Bende Sándor

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi, „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”.

La începutul lunii martie trei garnituri de tren de călători au deraiat. Din fericire, nu au existat victime. Linia ferată a fost blocată câteva ore în Arad, la ieșirea din stația Săvârșin, și în Brașov, între Augustin și Racoș. Directorul CFR Călători a fost învinovățit de ministrul transporturilor, însă problema nu este la CFR Călători, ci la CFR Infrastructură. De starea liniilor de cale ferată și a infrastructurii feroviare, în general, se ocupă CFR Infrastructură.

CFR Călători nu răspunde de materialul rulant, de vagoane sau de locomotive. Acestea sunt tot în grija CFR Infrastructură. Iar o altă instituție – Autoritatea pentru Reformă Feroviară – răspunde de starea vagoanelor și locomotivelor și evaluează necesitatea unor achiziții sau modernizări. Licitația este realizată de compania-mamă CFR.

Rapoartele Agenției de Investigare Feroviară Română arată că majoritatea accidentelor feroviare s-au produs din cauza stării catastrofale în care se află calea de rulare a trenurilor. Așa cum s-a relatat în mass-media, în cazul trenului de marfă care a deraiat pe dealul Balota, în urmă cu un an, specialiștii AGIFER arătau că totul s-a petrecut din cauza „menținerii în exploatare, în zona producerii deraierii, a unor traverse normale de lemn a căror stare tehnică impunea înlocuirea acestora”.

Mai mult, în urma anchetei s-au constatat „modificări ale geometriei căii”, adică distanța dintre șine nu era constantă, conform standardelor, lucru care a făcut ca trenul să sară de pe șine.

La fel, într-un alt raport, cel al accidentului feroviar în care a fost implicat un alt tren de marfă, în luna decembrie a anului trecut, în zona Grădinari, Caraș, experții au concluzionat că de vină au fost tot unele modificări ale geometriei căii. În acest caz acestea s-ar fi produs după ce sub terasament s-a format o „pungă de noroi”, care a fost ignorată de specialiștii CFR Infrastructură.

Un document al Ministerului Transporturilor arată negru pe alb că rețeaua este degradată în proporție de 72,4%. Apoi, la capitolul poduri, dintr-un total de 4.739 de unități, 3.115 sunt periculos de ruinate. Și enumerarea poate continua cu terasamente, tuneluri, rețele de contact, transformatoare, linii electrice de contact sau, atenție, instalații de semnalizare în linie curentă sau în stații.

În raportul semnat chiar de fostul ministru al transporturilor, Lucian Șova, se arată că „degradarea severă a parametrilor tehnici ai unor zone și/sau elemente ale infrastructurii feroviare a fost cauzată de imposibilitatea derulării unor cicluri normale de mentenanță a infrastructurii feroviare, ca efect al subfinanțării constante din ultimii 30 de ani”. Documentul precizează că anual ies din parametri 350 de kilometri și sunt reabilitați numai 12.

Compania Națională de Căi Ferate – gestionarul infrastructurii feroviare din România, care măsoară aproape 20.000 de kilometri lungime desfășurată, fiind a șaptea ca mărime din Europa – are, în afara rapoartelor care arată starea deficitară cu care se confruntă acest sector strategic, și o mulțime de proiecte. Multe dintre acestea rămân doar pe hârtie, însă, în cazul obținerii unor finanțări europene, unele dintre obiectivele avute în vedere ar putea să devină fezabile.