termen de adoptare tacită, 16.03.2009. ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/20.III.2009
## Caracterul legii, lege organică.
Participă, din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Radu Stancu.
Din partea comisiei raportoare, domnul președinte Toni Greblă. Dau cuvântul domnului secretar de stat. Microfonul 9.
Vă rog.
secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor
Mulțumesc, domnule președinte.
## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/2008 s-a propus folosirea sintagmei „pașaport electronic” pentru o identificare corectă în raport de modalitatea de stocare a datelor pe care pașaportul le conține. Astfel, pașaportul electronic reglementat prin ordonanță de urgență cuprinde date care, alături de celelalte elemente de securitate, vizează stabilirea unei corelații fiabile între deținătorul legal al documentului și documentul respectiv, cu scopul de a contribui în mod semnificativ la asigurarea protecției împotriva folosirii frauduloase a acestuia.
În ceea ce privește valabilitatea pașaportului simplu electronic, aceasta a fost stabilită la trei ani pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de șase ani, respectiv cinci ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de șase ani, întrucât valabilitatea mediului de stocare electronică a datelor personale a fost stabilită și garantată la cinci ani.
De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/2008 prevede faptul că cetățenii români nu pot deține în același timp decât un singur pașaport simplu sau un pașaport simplu electronic valabil.
Menționăm, totodată, că în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/2008 nu mai este prevăzută posibilitatea includerii minorilor în pașapoartele părinților, având în vedere că gradul de securitate este mai ridicat în cazul în care fiecare persoană dispune de un pașaport propriu. Pentru anumite situații însă, când este necesar ca o persoană să dețină și un alt document de călătorie pe lângă pașaportul simplu electronic, a fost prevăzută posibilitatea ca persoana să dețină un pașaport simplu temporar, în cazurile expres stabilite prin această ordonanță de urgență.
Având în vedere toate aceste considerente, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 207/2008 în forma propusă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul domnului președinte al comisiei, domnul senator Toni Greblă.
Microfonul 7.
Vă rog.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Ne aflăm în fața unui raport suplimentar de menținere a raportului inițial, cu amendamentele ce v-au fost deja propuse într-o ședință anterioară, și vreau, în plus față de ce am spus data trecută, să adaug câteva lucruri legate de o anume zvonistică privind aceste pașapoarte numite „pașapoarte electronice”.
Chiar și în dimineața aceasta am avut o discuție cu un înalt prelat al Bisericii Ortodoxe Române, care a avut trei obiecții cu privire la eliberarea pașapoartelor. Alături de aceste pașapoarte electronice, împotriva cărora Biserica Ortodoxă Română nu are niciun fel de obiecție, Biserica Ortodoxă Română dorește ca să circule în paralel, pentru cei care doresc, și pașaportul simplu cu o valabilitate de un an, ceea ce este rezolvat prin amendamentele propuse, ca acest pașaport simplu să aibă același cost ca și pașaportul simplu care circulă astăzi, ceea ce este rezolvat, și, de asemenea, ca acest pașaport simplu să fie eliberat în perioada de timp care este și astăzi reglementată.
Aceste obiecții au fost însușite de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și se regăsesc într-o formă corespunzătoare în amendamentele propuse.
Niciunul dintre celelalte zvonuri care au circulat, cu privire la numere, posibilitatea de a se citi de la o oarecare distanță cipul electronic încorporat în fila interioară a pașaportului, nu are niciun fel de justificare.
Drept urmare, stimați colegi, cu toată responsabilitatea, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări vă supun spre aprobare raportul suplimentar de menținere a raportului inițial de admitere, cu amendamente, a proiectului de lege, proiect de lege care face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Aveți întrebări adresate inițiatorului? Da.
Domnul senator Iulian Urban. Microfonul 2. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Este o chestie de procedură.
Domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări spune că noi avem de aprobat un raport cu amendamente. Eu mărturisesc că mă uit cu mare atenție la acest raport suplimentar și văd că există un singur amendament care a fost propus de mine și care a fost respins la limită – 4 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere –, amendament pe care, cu această ocazie, vă anunț că mi-l susțin, pentru că el se referă, pur și simplu, la persoanele care, din motive de conștiință sau religioase, nu acceptă aceste pașapoarte biometrice și care pot solicita eliberarea unor pașapoarte temporare.
La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în momentul în care am formulat amendamentul, răspunsul Ministerului Administrației și Internelor a fost că există o asemenea prevedere în lege, însă eu vă mărturisesc că acea prevedere la care, probabil, dânșii s-au referit privește cu totul alte situații, astfel încât eu susțin acest amendament care mi-a fost respins la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, îl consider mai mult decât necesar și o să vă rog să-l supuneți la vot.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Domnule senator, Îl voi supune la vot când vom ajunge la amendamentul respins. De acord?
Deocamdată suntem la întrebări adresate inițiatorului, respectiv domnului secretar de stat și Guvernului.
Sunt solicitări din acest punct de vedere?
La dezbateri generale, dacă dorește vreun grup parlamentar să se înscrie? Nu.
Atunci, sigur, trecem la anexa nr. 1 la raportul suplimentar întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Avem amendamentul domnului senator Iulian Urban, susținut.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Deci, pe lângă amendamentele admise din raportul inițial, asupra căruia nu s-a pronunțat din nou comisia, inserăm și acest amendament admis de plenul Senatului. Domnule președinte, doriți să interveniți?
Vă rog – microfonul 7 –, domnul președinte Toni Greblă.
Amendamentul admis permite persoanelor care, din motive de conștiință sau religioase, nu acceptă pașapoartele biometrice – și aș ruga să reformulați, pentru că acestea nu se cheamă pașapoarte biometrice, ci se cheamă pașapoarte electronice – să opteze pentru pașaportul simplu.
În textul inițial se permite persoanelor, fără nicio justificare, să solicite și să obțină pașaport obișnuit. Prin acest amendament, practic, am îngreunat situația cetățeanului care, în loc să solicite pașaportul simplu – și organele abilitate erau obligate să i-l înmâneze –, trebuie acum să dovedească că din motive de conștiință sau religioase solicită acest pașaport simplu, ceea ce a îngreunat situația.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Sigur, suntem primă Cameră sesizată, se va mai discuta asupra acestui proiect de lege la Camera Deputaților. Ei vor avea un termen cât doresc ca să-și dea votul și să facă și corecturile necesare, chiar și într-o situație de suprapunere a unor articole sau a unor expresii pe care noi le-am folosit în grabă, având în vedere și faptul că termenul de adoptare tacită este 16 martie 2009.
Supun acum votului dumneavoastră raportul suplimentar, în care vom insera și acest amendament adoptat de plenul Senatului, inițial respins de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Vă rog să vă exprimați votul.
Raport respins de plenul Senatului cu 62 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 8 abțineri.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Într-o asemenea situație, vă comunic că acest proiect de lege va fi transmis Camerei Deputaților, pentru că termenul de adoptare tacită se împlinește în data de 16 martie anul curent, iar, până atunci, noi nu vom reuși să operăm modificările pe care o parte dintre colegi le-ar fi dorit în corpul ordonanței.
Există și posibilitatea, dacă cineva solicită, să revenim asupra
- votului de astăzi.
Discutați în grupurile parlamentare pentru a armoniza puțin votul, astfel încât, ori într-o zonă, ori în cealaltă zonă, să avem majoritatea voturilor.
Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti. Microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Sper să fiu în asentimentul tuturor colegilor.
Sigur, este o problemă delicată, ea a provocat multe dezbateri în grupurile parlamentare.
Termenul de adoptare tacită este 16 martie anul curent, de aceea vă propun dumneavoastră și plenului ca pe ordinea de zi de luni, 16 martie anul curent, la punctul 1 să înscriem acest proiect de lege pentru votul final.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc, domnule senator.
