Glad Aurel Varga

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Deși tendința europeană este de evidentă creștere a utilizării vehiculelor electrice, în România cetățenii care și-au achiziționat asemenea mașini se află în fața unei adevărate provocări. Ei nu mai au lejeritatea călătoriei, a drumului făcut de plăcere sau de nevoie cu un autoturism prietenos cu mediul, ci trebuie să își planifice riguros ruta, în funcție de poziționarea stațiilor de încărcare, pe care rareori le găsesc libere, fiind ocupate de mașinile flotelor companiilor private*.

Se fac deja doi ani de zile de când am inițiat Proiectul de lege privind asigurarea infrastructurii de alimentare pentru vehiculele electrice, proiect care, deși a fost adoptat de Senat și a primit aviz favorabil de la Comisia pentru muncă și protecție socială, de la Comisia pentru transporturi și Comisia pentru administrație, este amânat pentru dezbatere în celelalte comisii. Chiar partidele aflate până de curând la guvernare și, în continuare, în interimat au implementat măsuri prin care acordă subvenții pentru achiziționarea de vehicule electrice – și aici mă refer la Programul „Rabla”.

În plus, Administrația Fondului pentru Mediu a prelungit de trei ori sesiunea de depunere a dosarelor de finanțare în cadrul programului care prevede stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședințe de județ, până la data de 13 decembrie 2019. La nivelul capitalei, deși promisiunea a fost ca anul acesta să funcționeze aproape 50 de stații de încărcare, la sfârșitul lunii august erau instalate doar șapte.

Concluzia celor de mai sus este că, deși în primele nouă luni ale acestui an au fost achiziționate cu circa 30% mai multe autoturisme cu încărcare electrică decât în întreg anul trecut – conform datelor Asociației Producătorilor

și Importatorilor de Automobile –, România nu are infrastructură de alimentare pentru vehiculele electrice.