Sigur, Departamentul legislativ a reținut această propunere de a reveni luni cu vot final pe acest proiect de lege.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## Stimați colegi,
Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 207/2008 va fi înscris la punctul 1 din ordinea de zi de luni, 16 martie 2009, tocmai pentru a nu pierde posibilitatea de a mai discuta o dată, având în vedere că termenul de adoptare tacită este luni, și dacă luni nu ne expirăm prin vot asupra acestui proiect de lege va fi transmis, prin adoptare tacită, Camerei Deputaților.
Mai am o propunere, v-aș ruga să o analizați puțin, apoi să decidem tot prin vot. Vă propun să discutăm proiectele de lege așa cum sunt înscrise în ordinea de zi de astăzi, iar votul final să-l dăm luni, așa cum am decis și în cazul precedentului proiect de lege.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Deci votul pe raport și votul final pe proiectele de lege înscrise astăzi pe ordinea de zi se vor da luni, cu prioritate. Vor fi înscrise în ordinea de zi începând de la punctul 1.
Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti. Microfonul 2.
## Vă mulțumesc.
O intervenție scurtă, pe procedură, domnule președinte.
Am fost de acord să dăm vot final luni, suntem cooperanți, dar nu este în regulă, domnule președinte, și știți foarte bine, să hotărâm acum două ore că vom avea o sesiune de vot final la ora 11.00, iar dumneavoastră, după aceea, să consultați plenul Senatului, după o oră și jumătate, propunând ca votul final să fie dat în ziua de luni... Nu este o procedură corectă și nu este regulamentar. Nu obstrucționăm lucrările Senatului, dar, dacă hotărâm odată într-un fel, nu putem să hotărâm altfel după aceea, în funcție de cvorumul care este în Senat.
Domnule senator, permiteți-mi să răspund de la prezidiu, să nu cobor până la microfon.
Sigur, am hotărât – aveți perfectă dreptate – că vom da votul pe raport și votul final pentru proiectele de lege și rapoartele dezbătute la ora 11.00. Am crezut că, într-adevăr, vom reuși să avem o mai mare celeritate în procedura de dezbatere, dar – dați-mi voie să observ, și observați și dumneavoastră – am dat posibilitatea tuturor colegilor să se exprime pe amendamente la dezbaterile generale așa cum au dorit. Nu am obstrucționat niciun coleg în această privință.
La ora 11.00 am supus la vot ceea ce noi deja am dezbătut. Nu puteam să votăm ceea ce abia acum intră în discuția noastră. Pe aceeași procedură, voi da colegilor posibilitatea să se exprime, dacă doresc, pe proiectele de lege și pe rapoartele pe care urmează să le discutăm.
Pe procedură, domnul senator Cseke. Microfonul 2, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doar o rugăminte am.
Ieri s-a constituit Comisia specială pentru cele patru coduri, comisie care se va constitui în două subcomisii luni, la ora 17.00.
Vă rog să aveți în vedere acest lucru, pentru că foarte mulți dintre senatorii juriști sunt membri în aceste două subcomisii, iar votul final trebuie stabilit la o oră convenabilă pentru toată lumea. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator, pentru această precizare. Sigur, vom propune și împreună cu Departamentul legislativ cred că vom găsi o posibilitate ca și domnii senatori membri în această comisie specială să poată fi prezenți în sală și să voteze.
La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/2008 pentru modificarea și completarea Codului penal.
Avem un raport de respingere, este o reluare a votului, proiectul de lege este prioritate legislativă a Guvernului, iar termenul de adoptare tacită este 16 martie 2009. Din partea inițiatorilor, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici. Microfonul 8, vă rog.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă. Sigur, succint, pentru că proiectul de lege a fost deja dezbătut, reluăm doar votul.
Mai aveți ceva de adăugat la discuțiile de data trecută?
## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Insistăm în aprobarea Proiectului de lege ce are ca obiect de reglementare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 198/2008 privind modificarea și completarea Codului penal, întrucât cele două modificări propuse – majorarea pedepselor în cazul săvârșirii infracțiunii de ultraj împotriva unui judecător sau procuror, organ de cercetare penală, expert, executor judecătoresc, polițist ori jandarm, precum și infracțiunea de sfidare a organelor judiciare – sunt aspecte care urmează a fi reglementate cu caracter de urgență, date fiind realitățile până la intrarea în vigoare a noului Cod penal.
Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.
Este vorba doar de reluarea votului, întrucât nu s-a întrunit numărul necesar de voturi, având în vedere caracterul de lege organică.
Ați fost de acord cu propunerea ca votul pe raport și votul final să fie date luni, 16 martie anul curent – suntem încă în termen, dar este ultima posibilitate de a da un vot, conform procedurii, pentru că este vorba de un proiect de lege cu caracter organic.
Luni, vot atât pe raport, cât și vot final.
La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor.
Este o continuare a discuțiilor, proiectul de lege este prioritate legislativă a Guvernului, termenul de adoptare tacită este 16 martie anul curent, iar caracterul legii este de lege organică.
Participă doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, iar, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă. Vă rog, doamna secretar de stat. Microfonul 8.
## Domnule președinte,
Într-adevăr, și acest proiect de lege a mai fost discutat, a fost retrimis la comisie pentru a se discuta modificarea propusă la art. 28 din Legea nr. 293/2004, potrivit căreia funcțiile de director general, director general adjunct și director din sistemul administrației penitenciare se ocupă prin concurs, concurs la care poate participa numai personalul din sistemul administrației penitenciare. Această modificare a fost înțeleasă ca instituind o interdicție pentru magistrați de a ocupa funcții de conducere în Administrația Națională a Penitenciarelor.
În realitate, această chestiune s-a lămurit, modificarea era necesară întrucât prevederile anterioare erau incompatibile cu dispozițiile art. 58 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit acestor dispoziții, magistrații pot fi detașați pe astfel de funcții de către Consiliul Superior al Magistraturii. Prin urmare, nu este necesar să participe la concurs.
Susținem raportul suplimentar al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Toni Greblă. Microfonul 7.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat aviz favorabil, fără amendamente.
Raportul este întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.
Vă mulțumesc. Sunt întrebări adresate inițiatorului, dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Titus Corlățean. Microfonul 3.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
O singură întrebare adresată doamnei secretar de stat, ca să fim bine înțeleși: prin textul ordonanței de urgență, așa cum este el acum, nemodificat, nu se limitează accesul magistraților la funcții de conducere prin procedura pe care ați menționat-o, și anume rolul CSM-ului? Deci nu se limitează accesul magistraților la funcții de conducere în Administrația Națională a Penitenciarelor?
Doamna secretar de stat, vă rog. Microfonul 8.
Categoric, nu se limitează, dimpotrivă, este foarte ușor, nu trebuie să participe la concurs.
Este în regulă. Vă mulțumesc foarte mult.
Pot ocupa astfel de funcții numai prin detașare. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
La dezbateri generale mai dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule președinte Filip. Microfonul 6.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat ieri cu reprezentanții Direcției Penitenciarelor și a adoptat un raport de admitere, cu un amendament, în sensul în care art. 28, care se referă, în principal, la modul de ocupare a funcțiilor de conducere, a fost așezat într-o altă formă, iar alineatul de la art. 6, care privea în mod direct funcțiile de director general, director general adjunct și director din sistemul administrației penitenciare, a fost eliminat, pentru că, de fapt, ele fac parte din categoria funcțiilor de conducere și nu trebuia făcută o referire directă numai la aceste funcții. Sigur, urmează apoi o reașezare a alin. (7) vizavi de alin. (3).
Vă mulțumesc. Avizul este favorabil.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Mai dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule senator Corlățean. Microfonul 3, vă rog.
Regret, domnule președinte, iată o chestiune de procedură. Cred că era bine să fi avut intervențiile celor doi președinți ai comisiilor înainte de a deschide dezbaterile generale și abia apoi să avem posibilitatea de a pune întrebări.
Acum sunt obligat să revin și să pun a doua întrebare: prin eliminarea acelui text, care este norma aplicabilă pentru numirile în funcție în ceea ce privește Administrația Națională a Penitenciarelor? Altfel spus, repet întrebarea: magistrații au o limitare în a avea acces la funcțiile de conducere în această structură specializată a Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești? Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule președinte Toni Greblă. Microfonul 7.
Nu au nicio limitare.
Pentru a reverifica acest aspect, și noi, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, am fost de acord cu retrimiterea pentru o nouă examinare la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și pentru un nou aviz de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Am examinat cu maximă atenție, iar magistrații pot fi detașați pentru a ocupa funcții de conducere în sistemul penitenciar. Este motivul pentru care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu unanimitate de voturi, a avizat favorabil, fără amendamente, proiectul de lege.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Nu mai sunt alte intervenții.
Votul asupra raportului de admitere, cu un amendament, și votul final se vor da luni, 16 martie 2009.
La punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală.
Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, este o prioritate legislativă a Guvernului, iar legea are caracter de lege organică.
Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, iar din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte al comisiei Toni Greblă.
Doamna secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală.
Principala prevedere a proiectului constă în eliminarea suspendării de drept a judecării cauzei în cazul invocării excepției de neconstituționalitate, decizia cu privire la suspendare rămânând la aprecierea judecătorului.
Această inițiativă legislativă are ca scop împiedicarea tergiversării judecății prin invocarea abuzivă a excepțiilor de neconstituționalitate.
Pentru cazul în care a fost constatată neconstituționalitatea prevederii și judecata nu a fost suspendată, proiectul de lege propune introducerea unui caz de revizuire atât în Codul de procedură civilă, cât și în Codul de procedură penală.
Acestea sunt principalele modificări propuse.
Vă rugăm să aprobați proiectul de lege și vă mulțumim.
Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.
Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul Toni Greblă. Microfonul 7, vă rog.
## **Domnul Toni Greblă:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Mai toată lumea este nemulțumită de faptul că trece foarte mult timp pentru soluționarea unei cauze în fața instanțelor judecătorești.
Uniunea Europeană, în recentul raport de țară, a atras, de asemenea, atenția asupra unei stări care există în justiția românească, și anume litigiile se soluționează în timp îndelungat.
Una dintre cauzele care au condus la acest fenomen este invocarea abuzivă a unei excepții de neconstituționalitate în diverse faze de soluționare a unui litigiu.
Până la rezolvarea excepției de neconstituționalitate trecea o perioadă cuprinsă între 3 și 8 luni, timp în care procesul era suspendat în mod nejustificat, pentru că se abuza de această procedură de invocare a neconstituționalității în faza de soluționare a procesului.
Pentru a contribui la rezolvarea în timp rezonabil a proceselor, inițiatorul și membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și
validări, în majoritatea lor, au căzut de acord ca, în perioada soluționării excepției de neconstituționalitate, să nu mai funcționeze regula care prevedea că suspendarea proceselor se face de drept.
Eu vreau să vă spun următorul lucru: brusc – pentru că vorbim de inculpați, aflându-ne într-o fază procesuală –, pe inculpați îi apucă, odată trimiși în judecată, grija pentru constituționalitatea legilor României și invocă fie legea, în totalitate, ca fiind neconstituțională, fie anumite prevederi ale legii.
Ca o garanție, pentru că se poate ajunge la o soluție finală, excepția de neconstituționalitate nesuspendând judecarea cauzei, s-au prevăzut căile de atac pentru ca, în cazul în care excepția de neconstituționalitate ar fi admisă, să se poată repara între timp procedura.
Dar vreau să vă asigur că o excepție de neconstituționalitate, în general, se rezolvă în trei luni de zile, depinde cât durează în instanță trimiterea dosarului, iar procesul, în această perioadă, nu are nicio șansă să fie încheiat sau șansele să fie încheiat în toate fazele sunt aproape excluse.
Drept urmare, în scopul întăririi celerității proceselor judiciare în România, vă
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebări? Dezbateri generale? Nu sunt.
Vă mulțumesc.
Luni, 16 martie 2009, vot atât pe raportul cu amendamente, cât și votul final.
Sigur, chiar cu riscul de a fi certat, ulterior, de unii dintre colegi, vă cer scuze, dar propun o soluționare cât mai rapidă și eficientă a acestor voturi pe care va trebui să le dăm luni și v-aș ruga să fiți de acord să modificăm puțin programul de lucru al Senatului pentru ziua de luni, 16 martie anul curent, astfel: între orele 15.00 și 16.00 – declarații politice, cu rugămintea adresată liderilor grupurilor parlamentare de a încerca să comprime acest timp, iar de la ora 16.00 – votul atât pe rapoarte, cât și votul final pe proiectele de lege discutate astăzi.
Repet, de la ora 16.00 la ora 18.00 să derulăm programul legislativ, iar între orele 18.00 și 19.00 – programul de întrebări și interpelări, care sunt radiodifuzate.
Sunteți de acord cu această propunere de a aloca 30 de minute din timpul afectat declarațiilor politice pentru a vota rapoartele și proiectele de lege discutate astăzi?
Vă rog să vă exprimați prin vot.
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
Nu!
Din sală
#102346Da!
Vă mulțumesc.
Cu 56 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și o abținere, această propunere este aprobată.
Am făcut această propunere, chiar cu riscul de a mă certa domnul senator Puiu Hașotti, pentru a fi eficienți.
Revenim la ordinea de zi.
La punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege de completare a Legii nr. 47(r1) din 18/05/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Este adoptat tacit de Camera Deputaților.
Suntem în fața unui raport de respingere.
Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Rodica Constantinovici.
Microfonul 8.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă. Dau cuvântul doamnei secretar de stat. Microfonul 8, vă rog.
Mulțumesc.
Domnule președinte,
Nu susținem acest proiect de lege prin care se propune, în esență, stabilirea unor noi atribuții pentru Curtea Constituțională, și anume acelea de a veghea la respectarea procedurilor legale pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Senat și Camera Deputaților, a alegerilor locale și de a confirma rezultatele acestora.
Propunerea de modificare a Legii nr. 47/1992 nu este suficientă pentru o schimbare de asemenea amploare a legislației electorale, fiind de natură să creeze serioase probleme de corelare între actele normative din acest domeniu, respectiv Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Prin urmare, nu susținem această propunere legislativă. Vă mulțumim.
Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnule președinte Toni Greblă, aveți cuvântul. Microfonul 7.
Foarte scurt, stimați colegi, aceleași concluzii de respingere a proiectului de lege, cu mențiunea că proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, Senatul este Cameră decizională, și cu mențiunea că, pe lângă toate instituțiile și autoritățile care supravegheau și validau rezultatul alegerilor, inițiatorul a dorit să mai adauge încă una, și anume Curtea Constituțională, ceea ce însemna suprareglementare și foarte multe contradicții în sistem.
Pentru acest motiv, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere adoptat în unanimitate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebări? Dezbateri generale? Nu sunt.
Vă mulțumesc.
Votul pe raport și votul final – luni, 16 martie anul curent, ora 16.00. Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
E o propunere legislativă, face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.
Raportul este de respingere.
Dau cuvântul doamnei secretar de stat Rodica Constantinovici, pentru precizări din partea Guvernului.
Mulțumesc, domnule președinte.
Într-adevăr, nu susținem această propunere legislativă care credem că a rămas fără obiect. Vizează, în esență, înlăturarea posibilității de invocare a excepției de neconstituționalitate ca modalitate de obținere a suspendării soluționării cauzei, adică tergiversarea proceselor.
A fost discutată mai devreme și o considerăm deja soluționată prin proiectul de lege promovat de Guvern pentru care urmează să se dea votul final luni, 16 martie 2009.
Vă mulțumim.
Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Dau cuvântul președintelui comisiei, domnul Toni Greblă. Microfonul 7.
Raportul este de respingere.
În esență, prin propunerea legislativă se dădea posibilitatea președintelui Curții Constituționale ca, odată ce o sesizare privind neconstituționalitatea a fost înaintată Curții Constituționale, să poată suspenda cursul unui proces aflat pe rolul unor instanțe judecătorești. Era vorba de imixtiunea Curții Constituționale într-un proces în desfășurare.
Dar, având în vedere și susținerile doamnei secretar de stat, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de respingere, cu mențiunea că este o lege cu caracter de lege organică, iar Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt întrebări adresate reprezentantului Guvernului? Nu sunt.
Dezbateri generale?
Nu sunt colegi înscriși la cuvânt.
Votul pe raportul de respingere și votul final se vor da luni, 16 martie 2009, începând cu ora 16.00. Am finalizat ordinea de zi de astăzi.
Vă mulțumesc pentru disponibilitate.
Vă doresc o după-amiază plăcută și ne vedem luni în plenul Senatului, la ora 15.00. Vă mulțumesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#107389„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|268975]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 30/20.III.2009 conține 16 pagini.**
Prețul: 3,20 lei
De aceea, eu propun să retrimitem la comisie această lege pentru a se păstra sistemul de acord unic, care este un sistem modern și care ar trebui să funcționeze în toate primăriile din țară. Vă mulțumesc.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.
Mai mult decât atât, prin ordonanță se respectă și, practic, se instituie și în România respectarea Directivei nr. 8/2003 a Uniunii Europene, care garantează exact acest lucru, accesul egal, liber și calificat la actul de justiție.
Eu rămân la părerea că una dintre reglementări, aceea care lărgește posibilitatea accesului în profesie, și mă refer la eliminarea condiției de cetățenie română pentru cei care doresc să profeseze ca avocați, este o măsură bună, este o măsură europeană, este o măsură utilă, dar ea trebuie acordată respectându-se unul dintre principiile fundamentale ale dreptului internațional privat român: reciprocitatea.
În condițiile în care avocații români pot pleda în Uniunea Europeană în oricare stat, este firesc să acordăm numai pe bază de reciprocitate aceeași situație și avocaților din Uniunea Europeană care doresc, în condițiile statutului profesiei, să exercite profesia în România.
Așa cum spuneam, la finalul unui periplu dificil, cu multe, cu foarte multe amendamente, unele aprobate, altele respinse, suntem în prezența unei ordonanțe – care modifică legea – moderne, europene, care se cere, credem noi, să fie aprobată.
Rămân la părerea că unanimitatea votului din cele două comisii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, cu care s-a aprobat ieri, după dezbateri îndelungate, ordonanța cu amendamente, lasă să se înțeleagă că la finalul acestei zile vom avea, măcar din punctul de vedere al Senatului, o lege bună pentru viitor.
Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota în favoarea
legii.
Vă mulțumesc.
Eu vă spun acum un lucru, și încerc să-mi limitez intervenția la cuvânt, anume că, începând din acest moment, când noi aprobăm modificări la legea pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat în sensul celor care s-au adăugat la inițiativa de constituire a instituției ajutorului judiciar, prin precedentul pe care îl creăm acum, se va deschide o cutie a Pandorei prin care astfel de reglementări vor fi cerute de toate celelalte profesii.
Am pus distinșilor colegi – la prima ședință unde am fost prezent, că la a doua nu m-am dus, ca să le protejez liniștea și armonia – următoarea întrebare: Dacă astăzi facem societate profesională cu răspundere limitată pentru avocați, nu este normal ca mâine să facem societatea profesională cu răspundere limitată pentru medici, poimâine să facem societatea profesională cu răspundere limitată pentru arhitecți și răspoimâine pentru altă profesie reglementată și așa mai departe? Eu vă sesizez că – și cu aceasta îmi închei cuvântul –, în această clipă, pe lângă faptul că este bine să se introducă instituția ajutorului judiciar, a veni cu completări la legea pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, în sensul creării societății profesionale cu răspundere limitată, pentru că așa este la insolvență, unde este o lipsă de principialitate pe care nu o dezbatem acum, creăm un precedent foarte periculos despre care ne vom da seama în timp, peste câțiva ani. Vă mulțumesc pentru atenție.
Vă mulțumesc.